CAP. XXIL NATURA CULTURILOR. 1. Coreale.-- 2. Legumines zavaturi. —5. Pasuni, e. Plante industriale. —— 4. Zar- ete. —6. Fanete artificiale. 1, —Caracteristica agriculturii romanesti 0 formeazi cere alele. Conditiunile climaterice le sunt favorabile chiar daci Jucral pamantului a rémas in buna parte legat de traditia strabw | i 0 a-f--D Se 7 i 49291930193) 1932) 19931934 193519361937) 1998 1939 Fig — Productia cerealelor dela 1929-1939, Suprafafa insiiménjata cu cereale se mentine mereu predominant, ajungind uncori si 90%. In altimii 5 ani (19341938) e de 83.49%din totalul pimantului cultivat (38.67% din suprafata totaki a {arii), mai ales in Vechiul Regat si Basarabia. In 1939 s'a semidinat cu cereale cam 11,1 mil. ha, mai mult decat in ultimii 10 ani. Lupta se di intre porumb gi gréu, traditia si hrana principald a poporului fafd de necesititile comerfului exterior. Porumbul invinge ; suprafefele lor rar rimén deopotriva. Mai ales in anii din urma exportul de grau find sedzut, suprafefele cu porumb au intrecut cu 30% pe acele cu grau, variind intre 3,40-4,80 mil. ha fat de 2,49—3,69 mil. pentru grau. In medie, dela 1862—1890 pipusoiul ocupa 11/25 parti, pe cand grul numai 8/25. Din totala suprafata cultivabila in 1939, in seama gréului cade ceva peste 4 mil. ha, a porumbului cam 5 mil. Daci ‘snprafefele de cereale sunt intinse aritand favorabile condifiuni naturale, in schimb mai la toate pro- duclia este mult miesorati. Graul_ se semfna la noi ined din vremea neolitic’. In stafia Frumusica (jud. Neamt), Preotul Matasd a gisit in vase neolitice doud soiuri de grau cultivate si azi si anume graul indesat (Triticum compactum) si cel de toamni (Tr. vulgare). Si azi la noi satenii seamiinii seminfe amestecate din aceste dou soiuri de gréa, numindu-l griu ‘teh teat tee9 905 ter 128 eat ws umblitor (dupa Tr, Sdvulescu).. P Gréul este cereala cea mai de pref Fig, 287. ~~ Supmfetele inetman. la export, cici sub un volum restrans — '* © cereale (4. Inst. Con}. cuprinde mai multe substanfe hrini- toare. Mai inainte vreme graul_ro- ménesc hrinea o mare parte din populatiunea Europei. Bogitia graului de Moldova in materii azotoase (16,04%), cantitatea mare de gluten si pufinele trate ce da, il fficea ciutat pe piata europeans, mificar ci era vandut sub numele de faini de Budapesta, pe cind in realitate era fini de Botosani. Supratata insimantati cu grau a variat in ultimii_ani atingind 4.078 mii im 1939. Productia a fost dela 19 mill. chintale (1924) Ia peste 44 mil., & in 1939, cu oseilatiuni fati de productia medie de 9,6 (decada 1929-1939) pans la 88% in plus si 39% tm minus, dovedind ci in aceasti productie decid condiiunile naturale, Tu 1939 a fost de 11 chintale la ha. Grdul este ‘at pe toatd intinderea {rit afara de tinuturile prea inalte. Mai mult de 45% din suprafata arabilé se cultivk ti sudul Basarabiei, in depresiumea Pru- tului, in Dolj, Romanati si Teleorman, casi in sesul dela vest. Din pAcate productia variabila dela an la an, nu s'a ridicat in medic peste 11,60 chintale Ja ha (1930), dar a fost si de 5,27 chintale (1932). In 1939 maxima produetie Ja hectar (1420 ch.) s'a edipatat fn parti din Ardeal, Mfov, Buzain; minimum (5-7 ch.) in sudul Basarabiei. Se obisnuegte si se semene Ja noi mai mult griu de toamné pnd la 1.000 1m, Snalfime. F rezistent: nu degerd decit exceptional (1928/29), cind Tipseste 1FARA NOASTRA zapada yi gerurile sunt aspre. Graul de Banat e cel mai rispandit. Gu 0 productic medie de 300.900 vagoane pe an Romania reprezintd abia 3% din productia jumii intregi. In Basarabia se seamini si gradu de primayard (grdul Ghirea, ndut) cu o perioadt de vegetatie mult mai restrdnsé. Cultura lui desereste. Dela 18,7 % din totalul cerealelor intre 1900-908, s’a redus la 7,9% Intre 1924— 1928, luandu-i locul orzul. Cu tot preful seizut, gréul se export (1931) in ordinea greutiijii (in mii de tone): in Belgia (169), Anglia (131), Olanda (123), Franta Contes [axe S000 EE 000000 im = 0000 . 