FIZIOPATOLOGIA HOMEOSTAZIEI TERMICE

La tote animalele homeoterme temperatura este reglatd printr-o mentinere constantd a

urmdtoarelor procese:
productiei de cdldurd;
conservdrii
pierderilor de cdldurd.
Mentinerea constants a temperaturii corpului este esentiald desfasurarea in conditii
optime a activitdtii diferitelor enzime ce conditioneazd procesele metabolice necesare
destdsurdrii activitatii sistemelor functionale. In conditii normale temperatura corpului la
mamifere este mentinutd intre anumite limite (homeostazie termicd) prin reactii biologice
complexe, controlate de cdtre un sistem termoreglator, care prin interventia unor mecanisme
complexe neuro-endocrine adapteazd in functie de necesitdti mecanismele de termogenezd si
termolizd.
In cazul oamenilor,
temperatura corpurilor este mentinuta constant la o valoare de
aproximativ 37 C. cu variatii ce pot fi intre 36,2 C si 37.4C.
Temperatura interns variazd in functie de: activitate, temperatura mediului, fluctuatiile zilnice
(sau ritmul circadian) etc.
CONTROLUL HIPOTALAMIC AL TEMPERATURH
Reglarea temperaturii este mediatd nervos si hormonal de cdtre hipotalamus.
Temoreceptorii periferici din piele si termoreceptorii centrali din hipotalamus, mdduva
spinsrii, organele abdominale si alte localizdri fumizeazd hipotalamusului informatii despre
temperatura pielii si a interiorul ui corpului
Daed aceste valori stint scdzute, hipotalamusul raspunde prin activarea mecanismelor de
producere al conservare a cdIdurii al supresia celor de termolizd, dacd sunt crescute atunci
hipotalamusul va raspunde prin activarea mecanismelor de pierdcre de cdldurd (termolizd) al
supresia celor de producere (termogeneza) si conservare de cdldurd.
Cresterea productiei de cdldurd este initiatd printr-o serie de mecanisme
hormonale implicdnd hipotalamusul si corelatiile sale cu sistemul endocrin.
Mecanismul termogenezei incepe cu un hormon hipotalamic, tyrotropin stimulating
hormone releasing hormone (TSH-RH).
La rdndul sat' TSH-RH stimuleazd hipofiza anterioard si eliberarea de thyroid stimulating
hormone (TSH) care actioneazd asupra glandei tiroide stimuldnd eliberarea de tiroxind (T4).
Tiroxina are un efect calorigen, create rata metabolicd la nivel tisular. Cresterea
metabolismului dupd o singurd afdministrare de T4 poate fi detectatd abia dupd o perioadd de
latenta de cateva ore si are un efect prelungit de cateva zile. Amplitudinea efectului
calorigen depinde de secretia de catecolamine si de nivelul metabolismului inainte de
stimulare. Dacd rata metabolicd este scdzutd inainte de stimularea secretiei de T4 atunci
efectul calorigen este mare, dar dacd nivelul metabolismului este mare atunci efectul
calorigen este scdzut.
Hipotalamusul secrets totodatd si factorul eliberator de corticotropind (CRF) care la nivelul
hipofizei anterioare stimuleazd secretia de hormon adenocorticotrop. La randul sau ACTH
stimuleazd secretia glandelor suprarenale cu efect secundar de crestere a mecanismelor
de termogenazd si de conservare a cdldurii (vasoconstrictie, cresterea tonusului muscular,
cresterea ratei metabolice. Stimularea suprarenalelor, cu secretie de catecolamine si
glucocorticoizi, duce la activarea rapidd a mecanismelor termogenetice dupd perioade scurte de
expunere la frig. Stimularea tiroidei isi exercitd actiunea termogeneticd dupd o perioadd mai
indelungatd de expunere la frig si necesita un timp de latentd niult mai mare.
Epinefrina provoacd vasoconstrictie, stimuleazd glicoliza si metabolismul, crescdnd
producerea de cdIdurd (create termogeneza).
Hipotalamusul declanseazd de asemenea si procesul de conservare a Caldurii. Acest
mecanism implied stimularea sistemului nervos simpatic care este responsabil de
producerea vasoconstrictiei.
Un alt mecanism de termogenezd este frisonul. Expunerea la temperaturi scazute stimuleaza
centrii hipotalamusului posterior din apropierea celui de al treilea ventricul zona cunoscutd
sub denumirea de centru motor primar al frisonului.
Hipotalamusul, de asemenea, actioneazd in cresterea temperaturii corpului retransmitand
informatia catre cortexul cerebral. Constientizarea senzatiei de rece provoacd rdspunsuri
voluntare precum cresterea miscdrilor corpului.
Hipotalamusul raspunde la cresterea temperaturii corpului si a celei periferice prin aceleali
mecanisme dar in sens rovers.
Calea TSH-RH este inchisa. Calea sistemului simpatic este sugerata In a produce
vasodilatatie, sca.derea tonusului muscular 1i cresterea productiei de transpiratie.
Stimularea hipotalamusului de cdtre cortexul cerebral provoacd msuri voluntare de

