Sunteți pe pagina 1din 20

Saliva

Lichid incolor, inodor, usor opalescent secretat de glandele salivare cu pH cuprins intre
5,5-7,4 (majoritatea indivizilor-80% au pH cuprins intre 6,3-7)
pH-ul este reglat de sistemele tampon salivare, cele mai importante fiind sistemul acid
carbonic-bicarbonat de sodiu, sistemul fosfat monosodic-fosfat disodic, mucina acidamucina bazica
OBS: s-a constatat ca o aciditate crescuta a salivei favorizeaza aparitia cariilor dentare
pe de o parte, iar pe de alta parte un pH alcalin favorizeaza precipitarea sarurilor de
Ca la nivelul dintilor si aparitia tartrului dentar.
La examenul microscopic saliva contine celule epiteliale descuamate, rare leucocite,
filamente de mucus+- fungi si bacterii.

Compozitie chimica
-99% apa, 1% reziduu uscat format din saruri minerale (cloruri, fosfati, carbonati,
bicarbonati de Na, K, Mg si ioni de Cl, F, I, K) si substante organice-enzime si mucina
- cea mai importanta enzima salivara este amilaza salivara sau ptialina capabila sa
hidrolizeze amidonul preparat, dar nu si pe cel crud. In urma degradarii amidonului
preparat de catre ptialina rezulta produsi intermediari de degradare numiti dextrine
(amilo, eritro si acro dextrine), apoi in cursul degradarii rezulta 87% maltoza si 13%
glucoza(in aceasta degradare finala intervine si maltaza).
-mucina este secretata de celulele mucoase ale glandelor salivare si are rol important
in formarea bolului alimentar, in deglutitie cat si rol protector fata de agresiunile
chimice si termice.
OBS: in saliva se mai gasesc in cantitati mici si urmatoarele:
-lizozin (substanta bactericida)
-bactericidina (substanta cu rol carioprotector)
-sialogastrina (hormon local cu rol inhibitor asupra secretiei gastrice)
-sialotonina (substanta vasoconstrictoare locala)
-parotina (hormon local hipocalcemiant)
-factorul hiperglicemiant salivar/proglucagonul salivar
-aglutinogene si aglutinine (specific grupului sangvin al individului)
-glicoproteine, lipide, glucide, uree, acid uric, creatinina, lipase, fosfataze,
pseudocolinesteraze
1

OBS2: se considera ca procesul de secretie salivara este similar filtrarii glomerulare de


la nivel renal, adica el consta intr-un proces de ultrafiltrare la nivelul acinilor din
glandele salivare, completat de reabsorbtie si secretie la nivelul ductelor salivare.
OBS3: procesul de secretie salivara este un proces activ care necesita energie(se
consuma intre 5-8 kcal in repaus, energie rezultata din oxidarea glucozei si folosinduse o cantitate mare de oxygen, consumul de oxygen pentru secretia salivara in repaus
este de aproximativ 6x mai mare decat pentru muschiul striat in repaus).

Rolurile salivei
-in pregatirea mecanica a bolului alimentar
-rol de solvent
-in curatarea mecanica a cavitatii bucale de resturi alimentare
-in vorbirea articulate, in termoreglare (mai mult pt caini)
-excretor: prin saliva se elimina atat produsi de catabolism in cantitati mici cat si
substante toxice introduse accidental: Pb, virusuri-gripa, virusul varicelozosterian,
Ebstein Barr, rujeola, rubeola, parotiditei epidemic, hepatitei de tip A, bacilli-TBC
-anticariogen datorita existentei bactericidinei

Reglarea secretiei salivare


-Se realizeaza preponderant prin mecanisme nervoase, reflexe de tip neconditionat si
conditionat: reflexele neconditionate/naturale sunt determinate de introducerea
alimentelor in cavitatea bucala. In acel moment vor fi stimulati receptori gustativi,
mecano, chemo, proprio receptori
-Stimulii porniti de la acesti receptori, mai ales din cele 2/3 ant ale limbii ajung pe
calea n facial la centrul salivator sup din punte de unde pe calea fibrelor efectoare
este stimulata secretia glandelor sublinguale si submaxilare, pe de alta parte din 1/3
post a limbii pe calea nervilor glosofaringieni stimulii ajung la centrul salivator inferior
din bulb de unde fibrele efectoare se transmit glandelor parotide
-Concomitent cu stimularea de tip parasimpatic ce duce la hipersecretie salivara, la
nivel intraglandular se elibereaza bradikinina si se produce vasodilatatia,
imbunatatindu-se irigarea glandei.
-Reflexele conditionate/dobandite sunt reflexe produse de stimuli externi sau invatati,
cum ar fi: imagine, sunet, miros asociat cu stimulul natural(este absolut necesara
repetarea asocierii). Din momentul in care asocierea nu se mai repeta, reflexul se uita
in timp.
2

OBS: secretia salivara s-a constatat ca se afla si sub influente corticale, de exemplu o
emotie, frica puternica inhiba brusc secretia salivara.

Deglutitia

Reprezinta un lant de reflexe gratie carora bolul alimentar format in cavitatea bucala
strabate faringele, apoi esofagul si ajunge in stomac. Viteza de deplasare a bolului
alimentar nu este constanta, cea mai mare este in faringe-9m/s, apoi ea descreste dea lungul esofagului la 2-4 m/s.