238. Regiunile eu ogoare de gradu. (88), Germania, Ungaria, Austria (66—68), Italia (40), Grecia (12), ‘Tarcia (8). Raporturile se schimbi dela an la an. Italia in 1930 im- portase 101 mii tone; un an mai inainte, aproape nimi Porumbul este cereala de mare insemnitate in alimentarea poporului roman. Mamiliga ori mélaiul copt, inlocuieste painea in multe {inuturi din faré. Porumbul (pipugoi, cucuruz) dupa 1750, s’a introdus la noi abia pindit repede, inlocuind meiul straébun. Are o citare mare pentruci in econeatia interna este cel mai potrivit; aduce venituri brute mari Io 9 ivestitie mich de capital. Cocenii (strujenii) sunt ne- lipsiti din gospodaria rurali; sunt mai hrdnitori decat patele; fird ei vitele n’ar esi din iarnd. Porumbul de nutret; seminat mai des, se foloseste uscat, dar mai ales pistrat verde peste iarni, Boabele de porumb dau faina, (mglai) pentru mimiliga: uruiala de pipusoi serveste la ingrisatul porcilor si al pasirilor deNATURA GULTURILOR ii (gtiuletii) si covenii r: mast ¢ intrebuin{ari industriale: din el se fabricd scrobeald, zahar, alcool, uleiuri, Panusele de porumb pot fi folosite in industria casnied pentru piliiii, cosuri, rogniini. cnrte, In finuturile unde lipsese dela vite tin loc de combustibil. Porumbul mai infAmer Intrebuintarile multiple Kimurese in bunk parte si rispandirea cul- turii lui din cAmpie si pnd sus la munte, unde insi rar se coace. =. je. ZZ. Fig, 239. Unde ar trebui semanate diferite soiuri de porumb, potrivit pAméntului si climei (d. Inst, Cercet. Agr.) 1 = reg, muntoasi. 2 = dinte de cal. 3 = porumb romanesc. 4 — porumb romanese timpurit. 5 — porumb portocalit. 6 — porumb cincantin, 7 = porumb hanganese. 8 = porumb ardelenesc Varady. 9 = porumb Bankub. Suprafefele fnsimanfate cu porumb, numai in Campia de vest cedeazii graului sau in Dobrogea oraului. In ultimii ani suprafafa semanati cu porumb mu s’a scoborit sub 3,400 mii ha (1922), dar s’a urcat si la 5,260 mii ha (1936). Media celor din urma 5 ani (1934—38) a fost de 5.118.252 ha. Intinderea cea mai mare fata de a graului o are Vechiul Regat (50%: 23,1% in 1932 din suprafata totalz), Din nefericire productia pe hectar este scizutd (12,35 chint. la ha in 1939, rar trecand de 13 tn 1929, dar 8,21 in 1937). Productia osci- jeazi dela an la an, ceea ce inseamni ci determinante sunt si condi-Bis TAMA NOASTRA tiunile naturale. In ultima decadé (1929--1939), media a fost de 11 chint, la ha, Creste de regula un stiulete pe strajan, in loc de cel putin doi, Nu se produc hoabe in mediu decat 1100 kg Ja ha, productia cea mai mica din toate firile cu intinse cuituri de porumb, micar c& con- naturale sunt la noi mai favorabile dec&t in oricare altk tard . Seminfele se corcesc pe fiecare an, cci nu s’au silit culti- cu selectionarea metodic& si mai putin cu repartitia ratio- nali a diferitelor varietZifi dup’ condifiunile locale, asa cum e planul aliturat dat de ¢ Iustitutul de CercetZri Agronomice ». Cu ocazia secetei din 1904, s'a adus in fara din Argentina porumbul «dinte-de-cal », inferior ca productie si ca malai varietétilor noastre. Prin faptul cA ¢ mai mare la gstinletfe, inseali pe agricultori; s'a intins din Muntenia in Ardeal si pana in mijlocul Moldovei, coreind bunele noastre varietiifi. Productia totaki a porumbului nu este in raport nici cu munca grea sliva cu fntinderea culturilor, In 1929 s'a urcat la 63.862 mil. chintale, dar in 1928 a fost abia 27.563 mil. chintale, desi supra- fefele au riimas cam aceleasi. Oscilafiunile in productie ‘sunt relativ mai