1.

Designul component integr a

culturii spirituale i materiale.
Designul este o activitate creatoare,
integratoare, care are un scop multiplu,
este orientat spre a crea un
obiect care va combina concomitent aa
trsturi precum:funcionalitatea,
performana,calitatea,durabilitatea,econo
micitatea,ergonomicitatea,comoditate,
sigurana i frumuseea.
Fiecare din elemente depinde de
celelalte i este practic imposibil s le
definim separat. Ele trebuie cercetate n
ansamblu.Acest scop,multiplu genereaz
caracterul multidisciplinar al designului.
Natura interdisciplinar a designului
se manifest n conceperea,planificarea,
execuia i comercializarea obiectelor ele fiind un rezultat al muncii n echip.
Cu alte cuvinte, designul este un
fenomen complex de sintez care
asambleaz diverse domenii de activitate
artistic,tiinificotehnic. Designul
contemporan, fiind orientat spre
reconstruirea total a mediului de
existen uman, spre un nivel calitativ
nou al corelaiei ntre om i natur,
ntre cultura material i cea spiritual,
modific n primul rnd corelaia ntre
tiin, tehnic i art.Designul este ntrun.anumit sens un rezultat al extinderii
artei aplicate i al ptrunderii ei n
domeniul tehnicii, un rezultat al integrrii
omului de art n sfera produciei

2. Crearea mediului obiectual n

epocile produciei meteugreti.
Obiectele in epocile productiei
mestesugaresti se creeau din oase, fildes,
dinti de animal si lemn.Mezoliticul este
caracterizat prin apariia uneltelor de
piatr mai fin prelucrate i de dimensiuni
mai mici (vrfuri de lance, de sgei),
denumite microlii, prezente n
majoritatea regiunilor. De asemenea s-au
mai descoperit unelte de pescuit, topoare
de piatr i obiecte de lemn (canoe, arcuri
cu sgei). In Neolitic incepe sa se
dezvolte prelucrarea fierului. Obiectele
mai erau modelate din lut i apoi plasate
ntr-un cuptor i supuse unor temperaturi
extrem de ridicate. Produsul rezultat este
extrem de fragil, dar este, de asemenea,
etan i practic impermeabil la coroziune,
oxidare, infestare si altor fore distructive
care ar distruge elementele din metal,
lemn sau pnz. Cele mai vechi obiecte
de ceramica cuprind cni i recipiente
pentru lichide sau boabe, precum i vase
de gtit, boluri, farfurii, pahare.

Antic sau pastrat multe izvoare stiintifice:

picturile murale care ne prezinta detaliat
informatia despre munca mestesugailor
(constructori, zidari, cizmari) sunt
Designul este un gen specific de
activitate proiectant, care ntrunete cre prezentate diferite obiecte, unelte de
munca si obiecte din cotidian, zi de zi
aia obiectual-artistic cu practica de
precum: mobilierul, vesela, bijuteriile,
inginerie ntemeiat tiinific.
Activitatea de proiectare tehnico-artistic instrumentele musicaleDin toate aceste
izvoare noi putem forma un tablou destul
a obiectelor uzuale i a
spaiului ambiental este orientat spre co de bogat despre mestesugurile egiptenilor
si despre mediul lor obiectual. Egiptenii
nstituirea calitilor superioare
au insusit procesul de prelucrare a pietrei,
att n aspect funcional ct si n cel
marmurei, granitului. Din marmura ei
estetic. Scopul final al acestei designproiectri este de a realize maximal idea confectionau vase, ulcioare, cupe deseori
frumos ornamentate cu figurine de
constructiv a obiectului,argumentat
animale si oameni. Din egiptul antic sau
din punct de vedere tehnic, ntro form
pastrat mergele si vase din faiante.
expresiv, de o nalt valoare artistic.
Obiectivele designului sunt orientate spre Egiptenii au inventat sticla care era
apropiata celei contemporane(incolora,
crearea.produselor n care va fi gsit
colorata). Lemnul era foarte mare raritate
echilibrul ntre funcionalitate,
durabilitate,economicitate,ergonomicitate si se importa din Siria si Palestina, era
foarte scump. Din el se confectioanu
i frumusee.
4.Geneza lumii obiectuale n epoca diferite obiecte incepind cu sarcofagu si
terminind cu diverse obiecte de mobilier
preistoric.
inclusive si suportul pt cap. In Egiptul
Crearea mediului obiectual se referea la
Antic a ajuns la un nivel destul de inalt
epoca preistorica, cind omul preistoric
prelucrarea pielii. Din piele se faceau
incepe a confectiona obiecte uzuale.
obiecte de vestimentatie, incaltaminte,
Aceasta se intimpla in epoca paleolitica
genti pt papyrus, coifuri de lupta. Tot un
timpurie. In epoca palioliticului inferior
nivel inalt are prelucrarea fierului si
se formeaza homohabilis care incepe sa
pietrelor pretioase care erau aplicate pe
confectioneze primele unelte de munca.
hainile nobililor, faraonilor: diferite
Pe parcursul paleoliticului (paleoliticul
pandative, cobra, carabus, soarele
superior; paleoliticul inferior; mezoliticul
inaripat.
si neoliticul) omul a acumulat deprinderi
6.Mediul obiectual n epoca
de a confectiona urmatoarele obiecte
civilizaiilor antice. Viziuni despre
uzuale:unelte de munca din
piatra(ciocane;toporase;ace din os);cosuri frumos i util n Grecia Antic.
pentru cules, arcul, sageata pt vinat, plasa Viziunea despre utilitate si frumusete in
civilizatia greciei antice provine din
pt pescuit, undita. In perioada neolitica
conceptiile filosofice si estetice ale
omul produce stativul de tors, cel mai
primitive plug pt prelucrarea pamintului, grecilor antici. Conceptia greaca despre
locul omului in Univers este o conceptie
stativul pt prelucrarea obiectelor de
antropocentrista.Viziunea Grecilor Antici
ceramica. Primele obiecte confectionate
este : Frumusetea genereaza din
de om se numesc artefacte. Omul
primitive produce o lume obiectuala care conceptia de cosmologism.
Cosmologismul afirma ca universul,
exista apoi peste 10 mii de ani. Toata
natura, omul toate aceste fenomene sunt
productia obiectelor uzuale este marcata
principiile de ordine, echilibru si
de 2 tendinte: 1.tendinta de a face un
obiect folositor, practice, util, functional. armonie. Inalta spiritualitate a Grecilor,
predispozitia lor spre meditatii, dialogari,
2. Tendinta de a face un obiect placut si
discursuri a motivat un mod deosebit, ei
decorat, estetic.
aveau tendinta de a se aduna in locuri
5.Mediul obiectual n perioada
publice: piata Agora, de aici rezulta
civilizaiilor orientale timpurii.
atentia pentru amenajarea interiorului,
Egiptul antic.
lux. Pt Grecii Antici un punct de reper in
Egiptul antic reprezinta una din cele mai
lumea obiectuala il prezinta utilitatea,
timpurii civilizatii, care sa manifestat in
modul de aranjare, ordinea. Unul dintre
toate domeniile artelor plastice:
ilustrii personalitati Xenofon scria: cea
sculptura,arhitectura, pictura concomitent
mai modesta mobile si simpla utilizata in
cu acestea sau dezvoltat artele utilitare
viata de zi cu zi, cele mai obisnuite
precum: arta decorative aplicatacea care
obiecte utilizate in gospodarie devin
prezinta preistoria designului. In Egiptul
frumoase si atragatoare datorita aranjarii