Din punct de vedere fiziologic deglutitia are 3 timpi:


1.Timpul bucal in care se formeaza bolul alimentar si este impins din cavitatea bucala
in faringe. Dureaza 0.2 sec. Initial este voluntar, apoi devine un reflex involuntar(in
realizarea lui sunt implicati muschii limbii, muschii masticatori, bolta palatina, valul
palatin).
2.Timpul faringian-este cel mai scurt timp de 0.1 sec si se produce in apnee(nu
respiram). Este un timp total involuntar, in acest timp se inchid comunicarile cu fosele
nazale si cu laringele, lasand cale libera numai catre esofag.
3.Timpul esofagian-reprezinta trecerea bolului alimentar din faringe pana in stomac,
fapt care in functie de consistenta bolului dureaza aproximativ 5-6 sec. Progresia
bolului alimentar prin esofag este posibila datorita existentei a 3 tipuri de unde
peristaltice care sunt:
a)primare declansate imediat dupa stimularea receptorilor buco-faringieni
b)secundare declansate de stimularea receptorilor mucoasei esofagiene din dreptul
carjei aortice
c)tertiare care spre deosebire de primele 2 tipuri care sunt simetrice, acestea sunt
contractii locale neregulate, asimetrice(asemanate cu dintii de fierastrau) si apar
numai in esofagul distal.
- Acestea pot fi si fiziologice dar numai la batrani, insa aparitia lor in general ridica
suspiciunea de cancer esofagian. In final bolul alimentar ajunge la nivelul cardiei care
in mod normal impiedica refluxul continutului gastric in esofag.
-Acest orificiu se deschide cand presiunea intraesofagiana este intre 2-7 cm apa.
- Pe de alta parte pentru a deschide cardia si a aparea refluxul gastroesofagian si chiar
varsatura este nevoie de o presiune intragastrica in jur de 25 cm apa. Exista un mic
reflux fiziologic dupa mese abundente sau la sugari.
3

Sucul gastric
Generalitati
-Stomacul reprezinta organul digestiei in care, alimentele sufera transformari fizice si
chimice, in urma carora rezulta o masa semi-lichida foarte acida numita chim gastric.
-In stomac se realizeaza degradari partiale ale alimentelor, pregatindu-le astfel sa
intre sub actiunea enzimelor ce intervin apoi pe tract digestiv.
-Este secretat de cele aprox 35 mil. glande ale mucuoasei gastrice, in cantitate zilnica
de 1200-1500 ml.
-Este un lichid incolor cu miros intepator acid, uneori usor opalescent in functie de
cantitatea de mucina continuta.
-Densitatea 1006-1010.
-pH 0,8-1,5 (foarte acitd).
-Datorita prezentei HCl.

Compozitie
-99% apa + 1% substante solide din care 0,6% substante anorganice si 0,4%
substante organice (enzime, mucina si factor intrinsec)
Substantele anorganice (HCl, NaCl, clorura de potasiu, fosfati de Ca, Mg, ioni de Na de
Ca de Mg). (cationii)
-Toti acestia aflandu-se in sucul gastric in cantitati mai mici decat cele din plasma cu o
singura exceptie, ionii de K care se gasesc in concentratie de 4X mai mari decat in
plasma.
-Ionii de Cl, ioni carbonat, ioni fosfat (anionii)
-HCl este secretat activ de celulele oxintice ale glandelor gastrice din regiunile fundica
si a corpului gastric.
-S-a demonstrat ca celulele oxintice sau parietale, contin in interior un sistem
canalicular similar reticulului endoplasmatic.
-Aceste canalicule sunt permeabile unidirectional pt ionii de H si ionii de Cl.
4

-In interiorul canaliculelor pH-ul este intens acid in timp ce in exteriorul canaliculelor
dar in interiorul celulelor oxintice, pH-ul este de 7-7,2.
-Sinteza HCl nu se face decat in interiorul canaliculelor.
-Principala sursa de ioni de H o reprezinta ac. carbonic sintetizat in celulele oxintice
din CO2 si H2O si apoi disociat in ioni de H si ioni carbonat.
-Ionii de H vor fi secretati activ intra-canalicular.
-Ionii carbonat vor trece din celula in sange unde se afla clorura de sodiu, care
disociaza in ioni de Na si de Cl.
-Ionii carbonat formeaza impreuna cu ionii de Na bicarbonatul de Na crescand pH-ul
sanguin in timp ce ionii de Cl intra pasiv din sange in celulele oxintice de unde vor fi
secretati activ intra-canalicular intracanalicular din ionii de H si ioni de Cl se va
sintetiza HCl.
*La animalele hranite in mod experimental numai cu preparate de carne fiarta (care in
timpul fierberii pierd NaCl) diminua cantitatea de HCl sintetizata din cauza lipsei de
ioni de Cl creste pH-ul sucului gastric.
*Deoarece sinteza de ac. carbonic din CO 2 si H2O are loc in prezenta anhidrazei
carbonice, orice drog care blocheaza aceasta enzima va avea drept urmare scaderea
cantitatii de Ac. carbonic sintetizata si apoi scaderea cant. de ioni de H folositi pt.
sinteza de HCl.
*Hiperventilarea (cresterea frecventei respiratorii) duce la reducerea cant. de CO 2
sinteza redusa de ac. carbonic putini ioni de H, redusa cant. de HCl.
-HCl-ul se gaseste in sucul gastric sub forma libera sau/si legat de proteine, aciditatea
sucului gastric se poate masura in unitati clinice sau unitati Javorski.
-O unitate clinica reprezinta cantitatea de ml NaOH (hidroxid de Na) concentratie n/10
(normal/10) necesara pt neutralizarea aciditatii din 100 ml suc gastric.
-Valoriile medii normale sunt:

15-20 unitati clinice pt aciditatea libera;


40 unitati clinice pt aciditatea totala.

