Sunteți pe pagina 1din 15

Sistemul ednoctin

Glanda hipofiza (pituitara )


-este alc din 2 lobi: ant, post (1 lob intermediar- slab dezv la om)
-realiz importante conexiuni functionale cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar, si cu
glanda si tesutul tinta ale caror functie le controleazamprin mecanisme de feedback
-datorita secretiei la niv hipofizar de hormoni tropi
1. adenohipofiza: lobul ant (75% din valoarea glandei contine populatie heterogena de celule ce
secreta diferiti hormoni
a. STH-GH (hormon de crestere)
-polipeptid, 191 aa., secreta 4 mg/zi, secretia scade cu varsta
-roluri:
stimuleaza cresterea org impreuna cu hormonii tiroidieni si gonadei (testosteron,
estrogen, progesteron)
prin accelerarea condrogenezei la niv oaselor lungi prin intermediul
peptidelor mici (stomatomedine niv hepatic)
stimuleaza sinteza proteica (la niv hepatic)
diminua eliminarea N, P, Ca
stimuleaza mecanisme de transport a aa. si incorporarea lor
stimuleaza glicogenoliza si scade consumul glucozei la nivel tisular, rezulta
cresterea nivelului glicemiei (hormon hiperglicemiant)
mobilizeazza ac. grasi din depunerile lipidice si stimuleaza formarea de corpi
cetonici furnizand cantitati de E
-controlul secretiei de STH (de hipotalamus): 2 hormoni (eliberator somatoliberina
si inhibitor somatostatina)
-in functie de concentratia periferica STH, prin mecanismele de feedback,
hipotalamusul secreta o eliberina.statina cu actiune pe adenohipofiza
stimuleaza/inhiba secretia de STH
b. ACTH (adenocorticotrop hormon corticotropina)
-polipeptid, 39 aa., primi 13 ai MSH (redusa activ, melanocitostimulatoare ACTH)
formeaza melanina
-roluri:
stimuleaza secretia glucocorticoizilor de la nivelul CSR
efect catabolic pe metabolismul proteic si lipolitic pe metabolismul lipidic
hiperglicemiant, gluconeogeneza
efect enzimoponic (scade nr eozinofile in sangele periferic) test Torn
-controlul secretiei de ACTH: de hipotalamus in functie de concentratia in sange
periferic a hormonilor tiroidieni si cu ajutorul secretiei de TRH (tireoliberina)
c. TTH (tireotrop hormon), TSH (tropina)
d. gonadotropinele: FSH (folicul), LH (luteina), LTH (prolactina)
-gonadotropinelele controleaza activ horm ovarelor si testiculelor prin 3 hormoni
-FSH: la F stimuleaza cresterea si dezvoltarea foliculilor ovarieni in prima parte a ciclului
menstrual, stimuleaza secretia de estrogeni / la M stimuleaza dezvoltarea testiculelor si
spermatogeneza
-LH: la F controleaza ovulatia, dezvoltarea corpului galben, secreta progesteron / la M
ICSH (interstitial cells stimulating hormon), stimuleaza activ horm celulelor interstitiale
Leydig (secretorie), secreta testosteron, stimuleaza organele producatoare accesorii
(prostata, canal deferent, vezicule seminale)

-LTH: la F stimuleaza dezvoltarea morfologica, somatica, gl mamare si mentine secretia