scddere a termogenezei si intretine termoliza.

PATOGENIA FEBREI
Febra nu este un rezultat al insuficientei mecanismelor normale de termoreglare ci se pare a
fi o "resetare a termostatului hipotalamic" la un nivel mai ridicat. Mecanismele de
termoreglare adapteazd productia, conservarea si pierderea de cdldura pentru mentinerea
temperaturii interne a corpului la un nivel normal.
In timpul febrei acest nivel este crescut astfel incat centrii termoregldrii adapteazd acum
productia, conservarea 1i pierderea de cdldurd pentru mentinerea temperaturii interne la un
non nivel de temperaturd, superior celui normal, nivel care functioneazd ca un nou "set point"
(nivel termoreglator).
Fiziopatologia febrei incepe cu introducerea unor pirogeni exogeni sau a unor
endotoxine.
Cei mai frecvent intalniti pirogeni exogeni stmt complexe lipopolizaharidice din peretele
celular al, bacteriilor 1i virusurilor. Pe msurd ce bacteria este distrusa de fagocite apare o
productie crescutd si o eliberare de polipeptide cu functie de citokine. Implicate in mecanismul
febrei stint interleukinele (IL), factorul de necrozd al tumorilor (TNF) si interferonul (IFN)
interleukina 1 (IL I) are eel mai puternic caracter piretogen. Actiunea IL I poate fi datorata in
parte eliberdrii de PGE. La nivelul zonei preoptice a hipotalamusului anterior exist o retea
vasculard cu permeabilitate crescut (organum vacsulosuni lamine lerminalis OVLT). Sub
actiunea factorilor pirogeni endogeni endoteliul OVLT elibereaz produli ai acidului
arahidonic, in special PGE2. Aceasta difuzeazd in zona preopticd a hipotalamusului anterior
1i se pare prin stimularea formdrii mesagerului secundar AMPc, duce la modificarea centrului
termoreglrii la nivel superior.
Crelterea "set pointului" este perceputd de cdtre hipotalamus si acesta crepe productia si
conservarea de caldurd pentru aducerea temperaturii corpului la noel nivel. Apare astfel:
vasoconstrictie perifericd, eliberdri de epinefrind care crelte rata metabolicd, creste tonusul
muscular. Frisonul poate de asemenea apdrea.
Indivizii se simt mai reci, si se imbracd mai Bros, se invelesc cu pauri, se gremuiesc pentru a
reduce suprafata corporeald si a impiedica pierderea de cldurd.
Temperatura corpului este mentinutd la acest non nivel pang cand febra inceteazd.
In timpul febrei suet eliberati o serie de hormoni ca arginina, corticotropina (CRH) care
actioneazd ca antipiretici endogeni si incearca sa diminue rdspunsul febril printr-un efect de
feedback negativ. Acesti antipiretici endogeni explica fluctuatiile febrei.
Febra inceteaz. and "set pointul" revine la normal, prin disparitia factorilor pirogeni
endogeni, hipotalamusul raspunzand prin scaderea productiei de cdldurd. Rezultatul este:
scdderea tonusului muscular, vasodilatatie perifericd, transpiratie. Individul se simte incalzit, isi
schimbd imbrcdmintea, arunca pturile
Evolutia febrei
Din momentul actiunii factorilor pirogeni si pL'Ine la sfarsitul reactiei febrile se disting cdteva
perioade care reflecta particularittile reactiilor metabolice 1i functionale determinate de
comutarea nivelului de reglare al termostatului hipotalamic.
Deli debutul, aspectul i intensitatea febrei snot diferite in functie de etiologia agresiunii, in
evolutia febrei din bol i le infectioase acute se descriu 4 faze.
1. Faza de latentd
Este perioada de timp scursd din momentul acpunii agentului cauzal si pand ce temperatura
corpului incepe sd creased. Aceastd fazd are o duratd variabild in functie de natura agentului
patogen si de reactivitatea organismului.
In aceastd faza se produc modificdri in activitatea granulocitelor, monocitelor si
limfocitelor sunt eliberati factorii pirogeni endogeni care actioneazd asupra termostatului
hipotalamic.
2. Faza de crestere a temperaturii (stadiul rece)
In general este de scurtd duratd si se caracterizeazd prin acceea ca organismul se
comportd ca si cum ar fi solicitat sd rdspundd la tendinta de scadere a temperaturii interne.
Initial, datoritd cresterii tonusului simpatoadrenergic, diminud termoliza prin reducerea
fluxului sanguin periferic si suprimarea sudoratiei; apoi, ca urmare a diminudrii temperaturii
cutanate stimuldrii crioreceptorilor cutanati, apare senzatia de frig, ceea ce determind
contractii musculare clonice (frison) si concomitent este intensificatd termogeneza prin
cresterea tonusului musculaturii scheletice.
Alteori febra se datoreste unei cresteri lente a termogenezei, Med frisoane, dar cu
inhibitia termolizei.
La adult si copilul mare predomind termogeneza frisonantd iar la nou ndscut si
copilul mic termogeneza nefrisonantd.