3.Specificul proiectrii tehnicoartistice n epocile produciei

meteugreti.

lor corecte. Chiar si ulcioarele de la

bucatarie par a fi frumoase daca ele sunt
expuse rational. Lumea obiectuala se
bazeaza pe rationalitate, echilibru si
masura. Obiectele sunt: amfore, vase de
ceramic, talgere, cani, mobilierul.

Ornamentatia mobilierului bizantin

era una dintre cele mai bogate fiind
aplicata uniform si abundent pe
intreaga suprafata a tuturor
panourilor, tabliilor si fetelor
obiectelor de mobila. Ornamentatia se
7.Mediul obiectual n Roma Antic.
realiza prin sculptura cu relief mic,
Un rol important n arta roman, l
pictura si mosaic. Decoratiunile
au mozaicul i pictura. Romanii le
sculptate cu ornamente geometrice si
foloseau pentru decorarea n principal
vegetale-frunza de acant, palmete,
a caselor i palatelor i, n mai mic
rozete in forma de cruce- erau deseori
msur, pentru decorarea templelor.
aurite, iar putinele spatii libere
Decorarea interioarelor se fcea pe
vopsite in albastru sau rosu
plafoane, boli, perei i podele. n
9.Mediul
obiectual
n
Evul
funcie de locul decorat, romanii
Mediu.Perioada romanic.
foloseau diverse tehnici i teme, astfel
Imperiul Roman reesind din faptul ca
pentru plafoane i boli erau folosite
a fost un stat format in rezultatul
ornamente specifice cerului, pereii i
contopirii mai multor state si teritorii
decorau cu peisaje, diverse subiecte
si-a construit un mod de viata format
mitologice sau din viaa de zi cu zi,
pe bogatie si lux.Specificul
iar podelele erau decorate sub form
mentalitatii si atitudinea vizavi de
de mozaicuri pavimentare cu motive
problemele filozofice a determinat un
ornamentare geometrice, florale sau
anumit practicizm, o atitudine pur
figurative. Att mozaicul, fresca dar i
functionala vizavi de lumea
stucatura colorat erau realizate n aa
obiectuala. Romanii dezvolta stiintele
fel nct s creeze iluzia realitii
aplicative mai mult decit cele
imediate deoarece tehnica folosit,
conceptual.Romanii au ornamentat
numit trompe l'oeil consta n
mai excesiv mediul obiectual.
reprezentate obiectelor i personajelor
Atitudinea vizavi de mediul obiectual
ntr-un detaliu foarte avansat.
era determinata de conceptia dualista
8.Lumea obiectelor n perioada
despre lume care deriva din religia
cretinismului: perioada bizantin.
crestina.. Stilul romanic - este o
Lumea obiectelor in perioada stilului
combinaie de elemente romane i
bizantin, poarta un pronuntat caracter
bizantine cu elemente populare
religios. Interioarele , coloanele din
specifice regiunilor n care s-a
interioar si pardoseala erau acoperite
dezvoltat. Mobila era sobr i masiv,
cu placi din armura colorata, sticla.
cu puine elemente decorative, fr
Celebrele panouri murale de pe tavan
proporii echilibrate i incomod.
erau interpretate in tehnica de mosaic
Prelucrarea lemnului se reducea mai
din diferite pietre semipretioase, ca
mult la dulgherie, panourile erau
agatul, cristalul montan, ele creau o
obinute din alaturarea mai multor
atmosfera cu adevarat divina.
scnduri prinse cu traverse fixate cu
Mobilierul avea forme masive,
cuie, eventual acoperite cu piele
greoaie si sobre cu linii si suprafete
pentru protecia lemnului. A fost o
drepte, cu elemente constructive
perioad cnd atenia
simple. Preocuparea principala a
meteugreasc a fost ndreptat spre
constructorilor era concentrata asupra
prelucrarea fierului care devenise o
aspectului ornamental decorativnecesitate.
caracteristica de baza a mobilierului
10. Mediul obiectual n Evul
bizantin. Varietatea functionala a
Mediu.Perioada gotic.
mobilierului era redusa. Majoritatea
Stilul gotic - o nsemnat dezvoltare o
obiectelor de mobilier erau piese
au tmplria i mai ales sculptura n
corespunzatoare cerintelor oficiale si
lemn. Apare prevederea ca meterul
bisericesti: masute cu un picior, lazi,
s pun pe fiecare lucrare executat
banci,taburete cu picioare in X,
numele su, ceea ce duce la o cretere
scaune cu spatarul drept fara curburi
a calitii. Din 1314 apare separarea
si inclinatie, inalt sau foarte inalt.
pe specializri: dulgheri, rotari,