Rolurile HCl-ului
1.HCl-ul activeaza pepsinogenul in pepsina (cea mai importanta enzima proteolitica
din sucul gastric).
2.HCl-ul realizeaza combinatii cu proteinele alimentare formand acid-albuminele
(forme mult mai usor de digerat).
5

3.HCl-ul produce hidroliza acida a polizaharidelor si dizolvarea hemicelulozelor


vegetale.
4.HCl-ul la adult favorizeaza precipitarea caseinogenului de lapte favorizandu-i
digestia.
5.HCl-ul stimuleaza functie motorie gastrica (peristaltismul gastric) stimuleaza
evacuarea continutului gastric.
6.HCl-ul stimuleaza toate secretiile digestive subiacente.
7.HCl-ul favorizeaza transformarea fierului feric (Fe+3) in fier fieros (Fe+2) care
reprezinta forma absorbabila a Fe.
8.HCl-ul impiedica dezvoltarea germenilor ajunsi accidentali in stomac impreuna cu
alimentele.
Enzimele sucului gastric (substantele organice din sucul gastric)
Pepsina este o enzima proteolitica secretata de celulele principale ale glandelor
gastrice sub forma inactiva de pepsinogen care este activat intragastric de HCl, sau de
pepsina insasi formata anterior (mecanism autocatalitic).
*Pepsinogenul este sintetizat in perioadele de repaos digestiv si depozitat in granulele
intra-celulare de zimogen.
-O mica parte din pepsinogen este eliberata in plasma (in sange) de unde se elimina la
nivel renal (prin urina) sub forma de uropepsinogen.
-Pepsina (forma activa) are un pH optim de actiune de aprox 1-1,5. Ea actioneaza
asupra proteinelor transformate ant. de HCl in ac. albumina si duce la degradarea
partiala a proteinelor pana la peptone.
*Cresterea pH-ului gastric peste 3 ori (aprox pH 3) inhiba activitatea pepsinei, iar un
pH gastric in jur de 5 o inactiveaza total.
Catepsina este o enzima proteolitica cu pH optim de actiune intre 3-5 (la adult nu este
activa) la sugari este activa.
Labfermentul (chimozina sau renina gastrica) este o enzima (sau ferment) proteolitica
secretata de celulele principale ale glandelor gastrice, initial in forma inactiva de
prolabferment si apoi activata de HCl. pH-ul optim de actiune a labfermentului este de
4-4,5 este inactiv la adult si activ la sugar.
-La sugari produce coagularea laptelui (transformarea cazeinogenului solubil in
paracazeina care in prezenta Ca formeaza paracazeinatul de Ca care precipita)
-In acest mod este incetinita evacuarea rapida a laptelui din stomac (din stomacul
sugarului).

Lipaza gastrica este secretata de celulele principale, este slaba pt ca are un pH otpim
de actiune intre 4-5 (inactiva la adult), la sugar este activa determinand hidroliza
grasimilor emulsionate din lapte.
Anhidraza carbonica se gaseste in sucul gastric numai in urma dezintegrarii celulelor
epiteliale superficiale din mucoasa gastrica.
Mucina este secretata in aproape toate segmentele mucoasei gastrice este o
glicoproteina care intra in componenta mucusului. Mucusul acopera suprafata
mucoasei gastrice si o apara fata de actiuni nocive, mecanice, termice, chimice.
Factorul intrinsec Castle este o glicoproteina secretata de mucoasa cardiala si fundica
si care este absolut necesara absorbtiei vitaminei B12 (este numita si factorul
extrinsec Castle).
-Din pacate acest factor este termolabil (este distrus relativ repede in 30 de min la
temperaturi mari de 70-800C). Acest factor intrinsec este inactivat partial de pepsina si
mai ales de tripsina (enzima proteolitica din sucul pancreatic).
-Acest factor intrinsec are o particularitate el este secretat ca si HCl de celulele
oxintice (parietale).
Reglarea secretiei gastrice
-Secretia gastrica este totdeauna conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor
ingerate (cea mai bogata secretie gastrica este declansata de ingestia de carne/ cea
mai saraca de ingestia de fainoase).
-Pavlov a identificat 3 faze ale secretiei gastrice:
1.Faza cefalica, incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si are la baza reflexe
neconditionate (declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala in
momentul introducerii alimentelor, receptori de la care info sunt transmise catre
centrii gastrosecretori din bulb, iar de la acesti centrii, impulsurile se transmit catre
glandele gastrice, stimulandu-le secretia= excitare de tip parasimpatic).
-In timpul acestei faze, ca urmare a stimularii parasimpatice si dupa o scurta perioada
de latenta, 5-10 min, apare secretia gastrica in cant mica ce reprez aprox 5-10% din
secretia gastrica totala zilnica.
-Acest suc gastric se numeste suc de apetit.
*Pe langa reflexele neconditionate, in aceasta faza se inchid si reflexe conditionate,
declansate de stimuli externi (vedere, mirosul unor alimente pot duce la declansarea
secretiei sucului de apetit).
-Indiferent de tipul de reflex inchis conditionat sau neconditionat, faza cefalica, este
importanta deoarece reduce timpul digestiei gastrice. El exista in stomac inaintea
patrunderii alimentelor.
7

2.Faza gastrica, incepe in momentul patrunderii alimentelor in stomac. Aceasta faza


