Facultatea de Geografie

Mteorologie- Hidrologie
Grupa 316

Parcul natural
MUNTII MARAMURESULU
Barsoianu Andrei
Belibou
Alexandru
Brinzei Loredana
Chirila Roxana
Cirstea Irina

Conform Ordonantei de Urgenta numarul 236/2000, parcul

natural este o arie naturala protejata al carei scop este protectia
si conservarea un ansambluri peisagistice in care interactiuna
activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creeat o zona
distincta cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala,
deseori cu o mare diversitatea biologica. Aceeasi ordonanta
stabileste si definitia parcului national ca fiind o arie naturala
protejata al carei scop este protectia si conservarea unor
esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national,
cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspesct
fizico-geografic,
floristic,
faunistis,
hidrologic,
geologic,
paleontologic,
speologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in
scopuri
stiintifice,
educative, recreative si turistice.
(conform:
http://www.adrvest.ro/attach_files/cap%20VII.pdf)

Parcul natural Muntii Maramuresului cu o suprafa de

148.850 hectare a fost declaratarie protejatprin
Hotrrea de Guvern nr. 2151 din30 noiembrie2004,
publicat nMonitorul Oficialal Romniei, nr. 38 din12
ianuarie2005(privind instituirea regimului de arie
natural protejat pentru noi zone) i se suprapune
situluiNatura 2000

Aezare i limite
Aezare
Parcul Natural Munii Maramureului este situat in nordul
judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de
Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub
Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor
Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana.
Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza
lui.
Limite
N grania cu Ucraina, parial traversat de Tisa.
S, SV, V - Valea Vieului (acesta strabate strabate limita
sudic i estic pn la vrsarea n Tisa), Depresiunea
Maramureului i Parcul Naional Munii Rodnei n partea de sud
E Obicele Bucovinei

Sursa : Google Maps & prelucrare date GIS

Sursa : Prelucrare date vectoriale GIS

I.Capitalul natural
1.Elemente de geologie

Se incadreaza din punct de vedere geologic in trei domenii

structurale:
Domeniul cristalino-mezozoic care cuprinde masivul cristalin si
cuvertura permo-mezozoica
Domeniul flisului, extern fata de masivul cristalin maramuresan si
cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand
flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austrica
Domeniul transcarpatic sau maramuresan panonic, ce corespunde
depresiunii Maramures. Majoritatea seriilor depuse in axul
geosinclinalului au termeni transgresivi, care marginesc flancul sudvestic al masivului cristalin maramuresan, formand doua golfuri cu
depozite paleogene-neogene: Ruscova si Borsa.

Sursa: Vectorizare GIS de pe harta tectonic a Romniei (V. Mutihac)

Sursa: Seturi vectoriale realizate dup harta geologic a

2.Caracteristicile generale ale reliefului

Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din

aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai
reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline
(Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee.
Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu,
Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe
calcaroase. De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a
fundamentului cristalin (defilee).
Relieful dezvoltat pe calcare.Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu
este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase
din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare in baziniil vaii Repedea, la vest
de Farcau.
Relieful vulcanic.Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu
este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge
cea mai mare inaltime din acesti munti. in Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza
cu cele de calcar.
Relieful glaciareste reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul
Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu.
Relieful periglaciars-a format in pleistocen, cand teritoriul Romaniei se gasea
intr-un climat rece si cand solul se afla pe mari suprafete intr-un regim de inghet
permanent (permafrost), in care actioneaza puternic si frecvent procesele de inghet si
dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea
unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada.