binaliti, tmplari de mobil. Forma

obiectelor era influenat de
elementele de arhitectur: arcurile
ogivale i stlpii gotici.. In mobile
stilului gotic suplu, elementele
definitorii stilului sunt completate de
la o tara la alta cu elemente specific
care tin de traditiile popoarelor
respective, registrul ornamental este
foarte bogat. Se inventeaza noi
principii structurali in constructia
mobilei, care asigura efecte estetice
deosebite. Materialul principal utilizat
este lemnul. Ornamentele sunt
inspirate din regnul vegetal si sunt
utilizate in forme dinamice de o mare
varietate, regasinduse frunza de acant,
frunza de vita de vie. Stilizarea si
geometrizarea ornamentelor capata un
rol preponderant. Din regnul animal
ornamentele importante sunt: dragoni,
himere, leul, calul, vulturul,
porumbelul, pestele, iar cele inspirate
din corpul uman sint: sfinxul,
cavaleri, scene biblice. Piesele de
mobilier din stilul gotic sunt: dulapul,
buffet, scaune, mese.
11.Mediul obiectual n Epoca
Renaterii. Dezvoltarea
meteugurilor. Contopirea
gndirii artistice i tiinifice.
Italia-leaganul acestui stil artistic
renascentin, a fost tara in care stilurile
medieval sau dezvoltat mai putin.
Italienii numeau evul mediu- secole de
intuneric si arta renasterii o considerau
barbara. Italia a fost central construirii
unei noi conceptii artistice. La un nivel
necunoscut atunci se ridica idea
contopirii organice a gindirii artistice si a
inovatiilor ingineresti. Epoca
renascentina poate fi caracterizata prin
dezvoltarea artelor dar si a
mestesugurilor. Apar inovatii tehnice, se
construiesc noi utilaje, mecanisme si
masini care se inspira din natura, de
exemplu: Leonardo dAvinci savant si
pictor a renasterii , a facut niste inovatii
genial proiectind aparatul zburator ce
inventa zborul pasarilor, a fost inventat
masini de sapat pamintul, masini de tors,
macarale si tehnica militara. Idea despre
omul universal, omul unic formeaza
idealul omului atist-savant, astfel de
oameni universali au fost titanii
renasterii: Leonardo da Vinci , cel care a
anticipat proiectul de proiectare in
designul contemporan de la schita
preventive la elaborarea detaliata in

material cu realizarea modelului, machete

si cu verificarea lui in actiunea practica.
Modelarea era un element necesar in
creatia lui tehnico-stiintifica. Modelarea
ajuta sa se verifice proiectul si
functionalitatea lui. Un adevarat punct de
reper in creatia artistic a renasterii, a fost
formulat de un celebru architect Leon
Batist Albert care a preluat renumita
triada a lui Vitruvius(utilitas; venostas;
fermistas) si a adaugat al 4 principiu:
principiu rezonabilitatii. Marii artisti a
epocii renascentine au fost ocupati de
stiinta, inginerie si matematica. Asa a fost
si marele arhitect Brun Eleschi. Asa au
fost toti artistii epocii renascentine.