este reglata prin mecanisme neuro-umorale. Si in aceasta faza este secretata o cant
imp aprox 75% din cant totala zilnica de suc gastric.
Mecanismul nervos de control are la baza reflexe neconditionate declansate de simpla
distensie mecanica a stomacului.
*S-a demonstrat experimental ca simpla introducere a unei sonde cu balonas in
stomac, la dilatarea balonasului se declanseaza secretia gastrica. Duce la distensia
stomacului si stimularea receptorilor mecanici ce va duce la hipersecretie gastrica.
Mecanismul umoral de control este mecanismul principal de control al secretiei de suc
gastric. El consta in eliberarea de la niv. mucoasei antro-pilorice a unui hormon local
sau substante biologic active numita gastrina secretata de celulele G din mucoasa
antro-pilorica in prezenta alimentelor ajunse in stomac.
*Au fost identificate mai multe tipuri de gastrine astfel:
-G13 sau minigastrina .
-G17 sau gastrina mica.
-G34 sau gastrina mare.
-G170 sau giant gastrina.
-La om forma activa este G17 (17 aa.). Rolul gastrinei in principal este de a stimula
secretia gastrica bogata in HCl si saraca in enzime (mai ales in pepsina). De asemeni
in mod secundar gastrina activeaza contractilitatea, motilitatea gastrica, stimuleaza
evacuarea gastrica.
3.Faza intestinala, in timpul acestei faze se secreta aprox 15% din sucul gastric, se stie
ca aceasta faza incepe in momentul patrunderii chimului gastric in duoden, proces
care are un dublu efect asupra secretiei gastrice.
-Pe de o parte subastantele provenite din degradare proteica au un puternic rol
stimulator de secretie de suc gastric dar, exista multi adepti ai teoriei ca de fapt
secretia de suc gastric se produce prin eliberarea unei mici cantitati de gastrina
intestinala (de la niv mucoasei duodenale).
-Aceasta, pe cale sangvina, ajunge la niv. centrilor gastrosecretori si le stimuleaza
activitatea.
-Pe de alta parte, mult mai bine cunoscute sunt mecanismele efectului inhibitor al
prezentei chimului gastric in duoden. In acest moment al patrunderii chimului gastric
in duoden se elibereaza tot de la niv. mucoasei duodenale, un hormon local numit
enterogastron.
-Enterogastronul pe cale sangvina ajunge la niv. glandelor gastrice si le inhiba
secretia, si mai ales sinteza de HCl si secundar de enzime.
8

*Din urina a fost izolat o subst. biologic activa ( hormon local) cu efecte similare
enterogastronului numita urogastron (dupa unele pareri nu este alt hormon local ci
este doar un produs de degradare al enterogastronului).
*Influentele endocrine exercitate asupra secretiei gastrice si demonstrate
experimental
1.Hipofizectomia s-a demonstrat ca duce la scaderea brutala, marcata a secretiei
gastrice si a aciditatii sale. Daca au fost mentinute functiile vii ale animalului s-a
observat ca va face atrofie de mucoasa gastrica.
2.Administrarea de ACTH (adenocorticotrop) sau/si de hormoni glucocorticoizi s-a
demonstrat ca stimuleaza secretia gastrica acida, bogata si in enzime inducand
aparitia ulceratiilor de mucoasa.
*S-a demonstrat ca diabeticii si hiperglicemia inhiba secretia gastrica ca si
catecolaminele (adrenalina, noradrenalina secretata de MSR inhiba secretia
gastrica).

Functia motorie a stomacului


-In perioadele interdigestive, stomacul gol nu este in repaus motor ci prezinta salve de
contractii de aproximativ 15 min urmate de perioade de acalmie de 90-120 de min
contractii a caror intensitate creste progresivi si duce la aparitia senzatiei de foame
(trezesc sugarul din somn) se numesc contractii de foame si au fost descrise de
Canon.
*Aceste contractii de foame pot fi inhibate temporar de pranzurile fictive, de
masticatie, de glutitie.
*Pe de alta parte hipoglicemia intensifica senzatia de foame.
-Bolusul alimentar, format in cavitate bucala, strabate esofagul (5-6 sec) deschide
cardia si patrunde in stomac care se destinde in functia de cantitatea de alimente care
a patruns in el (relaxare receptiva).
-La cateva minute dupa umplerea stomacului, apar undele peristaltice, care sunt
initiate in treimea medie a stomacului si se propaga spre pilor.
-Aceste unde peristaltice cresc progresiv in intensitate si se succed la 10-15 sec.
Gratie lor, continutul gastric este amestecat foarte bine cu sucul gastric, rezultand o
masa semi-lichida=chim gastric.
-Datorita formarii chimului se creeaza conditii favorabile de actiune, enzimelor din
sucul gastric si incepe degradarea proteinelor de catre pepsina.

Sucul pancreatic
9

-Pancreasul este o glanda cu dubla functie (endocrina=insulina si glucagon;


exocrina=suc pancreatic din acinii glandulari).
-Sucul pancreatic va fi colectat de canalele Wirsung si Santorini si deversat la niv.
segmentului D II. Sucul pancreatic se secreta zilnic intre 1000-1500 ml. Este un lichid
incolor, puternic alcalin cu pH mai mare 8,4 datorita continutului bogat de bicarbonati
de Na.
-98,5% H2O, 1,5% subst solide anorganice=cationi(Na,K, Ca, Zn) si anioni (ioni
carbonat, fosfat, de Cl) dintre toate subst anorganice cea mai imp este bicarbonatul
de Na deoarece neutralizeaza aciditatea chimului gastric si creeaza un pH optim de
actiune pt enzimele pancreatice.
-Subst organice enzime :
1.Proteolitice (tripsina, chemotripsina, carboxipeptidazele, colagenazele, elastazele,
leucinaminopeptidaza si dezoxiribonucleaza si ribonucleaza).
2.Lipolitice (lipaza pancreatica, steapsina, trigliceridesteraza, fosfolipazele,
colesterolesteraza).
3.Glicolitice (amilaza pancreatica)

Tripsina si chemotripsinele
-Sunt enzime proteolitice sunt endopeptidaze care actioneaza asupra produsilor de
degradare proteica rezultati in urma actiunii pepsinei din sucul gastric. Rezultand in
final tetra-tri si dipeptide cat si o cantitate redusa de aa.
-Tripsina este secretata de pancreas sub forma inactiva de tripsinogen care la nivel
intestinal este activat de catre enterochinaza (enzima secretata probabil la niv placilor
Peyer din intestin sau probabil din celule ce captusesc mucoasa intestinala si prin
descuamarea lor ar fi eliberata).
-O cantitate foarte mica de tripsina odata formata reprez. ea insasi un stimul pt o noua
activare (proces auto-catalitic).
-Tripsina activata reprez si un stimul pt activarea chemotripsinogenului in
chemotripsina.
*Chemotripsina are actiune similara pepsinei (din sucul gastric) si in mod specific ei
are actiune anticoagulanta asupra laptelui (pepsina nu are).
-Asupra produsilor de degradare proteica rezultati in urma actiunii pepsinei, tripsinei,
chemotripsinei, actioneaza apoi un amestec de enzime format din :
carboxipeptidaze+aminopeptidaze+dipeptidazele intestinale= complexul erepsinelor.
-Erepsinele continua degradarea proteica pana la aa (forma absorbabila).
10

