CURS 3

Sociologie juridica
Metode si tehnici de cercetare PART 1

ETIMOLOGIE

Methodos +logois (gr) =stiinta metodelor

Methodos =cale , mijloc , mkode de expunere
Metoda reprezointa asa cum se precizeaza in dictonar de filozofie aspectul teoretic cel
mai active al stiintei care jaloneaza calea dobandirii de cunostinte noi .
unitatea stiintei consta in metoda , nu in materialul de studiu. Daca metoda si logica
observatiei unui cercetator sunt lasate implicite , comunitatea stiintifica nu are nicio
modalitate de a verifica validarea demersului .
Fundamentele cercetarii sociale , Gary King , Robert Keohane , Sydney Verba , editura
Polirom , 2000
Definitii
-Metoda- reprezinta modul de cercetare , sistemul de reguli si principiile de cunoastere si
de transformare a realitatii obiective ; ex : observatia , ancheta , experimental , analiza
documentelor sociale , biografia , studiul de caz .
-Tehnica forma concreta pe care o imbraca metoda (exista posibilitatea ca una si aceeasi
metoda sa se realizaza cu tehnici diferite ) ex: chestionarul , interviul , formulare statistice
de inregistrare , etc.
-Procedeul reprezinta maniera de actiune , de utilizare a instrumentelor de investigare
. Ex: fata in fata , telephonic , autoadministrat.
-Instrumentul mijloc cu ajutorul caruia se realizeaza captarea informatiei stiintifice , a
datelor , este cel care se interpune intre cercetator si realitatea studiata ; ex: lista de
intrebari ( chestionarul tiparit ) , foaia de observatie , ghidul de interviu , etc.
CLASIFICAREA METODELOR
Dupa criteriul temporalitatii

Metode transversale urmaresc descoerirea realitatiilor intre laturile , aspectele ,

feomenele si procesele sociounmane la un moment dat . ( ex : observatia , ancheta

Dupa gradul de itnerventie a cercetatorului asupra obiectului de studiu :

Metode experimentale experimental sociologic
Metode cvasiexperimentale ancheta , biografia sociala
Metode de observatie stiduil de caz, observatia

Dupa numarul unitatiilor sociale luate in studiu

Metode statistice permit investigarea unui numar mare de unitati sociale ( ex: ancheta ,
analizele statistic matematice )
Metode cazuistice seminifca studiul integral al catorva unitati si fenomene socioumane.

ETAPELE CERCETARII
Alegerea temei -> studiul bibliografiei in domeniu -> formularea ipotezelor designul
studiului-> efectuarea studiului -> analiza datelor -> REZULTATELE confirma ipotezele ?
DA-> prezentarea rezultatelor / NU -> elaborarea unei explicatii alternative ->
FORMULAREA IPOTEZELOR.
Calitativ vs . Cantitativ
W.Lawrance Neuman gaseste opt criteria de diferentiere a stilului cantitativ de stilul de
cercetare calitativ.

CERCETAREA CANTITATIVA
-masurarea obiectiva a faptelor
-centrarea pe variabile
-reabilitatea
-independenta de contextual situational

-liber de valori
-multe cazuri , subiecti
-analize statistice
-cercetatorul

CERCETAREA CALITATIVA
-construirea realitatii
-centrarea pe procese
-autenticitatea
-valorile siunt explicite
-putine cazuri , subiecti
-analize tematice
-cercetatorul este implicat

EXPERIMENTUL
Este o metoda specifica stiintelor exacte (fizica , chimie , bio) . Simplificand la maximum
vom spune ca experimental este acel tip de cercetare in care aplicam un stimul sau un
tratament si incercam sa masuram raspunsul obtinut.Dupa un anumit numar de repetari
ale experimentului la valori diferite ale stimulului vom putea afla care este efectul acestuia.