statelor europene. Hotarele cronologice

ale epocii moderne sunt secolele XVIIXIX. Caracteristicele de reper a epocii
moderne sunt: -formarea, constituirea
noilor relatii sociale; - constituirea noilor
coonditii economice, noilor forme de
productie- productie industriala. Epoca
moderna este semnificata de mari
descoperiri stiintifice a reprezentantilor:
Galileo Galilei;
Chepller;Copernic;Newton. Apar noi
inovatii in domeniul tehnicii. Epoca
moderna se caracterizeaza prin mari
descoperiri geografice care a fost un
stimulant foarte important in dezvoltarea
comertului si concomitant in dezvoltarea
producerii marfurilor industriale.
Procesele economice iau o amploare
nemaipomenita si vechile forme de
organizare a mestesugurilor au fost
inlocuite cu altele moderne astfel incit
proces Anturajul devine mai delicat,

mai mult un teoretician dect un

practician si se ocupa mai ales de
crearea obiectelor ideale de mobilier
pe hrtie. Clasicismului i sunt
caracteristice grandoarea si
severitatea, simetria si echilibrul
partilor. Maestrii nu mai tind spre
sublinierea scumpetei mobilei, ci spre
modestia ei. n schimb se folosesc
activ oglinzile, uneori prea abundente:
se plaseaza ntre picioarele mobilei,
pe pod, ntre ferestre etc., astfel
interiorului oferindu-i-se un caracter
iluzoriu..
15. Mediul obiectual n Epoca
12.Mediul obiectual n Epoca
modern.Stilul empire.
modern.Stilul baroc.
EMPIRE. (imperiu") este etapa finala
Epoca moderna prezinta o noua etapa in
a clasicismului, numit stilul lui
dezvoltarea mediului obiectual, o noua
Napoleon I, care tindea sa se
etapa in evolutia viziunii asupra
nconjoare cu luxul mparatilor
obiectelor uzuale, asupra notiunilor de
romani. Dupa cum stilul Grecii
predomina culorile gingase, iar
frumusete si utilitate. Epoca moderna
Antice, preluat de Imperiul Roman,
este semnificata de mari descoperiri
numarul obiectelor creste. Se acorda
stiintifice a reprezentantilor: Galileo
atentie comoditatii. Pentru prima data devine fastuos si pompos, la fel si
clasicismul, repetnd calea artei
Galilei; Chepller;Copernic;Newton. Apar interiorul este privit ca un ntreg,
noi inovatii in domeniul tehnicii. Epoca
antice, se neaca" n stralucire si lux.
tinzndu-se spre combinarea
moderna se caracterizeaza prin mari
Campania n Egipt a lui Napoleon a
armonioasa a decorului peretilor,
descoperiri geografice care a fost un
influentat decorul empire, inducndudusumelei, podului si mobilei. n
stimulant foarte important in dezvoltarea
i pe lnga motivele egiptene si
comertului si concomitant in dezvoltarea aceasta perioada apar asa obiecte ca
trasaturi militare - imagini de sfincsi,
secreterul pe picioruse nalte cu un
producerii marfurilor industriale.
piramide, arme, faclii, cununi de laur.
suport rabatabil pentru scriere si
Procesele economice iau o amploare
Interioarele sunt solemne si simetrice,
masuta de toaleta cu oglinda, multe
nemaipomenita si vechile forme de
dusumelele se acopera cu parchet,
sertarase si despartituri secrete. Se
organizare a mestesugurilor au fost
tavanele se vopsesc n alb, peretii se
inlocuite cu altele moderne astfel incit
creaza noi forme ale canapelei moi,
acopera cu tesaturi sau cu tapete
procesul de munca se divizeaza in
sezlongul, fotoliul adnc. Printre
sobre. n formele mobilei se introduc
diferite etape.in epoca moderna apare o
maestrii epocii rococo trebuie
noua specialitate inginer. Cristian
mentionat Thomas Chippendale, care pe larg elemente decorative antice Iacobi care a reprezentat inginerul ca un
a lucrat mult asupra formelor mobilei, reliefuri de bronz, detalii n forma de
specialist ce intruneste
coloane sau statui.
experimenta cu scaunele si fotoliile,
cunostinteleteoretice cu practica in
Mobila se fabrica din lemn rosu si
ndoind spetezele, ornndu-le cu
domeniul mecanicii.
negru. Domina suprafetele lustruite si
In perioada barocului corelatia aspectelor gravuri ajurate si asezndu-le pe
picioruse n forma de labe de animale. detaliile aurite. Incrustarile cedeaza
de utilitate si frumusete este inclinata
locul tehnicii marchetri. Dintre
Stilul lui T. Chippendale consta n
inspre principiile estetice din aceste
maestrii n domeniul mobilei este
combinarea stilului rococo clasic cu
considerente se dezvolta tendinta spre
cunoscuta dinastia Jacob.
material foarte valoroase, scumpe si spre motivele chineze gotice.
16. Revoluia tehnico-tiinific din
o finisare, ornamentare abundenta, uneori 14. Mediul obiectual n Epoca
sec.XIX i constituirea societii
chiar prea abundenta, in aceasta se
modern. Clasicismul.
manifesta conceptia de epoca asupra
industriale - o nou etap n
La mijlocul sec XVIII se instaureaza
mediului obiectual: utilitatea cedeaza in
crearea mediului obiectual.
epoca clasicismului. n moda intra
fata esteticului.
Expoziiile industriale.
antichitatea, ? la greque - stilul
13. Mediul obiectual n Epoca
grecesc. Anturajul devine mai sever si Revolutia industriala este procesul
modern.Stilul rococo.
laconic: liniile se ndreapta, decorarea ethnic complex prin care munca
Epoca moderna prezinta o noua etapa in
se reduce la minim, pe prim-plan iese manuala este inlocuita cu
dezvoltarea mediului obiectual, o noua
masinismul. In acest process
principiul constructiv. Un
etapa in evolutia viziunii asupra
reprezentant cunoscut al clasicismului muncitorului ii revenea rolul de
obiectelor uzuale, asupra notiunilor de
este Cheraton, care se dezice de liniile supraveghere, reglare si alimentare a
frumusete si utilitate. Epoca moderna
masinii. Aparitia revolutiei industrial
ntortocheate, de elementele
este insotita de schimbari radical in
a avut ca effect cresterea Modificari
organizarea economica si sociala a
nefunctionale. nsa Cheraton a fost