mari decat la griu. In Basarabia, bundoard, variaz dela + 101% (1926) la —45% (1925). Preturile sunt mult scXzute. Valoarea mijlocie a productiei la ha, a fost in 1936 de 4,294 lei fal de a graului de 4.476 lei. Porumbul se culege toamna. Din cauza aceasta adesea cel semAnat tarziu n’ajunge sii se coacd, ceea ce aduce slibirea puterii lui nutritive Se taie fir cu fir cu stiule{i cu tot sau dupa ce s'au rupt stiuletii de pe ei (Muntenia). Cocenii se pun in glugi, erate acasi. Formeazi un tablou original in satele dela deal grimezile de strujeni din curte, akiturea de grimezile de bostani (dovieci) stacojii. In Banat, Oltenia si partea din Hunedoara, cipitele se asazi in arbori, impotriva suvoaielor. CiocHlaii (stiuletii) desghiocafi in clici, se pun de obicei tn cosare de nuiele impletite, mai rar de scinduri, asezate pe tilpoaie de stejar Romania este a doua {ari din lume, dupa Argentina, in. privinfa exportului, a treia (Statele-Unite si Argentina) ca suprefa{i insiman- tat. Exportul din ultimii ani s’a ridicat si peste 15 mil. chintale (1931 1933), sediznt inst la 4.590.000 cht (1933—1934). In 1930 fruntea importatoare a fost Germania; in 1931 Austria. Variatiunile sunt dela an la an, Se exporta in Cchoslovacia, Italia, Belgia, Franta, Olanda si Grecia, in total cam 15% din productia mondial. Secara este cereala nordului. In Germania se cultiva tnaintea graului, iar in vechea Polonie se recolta 60 mil. chintale pe am, Are multe avantaj creste hine in pimanturile mai slabe si la umezeala rece, unde nu-i merge graului; paiul ajunge mult mai tnalt decat al graulai; ¢ mai rezistent, putand avea diferite intrebuinfiri_ practice. Desi fa nol exists regiuni care priese secarei, desi e un produs de exportat, totusie cultivaté pe suprafefi restrinse. Media cincinali (1934—38) este abia de 420.000 ha (448.000 ha in 1939) iar productia cu o mijlocie de 9,4 ch. la ha. (10,7 in 1938) cu o medie de 9,6 intre 19291939. Se cultivi in deasebiNATURA LeRTLON 367 in Bucovina, Basarabis, uncle judete din Transilvania, in jud. Constanta, Talo- mi{a, Dolj. Producfia total abia s’a ridicat la peste 5 mil. el 1 1938, 4.300 mili in 1939. Consumul intern variazd intre 3.800 ch. (1933-34) si 1.400 ch. (193435), Se exporta mai ales in Ge Orzul este cereala de mare pret pentru noi; dintre paioase vine in al doilea rand ca insemnitate, Se intrebuinteaza la fabricarea bert (orzoaica), a spirtului. Curitat de coaja si prajit di arpacasul. Desi condifiunile de clima si pimént fi sunt foarte favorabile, iar orzul nostru de 0 calitate exceptional’, totusi prin nefngrijirea culvurii wi wu are ciitarea pe care ar merita-o. Chiar in asemenca condifiuni ocup’ primul loc in Europa la export, in 1936-1937 chiar in lume, acoperind cam 22%, din importul mondial de orz. Suprafata insiundntata cn orz este mai intinsi unde seceta e€ mai endemic (Dobrogea 34,3% falii de 20,6% graus Bugenc 32,8%: 25.4%). A atins media de 1,790 mii ha, pe 10 ani (1.650 mii ha, in 1936) cu o productie redusi 7.4 Chink. im 1989 B.2 media ultimilor 10 ani), Se cultivi m Vecbiul Regat (15,3% fu 1932 din suprafata insiman{ata) ta special In Dobrogea; in Basarabia de snd (pana la 30,8%), falomija, Braila, secara de toamna e cea mai tatius cul- tivata;s cet de primivard mai putin in Transilvania (5,5% in 1932). Cantitatea maxima recoltata a fost de 27 mil. chintale (1929): 7 mil. eh, in 1939, cu oseils tiuni marl si de o calitate inferioard celui din striindtate. Totusi s'a exportat mari cantitafi in Anglia si Olanda (33%), apoi Belgia, Austria, micgorandu-se in Franfa, Italia si Germania (68% In 1929 1a 10,8% ih 1982). S'a ajuns fa un export si de 1.759 mii t. (1932). Ovazul se cultiva pe o seara mai micd decat orzul si e mereu in scidere (1 mil, 350 