UniversitateaLucian Blaga din Sibiu

Facultatea de MedicinaVictor Papilian

Specializarea AMG

REFERAT
NURSINGul mamei si copilului

Coordonator disciplina:
CONF. UNIV. Dr : LUMINITA BELDEAN

Studenti:CHIRILA VICA-ANUL IV, SERIA IV

TIGAERU TUTOVEANU LILIANA- ANUL IV, SERIA IV

SIBIU 2011

UniversitateaLucian Blaga din Sibiu

1

Facultatea de MedicinaVictor Papilian

Specializarea AMG

PROMOVAREA SANATATII COPILULUI

SIBIU 2011

Promovarea sntii copilului

Sntatea copilului ncepe cu sntatea mamei n timpul sarcinii. Dorim

ca prin acest demers s oferim o platform de comunicare pentru viitoarele
mame i persoanele interesate de accesul la serviciile medicale n Romnia, n
ultimele trei luni de sarcin.
Acest spaiu virtual are rolul de a arat care sunt particularitile,
diferenele i experienele acumulate de dou viitoare mame din Romnia anului
2010, generate de faptul c una dintre mame locuiete in mediu rural iar cealalt
in mediu urban. Pe aceast cale dorim s readucem in discuie dreptul copilului
la egalitate de anse, fie c se nate ntr-o familie din mediul urban sau una din
mediul rural.
Concluziile unui studiu UNICEF efectuat n anul 2005, studiu intitulat Statusul nutriional al femeii gravide, arat c alimentaia gravidei din Romnia este
dezechilibrat calitativ. Mai mult de 42, 5% dintre gravidele luate n studiu n
Romnia au fost anemice, ponderea femeilor cu anemie fiind mai mare n
mediul rural dect n mediul urban.
Totodat, statisticile mai arat c Romnia nregistreaz o rat nalt a
mortalitii infantile comparativ cu rile din Uniunea European, cu 11,99

decese copii 0 - 1 an/ 1000 de nscui vii n anul 2007.

Starea de sntate n copilrie este afectat nu numai de factori

biologici, ci i de stilul de via i de problemele prinilor, ce includ omajul,
venitul sczut i condiiile necorespunztoare de locuit. PSC poate s favorizeze
un mediu sntos din punct de vedere social i educaional.
Cu toate c sntatea copiilor este n primul rnd o responsabilitate a
prinilor, este de ateptat ca i personalul medical s se implice activ n
promovarea strii de sntate a copilului. Societatea are un legitim interes n a se
asigura c drepturile i nevoile copilului sunt respectate. Acest lucru poate fi
realizat n multe moduri, inclusiv printr-o legislaie adecvat, prin servicii de
sntate corespunztoare, un mediu nconjurtor de calitate i prin beneficii
financiare.
Totui, personalul medical trebuie s fie foarte atent dac este sau nu permis s
ptrund n viaa cuiva chiar i pentru promovarea sntii acelei persoane. O
bun cunoatere a psihologiei copilului sau a problemelor psihiatrice nu

garanteaz c tim modul cel mai corect sau cel mai bun de a crete un copil, iar
un sfat nesolicitat poate s nu fie ntotdeauna binevenit.
La o prim vedere, scopul prevenirii bolii i promovrii strii de sntate nu pare
s necesite nici o justificare. Muli dintre prini vor s-i creasc copiii ntr-un
mod perfect i de aceea se bucur de ajutorul i ndrumrile acordate ntr-o
manier atent. Prinii pot fi uneori stnjenii i reticeni n a pune ntrebri sau
a cere ajutor, deseori fiind n situaia de a fi dezinformai , sau a se afla n
posesia unor cunotine greite.
Se spune c educaia unui copil ncepe cu 25 de ani nainte de naterea
lui. Educaia pentru sntate nu face excepie de la aceast zical. Un copil
sntos vine pe lume ntr-o familie ce a avut grij de sntatea ei. Iar bunele
exemple pentru a avea o via sntoas se transmit de la mam i tat la copil.
Degeaba spun cei doi prini fumtori a 40 de igri pe zi c tutunul
duneaz sntii. Faptele spun mai multe dect vorbele.
Personalul medical medici de familie, asistente, etc trebuie n primul
rnd s trezeasc interesul oamenilor pentru o via sntoas i un corp curat.
Asistenta social trebuie s observe coordonatele n care familia i
desfar activitatea. Ea va culege date necesare pentru a-i face o imagine, date
ce privesc sntatea membrilor familiei, viziunea lor asupra bolii i sntii,
practicile curente pentru