ETAPELE UNUI EXPERIMENT CLASIC

Populatia (se defineste populatia care va fi studiata) -> Esantionul ( se gaseste un esantion
reprezentativ pt populatie ) -> impartirea aleatorie( se impart subiectii in grupuri aleatorii)
-> grup experimental si un grup martor ( se aplica tratamentul ) -> compararea
rezultatelor ( se colecteaza datele si se compara rezultatele ).

ANCHETA SOCIOLOGICA

Ancheta sociologica se particularizeaza in universal cercetarilor sociologice concrete

( empirice de teren) prin aceea ca utilizeaza cu precadere chestionarul si interviul pentru
culegerea informatiilor .
Termenul de ancheta sociala este dificil de definit intrucat el acopera o varietate foarte
larga de cercetari , incepand de la analizele clasice asupra saraciei pana la sondajele asupra
opiniei publice , anchetele pentru planificarea oraselor , cercetarea pietei etc
In plan didactic vom reine totusi ca ancheta sociologica se distinge de alte tipuri de
cercetari sociologice concrete , empirice prin : utilizarea , in principal , a chestionarului si
interviului pentru obtinerea informatiilor si nerecurgerea la experiment.
Pe de alta parte , fata de sondajul de opinie publica , ancheta sociologica se diferentiaza
prin aceea ca : are ca scop nu numai cunoasterea aspectelor subiectve(opinii, atitudini etc) ,
dar si a celor obicetive(structura familiei , conditiile de locuit etc) , si nerecurgerea
obligatorie la esantionare.

ETAPELE ANCHETEI SOCIOLOGICE

Ancheta prin chestionare trebuie sa parcurga ,intr o forma sau alta , in functie de tema ,
scopuri si populatie , urmatoarele etape , care in esenta se aseamana mult cu etapele
parcurse de orice cercetare cantitativa.
1.stabilirea si delimitarea temei
2.stabilirea obiectivelor si a ipotezelor de lucru
3.det pop. Studiate.
4.preancheta
5.construirea esantionului
6.Rdactarea instrumentului de culegere a datelor chestionarului
7.Pretestarea si definitivarea chestionarului
8.Aplicarea (administrarea ) chestionarului pe teren-culegerea datelor;
9.Verificarea corectudinii culegerii datelor
10.Postcodificarea raspunsurilor

11.Analiza datelor
12.Redactarea raportului de ancheta si a concluziilor.

CHESTIONARUL

Definitie
Chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica constand dintr un ansamblu de intrebari
scrise si eventual , imagini , ordonate logic si psihologic , care , prin administrarea de catre
operatorii de ancheta sau prin autoadministrare ,determina din partea persoanelor
anchetate raspunsuri ce urmaeaza a fi inregistrate in scris .

Tipuri de intrebari in functie de rolul din cadrul chestionarului

-intrebari introductive menite sa formalizeze respondentul cu subbiectul invstigatiei , sa

trezeasca interesul acestuia
-intrebari de trecere spre continutul propriu zis al chestionarului
-intrebari filtru care nu permit trecerea la intrebarile urmatoare daca nu s a raspus la
intrebarea anterioara
-intrebari bifurcate care directioneaza spre intrebarile urmatoare in functie de raspunsul
dat la aceasta intrebare
-intrebari de control cu rolul de a verifica daca respondetul a inteles sensul intrebarilor
anterioara si daca raspunsurile date pana atunci sunt sincere
-intrebari de indentificare prin care se cere respondentului sa mentioneze sexul , varsta ,
studiile, zona de domiciliu pentru a stabili grupul social carui ii apartine respectuvul
respondent.
Tipuri de intrebari in functie de continut
Intrebari factuale-prin care se obtin informatii despre fapte obiective , verificabile (varsta
gen domiciliu ,studii, profesie , apartenenta etnica, stare civila ).