lactata / la M are rol nesemnificativ
-controlul secretiei gonadotropinelor: controlata de concentratia sanguina periferica a
horm gonadali si de hipotalamus prin mecanisme de feedback dat a 2 hormoni
(prolactoliberina, prolactostatina)
OBS: s-a constatat ca la baza testelor de sarcina sta secretia de HGC (hormon
gonadotropinei corionice? secretat de placenta)
e. MTH-MSH (melanotropina)
-13 aa.
-roluri:
la adulti creste cantitatea de melanina in mastocite (pigmentarea pielii)
-reglare: de hipotalamus prin melanoliberina, s-a mai identificat un hormon
adenohipofizar: LPH (milanoito stimulant, actiune lipolitica)
Neurohipofiza
-Nu secreta hormoni.
-Stocheaza ADH si oxitocina produsi de catre neuronii secretori din nucleii supraoptic si
paraventricular din hipotalamus de unde ajung in neurohipofiza cu ajut unor prot
transportoare=neurofizine.
-Oxitocina (ocitocina) stimuleaza contractiile uterine in timpul travaliului, facilitand nasterea si in al
doilea rand contracta celulele mioepiteliale din peretii canalelor galactofore favorizand ejectia laptelui
din glandele mamare.
-Actul suptului stimuleaza secretia de oxitocina de la nivel hipotalamic.
-ADH-ul (hormon antidiuretic) sau vasopresina reduce eliminarea apei la niv tubilor contorti distali
scade diureza deoarece ADH-ul stimuleaza reabsorbtia facultativa a apei la acest nivel.
-Numai daca este secretat in exces are si rol vasopresor (produce contractia musculaturii netede
arteriolare) contribuie la cresterea PA.
-Secretia de ADH este inhibata de alcool, cafea creste diureza. Pe de alta parte secretia de ADH este
stimulata de excitarea centrilor nervosi superiori in caz de durere extrema, de anxietate.
-Rolul major al ADH-ului de a creste PA sistemica prin cresterea reabsorbtiei apei este completat de
aldosteron (hormon mineralocroticoid).
Tiroida
-Glanda puternic vascularizata, activa din luna 4 de sarcina alcatuita din foliculi sau acini.
-In interiorul foliculilor se afla o subst vascoasa=coloidul ce contine tiroglobulina precursorul
hormonilor tiroidieni.
-In jurulu foliculilor exista celulele parafoliculare care secreta un hormon numit calcitonina.
-Tiroglobulina sintetizat de tirocite initial sub forma de protiroglobulina contine aprox 115 molecule
de tirozina.
-In urma iodarii gruparilor tirozinice, protiroglobulina se transforma in tiroglobulina care este
expulzata in coloid (in mijlocul foliculului tesutul tiroidian are cca de a extrage din sange iodul,
iodarea gruparilor tirozinice in prezenta iodinazei ducand la formarea de monoiodotirozina si
diiodotirozina, condensarea a 2 molecule de diiodotirozina duce la formarea de
tetraiodotirozina=tiroxina=T4).
-Condensarea unei molecule de monoiodotirozina cu diiodotirozina duce la formarea de
triiodotironina=T3).
-T3 si T4 sunt principalii hormoni tiroidieni.
-Dupa ce au fost formati hormonii tiroidieni trec in sange in cantitati diferite 90% sub forma de T4
care are actiune mai lunga de 4-5X decat T3-ul dar mai slaba si 10% sub forma de T3 cu actiune mai
rapida si de 3-4X mai intensa decat T4.