ha in 1923, 589,000 ha in 1939), cu 0 productie de 830 kg in acest din urm& an (770 media cincinald 1934—1938). Se consuma intern pentru hrana animalelor; s'a expostat in 1930 abia 94.000 tone. Se cultivé in special in Bucovina si in nordul Transilvaniei. Productia cea mai bogati (1939) a dat-o judejele apusene din Tran- silvania, Ciucurile, dar si Jalomita si Constanta. Meiul si-a pierdut din importanfa de odinioars, 4nd forma hrana poporului, ined din vremea Dacilor. Azi se cultiva pe o suprafati restransi (56.000 ha media in 1934—38), fie ca mutref verde, fie ca nutref pentru pasiri (boabele); se foloseste la fabricarea brigii. Maturile se seamini mai mult pe haturi. Ca suprafati in ménjatdé nu ocupi decit 12,000 ha (media cincinali 1934—38). Cat de variata este clima noastra si ce gama largi de culturi poate exista la noi, ne di dovada si cultura orezului. Inceredri s'au facut in lunca Dendrii; neizbutite, n’au fost continuate, cici cere o anevoioasi munci, Lang% Deta, in Banat, oreaul ¢ cultivat pe o mica intindere dela inceputul sec. al XIX-lea. Dela 75 ha media cincinali 193438 suprafafa cultivati cu orez a ajuns la 446 ha (1939), in Ifov (70), Ialomifa (77), Timis-Torontal (235). Productia total s’a ridicat in 1938 sila aproape de 10.000 chintale.268 TARA NOAS Printre cereale se socoate si hrigca, o planta nu prea obisnuit’ la noi, desi are 0 putere hrinitoare aproape ca a graului, fiind si putin pretenfioasi. Se poate semina tirziu (Mai), incolfeste repede, m’are neyoie de ingrijire deosebith si infloreste dupa tre siptimani deta incolfire. Poate da in mediu si 1400 kg la hectar. E seminati pe o suprafafa restransi (6884 ha in 1936, dar 1703 in 1939), mai mult in nordul tri. Valoarea total a cerealelor creste din 1934 dela cca 22 miliarde Jei la aproape 50.5 mld. in 1939. In ordine descrescanda din suprafafa de aproape 11.5 mil, la culturile cu cereale in media cincinali (1934-38) s’au siiminat porumb mai mult 39.3%, grau 25.3%, orz 11.4%; oviiz 5.6%; Secari 3%; Mei 0.4%; M&turii 0.09% ; hrigca 0,03%. a unei bune parfi din multimea satelor, tot asa fasolea este obisnuitul « dulce », completares nutritiv’ a miméligii. In socoteala unui sat din jad. Roman, s’a con- sumat fasole timp de 220 zite pe an, Fasolca ins& este ciutati si la export. Dintre leguminoase ¢ cultivati pe o scari mai intinsi. Suprafata ocupati nu se poate sti decat cu aproximatie; obisnuit e pus in porumbiste. Pe teren propritt s’a senidnat In plin pe 64.000 ha (1989), din care 80% in Vechiul Regat, iar in porumbigti (aproape J mil. ha), tot mai ales in Vechiul Regat. E in regresiune. Prodactia de peste 3 mil. ch, in 1932, s’a redus nici 1a 1.6 mil. fh 1939. Exportul variazi dela 42 mii tone (1928) la 211 mii tone (1932). Mazarea vine in al doilea rand, nu atat ca aliment intern (con- serve mai mult) cAt pentru export, in 1937 mai insemnat decAt al fasolei. In ultimii ani cerealele fiind slab exportate cultura maziirei a crescut (peste 51.000 ha in 1939), cu oscilatiuni care arati tocmai o inconsecvent in economia noastra agricotd, intamplarea jucind mai mare rol decat cumpanirea chibzuita. Media cincinali a fost (1924—38) de 42.708 ha, cu o productie de 408.000 chint. Bobul se cultiva atat de putin (3069 ha in 1927, 1422 in 1939), ineat nu ajunge nici pentru consumul intern, Inainte de rizboi se im- porta. Mai intinsi ¢ cultura in Bucovina (33%), apoi in Ardeal. Imbucuratoare este cultura Lin tei cu puterea de hrinire a cirnii, cdutatd sila export. Maximul suprafefei siménate cu linte din 1925 (1.000 ha) s’a scoborit la 19,000 in 1939. (Media pe 5 ani 17.454 ha cu o productic de 113.000 chint.). ‘Trebuie de adiugat si niutul, cultivat pe o suprafafi de 2301 ha in 1927, 6085 in 1936, dar 1042 in 1939, cea mai mare parte (83%) in Basarabia. A fost o productie totaki fn media ultimilor 5 ani de 21.293 chint. 