Vieu de Sus

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul

Romniei

Soft-uri folosite
GIMP 2.8, Global Mapper 15, Corel

Soft-uri utilizate
- Global Mapper 15
- Corel Draw X6

Sursa : Prelucrare date GIS de pe DEM-ul Romniei

Sursa: Harta gemorfologic a Romniei 1:1000000

Geospaial Seturi de date vectoriale

C
ul
m

Culmea Pop Ivan

ea
P
ie
tr
os

Munii Farcu

ul
M
ar
am
ur
ul
e
ui
C
ul
m
ea
ro
To
io
ag
a

Obcina
apului

Culoarul Vi eului

Culmea
Cearcnul-Zimbroslaviile

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul Romniei

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul

Vrful Frcu (Lacul Vinderel)

ursa : http://www.infopensiuni.ro/cazare-repedea/obiective-turistice-repedea/

Poiana cu narcise de sub Vf. Tomnatecul la

stnga deCulmea Sehleanu

Sursa : http://raportdetura1.blogspot.ro/2011/06/poiana-cu-narcise-din-parcul

Bardu Valea Vaserului

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/33732924

Pe Pietriceaua. In fundal se observa

Tomnaticul, Paltinul, Muntele lui Serban si Pop Ivanul
Sursa :http://www.panoramio.com/photo/66346780

3.Caracteristicile climatice

Sub aspect climatic sunt unele lucruri de remarcat.

Modul de expunere al versantilor genereaza contraste de
peisaj foarte evidente; pe pantele cu expunere nordica si
nord-esttica a masivelor inalte si la altitudini mai joase decat
in restul Carpatilor apar o serie de circuri glaciare, unele
transformate in chiuvete lacustre. La randul lor, versantii
sudici sunt impaduriti cu o manta de fagete ce depaseste
1300m, iar molidul ajunge pana la 1800m. Contrastele
generate de expozitie sunt si mai mult evidentiate de
conditiile climatice, caracterizate prin zapezi de mai scurta
durata, precipitatii mai bogate in sud si vest, in timp ce pe
culmile inalte pastreaza caracterele climei aspre intalnite pe
crestele muntilor Rodnei.(ierni lungi, precipitatii abundente si
vanturi puternice)

Sursa: Prelucrare dup:

http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Harta%20Climei%20Romaniei.png

Munii Maramureului se ncadreaz n sectorul de clim

continental moderat, supui permanent influenei
adveciei maselor de aer vestice de natur oceanic, ale
cror caracteristici se reflect n evoluia tuturor
elementelor climatice (Moldovan, 2000). Luna cu cele mai
sczute temperaturi medii este ianuarie, cu valori ntre -6C
i -10C. Luna iulie are valori medii cuprinse ntre 8C i
12C. Din aceste valori prezentate rezult o amplitudine
medie anual ntre 22-24C, valoarea moderat evideniind
caracterul de clim continental temperat moderat cu
extreme termice puternice ntre var i iarn.

Cel mai ploios anotimp este vara, perioad n care cad 61%
din totalul precipitaiilor. Cel mai srac anotimp n
precipitaii este iarna, cu doar 17% din totalul precipitaiilor.
Numrul anual al zilelor cu precipitaii este de 150-170.
Stratul de zpad apare n luna septembrie, iar ultima
ninsoare se poate nregistra ca dat medie n ultima decad
a lunii martie. Stratul de zpad se menine ntre 120-200
de zile, iar grosimea stratului este cuprins ntre 75 150

de Meteorologie n judetul Maramures sunt 5 statii

meteorologice: Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Ocna
Sugatag, Tg. Lapus si Vf. Iezer.
Numarul zilelor cu nghe nsumeaz n medie 135 zile
( 43% din an). Precipitaiile medii anuale sunt n jur de
850 mm. Vnturile se formeaz sub influena circulaiei
generale din NV i N precum i a rolului culoarului Iza n
orientarea maselor de aer. Nu ntlnim vnturi puternice
dect n cazuri foarte rare.
Parametrii climaterici caracteristici pentru anul 2010 n
cele 5 staii meteorologice sunt:

Statia meteo.
Temp. med.an. (C)
Temp. max. absoluta (C)
Temp. min. absoluta (C)