spectaculoase au avut loc in

productia de textile, datorita unor
noi utilaje: suveica zburatoareprocesul de tesere mai rapid; roata
de tors;razboiul de tesut electric.
Fierul a fost un symbol important al
revolutiei industrial din Marea
Britanie. In sec.XIX, fierul era
folosit pt lucruri diverse:poduri;
vapoare si locomotive;palatal de
cristal din Londra; Turnul Eiffel din
Paris.. Consecintele care apar sunt:
poluarea atmosferei; modificari
climaterice radicale; afectarea psihoemotionala.
17. Afirmarea i evoluia designului
in epoca societatii industriale.
Am putea deduce c design-ul este
produsul epocii industrializate.
Design-ul industrial este strns legat
de inovaie i de economie. De aceea,
cei mai prolifici designer-i industriali
dinaintea celui de-al Doilea Rzboi
Mondial din Europa au fost n
Germania ,Anglia ,Frana (mai mult
de jumtate din produsele create de
designer-ii perioadei interbelice sunt
pentru nfrumuseare, un rol important
avndu-l industria parfumurilor).
Design-ul industrial este mai vizibil,
azi, n segmentul produselor
electrocasnice, vestimentar,
mijloacelor de transport, obiectelor de
birou i a ustensilelor de lucru i n
gastronomia de clas.
Cel mai important design-er al anilor
40 a fost inginerul Reymond Loewy.
Dup succesul obinut n anii 30 cu
noile modele ale mainilor de
multiplicat. Un alt designer important
a fost Henry Dreyfus35, creatorul
unei linii de aparatur telefonic .
18.nceputul epocii produciei
industriale i conceperea formei noilor
produse.

Revoluia industrial s-a declanat la

sfritul secolului al XVIII-lea i n
primele decenii ale secolului al XIXlea. Descoperirile din domeniul
tiinific au impulsionat apariia unor
tehnici i invenii moderne(razboiul
de tesut , masina cu abur ,masina de
tors s.a.) Primul domeniu n care a
fost utilizat maina cu abur a fost
industria textil.Revoluia industrial
a fost un proces tehnic complex prin
care munca manual a fost nlocuit

cu mainismul. n acest proces

mecanizat muncitorului i revine rolul
de supraveghere, reglare i alimentare
a mainii i control al calitii .
Revoluia industrial a avut ca efect
creterea produciei , dezvoltarea
oraelor i a tiinei. Impactul social
al revoluiei industriale a marcat
dezvoltarea diviziunii sociale a
muncii, au aprut noi ramuri de
producie, noi centre industriale,se
observ o mare schimbare n
vestimentaie i n investiiile pentru
locuinele aspectuoase i confortabile
19.Primele concepii despre
revoluia tehnic i producia
industrial.
20. Constituirea designului ca
activitate practic i premizele
conceptuale ale acestui fenomen.
William Morris - primul teoretician
ale designului.
Termenul de "design" a aprut in
1851, n legtur cu complicatele
realiti ale produciei industriale.
Este o concepie i o metod de
creaie care urmrete s asigure
fiecrui produs un nalt randament
funcional, nsoit de un aspect
agreabil.William Morris pictor
englez , desinger de tesaturi si
mobilier,de carti,poet ,primul
teoritician al designului. Morris a fost
fondatorul Miscarea artei si meserie
care s-a format ca un stil in a 2
jumatate a sec. al IX-lea.Morris in
arta sa tindea spre armonie si unitate
intre natura,om si arta.Principalul
lucru care a definit directia lui Morris
in arta si stil,a fost Evul Mediu,pe
carel studia foarte
amanuntit.Ornamentul des de pe
tapetele,tesaturile si covoarele lui
Morris amintesc despre tapiseriile
medievale,vitralii analogii
gotice,chiar cartile lui oformate
amintesc despre manuscrisele din sec.
XI-XIII.Ideea de baza a lui Morris a
fost de a combina eleganta formei
,simplitatea finisajului si
functionalitatea fiecarui element de
arta.