3. — In afarii de sfecla de zahiir, floarea-soarelui si rapifa, celclalte plante industriale aproape nu inscamni nimic in economiaNaru cuLr 869, generali. Toate nu ocupi in cei 5 ani din urmi nici 4% (3,4) din suprafafa insdmantata. Fafi de 1921 (indice 100) ajunge la 260 in 1926, scdzand la 190 in 1932 (aproape 500.000 ha. in 1939). Sfecla de zabar incepe a fi simanaté din 1877, de obicei in apropierea fabricelor. Cultura ei e anevoioas’ ; prisitul se face de dou ori; ridacina se scoate cu mana, rar cu masina. Cantitatea zahiirului c slabi, variaz intre 12-15%, 3.014 ha in 1913, suprafata ajunge mx, la 84.503 ha. in 1927: seade 1a 36.700 in 1935 si 29.000 in 1936, ereste Ia 53.000 ha in 1939 cu o productie totald de 8,5 mil. chint. Vechiul Regat ridiea greul (48%), apoi vine Basarabia (22%), Ardealul (16%), Bucovina (4%). Floarea-soarelui_ se insimanteazi mai ales de dupa iz boiu. Inainte ocupa o suprafaf de 6141 ha (1913) spre a atinge maxi- mum in 1936 cu 204.446 ha., cu o medie de 164,000 ha (40% dintre toate plantele industriale) mai mult in Basarabia (88%), apoi in Ardeal (7%), in Moldova (4%). Productia e de eca 2 mil. ch. in 1938. Cand domina marea proprietate, ra pifa se cultiva mult, semin- fele fiind cZutate la export. Eo planta delicati; are nevoie de ploaie indati dup& seménat (Tulie sau August), suferd mult la gerul uscat si este adesea atacata de numeroase i in .cte. De preferingai era cultivat sul Munteniei. Cultura ei di ins’ intr'una indi Intre 1900-904 s’au semanat 138.821 ha, ca si In 1935 aproape 3% din ‘inderea ogoarclor, In 1925 s’a redus la 65.165 ha, la 92.000 in 1936, la 61,000 in 1939, Vechiil Regat ocupa fruntea (78%); apoi vin: Basarabia (13%) si Ar- dealul (8%). Productia de 530.000 ch. rade la 357 mii th 1939. ‘Tot mai mare intindere ia tutunul. In 15 ani suprafaja s’a dublat (5038 ha in 1900—10.806 in 1913), spre a ajunge la 37.000 ha in 1930, dar iardsi scade la 18.000 ha in 1936, la 21.500 in 1939, cu o medie cincinala de 15.500 ha. Productia medie total e de 113.000 chint. (144.500 in 1939). . Reciunile din care se capati tutun bun sunt restrnse in Soroca si Orhei, in Satu-Mare si Salaj, intre Timisoara si Arad, apoi in Dobrogea si jud. Dam- dovita. Se cultiva pe mari intinderi in judetele de ses (Timiy, Viasea, Teleor si Mfoy). Recolta s’a ridicat in 1936 la 150 mil. ch. cuo medie anual de 821 kg_pe ha. Calitatile bune ale tutunului romanese micsrreaza importul de tutun strain, redus la 104.000 kg. din Cuba, Macedonia, Grecia si Bulgaria, In schimb se export tutun brut (54.000 kg), si tigéri de aproape 102 mil. lei (1936). Manufacturi de tutun se afl in Bucuresti, lasi, Timisoara, Cluj, Sf. Gheorghe si Chisindiu eu 5,000 lucratori, pe Kingé numeroase (24) statii de fermentare, cu 4,000 Tucratori. Tutunurile se cerceteazé la Inctitutul Experimental dela Ba- neasa, iar pregitirea personalului se face 1a Scoala de agricultura din Armisesti, cu o ferma, In anul 1934 s'au vandut peste 11 mil. fabricate, ceca ce revine cam 600 gr. de tutun pe cap de locuiter. La plantele industriale trebuiesc socotite cdnepa si inul folosite mai ales in industria mica, la fabricarea pnzei {esut de gospodinele 1, Simionesen? Tara Noastra cy300 __Tana No, harnice. Din pacate rizboaiele de casi amufesc, faednd zgomot tot mai asurzitor rizboaiele mecanice, cirora nu le ajung firele scoase din lard ci inghit mult tort de peste granifa. In ultimii ani s'au luat masuri pentru intensificarea culturii lor. Canepa totusi se cultiva de plugarii nostri.S'a gisit simanfi de canepi in stafia neoliticd dela Frumusifa (Neamf); pe acea vreme nu se cultiva inci in regiunea mediterana. Obiceiul