-Pe langa aceste enzime proteolitice imp. din sucul pancreatic aici se mai gasesc si:
-Elastaza
-Colagenaza
-Leucin-aminopeptidaza
-Protaminaza
-Ribonucleazele (cu rol minor in degradarea proteica/toate)

Amilaza pancreatica (amilopsina) este o enzima puternica, activa, ce degradeaza nu


numai amidonul preparat cat si pe cel crud (spre deosebire de amilaza salivara) pana
la maltoza si apoi glucoza.
-Are un pH optim de actiune in jur de 7-7,2. *Cele mai active enzime sunt cele cu pH
optim aproape de alcalinitate.

Lipaza pancreatica (steapsina) hidrolizeaza grasimile neutre succesiv in digliceride,


monogliceride si glicerol.
-Este cea mai puternica enzima lipolitica pe plan digestiv. pH optim de actiune in jur
de 9. Este absolut necesara digestiei lipidelor.
-Actiunea sa este facilitata de emulsionarea prealabila a grasimilor (faramitarea)
realizata de sarurile biliare.
-Colesterolesteraza care actioenaza de asemeni in prezenta sarurilor biliare si
catalizeaza esterificarea colesterolului cu ac. grasi favorizand astfel absorbtia
colesterolului din lumenul intestinal catre vasele limfatice.

Reglarea secretiei pancreatice


-Exosecretia pancreatica nu exista in perioadele interdigestive, ci sucul pancreatic
incepe sa fie secretat la 3-5 min dupa ingestia de alimente, apoi secretia devine
maximala cand chimul gastric ajunge in duoden (2-3 h dupa ingestia de alimente).
-Dupa 5 h de la ingestie inceteaza. Chiar si aceasta secretie prezinta o faza cefalica, o
faza gastrica si o faza intestinala si are la baza mecanisme reflexe de control (reflexe
neconditionate, declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala in
11

momentul formarii bolului alimentar si reflexe conditionate declanstae de vazul sau


mirosul unor alimente)
-Inervatia excito-secretorie/stimulatoare de secretie este cea parasimpatica (n. vag)
A NU SE INTELEGE CA STIMULAREA SIMPATICA INHIBA SECRETIA, ARE ROL TROFIC

Mecanismele umorale de control ale secretiei pancreati ce (hormoni


locali):

Sunt mecanismele principale, declansate de patrunderea chimului gastric in


duoden, moment in care de la niv mucoasei duodenale sunt secretati 2 hormoni
locali: secretina (det o secretie abundenta de suc pancreatic dar saraca in enzime)
si pancreozimin-colecistochinina/PZCCK (det o secretie redusa cantitativ, dar
bogata in enzime)
OBS 1: efectele acestor 2 hormoni locali nu sunt influentate de sectionarea n. vag,
rezulta ca acesti 2 hormoni sunt reabsorbiti de la nivelul lui D II, trec in sange, ajung la
pancreas si actioneaza direct asupra acinilor secretori
OBS 2: in timpul secretiei pancreatice se elibereaza intraglandular in cantitate mare
bradichinina (cel mai puternic vasodilatator local) rezulta cresterea fluxului sangvin
local intrapancreatic, cresterea cantitatii de O 2 adusa la nivel tisular si cantitatea de
produsi necesari pt sinteza de enzime pancreatice, hormoni pancreatici (insulina,
glucagon)
OBS 3: secretia de suc pancreatic este influentata si de alti hormoni (gastrinastimuleaza secretia de suc pancreatic, iar glucagon si somatostatina-inhiba secretia
de suc pancreatic)
OBS 4: secretia pancreatica este conditionata de natura alimentelor ingerate (pe toate
segmentele tractului digestiv) painea det cea mai abundenta de suc pancreatic,
carnea det o secretie redusa de suc pancreatic

Secretia biliara
-Bila este produsul de secretie externa a ficatului, fiind secretata permanent intre 5001200 ml/zilnic, de la nivelul hepatocitelor
-Apoi va fi colectata de canalicule biliare care conflueaza si formeaza o cale biliara
principala unde se va varsa in final in duoden
-In perioadele interdigestive bila (desi este secretata de hepatocite) nu ajunge in
duoden deoarece sfincterul Oddi este inchis, de aceea bila este depozitata in vezicula
biliara/colecist (are o capacitate 40-70 ml)
-In perioadele de digestie secretia biliara se intensifica la nivelul hepatocitelor, ca
urmare a contractiei colecistului bila de la acest nivel va fi eliminata in duoden
12

Studiul compozitiei bilei se face prin tubaj duodenal: se introdu ce o


sonda de cauciuc (Einhorn) in duoden, prezinta la un capat o oliva
metalica perforata iar la celalalt cap at se ad apteaza o seringa
(inainte de introducerea sondei pacientul primeste o substanta
colecisto -chinetica sulfat de Mg 33% sau pranzul Boyden
galbenusuri crude, smantana, ciocolata)
-Prin aspiratie colectam bila, prima bila aspirata este galben
verzuie limpede = bila A (bila coledociana), apoi se aspira o bila
inchisa la culoare bruna vascoasa bogata in mucus = bila B (din
vezicula biliara/colecist), in fi nal se aspira o bila galben aurie
limpede (p rovenienta hepatica, din canalele biliare intrahepatice)
Bila
Bila este un lichid alcalin (pH 7,8-8,7), contine electroliti (ioni de K, Na, Cl, ioni
carbonat), saraca in enzime
Componentele majore ale bilei: acizii biliari, pigmentii biliari, colesterolul