Baia Mare

Sighetu Marmatiei

10.6
39.2/an1943
-30/ an 1929

9.7
39.4/ an 1992

Ocna Sugatag Tg. Lapus

8.9
38.5/ an 1939

Vf. Iezer
8.1

2.3

36.5/an 1994 24.2/an 1998

-32.2/ an 1964 -30.5/ an 1987 -32.4/ an 1987

-29/ 1965

Sursa:
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/04_CAP_I_2010Profil_de_judet.pdf

Variatia mediilor multianuale ale temperaturii aerului in perioada

1965-2004 la staia meteorologica Sighetu Marmaiei
T (C)
18

Temperatura medie anuala

Temperatura maxima medie anuala

Temperatura minima medie anuala

16
14
12
10
8
6
4
2
0
Sursa: http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm

Variatia multianuala a precipitatiilor intre anii 1965-2004 la staia meteorologica Sighetu Marmaiei
Pp (mm)
1400

1200

1000

800

600

400

200

Sursa : http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm

4.Caracteristicile hidrologice
Principalele ruri din Munii Maramureului sunt Vieu i Vaser.
Vaser este cel mai important afluent al Vieului i are o lungime
de aproape 60 de km lungime.
Reeaua hidrografic s-a extins i s-a adncit datorit activitii
intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, i au
format n cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumueaua, Bistria,
Tibau).
Puternica fragmentare a masivului individualizeaz ntre
principalii aflueni ai Vieului (Ruscova, Vaser, Tasla i Vieu)
apte grupe muntoase: Culmea Pop Ivan, Masivul Farcu, Culmea
Pietrosul Maramureului (Bardaului), Culmea Toroioaga-Jupania,
Masivul Cearcnul-Prislop, Munii Zambroslavele i Obcina
apului.
n aceast zon se ntlnesc i dou lacuri glaciare: Lacul Vinderel
(situat la o nlime de 1 684 m) i Lacul Bia.

Sursa: Prelucrare de date GIS (Geospatial)

Sursa: Prelucrare dup:

http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Harta
%20debitelor%20raurilor%20din%20Romania.png

TABEL - ELEMENTE HIDROLOGICE

H
STATIA F(km
Q CA
HIDROM
m(m C.A.
C.I.
p)
mc/s
ETRICA
)

Q CI
mc/s

C.P.

Q CP
mc/s

H
max.
istoric

Q max.
produs
(mc/s)

"O"
MIRA

COTA
REPER

200

260

450

331,14

M.N

18,9

100

42,7

150

77

159

83,5

679,66

M.N

125

140

210

220

384

218

177

603,50

M.N

NR.
CRT.

RAUL

TISA

Valea
Viseului

1265

1080

150

VISEU

Poiana
Borsa

131

1268

60

VISEU

Moisei

280

1205

80

VISEU

Bistra

1555

1020

220

254

300

428

370

612

570

1330

359,66

M.N

CISLA

Baia
Borsa

68

1307

80

35,4

130

68

190

140

150

86.0

787,42

M.N

VASER

Viseu de
Sus

405

1077

100

240

150

rsa : www.rowater.ro - Anexa nr[1]. 04 Statii hidro sistem Tisa

380

220

710

228

288

477,92

M.N

RUSCOVA

Luhei

187

1188

90

25,5

140

103

180

181

295

221

586,47

M.N

RUSCOVA

Ruscova

434

1080

140

164

190

299

240

470

250

417

408,81

M.N

Valea Vaserului
Sursa : http://www.panoramio.com/photo/24122998

Rul Vieu la Bistra

http://www.panoramio.com/photo/21548851

3.Caracteristici biopedogeografice
3.1. Flora
Flora parcului natural este constituit din specii vegetale distribuite
etajat, n concordan cu structura geologic, caracteristicile solului i
climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Arbori i arbuti
Pduri de conifere cu speciiarboricole de:brad(Abies
alba),molid(Picea Abies),pin(Pinus),larice(Larix
decidua),zmbru(Pinus cembra),zad(Larix),tis(Taxus baccata).
Pduri de foioasecu arboret de:fag(Fagus
sylvatica),gorun(Quercus petraea),stejar(Quercus
robur),carpen(Carpinus betulus),paltin de munte (Acer
pseudoplatanus),tei(Tilia cordata),frasin (Fraxinus
excelsior),jugastru(Acer campestre),mesteacn(Betula
pendula),castan slbatic(Aesculus hippocastanum),ulm(Ulmus
glabra),arar(Acer platanoides),cire(Prunus avium),plop
tremurtor(Populus tremula), arin de munte (Alnus
viridis),arinnegru (Alnus glutinosa),salcie alb (Salix alba), salcie
cpreasc (Salix caprea).