Intrebari de opinie- prin care se inregistreaza informatii de natura subiectiva , cum ar fi

atitudinile , parerile , credintele , valorile , sentimentele , interesele ; se obtin in mod direct
prin comunicarea cu subiectii.
Intrebari de motivatie- urmaresc explicarea unor cause sau conditii ce determina anumite
actiuni .Ele se aseamana mult cu cele de opinie , dar sunt distincte prin faptul ca pe baza
lor se pot face predictii comportamentale si se pot estima anumite schimbari in optiunile
oamenilor.
Intrebari de cunostinte-folosite la testarea nivelului si calitatii informatiei pe care o detin
subiectii intr un anumit domeniu . Ele se folosesc foarte rar si doar atunci cand sunt
necesare pentru ca ele creaza o situatie de examinare si pot bloca in acest sens
comunicarea.

TIPURI DE INTREBARI IN FUNCTIE DE FORMA

Intrebari inchise
Sunt cele mai frecvente si totodata cele mai commode pentru ca ofera un evantai de
raspunsuri precodificate , dintre care suviectul este obligat sa aleaga unul sau , daca se
precizeaza , mai multe raspunsuri care I se potrivesc.
EX: Ati auzit despre cererea Romaniei de a devein membra a NATO ?
1.da 2.nu 3.NS/NR

Usor cuantificabile , acest tip de intrebari este adecvat analizelor statistic-matematice ,

motiv pentru care sunt foarte des folosite , in ciuda defectelor lor .
Astfel , intrebarile inchise sunt simple , usor de inteles , nu presupun analize , intermediare
si elimina ambiguitatile , dar nu pot viza aspect nuantate , de mare finite , blocand in acest
sens initiative teoretica , intuitia si imaginatia sociologului , cat si a subiectului.

Intrebarile deschise
Sunt acele intrebari care nu ofera raspunsuri prestabilite , in aceasta situatie , subiectul
fiind lasat liber sa ofere raspunsul pe care il doreste.
Care sunt posturile de radio pe care dumneavoastra le ascultati ?

Caracteristici
-daca sunt formulate cu grija , pot oferi informatii valabile despre orice subiect;
-sunt indispensabile daca dorim sa culegem informatii cu privire la situatii delicate
-Sunt utilizate in situatia in care nu putem prevedea raspunsuri posibile , in acest caz vom
putea folosi intrebari semi-deschise (semi-inchise)
-raspunsurile sunt mai greu de prelucrat decat cele inchise , acest fapt presupunand o
grupare a lor pe categorii de raspunsuri ;
-un posibil risc in inregistrarea acestor raspunsuri il constituie mentinerea raspunsurilor
intr o sfera de generalitate , care pot genera confuzi in prelucrarea lor .

FORMULAREA INTREBARILOR
De asemenea la formularea intrebarilor , trebuie sa respectam urm. reguli;
-textul intrebarii sa fie cat mai siplu , concis , nesugestiv, netendentios;
-termenii utilizati sa fie obisnuiti , familiari populatiei investigate , evitandu se neologismele
, arhaismele , termenii tehnici si jargonul;
-sa se evite pe cat posibil cuvintele cu rezonanta afectiva deoarece aceasta ar putea
influenta , constient sau nu , raspunsurile ;
-formularea intrebarilor trebuie sa aiba in vedere capacitatea de receptare si intelegere a
subiectilor .
-pentru a castiga increderea subiectilor , unele intrebari pot fi personalizate sau
infividualizate.
-intrebarile sa nu fie cumulative ( adica in textul aceleasi intrebari sa se faca referire la
doua chestiuni distincte).

ORDINEA INTREBARILOR
-nu trebuie sa lasam intrebarile sa curga una dupa alta potrivit continutului lor , pentru a
nu lasa subiectii sa rationalizeze sau sa coreleze raspunsurile .
-la inceputul formularului trebuie incluse cateva intrebari de pregatire , fara importanta
majora pentru tema , dar care ajuta la castigarea increderii subiectului .
-intrebarile mai delicate , mai dificile , trebuie puse in general in partea a doua a
chestionarului , cand se presupune ca subiectul e pregatit si poate da raspunsuri sincere.