a menine sntatea, modul de relaionare dintre

sntatea unui membru i sntatea ntregii familii. Aceste date se culeg att din
dialogul direct cu membrii familiei, dar i din datele ce alctuiesc fia medical
a fiecrei persoane. Starea de sntate se leag nemijlocit de factori exteriori
individului i familei: mediul n care locuiete familia, mediul n care i
desfoar activitatea zilnic, familia lrgit i grupul de prieteni (cu stilul lor de
via i concepiile proprii).

Pentru realizarea unui program reuit de promovare a

sntii

copilului

este

nevoie

de

rezolvarea

urmtoarelor

probleme:
Existena unuei echipe de lucru, condus de un coordonator al
programului de promovare a sntii copilului.
Existena unei strategii de lucru bine puse la punct.
Existena unui sistem de referire la examinrile de specialitate i
de urmrire a copiilor din grupele cu risc crescut.
Existena unor servicii de specialitate (pediatrie, ortopedie,
cardiologie, ORL, oftalmologie, endocrinologie) care s rspund
prin calitatea nalt a ngrijirilor la nevoile populaiei.
Existena personalului de specialitate bine pregtit i informat n
legtur cu ultimele descoperiri i cercetri.
Existena unui serviciu de suport i consiliere a familiilor cu
probleme.
Existena informaiei n rndul populaiei generale referitoare la
serviciile de sntate oferite.
Existena personalului desemnat cu vizitele la domiciliu, pentru
populaia din zonele greu de acoperit i la risc.
Existena unor relaii de bun colaborare cu ageniile de voluntari
i alte servicii sau organizaii.
Existena unui personal special desemnat care s coordoneze
diverse programe, educaional, al imunizrilor, de protecie a
copilului etc.
Existena unor programe de ngrijire n comunitate.
Existena unei baze de date care s ofere personalului medical o
informaie exact i relevant.

 Existena unor servicii pentru minoritile naionale n care

informaia oferit s fie n limba comunitii respective.
Exemple de probleme specifice al programului de sntate:
Prevenia bolilor infecioase i programul imunizrilor .
Protocolul de prevenie a tuberculozei, vaccinarea BCG,
epidemiologia i depistarea contacilor.
Vaccinarea anti-hepatit B, administrarea tuturor rapelurilor.
Realizarea screeningului pentru fenilcetonurie i hipotiroidism,
explicarea prinilor a necesitii realizrii acestor teste i
aducerea la cunotina acestora a rezultatelor obinute.
Realizarea unor servicii mbuntite pentru populaia cu
hemoglobinopatii.
Realizarea unor programe pentru tinerele mame n materniti.
Realizarea unor programe de suport i consiliere pentru familiile
cu status socio-economic sczut.
Monitorizarea creterii copilului, depistarea defectelor vizuale i
de auz, a luxaiei de old, a problemelor de achiziie a limbajului
etc.

1. PROGRAM EDUCATIONAL PENTRU PREVENTIE

Conform National Association for the Young Children (NAYEC),
educaia timpurie este definit ca servicii destinate copiilor de la natere la 7/8
ani n cadrul diferitelor tipuri de programe (normal, prelungit etc.) oferite n
cree, acas, n grdinie i coli primare, precum i n cadrul programelor de
recreaie. Educaia timpurie vizeaz att aciunile desfurate n cadrul
7

serviciilor oferite de instituii ct i al celor oferite de familie i pentru familie,

