Curs 1.

Osciloscopul catodic
Este un aparat electronic de laborator destinat masurarii tensiunilor momentane si a
intervalelor de timp.
Cu osciloscopul obisnuit se pot masura numai semnale periodice. Exista si osciloscoape
speciale cu memorie digitala cu care se pot masura si semnala aperiodice.

Fig.1
- axa z este in lungul tubului
- Z = amplificator de stingere; el intra pe catod si moduleaza intensitatea fascicolului
- a = atenuator calibrat; este un comutator gradat in volt / diviziune.
- y = amplificator pt. deflexie pe verticala; are 2 intrari si 2 iesiri; este un amplificator
diferentiat degenerat cu mai multe etaje.
La una dintre intrarile in amplificatorul diferentialse aduce semnalul util iar la cealalta se
aduce o tensiune contiuna prin care se deplaseaza imaginea pe verticala.
- x = amplificator pentru deflexie pe verticala. La intrarea de semnal se aduce un semnal de
blocul baza de timp sau un semnal exterior.
- Sinc(s) = bloc de sincronizare. Preia semnalul de la calea y sau de la de la borna Sincro
ext. si produce un impuls de sincronizare pe perioada.
Blocul de sincronizare are un comutator pt. alegerea frontului si un potentiometru notat
nivel reglajul nivel permite alegerea momentului sincronizarii.
- BT = blocul baza de timp este un generator de semnal in dinte de fierastrau. Acest
semnal are trei etape:- cursa directa; - cursa inversa; - cursa de asteptare.
Cursa directa comanda deplasarea spotului de la stanga la dreapta cu viteza constanta.
Cursa inversa comanda revenirea spotuuli in pozitie initiala iar timpul de asteptare este
necesar pentru sincronizarea bazei de timp cu semnalul de sincronizare.
Pe timpul cursei inverse si a cursei de asteptare generatorul bazei de timp produce
semnale de stingere care prin amplificatorul z stinge spotul pe timpul cursei inverse si a cursei
de asteptare.
Fig.2

Impulsul de sincronizare cade numai pe Ta

Curs. 2
Amplificatorul de deflexie
Fig.3

Rezistentele din emitor limiteaza amplificarea. BF 173 = tranzistorul de frecventa,

degenerarea = scaderea amplificarii.
Circuitul de deflexie este facut din: doua amplificatoare diferentiale conectate in cascada.
Primul amplificator are la intrare semnalul din calea y trecut prin atenuatorul calibrat si semnalul
de +,- 4V cules de la potentiometrul de la deplasarea pe verticala. Al doilea etaj diferential este
in conexiunea cascada.
Succesiunea de tranzistoare emitor comun baza comuna are doua avantaje:- amplificare
foarte mare; - banda de fracvente larga.
Cb poate fi interpretata ca o reactie negativa si reactia negativa duce la scaderea
amplificarii. Cele doua etaje diferentiale sunt degenerate ceea ce asigura o zona de liniaritate
mai mare si amplificare mai stabila in timp.

Atenuatorul calibrat
Domeniul de baza al osciloscopului este cel mai mic domeniu inscris in dreptul
atenuatorului. Pe acest domeniu atenuatorul nu intervine pe calea de semnal. Toate celelate
domenii se obtin intercaland atenuatoare pe calea de semnal.
Exista doua categorii de atenuatoare : - pentru generatoare; - pentru aparate de masura cu
impedante de intrare foarte mare.
Fig.4

Exista doua tipuri de atenuatoare. La generatoarele de semnal se folosesc atenuatoare

construite pe impedante caracteristica a aparatului respectiv adica 50pentru aparatele de uz
general.

Divizorul compensat
Are schema urmatoare:
Fig. 5

uc= 1/ i(t) dt + uc0

Daca aplica transformata Laplace in conditii initiale nule avem:Uc(s) = 1/ sc*I(s)

Sonda cu atenuator
Se foloseste in scopul maririi imepedantei de intrare si micsorarii capacitatii. In cazul
urmaririi unor semnale digitale cu tact peste 1MHz utilizarea sondei cu atenuator este
obligatorie.
Fig. 6

Constructiv exista doua tipuri de sonde: sonde in care se ajusteaza capacitatea C 1 si sonde
in care se ajusteaza capacitatea C2. Rezistentele nu se ajusteaza.
Fig. 7, Fig. 8

Calibrarea se poate face pe semnal sinusoidal.