-In sange (plasma) T3 si T4 se leaga de proteinele plasmatice mai ales de o alfa globulina TBG (tireo
biding globulin) in proportie de 60%, in al doilea rand se leaga de o prealbumina TBPA (tireo binding
prealbumin) in proportie de 30% si in ultimul rand se leaga de o albumina TBA (tireo binding
albumin).
Reglarea:
-Secretia de hormoni tiroidieni este realizata de catre hipotalamus care secreta TRH (tireo realeasing
hormone) sau tireoliberina care stimuleaza adenohipofiza pt a secreta TSH sau TTH (tireo stimulating
hormone)= tireotropina.
*In conditii normale fiziologice secretia hipofizara de TSH este controlata in primul rand de
concentratia plasmatica libera a hormonilor tiroidieni mai ales de T4, dar in conditii de necesitati
crescute de hormoni tiroidieni, in frig, in stres intervine si un mecanism de stimulare directa a
hipotalamusului pt a secreta TRH-ul care la randul sau stimuleaza hipofiza sa secreta TSH.
Roluri:
-Hormonii tiroidieni controleaza intenstitatea tuturor reactiilor oxidative din organism exceptand
creierul, retina, splina, gonadele si plamanul.
-Controleaza toate reactiile degajatoare de caldura.
-Daca sunt secretati in exces hormonii tiroidieni au efect catabolic pe metabolismul proteic, efect
lipolitic si hipocolesterolemiant pe metabolism lipidc, iar pe metabolismul glucidic sunt
hiperglicemianti (stimuleaza absorbtia intestinala a glucidelor si intensifica glicogenoliza hepatica).
-Hormonii tiroidieni sunt imp pt crestere, dezvoltare, diferentiere celulara, maturare tisulara, potentand
actiunea hormonului de crestere (STH sau GH- growth hormone).
-De asemeni hormonii tiroidieni stimuleaza maturizarea neuropsihica, neurogeneza, mielogeneza,
excitabilitatea cerebrala indivizii sunt hiperactivi cu timpi scurti de reactie.
-minore:
hormonii tiroidieni stimuleaza toate propr fund ale musc cardiac cresc debitul coronarian,
stimuleaza excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea cardiaca
stimuleaza apetitul si motilitatea digestiva, pe tract digestiv (tranzit rapid)
alaturi de prolactina, mentin secretia lactata
OBS: actiunea hormonilor tiroidieni este in legatura cu cea a catecolaminelor (din medulosuprarenala),
dar catecolaminele nu eu efecte calorigene
Paratiroidele
-din cel principale secreta PTH (parathormon)
-din cele oxifile si cele parifoliculare din tiroida secreta calcitonina
PTH: - sintetizat initial in ribozomii cel principale sub forma de preproparathormon
(structura polipeptidica), trece apoi in RE unde este hidrolizat si rezulta un fragment de 90 aa. =
proparathormon, in final va fi transportat in Ap Golgi unde este depozitat si se va elibera la nevoie
-in momentul eliberarii se mai desprinde un segment de 6 aa. si rezulta PTH 84 aa.)
-reglare: nu se realizeaza de hipotalamus sau hipofiza, ci de nivelul calcemiei (conc Ca in
sange), care actioneaza direct asupra glandelor paratiroide si stimuelaza secretia de PTH atunci cand
calcemia este scazuta PTH este hormon hipercalcemiant, actionand in 3 nivele:
1. la nivel intestinal (stimuleaza absorbtia de Ca)
2. la nivel osos
a. prin mecanism rapid, creste permeabilitatea membranelor osteocitelor si activeaza
pompa de Ca scotandu-l din osteocite si bagandu-l in spatiile extracelulare
b. prin mecanism lent, stimuleaza activitatea osteoclastelor si va stimula resorbtia osoasa
3. la nivel tubular renal (creste reabsorbtia Ca, scade reabsorbtia P)
hipercalcemie
Calcitonina: -ea mai este secratata si de tesutul pulmonar, cerebral, cel sist APUD de pe tract digestiv
-are efect hipocalcemiant (inversa PTH), actionand la aceleasi nivele:
1. inhiba absorbtia Ca la nivel intestrinal
2. scade permeabilitatea osteocitelor pt Ca si inhiba activitatea asteoclastelor
3. stimuleaza eliminarile tubulare, renale de Ca si le inhiba pe cele de P

OBS: in metabolismul fosfocalcic, in afara de PTH si calcitonina, intervin cu influente minore si alti
hormoni cortizol (secretat in exces scade initial calcemia, dar dupa timp indelungat de hipersecretie
duce la aparitia osteoporozei = iese Ca din oase), STH/GH (stimuleaza eliminarile urinare de Ca, dar
stimuleaza absorbtia de Ca la nivel intestinal), hormonii tiroidieni (efect condrogenetic = stimuleaza
formarea de cartilaj, si stimuleaza activitatea osteoclastelor hormoni hipercalcemianti),
prostaglandinele de tip E (stimuleaza osteoclastele hormoni hipercalcemiante),
calcitriolul/colecalciferolul (metabolit activ al vit D 3 are actiune hipercalcemianta si similara cu PTH)
SUPRARENALELE
-sunt 2 glande endocrine
-fiecare are o medulosuprarenala(interior) care apartine SN simpatic si la exterior corticosuprarenala
mai mare 80% din glanda,cu origini diferite
-medulosuprarenala este importanta in toate mecanismele adaptative ale organismului in conditii
neobisnuite,de stres
-celulele ei sunt de fapt neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii si au capatat
proprietati secretorii
-ei secreta 80% adrenalina si restul noradrenalina
-catecolaminele produc efecte similare stimularii simpatice actionand asupra unor receptori specifici
:alfa si beta cu subtipurile lor cu repatitie neuniforma in organe si tesuturi
Actiuni:

*asupra sistemului cardio-vascular-catecolaminele stimuleaza toate prop fundamentale ale


m. cardiac -->cresc forta de contractie a cordului,creste debitul cardiac,adrenalina are actiune
mai puternica cardio-vasculara,ambele catecolaminele produc vasoconstrictie arteriala urmata
de hipertensiune arteriala sistemica
-pe vase noradrenalina are o actiune mai puternica pt ca are actiune vasoconstrictoare asupra
mojoritatii tesuturilor in timp ce adrenalina este vasoconstr prin actiunea pe receptori alfa si
produce coronaro-dilatatie prin stimulare beta
*asupra musculaturii netede viscerale adrenalina produce relaxarea musculaturii pe tract
digestiv,relaxarea musc. bronhiolare,musc. uterine,si produce contractia sfincterelor pe tot tractul
digestiv,produce dilatarea pupilei=midriaza
*actiuni metabolice-adrenalina determina hiperglicemie prin stimularea glicogenolizei hepatice unde
sunt receptori beta 1,stimularea glicogenolizei musculare unde sunt rec. beta 2
-ambele catecol. stimuleaza lipoliza,mobilizeaza acizii grasi liberi din depozitele lipidice ale
organismului unde avem rec. de tip beta 1
-ambele intensifica metab. energetic avand drept consecinta efectul calorigen
*asupra sangelui-catecol. produc:
a)eritrocitoza-dar este o falsa eritrocitoza,creste doar concentratia,datorita hemoconcentrarii deoarece
apa din plasma paraseste vasul si merge in interstitii
b)adrenalina stimuleaza leucopoeza medulara-producerea de leucocite si mai aless de
polimorfonucleare -neutrofile-creste nr de neutrofile circulante
c)stimuleaza coagularea sanguina si fibrinoliza -mai ales adrenalina
*asupra SN-ambele catecol. stimuleaza sistemul reticulat ascendent inducand o stare absolut necesara
de alerta corticala
-secretate in exces,poate induce aparitia unei stari de frica,anxietate,spaima

*asupra glandelor endocrine-influenteaza activitatea lor


-catecol. stimuleaza secretia glandelor endocrine:tiroidieni,calcitonina,parathormonul,tropi hipofizari
-inhiba secretia de insulina,stimuleaza secretia glucagonului