striimosesc nu este Lisat decat cu greu, macar cA suprafafa cultivati mereu scade, riiménand la vreo 30% din ceea ce era odinioar’. Se seamani prin porumbiste 1a capitul ogorului, dar si pe suprafete intinse, mai ales in ‘Timis, Arad, Bihor si Tighin Suprafaja insimantata era in 1939 de peste 57.000 ha: Ardealul vine eu 15%, apoi Vechiul Regat (28%), Basarabia (23%) si Bucovina (4%). In timpul veri cele mai multe ape stitute sau marginea raurilor mari, cum ¢ Muresul, exalli un miros nesuferit din cauza cénepei pus’ la topit, Dupa ce se fae piramizi de se usuck, lujerele sunt meliate. Tortul se deapand de o parte, puzderia rimane ca resturi bune de foc. Pe urma vine torsul pe vartelnifa si fesutul. S’a socotit c& la o culturi medie de 45,000 ha se obfine fuior si cAlfi peste 24 mil. kgr, cu 0 va- loare total de 545 mil. lei (cu seminfe), ceea ce reprezint un venit de 6.000 lei la ha. In 1939 productia total de seminfe a fost de 237.000 chint, mai mare deeat media ultimilor cinci ani, iar fuior de peste 389.000 chint. Se fac toate silinfele spre a reveni la cultura cnepei ca in vre- murile vechi, infiintindu-se patru topitorii (Vaslui, Fetesti). Inul cultivat si el odat mai mult, azi nue ciutat decit aproape numai pentru semintele sale oleioase. In Vechiul Regat si Basarabia se saméni mai ales pentru seminfe, pe cand in Ardeal si Bucovina unde portul nafional este mai generalizat, pentru tort. Suprafata totali se tot restrange. In 1936 (28.000 ha) © aproape tot atat Ge intins& cAt era in Vechiul Regat in 1913 (27.300) si chiar peste 44.000 ha n 1900-1904.) Desi media ultimilor 5 ani ¢ de 24.446 ha, in 1939 nu s’ nfat decdt 12.153 ha. In judetut Constanta se seamana cel mai mult 1/4 din suprafati. Vin apoi judetele: Cetatea-Alba, Tuleca. Talomita. Alte plante industriale au importan{i mai ales locala. Anisonul_ se cultiva in nordul farii, in legituri cu fabricele de spirt. Din cele 558 ha cultivate in 1934, suprafata scade la 181 ha in 1939, Bucovina si Basarabia dau cea mai mare parte din productie (2413. media cincinali). Mai mare rispindire are ma cul restrans fnsii in Timig (332 ha), Arad (106) si mai ales Hotin (1977 ha). Peste tot se cuitiva in ultimii 5 ani cam 3000 ha., intindere creseutd fafi de cele 166 ha din 1923 (2319 ha in 1939). E un articol si de export.NATURA CU non 371 Mustarul se recolteazi pe o suprafafa si de 11.000 ha in 1935, mai ales in jud, Hotin, Ismail, Constanfa si Ifov. Media ultimilor 5: anj e de 6277 ha (1343 in 1939), cu o productie medic de 25.000 chintale (numai 5289 in 1939). a de cicoare se extrage de pe 573 ha in 1935 (media ha), cu o productie de 60,000 chint. in 1939. s‘a cultivat ricinwl pe o medie cincinali de 1363 ha, (ins 308 in 1939) si o productie total’ de 6749 chint. (1352 chint. in 1939). H&meiul se obisnueste mai pufin (336 ha. in 1932 dar 13 in 1936 22 ha. in 1939) desi se import mult. Majoritatea se recolteazzi in Vechiul Regat si in Ardeal Rada tere pe fiecare an tot_ mai mult a suprafejelor cu bum bac. “irile au ineeput in 1917; s'au re- juat in 1929, ajungand la 7031 ha. in 1939 cu o productie totali de aproape 80.000 chintale. Se scamiina in judefele de ses din Muntenia, (Jalomita, T . Ufov, Vlajca, Briila), Oltenia (Dolj, Romanati) dar mai putin in Constanta. Seminfele se prelucreazi in fabricele de vati dela Butea, Delea-Veche. Daci s'ar intinde cultura pe o suprafali de 70.000 ha ar fi indeajunsa spre a setipa de importul celor peste 14 mil. kg fire de tort si put brut. Printre alte plante industriale cultivate, fa anii din urmé, prin asi- gurarea exportului, so ia a clpzitat oarceare desvoltare, Dela 1465 ha (1934) s'a cultivat pe 103.455 ha. (1939) cu o productie de 860 mii ch. Mari suprafete (peste 2000 ha) s'au