Curs 3
Calculul atenuatorului calibrat
Atenuatorul echilibrat poate avea urmatoarele valori fixe: 1/100; 1/10; 1/5; 1/2.
Atenuatorul calibrat intotdeauna se inchide pe impedanta standard de intrare a
osciloscoplui care este 1M ohm. Datele de proiectare sunt: o atenuare oarecare; impedanta de
1M ohm; capacitate.
Sunt posibile mai multe scheme insa se prefera alegerea unei scheme carte sa asigure o
reglabilitate cit mai buna a circuitului.

Fig. 9
Este foarte greu sa reglez si C1 si C2 ca sa obtin la iesire o capacitate de 20pF. Din
exemplul anterior se stie ca C1 are o valoare foarte mica si rezulta R1 era de 10 ori mai mare si
C1de 9 ori mai mic. Si atunci echivalam schema anterioara cu schema clasica: Fig. 10

Strategia de reglare
1. Se calculeaza R1 si R2 din atenuarea in cc.
2. Se sorteaza o rezistenta pt. R1
3. Se regleaza atenuarea in cc dand la intrare de exemplu 10V si masurnd la iesire Ve cu
un voltmetru digital de cc.
4. Se da la intrare un semnal dreptunghilar de 1kHz si se regleaza C2 pana cnd atenuatorul
se compenseaza.
Pentru reglajul lui Ci se conecteaza inaintea atenuatorului aflat sub reglaj un atenuator
care este compensat corect.

a1 = atenuatorul compensat corect

a2 = atenuatorul compensat subreglaj
Se da la iesire un semnal dreptunghiular. a1 este de exemplu o sonda care a fost
compensata pe intrarea R1C2 al domeniului de baza al osciloscopului. In aceasta situatie
pt. a1 este independenta conditia R1C1 = R2C2.

Sonda activa

Sonda activa este special conceputa pentru masurarea semnalelor foarte mici si in acelasi
timp masurarea impedantei de intrare.
Sonda activa are in interiorul ei un amplificator care mareste semnalul de 10 ori. Cand se
lucreaza cu semanle digitale folosirea sondei cu atenuator este obligatorie. Aceasta sonda
are urmatoarele caracteristici:
In varf are un amplificator de curent alternativ. Fig. 11

In capul de masura exista un condensator care separa calea de c.c de calea de ca si un

amplificator de c.a. In cutia de la borna de intrare a osciloscopului se gasesc: un amlif. de c.c; un
amplif. de c.a; un comutator de c.c c.a care permite insumarea celor doua semnale.

Blocul de sincronizare al osciloscopului

Fig 12

Componentele de baza ale unui bloc de sincronizare sunt:

Un etaj diferential care compara semnalul de intrare cu o tensiune reglata din
potentiometrul nivel
Un circuit basculant Smitch
Un derivator
Blocul de sincronizare functioneaza corect daca circuitul basculant Smicht este proiectat
corectadica daca RC2< RC1
Digrama de semnal este urmatoarea:
Fig. 13

Semnalul de intrare este scazut din semnalul de nivel si in colectorul tranzistoarelor din
diferential apar tensiunile: Vi nivel; nivel Vi.
Alegerea frontului cu care se face sincronizarea se face prin comutarea colectorului
tranzistorului. Pragurile circuitului basculant Smicht sunt destul de apropiate. La depasirea
pragului de sus avem un front crescator pe iesire iar la coborarea pragului de iesire va fi un front
descrescator.
Curs 4