CORTICOSUPARENALA
-nu se poate trai fara ea
-se moare prin dezechilibrari hidro-electrolitice
-are 3 zone:
*zona glomerulara-ca volum 12-15% din vol total,secretoare de hormoni mineralo-corticoizi
*zona medie=zona fasciculata-76-78% din vol total,secretoare de horm. glucocorticoizi
*zona interna-reticulata,cea mai mica 10%,secretoare de h. sexoizi sau sexosteroizi
-toti hormonii corticosuprarenalei au drept precursor colesterolul absorbit din sange
-reprezentanti din glucocorticoizi:hidrocortizonul sau cortizolul,corticosteronul sau prednisol
-din mineralocorticoizi:aldosteronul si dezoxicorticosteronul
-sexoizi:androsteron,androstendion,dehidroepistendion ,estrogen,progesteron
H. corticosuprarenalieni sunt secretati in medie 15-30 mg/24 h,secretia fiind minima noaptea si
maxima dimineata in jurul orei 10,apoi scade in timpul zilei
H.c. se gasesc in plasma in parte legati de proteine si o alta parte sub forma libera
CORTIZOLUL-se gaseste legat 95% de o alfa-globulina numita transcortina sintetizata in ficat si 5%
de o albumina(si aldosteronul se leaga similar)
Etapa sanguina a h.c. este de scurta durata deoarece ei sunt rapid metabolizati in tesuturi -60-120 min
Ex:cortizolul este metabolizat predominant in ficat fiind redus la dehidro si apoi tetrahidrocortizol care
apoi este conjugat cu ac glucuronic in principal si cu sulfati si eliminat in urina ca 17hidroxicorticosteroizi(normal sub 3 mg/zi la copil si 5-7 mg la barbat si 3-5 mg la femeie)
O mica parte se elimina prin bila sub forma libera
ALDOSTERONUL-este metabolizat in ficat si se elimina sub forma libera prin urina 1-2
micrograme/24h
Estrogenii si progesteronii sunt secretati in cantit. mici de corticosuprarenala,circula prin plasma legati
de proteine,au rol anabolic stimuland proteinogeneza si osteogeneza
Rolurile:
1)glucocorticoizii:
*hiperglicemie
*hiperlipemie
*accentuarea catabolismului proteic
*inhibarea organelor limfoide-involutia timusului de ex.
*leucocitoza cu neutrofilie
*trombocitoza si eozinopenie
*limfopenie
*stimuleaza secretia de ac. clorhidric din sucul gastric si de pepsinogen si de tripsinogen din sucul
pancreatic
*stimuleaza activitatea contractila a musc. striate inclusiv a miocardului
*influenteaza sistemul nervos ,in fc de cantitatile in care sunt secretate pot duce la modificari ale
personalitatii:iritabilitate,incapacit. de concentrare,hipersensibile gustativ si olfactiv
*antiinflamator si antialergic
2)mineralocorticoizii:
*efecte predominant asupra echilibrului hidroelectrolitic cam la 30 min de la administrare producand
retentia de sodiu la nivelul tubului contort distal renal activand pompa ionica care secreta in competitie
H si potasiu la schimb cu sodiul;rezulta cresterea compartimentelor lichidiene hidrice ale organismului
si in principal creste comp. extracelular,creste si vol. plasmatic-->hipertensiune arteriala

OBSERVATIE:aldosteronul stimuleaza reabsorbtia sodiului nu numai la nivel renal ci si la niv sucului


gastric,saliva,sucul int,secretie sudorala,si da ins chimb H si potasiu
3)h. sexoizi:
*cantitate mica,actiune slaba(ex: h. androgeni au activit. de 5-6 ori mai slaba decat testosteronul
sintetizat la nivel testicular)
*efect anabolizant si osteogenetic,sunt importanti pt dezvoltarea somatica
EPIFIZA
-sau glanda pineala sau nisipul pineal
-la adulti epifiza apare ca niste mici concretiuni calcare
-are 0,10-0,15 g, inregistreaza o involutie catre varsta adulta,secreta in principal melatonina(derivat al
triptofanului)
-se sintetizeaza inc anntitate mare la intuneric,scade intensitatea ei la lumina puternica
-induce somnul
-melatonina are un bioritm circadian al secretiei
Efectele melatoninei:
*efect antigonadotropic-inhiba LH si FSH secretate de adenohipofiza
*rol in reglarea excitabilitatii cerebrale in raport cu ritmul veghe-somn si de aceea este numita
ceasul nostru biologic
OBSERVATIE:s-a mai identificat un alt hormon epifizar de natura proteica denumit arginin-vasotocina
cu actiuni similare dar mai puternice antigonadotropice mai ales anti-LH si cu influente in echilibrul
somn-veghe
TIMUSUL
*este situat in mediastinul superior retrosternal,atinge dezv max la pubertate 30-35 g,apoi involueaza
transformandu-se in tesut adipos in care se mai identifica resturi limfoepiteliale
-are 2 lobi,lobii sunt formati din lobuli,in medulara acestora se afla multe limfocite si cel. reticulare
epiteliale iar in corticala predomina limfocitele
-in ochiurile retelei medulare se afla cel. numite timocite care se diferentiaza din medulara pe linie
limfocitara
-aceste cel. sub influente hormonale(limfokine,timice) vor prolifera si se vor diferentia si matura
apoi,formandu-se limfocitele T=limfocite imunocompetente cu memorie cu rol inimunitatea celulara
de tip intarziat
-pe langa rol in imunitatea celulara,timusul secreta si hormoni:timozina-h. polippetidici care
stimuleaza cresterea,activitatea limf. T la nivelul tuturor organelor limfoide,splina,ggl limfatici,placile
Peyer,amigdalele,apediculi etc.
-pe langa timozina,s-au mai descris si alti h.:factorul umoral timic,timopoietina,ubiquitina,h. timic
homeostatic,cu rol imprecis
-h. timulina-este un h. timic ce circula in plasma cu str polipeptidica,in plasma se leaga cu
zincul,stimuleaza markerii de diferentiere importanti
-alti hormoni precum tiroidieni si ACTH intensifica secretia de timulina
-adm de timulina are rol favorabil in tratarea colagenozelor cum ar fi lupusul,poliartrita reumatoida etc
GONADELE
-glande mixte cu structura si fct diferite la barbat si femeie indispensabile gametogenezei si
reproducerii
-testiculele respetiv ovarele indeplinesc dubla functie:
1)Exocrina-de formare a spermatozoizilor la barbat si a ovocitelor la femeie
2)Endocrina-de sinteza si secretie de hormoni androgeni la barbati si estrogeni si progesteron la femeie
GONADELE FEMININE-OVARELE