de aceea este foarte important asigurarea unei pregtiri a prinilor, ndeosebi a
celor care nu apeleaz la servicii instituionale, n privina modului n care ar
trebui s acioneze ca instan educaional.
Curriculumul educaiei timpurii i precolare, bazndu-se pe periodizrile
efectuate de J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin, J. Bruner, A. Freud .a., vizeaz
dou perioade de varst:- copilria timpurie 1-3 ani;
- perioada precolar 3-7 ani.
Educaia n aceste perioade presupune:
asigurarea unui mediu securizant fizic i afectiv, stimulativ din punct de
vedere cognitiv i social pentru toi copiii indiferent de sex, etnie, mediu de
provenien, apartenen religioas;
(National Association for the Education of Young Children, Early childhood
teacher education guidelines, Washington DC, 1982 apud Seefeld, Carol,
Barbour, Nita, Early Childhood Education. An introduction, 3rd ed., Macmillan
College Publishing Company, New York, 1994:

considerarea particularitilor de varst i individuale ale copiilor pentru a

asigura atingerea maximumului de potenial de dezvoltare de care dispune

fiecare copil;
existena unui curriculum care s porneasc de la cunoaterea profund a
copilului pentru a asigura progresul acestuia n toate domeniile
dezvoltrii;
asigurarea pregtirii tuturor celor care particip direct la educaia copilului
pentru a oferi coeren, consecven i unitate influenelor educaionale;
asigurarea unui parteneriat ntre toate instituiile care ofer servicii

copiilor de la natere la 7 ani;

contientizarea importanei determinante pe care o are aceast perioad de
varst pentru ntreaga dezvoltare de mai tarziu a copilului, prin aceasta
oferind servicii de educaie de calitate.

Necesitatea dezvoltrii unui nou curriculum este determinat de:

a) redefinirea rolului educaiei timpurii n formarea personalitii individului;
b) noile rezultate ale cercetrilor privind educaia timpurie;
8

c) redefinirea rolului educaiei n viaa individului din perspectiva educaiei

permanente;
Teoreticieni precum J. Dewey, L. Vgotsky, J. Piaget, E. Erickson, D.
Elconin prin teoriile lor despre dezvoltarea copilului, au contribuit la conturarea
unei viziuni integrale asupra educaiei acestuia, n care copilul este autorul
propriei lui nvri, parcurgnd mai multe stadii de dezvoltare. Sursa nvrii
lui o constituie diversitatea experienelor (cognitive, sociale, emoionale, fizice)
pe care copilul le triete. De aceea, este foarte important ncurajarea
trebuinelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare, a curiozitii, a
dorinei de a comunica i de a relaiona. Asemenea viziune asupra copilului
modific i concepia asupra esenei procesului educaiei, care, i n perioadele
timpurii, trebuie considerat o interaciune ntre subieci, ntre dou pri active,
nu doar influena educatorului asupra copilului educat.
2. PREVENIREA ACCIDENTELOR LA COPILUL
SCOLAR
Rata accidentelor dezvluie stadiul de dezvoltare, mult mai mare la copil
dect la adolescent. Este mult mai mare la biei dect la fete.
Pentru prentmpinarea accidentelor de main se recomand:
- nvarea regulilor de circulaie pentru pietoni. Poliia Rutier desfoar
unele aciuni n cadrul colilor privind educaia rutier.
- n main se recomand folosirea centurii de siguran, chiar i pentru
pasagerul din spate i interaciune minim cu oferul
- disciplina n timpul deplasrii vehicolului: braele i capul se in n
interior
- neaplecarea pe geam, cnd automobilul este n micare
- nedeschiderea uii n timpul mersului
mpotriva accidentelor de scuter sau motociclet: se recomand purtarea
ctii de protecie.
mpotriva accidentelor de not, copilul trebuie nvat s noate, dac nc
nu tie. De asemenea va fi nvat despre regulile de baz pentru sigurana n
ap. Diminuarea riscului se face i prin alegerea unui loc corespunztor pentru
not: piscine cu adncime potrivit, spaii n natur : ruri i lacuri puin adnci.
Pe litoral se va nota de-a lungul rmului, nu perpendicular spre larg. Copilul va
9