Arbuticu specii de:jneapn(Pinus

mugo),ienupr (Juniperus
communis),pducel(Crataegus
monogyna),socnegru (Sambucus
nigra),corn(Cornus
mas),alun(Corylus
avellana),mur(Robus
fruticosus),zmeur(Robus
idaeus),mce(Rosa
canina),afin(Vaccinum myrtillus L.).
Corn (Cornus mas)

Zmeur (Robus idaeus)

Jneapn(Pinus mugo)

Papucul doamnei
(Cypripedium calceolus)

La nivelul ierburilor sunt ntlnite

mai multe rariti floristice de
pajite sau de stncrie (relicte
glaciare,endemice, vasculare)
cuspecii(dintre care unele protejate
prin lege) de:floare de col
(Leontopodium alpinum Cass),papucul
doamnei(Cypripedium
calceolus),vrtejulpmntului(Pedicularis
verticillata),ligularia(Ligularia
sibirica), firu-de-munte (Poa
granitica ssp. disparilis)iarbagtului(Tozzia carpathica).

Ligularia (Ligularia sibirica)

Floare de col (Leontopodium alpinum Cass)

Bujor devasculare
munte (Rhododendron
kotschy)
Plante
(carmofite)
:
glbenu (Crepis jacquinii), frigurele
(Cardaminopsis neglecta), dree
(Lysimachia nemorum), glbinele
(Lysimachia punctata), limba cucului
(Botrichium lunaria), iarb-gras
(Sedum sexangulare), lopea
(Lunaria rediviva), saxifrag
(Saxifraga carpatica), clopoei
(Symphyandra wanneri), cup
(Gentiana kochiana), crbuni
(Phyteuma spicatum), ranunculus
(Ranunculus thora), bujor de munte
(Rhododendron kotschy'), rogoz
(Carex strigosa), piu (Festuca
stricta), pipirig (Juncus castasneus),

Coada oricelului (Achillea schurii )

Plantele endemice : bulbuc de munte

(Trollius europaeus), brebenei (Dentaria
glandulosa), glbinel de munte (Doronicum
carpaticum), garofi de munte (Dianthus
tenuifolius), coada oricelului (Achillea
schurii), omag mov (Aconitum moldavicum),
crucea-pmntului (Heracleum carpaticum),
vulturic (Hieracium kotschyanum i
Hieracium rotundatum), cdelni
(Campanula carpatica), clopoel
(Campanula serrata), splin
(Chrysosplenium alpinum), piciorul
cocoului (Ranunculus carpaticus).

Plante carnivore
(insectofage) : roua cerului
(Drosera rotundifolia - relict
glaciar) i foaie-gras
(Pinguicula alpina)

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Foaie-gras (Pinguicula alpina)

Alte specii : narcis (Narcissus

radiiflorus), ghinur (Gentiana
clusii), poic (Nardus stricta),
degetru (Soldanella hungarica),
unghia-psrii (Viola declinata),
plmnric (Pulmonaria officinalis),
luceafr (Scorzonera rosea),
brndu de toamn (Colchicum
autumnale), pti (Anemone
nemerosa), frag (Fragaria vesca),
margaret (Leucanthemum vulgare),
ovscior argintiu (Trisetum
flavescens), creioar (Alchemilla
vulgaris), ghiocel (Galanthus nivalis),
luc (Leucojum vernum), ciuboica
cucului (Primula vernis), coada
oricelului (Achillea millefolium),
intaur (Centaurium umbellatum)