Acizii biliari
-reprezinta principalii factori prin care bila intervine in digestie
-din bila umana au fost izolati 4 acizi biliari: ac. colic si chenodeoxicolic = ac. biliari
primari,
ac. deoxicolic, litocolic = ac. biliari
secundari
-acizii biliari sunt produsi terminali ai metabolismului colesterolului (colesterolul pe
care cel. hepatice il i-au din sange) si sunt precursori ai sarurilor biliare obtinute in
urma conjugarii acizilor biliari la nivel hepatic si formarii de saruri biliare (Na, K) forma
sub care se elimina prin bila

Acizii biliari primari sunt formati in hepatocit, secre tati prin bila
-la nivelul hepatocitelor se conjuga cu glicolul sau taurina rezultand
acid glicocolic, acid tau rocolic, acid glicochenodeoxi colic, acid
tau rochenode oxicolic
-acesti acizi impreuna cu Na si K forme aza sarurile biliare
(glicocolatii de Na/K, tauricolatii de Na/K)
-sarurile biliare prin bila se vor elimina in duoden
Acizii biliari secundari se forme aza in intestinul gros (colon) din
acizii biliari primari, sub infl uenta fl orei microbiene din colon

-sarurile biliare intra in compozitia bilei, apoi se varsa in duoden, isi exercita toate
rolurile lor in digestie la nivelul intestinului subtire, la nivelul ileonului terminal sunt
13

reabsorbite (95%) si se intorc la ficat = circuitul hepato-enterohepatic, restul (5%) trec


din intestinul subtire in intestinul gros in colon unde, in prezenta florei microbiene,
sufera procese de dehidroxilare si de deconjugare rezultand acizi biliarri secundari
(deoxicolic, litocolic)
-acidul deoxicolic este reabsorbit, se intoarce la ficat, unde este conjugat tot cu
glicocolul si taurina si este reexcretat prin bila
-acidul litocolic este putin solubil, absorbit la nivel intestinal in cantitati infime, care
vor ajunge pe cale sangvina la ficat unde va fi sulfoconjugat, apoi eliminat prin bila
-restul, mare parte a acidului litocolic, ramane in colon si se elimina prin materii fecale
(in general cantitatea de saruri biliare neabsorbita se leaga in colon de bacterii,
filamente de mucus, fibre vegetale nedigerate si se elimina prin fecale aproximativ
0,5 g/zilnic saruri biliare prin fecale)

Rolurile bilei (acizilor biliari si a sarurilor biliare)


1.Prin actiunea lor tensioactiva sarurile biliare produc emulsionarea lipidelor oferind o
suprafata mai mare de actiune lipazei pancreatice(ele insele stimuleaza activitatea
lipazei pancreatice).
2.Cel mai important rol il detin in absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile- A D E F
K(in lipsa bilei pana la 50% din lipidele ingerate se pierd prin scaun) si in timp printrun deficit de bila in instestin vor apare avitaminozele severe.
3.Sarurile biliare au rol important in mentinerea in suspensie a colesterolului in bila,
raportul intre saruri biliare si cholesterol trebuie pastrat la 20/1. Daca valoarea acestei
fractii scade=> colesterolul precipita si apar calculii. Aceasta bila se numeste bila
litogena.
4.Acizii biliari in circuitul lor se intorc in buna parte la ficat unde stimuleaza productia
de bila la nivel hepatocitar(actiune biligenetica) cat si eliminarea de bila de la acest
nivel(actiune coleretica).
5.Bila la nivel duodenal datorita pH-ului sau alcalin functioneaza ca sistem tampon
neutralizand aciditatea chimului gastric ce patrunde in duoden.
6.Bila participa la reglarea sintezei si eliminarii biliare a colesterolului si stimuleaza
transferul acestuia in caile limfatice.
7.Bila are rol excretor, prin ea eliminandu-se pigmenti biliari, medicamente, substante
de constrast administrate ocazional.
8.Bila are rol bacteriostatic-oprest multiplicarea germenilor.
9.Bila stimuleaza peristaltismul intestinal.
14

Pigmentii biliari
-Reprezinta aprox 2% din substantele solide din bila si dau culoare galben-verzuie
bilei. Sunt reprezentati de bilirubina si biliverdina, acestia reprezinta produsi finali de
degradare ai Hb eliberata in urma procesului de hemoliza a eritrocitelor(din 1 g Hb=>
38-40 mg bilirubina).
-Bilirubina este eliberata in plasma, unde realizeaza combinatii cu globuline, albumine
si sub aceasta forma este transportata la ficat.
-In citoplasma hepatocitelor bilirubina realizeaza combinatii cu niste proteine
acceptoare numite ligandine si apoi bilirubina este conjugata cu acidul glucuronic
dupa care este eliminate pe la polul biliar al celulei hepatice in canaliculii biliari care
contin bila si care converg in cai biliare intra apoi extrahepatice si in final coledocul.
-Dupa eliminarea in duoden, o parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia
portala realizand astfel circuitul hepatoenterohepatic si cealalta parte va suferi in
prezenta florei microbiene din intestin o reducere la mezobilirubinogen care va fi
transformat apoi in urobilina si stercobilina, produsi care se vor elimina sub forma de
urobilinogen prin urina si stercobilinogen prin fecale.
OBS: prin urina se elimina zilnic 1-2 picograme pigmenti biliari in timp ce prin fecale
se elimina zilnic aproximativ 150 mg pigmenti biliari

Colesterolul
-Se gaseste in bila hepatica in concentratii de 50-70 mg%, iar in bila din colecist este
de 10 ori mai concentrat. In cea mai mare parte a sa, colesterolul biliar este produsul
de sinteza al celulelor hepatice si in foarte mica masura este de provenienta
sangvina.
-In bila colesterolul se gaseste sub forma libera, neesterificata in proportie de 59-60%,
dar hepatocitele au proprietatea de a-l esterifica si de a-l descarca sub aceasta forma.
-Colesterolul din bila ajuns impreuna cu bila in intestin este transformat in coprosterol
in prezenta florei bacteriene colonice si eliminat apoi prin fecale si partial este
reabsorbit din segmentul proximal colonic si ajunge iar la ficat.