fi supragheat la mare, chiar dac nu mai e mic. Este indicat s noate doar n
ape unde ajunge cu picioarele pe fundul mrii, lacului, rului. De mare folos este
nvarea regulilor de prim-ajutor n caz de accidente. De asemenea trebuie s se
educe colarul i n privina comportamentului n brci (cu motor sau fr).
Accidentele datorate focului se prentmpin prin atenionarea privind
mnuirea cu atenie a apei fierbini. Se va nva despre substanele inflamabile:
benzin, petrol, obiecte inflamabile (spray-uri, parfumuri), chibrite, brichete. De
asemenea, echipamentul din buctrie va fi folosit cu grij. Copilul va fi nvat
s fie atent la foc, la aburi, la obiecte introduse n cuptorul cu microunde.
n cazul sporturilor, se recomand alegerea acelor activiti care s nu
conduc la rniri sau accidente. Sporturile americane, gen baseball sau fotbal
american, care pot fi ndrgite de unii copii, nu pot fi jucate dect cu echipament
adecvat. Sporturile cu vehicule biciclete, skate-board, role nu se vor practica
dect cu cti, genunchiere i cotiere. n caz de julire, rnire uoar, copilul va fi
nvat ce substane s foloseasc i care sunt procedurile de interventie in astfel
de situatii. n caz de fracturi, entorse, cei care vor interveni sunt adulii ce
supraveghez copiii. O activitate sportiv constant, ce se dorete s conduc n
viitor spre profesionism trebuie nsoit de o educaie a primului ajutor
substanial i de prezena constant a trusei de prim ajutor.
A educa nseamn a-i face pe copii s-i nsueasc prin experien un
sistem de valori care s le dea posibilitatea s se integreze n mod inteligent i
moral ntr-o lume n rapid prefacere.
Robert Dottrens
Principala funcie a familiei este creterea viitoarei generaii, fcnd-o
apt pentru o via autonom. Familia ofer mediul n care copilul se nate, se
dezvolt i se formeaz pentru via. Ea reprezint un prim instrument de reglare
a interaciunilor dintre copil i mediul social.
Modul de relaionare din familie, climatul afectiv i modelul
sociocultural al acesteia sunt importante pentru integrarea social i constituirea
10

comportamentelor sociale. Prin relaiile sale cu mama, cu tata i cu fraii, copilul

se integreaz n relaiile sociale, se apropie de societate, i cunoate valoarea ii descoper propria persoan (Vrasmas, 2002).
Brazelton i Greenspan (2001) identific nevoile copilului pentru o dezvoltare
normal ca fiind urmtoarele:
1. nevoia de a avea relaii emoionale calde, apropiate, stabile;
2. nevoia de a fi protejat fizic, de a avea siguran i o via bine organizat;
3. nevoia de experiene adaptate nivelului de dezvoltare al copilului;
4. nevoia de limite, de via cotidian structurat i de responsabiliti adecvate
nivelului de dezvoltare;
5. nevoia de experiene adecvate diferenelor individuale ale copilului,
intereselor lui particulare;
6. nevoia de a tri ntr-o comunitate stabil, de a beneficia de sprijinul i cultura
acesteia (Muntean, 2003).
Rolul familiei este deci hotrtor n integrarea optim a copilului n viaa social,
n activitatea colar dar i n formarea unor deprinderi comportamentale
adecvate, a unui stil de via care s evite excesele sau riscurile asupra sntii
n general.
3.STILUL DE VIA SNTOS
Stilul de via sntos reprezint totalitatea comportamentelor care au relevan
n promovarea i meninerea sntii i n reducerea riscului de mbolnvire.
Stilul de via negativ este alctuit din comportamente ce implic un risc pentru
sntate.
Organizaia Mondial a Sntii arat c peste 50% din mbolnviri i decese au
drept cauz un stil de via patogen.
Circa 830.000 de copii mor in fiecare an in lume in diferite accidente, potrivit
unui raport dat publicitatii miercuri de ONU si redactat in comun de Organizatia
Mondiala a Sanatatii OMS si UNICEF.
Principalele cauze ale deceselor copiilor cu varste cuprinse intre 0 si 18 ani sunt
accidentele rutiere (260.000 de morti anual), inecurile (175.000), arsurile
(96.000), caderile (peste 46.000) si intoxicatiile (peste 45.000), potrivit unui
11