Ciuboica cucului (Primula vernis)

3.2. Solurile

Sursa. Prelucrare dupa Romnia Harta solurilor

Soluri fertile cum ar fi cele din clasa cambisoluri, predominante sunt solurile brune
acide i se ntlnesc cu preponderen in Depresiunea Poienile de sub Munte
- Soluri mai puin fertile ocup cea mai mare a regiunii, cele mai rspndite sunt cele
din clasa spodosoluri, principalel subtipuri fiind urmtoarele: - soluri brune feriiluviale, soluri
brune acide i podzoluri

3.3. Fauna
Fauna parcului este una diversificat i bine reprezentat de mai
multe specii (unele aflate pe lista ro ie a IUCN) de mamifere,
psri, peti, reptile, amfibieni i insecte.
Mamifere : urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus),
cprioar (Capreolus capreolus), lup cenuiu (Canis lupus),
mistre (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), rs (Lynx
lynx), nurc european (Mustela lutreola), vidr (Lutra lutra),
veveri (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes), dihor
(Mustela putorius), crti (Talpa europaea), chican de munte
(Sorex alpinus), chican de pdure (Sorex araneus), oarece de
cmp (Microtus arvalis), liliacul comun (Myotis myotis), liliac
mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu
potcoav (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de oarece
(Myotis blythii).

Coco de munte(Tetrao urogallus)

Psri:acvil de munte(Aquila
chrysaetos),orecar comun(Buteo
buteo),coco de munte(Tetrao
urogallus),coco de
mesteacn(Lyrurus tetrix),uliu
porumbar(Accipiter gentilis),uliu
psrar(Accipiter
nisus),ierunc(Tetrasts
bonasia),acvil-iptoare-mic
(Aquila pomarina),corb(Corvus
corax),mierl de ap(Cinclus
cinclus),mierl(Turdus
merula),codobatur(Motacilla
alba),fluierar-de-munte(Tringa
hypoleucos),codobatur-de-

arpele lui Esculap (Elaphe longissima)

Reptileiamfibieni:oprla de
munte(Lacerta
vivipara),arpele lui
Esculap(Elaphe
longissima),nprc(Anguis
fragilis),salamandr
(Salamandra salamandra),triton
carpatic(Triturus montadoni),
broasca-cu-burta-galben
(Bombina veriegata)
Peti: lostri (Hucho hucho),
lipan (Thymallus thymallus),
mrean vnt (Barbus
meridionalis), porcuorul de vad
(Gobio uranoscopus),zglvoc
(Cottus gobio)

Harta principalelor tipuri de ecosisteme n Parcul Natural Munii Maramureului

( http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/flora_map_02.jpg )

Arii naturale protejate incluse n parc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Mun%C8%9Bii_Maramure%C8%99ului

Vrful Farcu Lacul Vinderelu Vrful Mihilecurezervaie natural

(de tip geologic,
florisic i peisagistic)
ce adpostete
rariti floristice,
printre care: afin
vnt, floare de col,
bumbcri sau
vulturic.

Cornu Nedeii
- Ciungii
Blsinii -arie
natural (tip
faunistic)
constituit n
scopul
protejrii
cocoului de
mesteacn, o
specie de
pasre din
familia
fazanilor.

Poiana cu
narcise
Tomnatec
Sehleanurezervaie natural
de tip floristic i
peisagistic creat
n scopul protejrii
unei comuniti de
narcise din specia
Narcissus
radiiflorus care
vegeteaz la o
altitudine de 1600
m, n versantul

Stncriile
Slhoi
Zmbroslavelearie natural
protejat (de tip
geologic, botanic
i peisagistic) ce
adpostete
specia floristic
Cochelaria
pyrineaca var.
borzaeana,
cunoscut de
localnici sub
denumirea de