Osciloscopul cu esantionare
Poate masura semnale de frecventa foarte mare care pot ajunge pana la zeci de GHz.la
aceste frecvente vizulizarea formei de unda nu are rost.
In cazul semnalelor armonice vizualizarea formei de unda nu aduce informatii
importante. Exista alte tehnici de masura care dau informatii mai bune despre circuitul respectiv.
Osciloscopul cu esantionare se foloseste pentru masurari asupra circuitelor digitale si asupra
dispozitivelor electronice de mare viteza.
Fig. 14

t r = 5ns; t r= timpul de crestere al impulsului; t f = 10ns = timpul de cadere al

impulsului; t PHL= timpul de propagare de nivelul hight la nivelul low; tPLH =timpul de propagare
de la nivelul low la high.
Timpii de front depind de constuctia etajului de iesire constructie care este acceasi la
majoritatea portilor logice.
Timpii de propagare depind de schema interna a circuitului respectiv schema care difera
la functiile logice diferite. Exista o familie de circuite numita ECL la care timpii de propagare
sunt intre 1- 2 ns. In logica ECL bistabilele obisnuite pot comuta la o frecventa de tact de
250MHz. In principiu integratele ECL se pot conecta intre ele chiar daca sunt din familii diferite

Pricipiul osciloscopului cu estantinare

Osiloscoapele cu esantionare se compun dintr-un oscilator de relaxare cu dioda Tunel.
Dioda Tunel are o caracteristica care are o zona de rezistenta negativa caracteristica
asemanatoare cu cea a tranzistorului unijonctiune. Dioda tunel are urmatoarea caracteristica:

Daca dreapta statica de sarcina intersecteaza zona de rezistenta negativa atunci

functionarea circuitului din figura este aseamnatoare cu functionarea tranzistorului unijonctiune
iar punctul de functionare parcurge urmatorul traseu: incarcarea condensatorului amorsare
descarcarea condensatorului prin dioda blocare. Caracteristic diodei tunel este generarea unor
impulsuri de energie foarte mare cu factor de umplere f. mic.

Al doilea circuit important este poarta de esantionare care este facuta cu ajutorul unor
diode.

Curs 5

Principiul de fuctionare al cheii de esantionare

Fig. 15, 16

se

ia un impuls pe perioada;
se considera 20 de esantioane pe perioada
nr de esantioane poate varia in functie de cum este reglat aparatul.
Daca osciloscopul cu esantionare ia un impuls pe perioada si daca de exemplu divizeaza
o perioada de esantionare atunci frecventa semnalului de iesire Ve(t) se reduce de 20 de ori.

Masurarea tensiunilor
De obicei la inalta frecventa nu se fac masuratori co osciloscopul deorece:
semnalul este puternic perturbat din cauza sondei osciloscopului si foarte rar semnalul se
abate de la un semnal armonic; De obicei este un semnal modulat.
Semnalul radio este aproape intotdeauna semnal armonic modulat iar un voltmetru de
radio frecventa de buna calitate trebuie sa aiba: demodulator MA; demodulator MF banda larga;
demodulator MF banda ingusta.
Voltmetrele de radio frecventa sunt de banda larga sau acordate. Voltmetrele acordate
sunt cunoscute usb numele de masuratori de camp.

Watmatrul de radiofrcventa (RF) se fo;osesc pentru masurarea puterii in emisie a unei

statii radio. Watmetrul se compune dintr-o rezistenta de sarcina si un voltmetru care are detector
de valoare de varf. De obicei rezistenta de sercina este de 50 ohmi deci putera este : P = U2/R
Fig. 17

Caracterisici generale ale voltmetrelor

Cea mai importanta este sensibilitatea
1. Sensibilitatea este domeniul cel mai mic pe care il are un aparat de masura. Toate
celelalte voltmetre electronice de c.a au domeniul cel mai mic de la cel putin 10 mV. La
aparatele electronice, sensibilitatea poate fi coborata pana cabd zgomotul ineaca
semnalul util.
2. Precizia este de doua feluri: clasa de precizie + rezolutie la aparatele digitale; - clasa de
precizie la aparatele analogice.
3. Erorile sa depinda cat mai putin de frecventa de lucru a aparatului.
4. Timpul de stabilizare trebuie sa fie mic

t0 = momentul in care sa pus punctul de masura

tm = timpul la care valoarea citita este buna
5. protectie la supratensiu- trebuie sa fie buna.
6. Aparatele electronice au nevoie de alimentare.