21. Fenomenele artistice la hotarul

sec.XIX-XX i importana lor
pentru dezvoltarea designului.
Secolul XIX este o perioad din
istoria omenirii caracterizat prin
importante fenomene politice,
ideologice i culturale. Secolul al
XIX-lea a fost o perioad a inovaiei
i a descoperirilor,ce au constituit
baza evoluiei tehnologice din secolul
XX. De asemenea, a nceput
Revoluia Tehnologic n Europa.
Introducerea cilor ferate a fost o
schimbare major n modul n care
oameni triau i obineau bunuri.La
hotarul sec.XIX-XX ca miscari
artistice apare stilul Modern si
Simbolismul,ce reda o noua nota in
desing.Sf. sec XIX si incep. sec. XX a
dat nastere epocii renascentine
culturale ruse.In cultura ruseasca are
loc dezvoltarea stilului avangard.La
hotarul acestor secole in Germania are
loc dezvoltarea industriei de
ambalare,au loc reforme culturalindustriale si se decide noul rol al
designerului in societate.In SUA are
loc dezvoltarea designului industrial,
diversitatea stilurilor artistice,precum
si stilurilor de automobile,precum si
folosirea noilor materiale si tehnologii
in design.
22. Constituirea designului ca
activitate sinestttoare n primele
decenii ale sec.XX. Deutcher
Werkbund i afirmarea
funcionalismului estetic. coala
Bauhaus prima coal superioar
de pregtire a cadrelor n design.
Le Corbusier.
Istoria designului in evolutia sa a
trecut mai multe etape:
-aplicativista pe toate supraf.
vizibile si libere se aplica ornamente
-modernista/functionalista cind se
afirma functionalismul estetic,adica
obiectul devine frumos prin
functionalitatea sa.
Primii care au promovat ideea
functionalismului estetic in sec XX au
fost colaboratorii de la
Werkbund,Germania.Printre
arhitectii acestei reuniuni se numara
arhitectul Le Corbusier,Anri Van Del
Verde,Petter Berren,s.a. Scopul
principal al acestei reuniuni a fost
proiectarea obiectelor uzuale pe baza

productiei in serie.Un alt centru

european de dezvoltare a designului a
fost scoala Bauhaus-institut de
arhitectura si arta aplicata fondata de
Walter Gropius.Aceasta scoala a
constituit un laborator p/u studiul
formelor vizuale moderne,a studiat
realizarea formei simple cu accentul
pe functionalitate,spatiu,igiena, fara
elemente si accesorii luxoase si
inutile.
23. Arta industrial i
reprezentanii Constructivismului
n Uniunea Sovietic.
Constructivismul este o micare
artistic ce s-a nscut n Uniunea
Sovietic imediat dup Revoluia
bolevic. Este o metod de
avangard sovietic (un stil, o
orintare) n arta palastic,arhitectur,
fotografie i arta decorativ aplicat.
care a cunoscut o dezvoltare n
perioada anilor 1920 inceputul
anilor 1930 . Se caracterizeaz prin
forme laconice , geometrice regulate
i aspect exterior monolitic.Ideea
principala a Constructivismului era :
Arta este un aleat al productiei
industriale , iar frumosul este un
echivalent al notiunii tehnice.
Constructivismul era privit ca o nou
estetic, ca un efort de a armoniza
arta cu producia industrial, ca un
efort de a-i uni pe intelectualii si pe
muncitori, de aterge graniele dintre
munc i art. Ideile
functionalismului estetic au fost
preluate si de miscarea artistica
Constructivism-care ia nastere in
pictura,si anume in pictura
geometrismul,ongularitatea
renumitului pictor Kazemir
Malevici;in inginerismul sculpturilor
lui Taklin;arhitectura lui Melnicov,
s.a.
24. Styling-ul i designul industrial
n SUA.
Designul in SUA se dezvolta datorita
a 2 factori:
-Emigrarea in SUA a multor designeri
de forta din cadrul scolii germane de
design Bauhaus,care a fost inchisa la
indicatia lui Hitler.
-Criza economica mondiala care spre
sf. anilor 30 a zdruncinat economia
acestei tari puternice,astfel designerii
fiind pusi in situatia cind trebuie sa-si

puna meseria in slujba succesului

economic.In SUA apare o noua
orientare in design numita Styling-ul
sau Designul Industrial.Multi
reprezentanti ai scolii Bauhaus au
criticat aceasta orientare numind-o o
pacaleala a cumparatorului si aparand
adevaratul mesaj al designului care
necesita o armonie intre aspectul
exterior si performant tehnica si
functionalitate.O critica severa a
stylingului a facut-o si designerul
Raimond Loui-originar din Franta.Un
renume mondial in SUA ii aduce
proiectarea limuzinelor.A proiectat
sticla Coca Cola,locomotiva
Pensilvania.
25.Designul n SUA n perioada
postbelic dup al Doilea Rzboi
Mondial.
In perioada postbelica in SUA se
formeaza 2 orientari in design :
1.Prima orientare in design s-a
desfasurat nu fara influenta
specialistilor europeni ( Walter
Gropius,Marel Breier, s.a).
Paralel cu desinul de elita se dezvolta
designul democratic/comercial.Ei au
contat pe un design supun interesului
comercial si au proiectat nu doar
produse usor vandabile,dar si un mare
efort eu depus p/u oformarea
vitrinelor,oformarea localurilor
comerciale.Designul postbelic in SUA
a devenit unul din cele mai dezvoltate
domenii in cultura acestei tari.Unul
din elevii lui Raimond Loui scrie ca
designul a contribuit la producerea
unor obiecte dorite,spiritualizate si
folositoare.
26.Designul n rile Europei
Occidentale n perioada postbelic
dup al Doilea Rzboi Mondial.
Germania. Italia.
Germania:In 1951 este creat
consiliul esteticii tehnice,principalul
obiectiv al caruia este stimularea
construirii artistice in industrie ,
comert.Una din cele mai interesante
activitati ai acestui consiliu a fost
elaborarea instructiei p/u aprecierea
produselor industriale in aspectul
designului.In aceasta instructie sunt
enumerate criteriile de apreciere a
produselor din punct de vedere al
designului , printre care au fost :