siminat in jud. Cahul, Cetatea Albi, Orhei; peste 20.000 ha. in Balfi, Soroca, Storojinef. © importanfi tot mai mare prind a avea cartofii, cu tuber- culele folosite ca hrani, dar si in industrie (spirt, scrobeali). Dela rizboiu incoace cartoful s’a seminat in ogoare anumite pe o ntindere de 207.000 ha in 1929 si 1935 (207.205 in 1939) afara de peste 98.000 ha (1939) in porumbiste, cu o productie total medie de 20 mil. chintale in cei cinei ani din wrmi (1934-38). era de asteptat, In randul intai vine Ardealul (41%), apoi Bucovinar Regut a ramas tot pe planul al doilea fata 10.000 ha din 1912 si aproape 30.000 ha in es Minga o apa din preajma aglomeratiilor nu existe un cimp de zarzavat, a « bulgirie ». Cei care se indeletniceau cu asemenea culturi erau Bulgari, veniti de cu primévari si plecdnd indirit toamna cu bani [a chimir. Nevoia inva pe om. Dela rizboi incoace intrarea strainilor in fara este tot mai grea. Asa s'av deprins si ai nostri cu rentabila cultura a zarzavaturilor. Pentru gridinile cu turi, irigatiunile sunt indis- e; au rlimas tot cole simple: o roatd’ cu gileti, invartit’ de u cai, Rigolele de rispandire sunt sanfurile dintre straturi.In gridinile cu zarzavaturi se cultivé tot ce omul are nevoie la casa Ini. ‘Ceapa tn special ocups 4 suprafaya de peste 24.810 ha cu 0 produetie de 1.348.000 chint. (1939); curechiul (varza) peste 27.000 ha (1939) cu 0 productie aproape de 3 mil. chint. Legate de clima de step, mare rispindire au la noi peper beni fie in griidinile de zarzavat, fie in ogoare deosebite, S'au insimantat § 41.827 de ha (1939), cu o productie de peste 2 mil, chint, Grimezile de pepeni verzi (harbuzi) si_galbeni (zamosi), spre sfarsitul veri dau tablouri pline de colorit targurilor din stepe. $i dovlecii (bostanii) sunt mult cultivaji, mai rar pe ogoare proprii (6.441 ha In media celor 5 ani), mai mult tn porumbisti (peste 1 mil. 100 mii hectare). Productia total a fost in 1935 de 15 mil. chintale sub cea medie cincinala (20 mil.) 5.—- Inainte vreme, cresterea vitelor finea cumpand agriculturii. Carduri de vite, turme nenumiarate de oi cereau pasuni intinse si fanefe bogate. Desericrile ciilitorilor vechi cuprind tablouri asemenea celor din Argentina de Cu cat se intinde agricultura, cu atat se micsoreazéi intinderca p it - sunilor. E necesara chiar o intervenjie a Statului pentru a legifera in diferite randuri asupra izlazurilor comunale, reguliindu-se formarea Jor, in timpurile din urma chiar in detrimentul padurilor. In Vechiul Regat dela 1862 si pana la inceputul veacului al XX-lea, pisunile naturale sunt reduse la jumitate. Ariturile reprezentau la 1860 numai 20% din suprafafa tirii; dup 50 ani 42%, erescaad cu 121%. Pasunile si fanefele au seaizut fn acelasi interval cu 58,2%, in realitate fiind si mai scdizute pentrucd erau socotite la izlazuri toate ponoarele si rapele unde nici caprele nu au ce paste. Pasunile scad continun, In 1923 ocupi 9,62% din suprataga {Arii (2.837.000 hha); In 1939 sunt 2.664.000 ha. Fanefele naturale sead dela 1-142,000 ha. in 1923 4.89%) In 1.358.000 in 1939, Transilvania, unde cresterea vitelor ¢ mai sistematie’, vine in frunte cu 23% pisuni din suprafata eultivata; urm« Bucovina (17%), Vechiul Regat (13%) si Basarabia. Ca faneje naturale, Buco- vina vine in frunte (18%), apoi Ardealul (15%), Vechiul Regat (5%) $i Basa rabia (1%). Bine Infeles ei aceste date sunt aproximative. Pagunatul vitelor se imp! ¢ ct obiceiul de a paste vita dealungul haturilor, a santurilor de pe lan drumuri, dup& cum se folosese pentru pascutut oilor ogoarele rimase paetoai (536.000 ha fn 1939) sau miristele, uneori atit de abundente fneat pot fi cosite. Paguni bogate, intinse, grase, ocupa intinderi mari mai ales in re giunile muntoase deasapra