Secretia intestinala
-Dpdv functional, intestinul subtire prezinta 2 segmente: segmentul duodenojejunal
predominant secretor si segmentul jejuno-ileal predominant absorbant (adaptarea la
secretie se face datorita prezentei glandelor Brunner si Lieberkuhn, in timp ce
adaptarea la absorbtie se face datorita prezentei vilozitatilor intestinale).

15

Sucul intestinal
-Este un lichid apos, galbui, usor opalescent, secretat zilnic in cantitate mare-2000ml,
dar reabsorbit in cea mai mare parte a sa.
-Este un lichid alcalin cu pH intre 7,5-8,3 si contine 97,5% apa si restul reziduu uscat
format din: ioni de Na, K, Ca, mucus, resturi celulare descuamate, enzime rezultate in
urma acestei descuamari.
-Glandele Brunner prezinta o secretie bogata in mucus si bicarbonat, ce are rol
important de protective a mucoasei intestinale in fata aciditatii chimului gastric.
-Secretia acestor glande este declansata de stimularea receptorilor chimici si mecanici
cat si de factori hormonali-secretina, pancreozimincolecistokinina.
-Glandele Lieberkuhn produc un lichid hidroelectrolitic cu pH usor acid, intre 6,5-7,
care se crede ca este imediat reabsorbit de vilozitatile intestinale. In criptele glandelor
Lieberkuhn exista celule Paneth care secreta enterokinaza, care activeaza
tripsinogenul in tripsina si apoi toate enzimele.
-Secretia glandelor Lieberkuhn este reglata prin mecanisme reflexe locale, in principal
prin stimularea receptorilor mecanici din intestin in momentul distensiei acestuia si s-a
constatat ca secretia lor nu este influentata de inervatia intrinseca a
intestinului(plexurile Meissner si Auerbach) ci este influentata de factori hormonali.
OBS: Intre celulele mucoasei intestinale se gasesc enterocite, celule Paneth, celule
nediferentiate si celule enterocromatine care sunt celule de tip endocrin si care
apartin unui sistem extins numit sistemul APUD(animo precursor update
decarboxylation). Acest sistem cuprinde mai multe tipuri de celule cu activitate
hormonala cum ar fi: celulele Ea ce secreta bradikinina, celule S care secreta
secretina, celulele L care secreta enteroglucagonul, celule I care secreta
pancreozimincolecistokinina, celule D care secreta dopamine, celule G care secreta
toate tipurile de gastrina, celule Ec care secreta motilina.
OBS2: unii autori sustin ca si in sucul intestinal exista o amilaza intestinala si o lipaza
intestinala dar sunt mult mai slabe.

Reglarea secretiei intestinale


-Secretia intestinala este continua, dar cantitatea si calitatea sa depind de cantitatea
si calitatea chimului gastric care patrunde in duoden.
Reglarea nervoasa este de mica importanta si se realizeaza prin reflexe locale
declansate de excitarea de receptori. Centrii nervosi pt acesti receptori sunt plexurile
Meissner si Auerbach.
16

Reglarea umorala este principalul mecanism de control al secretiei intestinale. In


momentul patrunderii chimului gastric in duoden se elibereaza de la nivelul mucoasei
intestinale un hormon local numit enterocrinina care stimuleaza secretia intestinala
fara sa influenteze motilitatea intestinului.

OBS: pe langa enterocrinina, secretina, pancreozimincolecistokinina, la nivelul


tractului digestiv au mai fost indentificati si alti hormoni locali cu mecanisme inca
imprecis elucidate: substanta P (probabil intervine in reglarea locala in mod stimulator
al secretiei intestinale), neurotensina(inhiba secretia si motalitatea intestinala),
VIP(peptidul intestinal vasoactiv-relaxeaza musculatura neteda intestinala, stimuleaza
exosecretia pancreatica), GIP(peptidul inhibitor gastric), PIP(peptidul inhibitor
pancreatic), bombesina(stimuleaza secretia de la nivel duodenal de
pancreozimincolecistokinina), somatostatina, glucagonul intestinal(stimuleaza secretia
pancreatica), endorfinele(rol inhibitor asupra motilitatii si secretiei intestinale)

Inervatia intrinseca a intestinului subtire


-Musculatura neteda a intestinului subtire are propietatea de a se contracta spontan
(automat) si continuu, deoarece fibrele musculaturii intestinale sunt autoexcitabile.
-In virtutea acestei propietati sunt generate unde lente cu frecventa cuprinsa intre 3 si
12/min.
-Se considera ca celulele musculaturii netede din peretele intestinal formeaza un
sincitiu functional si deoarece numai 12 % dintre ele formeaza nexusuri (vin in contact
strans), sincitiul este limitat.
-Un potential de actiune generat in fibrele musculaturii intestinale va fi transmis
numai zonal (locoregional) si nu va cuprinde intreaga masa musculara intestinala.
-Transmiterea nervoasa a impulsurilor generate la niv intramural (musculaturii netede
intestinale) se datoreaza existentei inervatiei intrinseci a intestinului reprezentata de 2
straturi neuronale:
1. extern care formeaza plexul mienteric si are functie predominant motorie=
plexul Auerbach.
2. intern, submucos care are functie predominent senzitiva= plexul Meissner.
Inervatia extrinseca a intestinului subtire este reprez de sistemul parasimpatic
si simpatic (sis vegetative, stimularea parasimpatica creste motilitatea intestinala si
relaxeaza sfincterele/stimularea simpatica inhiba motilitatea intestinala si contracta
sfincterele).