1.Obiectul trebuie sa functioneze

adecvat predestinatie sale
2.Forma sa trebuie sa exprime
destinatia
3.Forma obiectului trebuie
corespunda materialului din care el
este confectionat
4.Forma obiectului trebuie sa
corespunda tehnologiei de
confectionare . Printre cele mai
recunoscute firme germane a fost
firma Braun,care a elaborat un stil
anumit Braunstyle.
Italia:In Italia postbelica in 1956 a
fost creata asociatia designerilor si a
inaugurat un premiu p/u designeri
care s-a numit Rigla de aur.Printre
cele mai vestite firme italiene este
firma Olivetti care produce diferite
obiecte uzuale si la care activeaza
designeri cu renume international ,
precum a fost Gio Ponti , fratii
Oliveti.Printre cei mai celebri se
considera designerul de la firma Fiat
Giacomo Giacoza.Printre cele mai
celebre firme se enumera : firma Gia
care colaboreaza cu compania Reno,
Volkswagen,Kraisler, s.a.
27. Designul n rile Europei
Occidentale n perioada postbelic
dup al Doilea Rzboi Mondial.
Frana. Anglia.
Franta: Designul in Franta se
orienteaza in special spre piata
interna.
In anii postbelici designul francez se
dezvolta in stransa legatura cu numele
lui Jaque Bien care in 1952 a creat
institutia numita Institutul de estetica
tehnica,care edita si o
revista.Obiectivul de baza acestui
institut a fost desfasurarea investitiilor
stiintifice in scopul umanizarii
produselor industriale.Unul din cele
mai importante obiective ale
institutului a fost educarea gusturilor
estetice ale oamenilor.
Anglia: In 1944 In Anglia p/u a
stimula dezvoltarea designului a fost
creat Consiliul in problemele
designului ; din 1949 se editeaza
revista Design,iar in 1957 se
inaugureaza premiul de stat care
mentiona in fiecare an cele mai bune
20 de lucrari in design.Printre

lucrarile mentionate erau obiecte

uzuale,aparate foto,obiecte de
iluminat design ;se dezvolta
invatamantul in domeniul designului.
28. Designul n rile Europei de
Est n perioada postbelic dup al
Doilea Rzboi Mondial.
Dezvoltarea designului in tarile
socialiste a inclus mai multe etape- de
la formarea unor servicii individuale
de design spre sf. anilor40 si incep.
anilor50 ; pana la crearea unor
sisteme dezvoltate de stat in
design,implicate activ in productia
industriala si viata socialculturala.Odata cu dezvoltarea
economiei natioanale a tarilor Europei
de Est,precum si acumularea cu
design a resurselor interne se schimba
rolul designului in economie si
cultura. Spre sf. anilor70 organele de
stat tratau designul ca unul din
principalele instrumente de
directionare a calitatii
productiei,optimizarea sortimentului
de bunuri de larg consum si
solutionarea sarcinilor social
importante.Un loc important i se
acorda designului in formarea culturii
si educatiei estetice.
29. Designul contemporan i
problema protejrii mediului
natural. Eco-designul.
Stilul contemporan inglobeaza doar
trasaturi de design, materiale si
tehnologii de fabricare speficice
sfarsitului de secol XX. Stilul
contemporan permite libertate in
amenajare. Interioarele contemporane
sunt in permanenta evolutie. In
designul contemporan se folosesc linii
simple, clare, detaliile decorative sunt
minime, iar aspectul general este unul
aerisit, neaglomerat, dar nu rigid si
neprimitor. Decoratiunile mobilierului
au fost subordonate functionalitatii,
creandu-se un spatiu degajat si
pragmatic. Una dintre cele mai
apreciate caracteristici ale stilului este
accentul pus pe spatiile deschise.Ecodesignul este o orientare in design
care acorda atentia prioritara
protejarii mediului inconjurator pe tot
parcursul ciclului de viata al unui
produs.In complex sunt luate in
consideratie toate partile de
creare,utilizare si postutilizare a