document Consacrat "prevenirii traumatismelor la copii", acest prim bilant

mondial in acest sens, care a mobilizat 200 de experti pe o perioada de trei ani,
are ca scop sa traga un semnal de alarma asupra unei realitati "prea mult timp
ignorata", informeaza AFP.
Incepand cu varsta de noua ani, accidentele devin principala cauza a
mortalitatii, devansand bolile infectioase, malnutritia sau razboaiele.
"Factorul social se dovedeste determinant", a afirmat Margie Peden, de la
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). "Fie ca este vorba de tari bogate sau in
curs de dezvoltare, copiii din mediile defavorizate sunt cei mai predispusi sa fie
victime la accidente", a explicat ea.
Totusi, 95% dintre victime sunt inregistrate in tarile sarace sau in curs de
dezvoltare.
DISCUTAREA MODALITATILOR DE PREVENTIE A
ACCIDENTELOR LA COPII
Copii nu au simtul pericolului, la o varsta mica.
Ei sunt total dependenti de adulti,care trebuie sa cunoasca posibilele riscuri cat
mai bine,pentru a putea preveni accidentele si a-i pune la adapost pe copii.
Supravegherea nu inseamna totul ! O clipa de neatentie poate fi fatala. Uneori
chiar si in fata noastra se pot petrece tragedii daca nu luam masuri de prevenire a
accidentelor !
La copiii foarte mici, majoritatea accidentelor se datoreaza caderilor sau
loviturilor la cap.
CE SA FAC ?
Asigurati-va ca patul,caruciorul sau locul in care sta sau doarme copilul este
bine inchis lateral sau e protejat cu perne sau pleduri.
De la doi ani , copilul simte o puternica nevoie de cunoastere ce se manifesta
prin a trage lucrurile de pe masa,a rasturna,a deschide capacele cutiilor sau
sertarele din casa.
CE SA FAC ?
Indepartati orice lucru periculos,care ar putea starni curiozitatea copilului
12

(medicamente,detergent,sticle sau borcane colorate) si lasati in sertarele de la

indemana copilului numai haine,hartii si alte lucruri inofensive.
Uneori mai devreme,alteori mai tarziu,atunci cand copilul incepe sa mearga mai
bine, el descopera placerea vitezei si deliciul locurilor ascunse.
CE SA FAC ?
Incercati sa eliberati camerele de mobile de care va puteti lipsi si create un
spatiu in care copilul sa se miste in voie fara a se lovi de coltul mesei,sau de alte
mobile.
De la cinci ani, dupa ce a terminat de explorat casa, copilul incepe sa exploreze
curtea, strada, vecinii.
CE SA FAC ?
Indreptati-va atentia catre riscurile din spatial exterior casei,inclusiv
accidentele rutiere.
Nu lasati copilul nesupravegheat pe strada si nu-l trimiteti,inca,singur la
cumparaturi !
Copacii,gardurile,pivnita,acoperisurile reprezinta acum o atractie deosebita
pentru copil.
Atentie !!!
Copiii de sex masculin sunt la orice varsta mai predispusi la accidente,datorita
comportamentului mai agresiv.
Copiii de orice varsta sunt mai predispusi la accidente cand schimba mediul de
viata: in vacanta, la bunici, intr-un apartament nou, etc.
Accidentele se petrec de obicei in a doua parte a zilei,cand parintii sunt mai
obositi, prinsi de treaba, iar supravegherea copilului slabeste.
Ce masuri de siguranta putem lua in casa pentru a evita arsurile?
Arsurile cu lichid fierbinte sunt cele mai frecvente la copilul mic.
Ele se produc,in general,in timpul prepararii alimentelor sau cand se
manipuleaza lichide fierbinti.
Arsurile sunt usor de prevenit!

13

 Nu tineti niciodata copilul in brate in timp ce fierbeti alimentele,sau in timp ce