 1.Populaia - din datele analizate de pe site-ul

tp://www.romanianmonasteries.org/rom/images/maramures/lifeandstyle/Maramures-Life&Style24.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikisource/ro/thumb/2/20/Port_maram.jpgg

Port tradiional pictur n ulei

Port i straie spcifice zonei

Copil mbracat n straie populare

recensmantului Romniei a rezultat ca populaia din acest

areal este una relativ redus, i anume n jur de 50.000 de
locuitori (70.000 incluznd i zonele limitrofe).
Pe baza datelor obinute din GIS i a datelor statistice ar
rezulta c densitatea populaiei ar avea o valoare sub 5
loc/km.
Astfel populaia cea mai numeroas se concentreaz n lungul
vilor, mai ales pe Vieu i Ruscova unde deasemnea exist i
cea mai mare densitate a aezrilor omeneti.
Mobilitatea populaiei este relativ mare, att la nivel regional
ct i la nivel transfrontalier (cu precdere Ucraina).
Exist minoriti importante precum maghiari i germani
Conform datelor obinute de recensminte (1948, 1956, 1966,
1998, 2002 respectiv anul 2011) s-a estimat c populaia din
judeul Maramures, implicit cea din zona parcului, a avut o
cretere rapid pn n anul 1992, apoi acest indice are o
tendin de scdere pn n prezent.

ran autentic Bora anul 1920

II.Capitalul socio-uman

://api.ning.com/files/yS6w3*1uZ0EhkWyoegjOmULa5NmV9xdEpRklqzmWF70uCj5hcC5Ra5iHU1b8iOJRo2wLIStXx5LzIB84MW*VYENOsWwpla4u/Portmaramuresan1.jpg?width=353&

Structura populaiei dup etnii n Parcul Natural Munii Maramureului i a zonelor limitrofe n anul 2011
Legenda
Romani
Maghiari

14%0% 5%
0%
0%
30%

Romi
Ucrainen
i

49%

Germani
Turci
Alte etnii

Romani

Maghiari

Romi

Ucraineni

Germani

Turci

Alte etnii

ORAS BORSA

27611

25197

357

141

21

17

1873

ORAS VISEU DE SUS

15037

12776

387

52

81

606

1130

9264

8851

409

10073

307

36

9254

471

REPEDEA

4716

90

16

4472

135

RUSCOVA

5541

190

182

5011

148

BISTRA

4174

443

3543

110

TOTAL

76416

47854

785

401

22382

628

8622

MOISEI
POIENILE DE SUB MUNTE

Sursa : http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls

Distribuia spaial a populaiei n arealul Parcului Natural Munii Maramureului i a zonelor limitrofe
Localiti

Viseu de Sus

Poienile de sub munte

Moisei

Ruscova

Repedea

Borsa

Crasna Vieului

Valea Vieului

Bile Bora

Bistra
0

2000

4000

6000

Numr de locuitori
8000
10000

12000

14000

Sursa : Extragere valori de pe seturile de date vectoriale geospatiale (localitati.dbf

16000

 2.Aezrile umane

Forma - geometric neregulat

Poziia - majoritatea se concentreaz
n jurul vilor Vieu i Ruscova, ajung
la altitudini de pn la 1100 m:
Repedea, la 1080 m i Poienile de sub
Munte, la 920 m
Vechimea - majoritatea atest din
evul mediu
Centrul Poienilor de sub Munte n vremea primului rzboi mondia
Funcii - silvopastorale i miniere,
exist resurse de cupru la Toroioaga i
este prelucrat la Baia Bora
- fiind situate n parc natural att satele
ct i oraele reprezint un interes de
tent turistic
- exist 10 sate i 2 orae (Vieu de Sus
i Bora), ambele sunt situate la limita
parcului pe valea Vieului
Vedere sec XX Vieu de Sus