produsului. Eco-designul utilizeaza in

proiectarea interioarelor materiale
naturale,oferind un sentiment de
prospetime si unitate cu natura.
30.Designul contemporan i
problema climatului vital. Psihodesignul.
Psiho-designul este stiinta adaptarii
formelor de interior,arhitecturale si de
landshaft p/u fiecare om in parte.Un
astfel de interior poate stimula si
distruge,impinge spre succes si liniste
sau spre activitate,poate relua sau
dimpotriva exagera problemele
psihologice ale omului.Crearea unui
astfel de interior e posibil numai in
baza unei informatii obiective si unor
metode de coordonare intre design si
psihologie.
31. Designul contemporan i
problema reevolurii tradiiilor
culturale. Fenomenul etnic n
design. Stilul african.
Africa este un continent al
contrastelor care reprezinta o sursa de
inspiratie si pentru designerii de
interior. Decorul african este inspirat
de natura, de tesaturi colorate si
sculpturi din lemn. Animalele au fost
si vor fi intotdeauna o tema centrala,
acestea regasindu-se atat in operele de
arta cat si pe majoritatea tesaturilor
africane. Paleta cromatica specifica
stilului african este una calda,
primitoare, formata din tonuri
pamantii, precum maro, auriu,
ruginiu, crem, cafeniu. Aceste culori
predomina si in randul tesaturilor.
Lucrate din materiale naturale,
acestea sunt decorate cu coloranti
naturali obtinuti din plante specifice
locului. Mobilierul specific stilului
african este realizat in totalitate din
materiale naturale. Este in cea mai
mare parte format din lemn (rattan,
bambus, trandafir sau cires), adesea
cioplit si sculptat. Intr-un decor
african accesoriile au o importanta
aparte deoarece prin ele se simte cel
mai bine spiritul Africii.
32. Designul contemporan i
problema reevolurii tradiiilor
culturale. Fenomenul etnic n
design.Stilul italian.
Stilul italian cuprinde in sine eleganta
spatiala.Acest stil a absorbit toata
caldura peninsulei italiene,de aceia

aici se combina cu succes stilurile

cantri si antice,adica luxul antic si
simplitatea rustica.In realizarea
interioarelor o mai mare prioritate i se
acorda materialelor naturale,cum ar fi
piatra si lemnul,in special lemnul de
stejar sau pin,in forma sa naturala sau
acoperite cu lac.In designul italian
locul important i se acorda traditiilor
si in special emotiilor,pe care
creatorul le-a introdus in fiecare
element al interiorului-din aceasta
cauza este intr-atat de apreciata
mobila si decorul confectionat
manual.Lemnul si piatra in desingul
italian se combina cu elemente din
fier forjat,ca picioruse,bordure sau
elemente decorative.
33.Designul contemporan i
fenomenul etnic n design. Stilul
scandinav.
Stilul scandinav se caracterizeaza prin
simplitate, bun gust si lumina, intr-o
imbinare perfecta a materialelor
moderne si traditionale. Stilul
scandinav este caracterizat prin culori
foarte deschise si luminoase. Albul
este preferat de designerii scandinavi
datorita faptului ca are capacitatea de
a da luminozitate camerei si de a o
face sa para mai mare. Mobilierul este
realizat din lemn deschis la culoare.
Unele piese sunt confectionate in
combinatie cu metal cromat sau fier
forjat si sticla. La fel de luminoasa si
deschisa la culoare este si pardoseala,
realizata din lemn, parchet laminat
sau gresie.
In interioarele amenajate in stil
Scandinav accentul se pune pe
frumusete, materialele si finisajele
naturale.Paleta.cromatica
caracteristica stilului Scandinav este
compusa din culori deschise. Acest
stil de amenajare este caracterizat de
camere luminoase si confortabile, in
care exista putine piese de mobilier,
insa foarte practice si cu diverse spatii
de depozitare . Oglinzile inalte, care
reflecta lumina, cu rame simple, din
lemn, sunt alte elemente definitorii
pentru stilul scandinav. stilul
scandinav este caracterizat de diverse
obiecte decorative realizate din sticla
colorata sau lemn.

34.Designul contemporan i
fenomenul designului japonez.
Poporul japonez este recunoscut
pentru bunul gust si pentru
respectarea traditiilor. Stilul
locuintelor japoneze a fost
imprumutat de multi dintre designerii
de interior. Se poate spune ca stilul
japonez de amenajare a locuintei face
parte din minimalismul modern. Cele
patru caracteristici care definesc stilul
japonez de amenajare a locuintei sunt
"eficienta", "simplitate", "echilibru" si
"adaptabilitate".n mod tradiional,
interiorul japonez reprezint un spaiu
luminos, imens, ntreptruns de
ornamente naionale. Simplitatea i
funcionalitatea design-ului interior
japonez constituie rezultatul unui
climat capricios i condiiilor
seismice. Un rol special n interiorul
japonez este alocat iluminrii. Fiecare
zon funcional dispune de iluminare
proprie, care corespunde destinaiei
acestei regiuni. Lmpile pentru
iluminat sunt fcute din lemn i hrtie
de orez, i sunt ncadrate n abajur
sferic sau dreptunghiular. Mobilierul
japonez are o serie de trsturi
specifice. El i pstreaz caracterul
neted i lipsit de complicaii, are linii
i unghiuri drepte, care parcurg prin
toat locuina. n mai multe locuri ale
camerei sunt ilustrate ieroglife.
Interiorul japonez reprezint
modalitatea de manifestare a unei
persoane care ncearc s se evadeze
de la agitaia din afara casei, care nu
este predispus s accepte haosul n
gndurile i aciunile sale, fiind
capabil s observe i s admire
frumuseea simplitii.