zonei piduroase sau in poienile intinse din paduri, Fanefele dimpotriva sunt mai rispandite in regiunile delu- roase si in spre se De ambele sc leagit insemnate miscari omenesti, cum ¢ in special pa storitul la munte. In vremurile din urma se obisnueste a se paste si carduri de vite In regiunile muntoase. De aici o Lemporari emigrare a oamenilor din vale, care triiesc in stni sau in ciisoaiele pentru paza vitelor. Fanetele dimpotriva aduc misciri mai intense dar de curt’ars durat, Sunt cosasii care se duc la fanefe, mic si mare, de riméne satul pustiu. Fanul e cosit cu coasa, adunat in clipife asezate la loc mai inalt, ferit. In Banat si Oltenia se pun in arbori spre a fi la adiipost de pu- hoaic. C&pifele sunt cirate jos in sat, cind transportul ¢ lesnicios; sunt clidite in stoguri ingr&dite. In anumite regiuni (Bucovina si Ar- deal) se obisnueste a se cira fanul in suri inchise. Dup& cum exist o miscare omeneascii legati de cositul fanefelor de munte, exist alt miscare spre fanetele de camp. Drept silas pentru noapte, oamenii fac corturi din coviltirul cirufelor, cu care eiilitorese. 6. — Restrangerea tot mai mare a imasurilor, a adus la necesitatea culturii intense a plantelor furajere. In Vechiul Regat, cu pasuni intinse, obiceiul plantelor fura- jere a pitruns tarziu. Inifiativa si in- tensificarea culturii lor a fost data dupa riscoalele dela 1907, de citre Consiliu] superior agricol. Ajung in 1931 la 189.000 ha. Romania venea in urma Bulgariei in aceasta. privin{a. In Ardeal si Bucovina sistemul fanetelor cultivate, din cauza restran- gerii pamantului si a cresterii mai si tematice a vitelor, era mult mai des- voltat. Imbucurator este necontenita crestere de azia culturiifurajere. Dela 922 9°45 6 7 8 1921 la 1928 s'a indoit suprafata semi- nati cu Iucern (5.37% in 1934). 1 te Fig. 240, — Cregterea culturii Iu- cernel (linil) si a trifoiului (liniute), in mii de hectare. Suprafata total ocupata de cultura plan telor furagere (lucerna, trifo, dughie, ma- zAriche, pipugoiu seméinat des, esparset) cat si de plante a edror ridicini sunt date vitelor (sfecla, gulia) nu creste cum ar trebui (757.000 ha In media celor 5 ani, in 1939 mai putin decat tn coi precedent), abia 5.5% din suprafata arata (Anglia 34%, Cehostovacia 19%, Ungeria 14%). Din ceea ce cra in 1921 (indice 100), ajunge la 179 in 1932. ‘Trifolul 199.000 ha in 1939 este mai intins in Ardeal; lucerna 155.000 ha in 1939), mai mult in Vechiul Regat. Avantajul acestor plante este cH se cosec uneori si de trei ori pe vari. De altfel sunt rentabile si din cauza semintelor. Trifoiul transilvinean este edutat la export. Se cosese cu coasa, se pun pe prepeleacuri cu tepusi ca si se svanteze fn v se adund in cdpite si apoi de reguld se pastreazi in suri, la adapost. De vreo 5 ani s’a introdus cultura ierbii de Sudan, plant exotici, dar destul de rentabila. LITERATURA ANDRONESCU A., Porumbul, Buc. 1933. ANTINESCU SILVIA, Contr. la sludiul porumbului roménese si strain, Bue. 1934. BRANCOVICI, Cerealele si comerful lo, in Romdnia. Bl. Inst. Be. R., Buc. 1929Bid TARA NOASTRA SISESTI G., Importanfa gréului in econ. {arii. Congr. age. Buc, 1929; IDEM, Cultura porumbului, Bibl. agric. Universul, Buc. 1936; IDEM, Grdul, ibidem, 1935. KERENYI L. $i PARVULESCU-FULGER, Cultura eerealelor, Buc. 1930. Porovict Luvs, S. les systémes de culture en Roumanie. Bul. agric., Buc. 19) Por E., Orezul sé bumbacul In Romania, Cluj 1928. PETRA! E., Pasunele si fanelele noastre, Buc. 1929. ROMAN I. si ENESCU L., Floarea Soarelui. Bul, mia. age., Bue. 1915. ROMAN GRASIN, Agricull. in Basarabia. But. agric., 1929. ZAHARIA A., Le blé roumain. Asoc. rom. p. tnaintarea stiintii, Buc. 1908. ‘Statistica Agricola pe unl 1939, Minist. agrie. si dom., Bucuresti 1940.