Sursa : Geospatial Seturi de date vectoriale

Oraul Bora vzut de pe Podinoc

Sursa : http://www.panoramio.com/photo/50634056

Satul Repedea Car tras de boi

Sursa : http://www.panoramio.com/photo/53661840

Vieu de Sus vedere panoramic

Sursa : http://www.panoramio.com/photo/8484540

Poienile de sub munte case risipite

Sursa : http://www.panoramio.com/photo/53918289

3.UTILIZAREA TERENURILOR
Repartitia solurilor pe clase de folosinta (suprafata arabila
si cultivata , tipuri de culturi, tipuri ngrasaminte si
cantitatea utilizata la hectar, suprafete scoase din circuitul
agricol si motivatia scoaterii acestora) se prezinta astfel :

http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP
_IV_2010-Utilizarea_terenurilor.pdf

Terenuri agricole retrase din circuitul agricol n anul 2010:

1. Pe parcursul anului 2010 au fost depuse un numar de 60 de solicitari
pentru scoaterea din circuitul agricol pentru suprafata de 128.993 mp. din
intravilan si 19 solicitari n extravilan pentru suprafata de 92857 mp
2. Suprafata totala scoasa definitiv din circuitul agricol cumuleaza 221.850
mp.
Conform surselor DJA Maramures n anul 2010 a ramas necultivata
suprafata de 7627 ha teren arabil si peste 2000 ha livezi care sunt n declin.

Sursa:
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP

Harta clasificrii i acoperirii terenului n Parcul Natural Munii Maramureului

(http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/flora_map_01.jpg )

4.Economia
Agricultura fiind o zon montan principala activitate este cre terea
animalelor respectiv cu prelucrarea produselor alimentare.
Industria ramurile predominante finnd industria extractiv a minereurilor
complexe i ulterior industria prelucrrii acestora, astfel aici exist resurse
de minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) la Toroioaga i Burloaia i se
prelucreaz la Baia Bora, deasemenea exist marmur la Bor a i fabrici
de mobil i cherestea la Bor a i Vieul de sus cea ce nseamn ca industria
prelucrrii lemnului este i ea prezent n regiune.
Serviciile comerul i turismul reprezint principalele activit i din cadrul
acestui sector.
Transporturi infrastructura n zon nu este bine pus la punct, principala
osea este DN18 paralel cu valea Vieului, drumurile jude ene sunt reduse
ca numr (cel mai lung leag comuna Ruscova de Poienile de sub Munte) i
mai exist un numr mare de drumuri comunale, cele mai multe nu sunt
modernizate i sunt greu accesibile datorit fragmentrii reliefului.

Sursa: Prelucrare dup:

http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Industri
a%20extractiva%20si%20industria%20energetica%20-%20centre%20si%20resu

Bibliografie

Mohan, G., Ardelean, A., Parcuri i rezervaii naturale din Romnia, Editura Victor B Victor,2006.
Sircu I., Geografia fizica a Republicii Socialiste Romania, 1971, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
DEM-ul Romniei
Geospatial seturi de date vectoriale
Harta geologic a Romniei 1:200.000
Harta geomorfologic a Romniei 1:1.000.000
Harta tectonic a Romniei i a zonelor adiacente (V.Mutihac)
ROMNIA Harta solurilor
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP_IV_2010-Util
izarea_terenurilor.pdf

http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/04_CAP_I_2010-Prof
il_de_judet.pdf
www.turismmaramuresan.ro
http://www.infopensiuni.ro/cazare-repedea/obiective-turistice-repedea/rezervatia-naturala-varful-farcau--lacu
l-vinderel_3992/poza-3992_2.jpg

www.panoramio.com
http://www.muntiimaramuresului.ro/
http://raportdetura1.blogspot.ro/2011/06/poiana-cu-narcise-din-parcul-national.html
http://www.recensamantromania.ro/
http://www.rowater.ro
http://teofil-ivanciuc.weebly.com/
http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm
http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php
http://cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/566-parcul-na%C5%A3ional-mun%C5%A3ii-mara
mure%C5%9Fului#!/
catid=undefined
http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-maramures
http://upload.wikimedia.org/wikisource/ro/thumb/2/20/Port_maram.jpgg