beti lichide fierbinti ( ceai,cafea,lapte ).
Verificati temperatura laptelui din biberon inainte de a lua copilul in brate !
Nu puneti niciodata vase care contin lichide fierbinti pe jos,la marginea
aragazului sau in locuri accesibile copiilor.
Intoarceti coada ibricului,pentru a nu fi la indemana copilului.
Nu lasati copilul nesupravegheat in baie,si nu il lasati sa umble la robinete !
Verificati temperatura apei inainte de a introduce copilul in cada.
Nu plasati radiatoarele langa patul copiilor.
Indepartati intotdeauna copiii de langa usa sobei,a cuptorului sau de langa
radiator.
Nu umblati cu lichide inflamabile sau sprayuri in apropierea focului!
Nu tineti copiii in preajma cand preparati gratar in curte sau la iarba verde.
Nu aplicati prisnite,comprese calde sau cu diverse substante
chimice(alcool,frectii sau chiar otet) pe pielea copilului decat dupa ce ati
consultat un medic.
Nu uscati rufe deasupara focului sau deasupra radiatoarelor.
Pastrati chibriturile,brichetele,tigarile si toate substantele inflamabile in locuri
inchise,care sa nu fie la indemana copiilor.
Copiii sub 12 ani nu trebuie lasati singuri in casa.Amintiti-va ca arsura este
considerata cel mai devastator accident.
Poate duce la deces,sau necesita tratament de specialitate de lunga durata.
Arsurile de gradul II si III lasa intotdeauna semene si adesea grave invaliditati.
Msuri de prim ajutor

Scoaterea victimei din focarul de incendiu

Stingerea flcrilor care au cuprins vestimentaia
Rcirea hainelor arse cu ap rece fr a le ndeprta
Resuscitarea respiratorie i cardiac (uneori intubaie, traheostomie,

totdeauna oxigen umidifiat pe masc)

Transport la o unitate specializat.
14

 Pe perioada transportului se administreaz antialgice iv sau im i fluide n

perfuzie (cristaloide)
Nu se administreaz nimic per os
Medicamentele, insecticidele, produsele de curatat sunt otravuri,
desi se gasesc raspandite in gospodarie !
Pastrati medicamentele,detergentii si substantele chimice in dulapuri bine
inchise,pe rafturile de sus,inaccesibile copiilor.
Pastrati toate recipientele cu substante toxice bine inchise,cu etichete adecvate.
Nu pastrati substante chimice sau insecticide in sticle destinate produselor
alimentare(lapte,coca-cola etc.).Copilul mic va fi tentat sa bea fara sa cunoasca
pericolul !
Invatati copilul sa bea numai din canita lui.
Nu lasati copilul sub 12 ani nesupravegheat in casa!
Nu luati medicamente in prezenta copilului si nu vorbiti despre medicamente
ca despre bomboane sau siropuri !
Invatati copilul sa nu manance fructe sau legume nespalate.Ele pot fi
contaminate cu substante chimice extreme de toxice.
Nu tineti in casa plante toxice,ale caror frunze sau flori ar putea produce
intoxicatii:copilul ar putea fi tentat sa le guste!
Explicati copilului ca in natura exista plante otravitoare,ca de exemplu
ciupercile,si ca nu trebuie sa aiba incredere in aspectul placut al acestora.
Ce masuri de siguranta putem lua in casa pentru a evita
sufocarile?
Sufocarile cu corpi straini pot fi usor prevenite daca:
Nu dati copilului sub 4 ani nici un fel de alimente ce pot fi aspirate in caile
respiratorii ( nuci,alune,seminte,samburi de fructe,morcov crud,floricele de
porumb,sticksuri,biscuit foarte mici si uscati).
Nu hraniti sugarul sau copilul mic decat cu alimente bine tocate,taiate foarte
marunt.El este prea mic sa mestece,iar o bucata prea mare inghitita poate
15