3. Perioada de stare (stadiul cald)

Se caracterizeazd prin mentinerea relativ stabild a temperaturii corporale, in conditiile
restabilirii echilibrului dintre termogenezd si termoliza, dar la un nivel superior celui fiziologic.
In aceastd fazd frisonul inceteazd, pielea devine rozatd si caldd ca urmare a cresterii
debitului sanguin cutanat; pacientul are senzatia de adurk frecventa respiratorie creste si
debitul cardiac creste corespunzdtor febrei, asigurdnd oxigenul necesar rcactiilor metabolice
intensificate.
4. Perioada de scddere a temperaturii
Se caracterizeazd prin instalarea unui nou dezechilibru pasager intre termogenezd si
termolizd de sens contrar stadiului rece (faza de crestere a temperaturii)cu reducerea
termogenezei si intensificarea termolizei. Procesele metabolice scad in intensitate, pierderile
calorice cresc prin vasodilatatie cutanatd si la nivelul mucoaselor, creste secretia sudorald.
Terminarea stdrii febrile se poate face in moduri diferite:
a. Scddere brusck brutald, "in crisis" temperatura scadc in cateva ore de la 39-40 C
sub 37C insotindu-se de transpiratii profuze, de o descdrcare urinary masivd, eventual colaps.
Astenie, ansamblu de manifestdri care constituie asa numita "crizd termick sudorald,
urinary". Apare in pneumonia pneumococicd, erizipel.
b. Scddere lentd, gradatd a temperaturii "in lisis" ce apare in febra tifoidd (este tipicd),
gripk supuratii, stdri septice uneori.
Pe masurd ce temperatura revine la normal pacientul se simte din ce in ce mai
bine iar hipotalamusul adapteazd mecanismele de termoreglare in vederea mentinerii noii
temperaturi