CARL GUSTAV JUNG (1875-1961), psiholog i psihiatru elveian.

Nscut la
Kewil (cantonul Thurgau), a fcut studii de medicin general i psihiatrie
la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicin din Zurich i medic-ef la
clinica psihiatric universitar Burgholzli. S-a consacrat ns precumpnitor
psihoterapiei clinice i, concomitent, cercetrii experimentale i teoretice. n
1904 ntemeiaz la Zurich un laborator de psihopatologie experimental,
valorificnd observaii personale i descoperiri n domeniul asociaiilor
verbale normale i patologice, al demenei precoce i al complexelor. ntre
1907 i 1912 colaboreaz intens cu Freud, atras n special de cercetrile
acestuia legate de isterie i de vise. Ruptura cu Freud, provocat mai cu
seama de rigiditatea concepiei acestuia, nseamn pentru Jung angajarea
ferma pe un drum propriu. Ea l va duce la elaborarea unui sistem autonom
de gndire, axat pe reintroducerea spiritului ca dimensiune fundamental a
fiinei i pe un ansamblu de concepte noi, deduse n temeiul unei ndelungate
i vaste experiene clinice. Incontient colectiv, arhetip, individuaie, anima,
animus, umbra, persona etc. au lrgit cmpul cunoaterii i au revoluionat
disciplina, orientnd-o ctre o nelegere infinit mai nuanat i mai aproape
de totalitate a psihicului uman. ntre 1921 i 1938 ntreprinde cltorii de
studii n Africa de nord, n lumea arab, la indienii pueblo din Arizona, n
Kenya, Uganda i India. n 1935 este ales preedinte al proaspt
ntemeiatei ,,Societi elveiene pentru psihologie i domeniile conexe". n
1944 i se creeaz la Basel o catedra de psihologie medical". n 1948 se
nfiineaz la Zurich Institutul C. G. Jung, iar n 1958, inspirat de cercetrile
sale, ,,Societatea Internaionala de psihologie analitic". Ultimii ani de via
i-i petrece la Bollingen, lng Zurich, locuind n faimosul turn, unde i
redacteaz i parial i dicteaz memoriile.