conduce la sufocare.
Nu lasati copilul sa se joace sau sa alerge in timp ce mananca!
Caramelele sunt interzise la copilul mic!
Evitati sa hraniti sugarul sau copilul mic culcat pe spate.
Nu oferiti copilului obiecte sau jucarii care se dezmembreaza in parti mai mici
sau au parti detasabile(nasturi,bile,cuie,ace,monede,etc.).Atentie la jocurile
fratilor mai mari (zaruri,table,etc.)!
Cum prevenim inecul?
Nu lasati copilul sub 5 ani nesupravegheat in cada de baie!
Nu umpleti cada decat pana la nivelul la care apa acopera jumatate din corpul
lungit al copilului. In niciun caz apa nu trebuie sa ajunga la nivelul gatului!
Eliminati din gospodarie butoaiele cu apa sau alte lichide.Pastrati-le bine
inchise,daca nu le puteti indeparta,pentru ca le exercita o atractie deosebita
asupra copiilor !
Folositi colace sau veste gonflabile pentru copilul mic,atunci cand se joaca in
apa,dar amintiti-va ca aceste produse nu sunt sigure:viata copilului poate fi
oricand pusa in pericol.Nu lasati deci copilul sa se joace nesupravegheat in
lacuri,rauri,piscine sau langa acestea!
Nu exagerati ! Nu-I faceti pe copii sa se teama de apa! Cea mai buna cale de
prevenire a innecului este sa-l ajutati pe copil treptat,dupa varsta de 4-5 ani,sa
invete sa innoate.
Cum prevenim accidentele rutiere?
Accidentele rutiere omoara si mutileaza in fiecare an extrem de multi copii.
CE SA FAC ?
Tineti copilul strans de mana cand traversati strada si explicatii de fiecare data
regulile de traversare.
Nu traversati la culoarea rosie a semaforului sau prin locuri nepermise.
Nu incurajati copilul sa se joace,sa alerge sau sa se lase antrenat intr-o
16

activitate in timp ce traverseaza strada.

Asigurat-va si invatati copilul sa se asigure temeinic la randul sau,inainte de a
se angaja in traversare.
Explicati copilului semnificatia semnelor rutiere pe care le intalniti in cale,ori
de cate ori aveti ocazia,sau atunci cand el isi exprima curiozitatea.
Nu permiteti copiilor sa calatoreasca pe bancheta din fata a automobilului.
Incurajati copilul sa foloseasca centura de siguranta si,daca e posibil,amenajatii un scaun adaptat varstei.
Cum prevenim electrocutarea?
Acoperiti prizele cu capace special sau cu material neinflamabile(leucoplast).
Nu folositi fire electrice sau instalatii electrice improvizate la indemana
copiilor.
Verificati instalatia electrica si firele,pentru ca acestea sa nu fie prea uzate si sa
poata provoca pierderi de energie electrica sau incendii.
CEA MAI PRACTICA METODA ESTE SA ASCUNDETI PRIZELE IN
SPATELE UNOR MOBILE.

A S A D A R

Pe masura ce copilul creste,in functie de varsta si de dezvoltarea sa,fiecare

parinte trebuie sa inceapa sa-l educe pe copil in legatura cu pericolele care
il pandesc.
COPIII POT FI EDUCATI SA EVITE RISCUL !
Nu trebuie nici sa subestimati, dar nici sa supraestimati capacitatea
copilului de a intelege sfaturile pe care i le dati in legatura cu diverse
riscuri:
17

 Explicate copilului in limita capacitatii sale de intelegere pericolele, in

functie de varsta si activitate.
Reluati explicatia cu rabdare ori de cate ori este nevoie,sau ori de cate ori
situatia se repeat ,pana aveti certitudinea ca situatia a fost inteleasa si
consecintele sunt clare pentru copil.
Nu speriati copilul in legatura cu un anumit pericol insistand asupra
consecintelor mai mult decat e cazul.Incercati sa subliniati faptul ca evitarea
riscului e o dovada de maturitate:copilul se va simti astfel mandru sa va urmeze
sfatul !
El trebuie sa invete ca poarta raspunderea pentru faptele sale.
Evitati abuzul impotriva copiilor ! Copiii nu trebuie constransi , ci convinsi
sa evite riscurile si sa previna, astfel, accidentele.

BIBLIOGRAFIE:
1.Campbell EJ. Basic trauma life support for paramedics and other advanced
providers, ed. Prentice Hall. New Jersey, fourth ed. 2000
2.Chiorean M, Copotoiu S, Azamfirei L. Managementul bolnavului critic, suportul
tehnico-managerial. Ed. University Press, Tg. Mures 2004;
3.Holliman J, Arafar R, Boeriu C. Asistena de urgen a pacientului traumatizat. Ed.
Casa de Editur Mure Tg. Mure, 2004;

18

4.Rjnoveanu L, Arafat R, Chiorean M. Organizarea Sistemului Medical de Urgen

n Prespital, Zona Montan, Mas Rotund, Zilele Medicale Prahovene, Sinaia,
Noiembrie 1998;

19