17

Miscarile intestinului subtire


I.Contractii sau miscari de amestec sau framantare care se impart la randul lor in 2
tipuri :
a)Miscari segmentare se datoreaza contractiei fibrelor musculare circulare. Au
amplitudine redusa, au loc aproape tot timpul si de-a lungul intregului intestin subtire.
Ele constau in compartimentarea continutului intestinal avand rol de amestec cu
sucurile intestinale, favorizand si miscarile milozitatilor intestinale, absorbtia
intestinala, circulatia limfatica si sangvina de la nivel vilozitar. Frecventa acestor
contractii este 6-9 contractii pe min. Ele nu produc progresia continutului intestinal in
directie anala. Intensitatea acestor contractii creste prin excitare parasimpatica si
scade in stimularea de tip simpatic si ele nu sunt influentate de cat in foarte mica
masura de catre inervatia intrinseca.
b)Miscari pendulare , miscari atipice, asimetrice ce constau in contractii
asimetrice ale fibrelor muscularei ntestinale longitudinale gratie carora ansele se
freaca unele pe altele (aluneca) care nu produc progresia chilului intestinal.

II. Miscari propulsive (peristaltice), sunt capabile sa impinga continutul intestinal in


directia cecului din aproape-n aproape, cu viteze si frecvente variate. Astfel regiunea
duodenului frecventele sunt 11-12 contractii/min in timp ce in ileonul terminal
frecventa este de 6-7 contractii/min. Aceste contractii pot apare oriunde, in orice
punct al intestinului si se vor propaga totdeauna in directie anala, repsectand legea
intestinului: contractiile intestinale determ prin distensie data de chilul intestinal
contractia inelului circular inapoia chilului si relaxarea inainte.
Propulsia facunde-se totdeauna de la frecvente mai mari la frecvente mai mici.
Stimulul pt aparitia miscarilor propulsive este in principal 99,9% din cazuri este
distensia mecanica a peretelui intestinal realizata de chil.
Rareori peristaltismul intestinal pot fi declansate si de sarurile biliare. Sarurile biliare,
aliemntele grase, mesele abundente (subst colecistokinetice), alimentele care contin
celuloza multa, accelereaza peristaltismul intestinal (se realizeaza reflexe gastroenterice) .
-Spre deosebire de miscarile de framantare, aceste miscari depind in mare masura de
inervatia intrinseca.
*Pe langa miscarile de framantare si miscarile propulsive mai exista si asa numitele
miscari microscopice ale fibrelor musculare din muscularis mucosa (contributie f
mica). Contractia acestora asigura miscarile vilozitatilor intestinale si intensifica
procesul de absorbtie intestinala si circulatia limfatica si sanguina (un rol important in
miscarea vilozitatilori intestinale il are un hormon local numit vilichinina).

18

Secretia colonului
-Mucoasa colonica secreta un lichid alcalin cu pH aprox 8, foarte sarac in enzime si
foarte bogat in mucus cu rol in formarea materiilor fecale. Acestea vor trece prin colon
in urma transformarile suferite de chilul intestina ce patrunde prin valvula ileo-cecala.
Zilnic trec prin valvula ileo-cecala intre 300-500 ml chil intestinal si in urma
transformarilor colonice rezulta aprox 150 de gr materii fecale.
-Chilul intestinal ce patrunde in colon contine aprox 70% H 2O si 30% substante care nu
au putut fi digerate sau produsi finali de degradare care nu au putut fi absorbiti.
Asupra tuturor actioneaza flora bacteriana colonica aeroba si anaeroba.
-In mod fiziologic trebuie pastrat raportul de 100 la 1 intre flora anaeroba si cea
aeroba, orice dezechilibru al florei biologice duce la aparitia colitelor.

Fermentatia se desfasoara in jumatatae proximala a colonului sub actiunea florei


aerobe si consta in degradarea glucidelor nedigerate sau neabsorbite ant (in urma
degradarii-> ac. lactic, ac. acetic, ac.propionic+ o cantitate apreciabila de gaze)
Putrefactia se desfasoara in jumatatea distala a colonului in prezenta florei anaerobe
si consta in degradarea proteinelor nedigerate sau neaborbite ant. In urma degradarii
-> amine, fenoli, ac. organici corespunzatori. Multe dintre rezultatele degradarilor sunt
produsi toxici, in conditii normale la individul sanatos numai o mica parte din ei, pe
calea sangelui portal se intorc la ficat unde are loc procesul de detoxifiere. Restul
raman in colon si intra in componenta materiilor fecale.

Miscarile colonice
-Colonul prezinta miscari segmentare si miscari peristaltice. Colonul se investigheaza f
usor spre deosebire de intestinul subtire.
*In jumatatea proximala a colonului, in afara activitatii normale peristaltice exista si o
activitate redusa, dar fiziologica antiperistaltica cu efect benefic (mareste timpul de
contact intre chilul intestinal patruns in colon si mucoasa colonica si se absoarbe apa
favorizand formarea materiilor fecale).
Tipuri de contractie
a)Miscarile segmentare sunt date de contractia musculaturii circulare simultan cu
contractia a musculaturii teniilor longitudinale.
b)Miscari peristaltice ce traverseaza colonul in directia anala de la frecvente mari la
frecvente mici (in colonul distal 2-3 contractii/min).
c)Miscari de masa apar 1 de 2 ori pe zi la unii chiar 3, initial in unghiul hepatic al
colonului, se propaga intotdeauna in directie anala, nu sunt dureroase, de cele mai
19

multe ori nu sunt percepute, in principal sunt determinate de distensia mecanica a


colonului si sunt controlate aceste miscari de plexurile intramurale si secundar de
inervatia extrinseca simpatica/parasimpatica. Aceste miscari pot fi declansate de
reflexe gastro-enterice, dar rareori sunt declansate miscarile de masa si de stimuli
conditionati (cel mai frecvent emotia si uneori si mirosurile foarte puternice).

20