-repr sediul atat de formare si expulzare a celulelor sexuale feminine cat si sediul secretiei de h.
Estrogeni si progesteron cu rol important in diferentierea,maturarea organelor genitale feminine
Functia Exocrina A Ovarelor
-consta in procesul de ovogeneza si ovulatie influentate de hormonii gonadotropi secretati de
adenohipofiza
Ovogeneza=procesul de formare si maturare a gametilor feminini,incepe din perioada fetala si se
termina la menopauza
OBSERVATIE: la pubertate la nivel ovarian,nr de foliculi primordiali/primari este intre 300-400.000
-dintre acestia 350-400 se matureaza si participa la procesul de ovulatie
-restul degenereaza devenind corpi atrezici
-maturarea foliculilor se realizeaza trecandu-se de la stadiul de folicul primordial ce contine un ovocit
situat excentric si inconjurate de 1 singur rand de celule foliculare apoi se aseaza foliculii primari si
secundari
Foliculii secundari sunt foliculi cavitari in care ovocitul cu un diametrul intre 100-150 micrometri este
inconjurat de mai multe randuri de celule foliculare care au propr secretorii si secreta lichidul folicular
Sub influenta FSH secretat de adenohipofiza unul dintre foliculi de la suprafata ovarului se matureaza
periodic (dupa menstruatie) transformandu-se in folicul tertiar sau de Graaf
-acesta este complet maturat intre zilele 10-14 ale ciclului menstrual
-el este ca o vezicula cu lichid folicular in care ovulul matern atinge chiar 200 micrometri(prezinta si
un nucleu veziculos)
-datorita presiunii intrafoliculare mari se produce dehiscenta fol III urmata de eliminarea ovulului in
cavitatea peritoneala (acest proces este numit ovulatie)
-momentul ovulatiei se afla sub influenta LH hipofizar;de obicei peste 80% din cazuri are loc in ziua
14
-spre deosebire de FSH care asigura maturarea foliculara LH-ul necesar finalizarii procesului de
maturare foliculara si ovulatiei,apoi formarii de corp galben
OBSERVATIE:concomitent cu dezv foliculului supus maturarii se produce involutia si atrezia
foliculilor din jur (in acest proces de involutie este implicat factorul inhibitor al maturarii foliculare,de
natura proteica,ajutat de enzime proteolitice eliberate de celulele granuloase ale foliculilor
OBSERVATIE:in urma maturarii foliculului tertiar si expuziei ovulului in cavitatea peritoneala,ovulul
este atras de trompele uterine in vederea unei eventuale fertilizari
-simultan,elementele reziduale ale foliculului rupt sun influenta LH-ului hipofizar vor forma corpul
galben
-aceasta va incepe sa secrete progesteronul folositor pt optimizarea conditiilor de implantare a ovulului
dupa fertilizare daca aceasta a avut loc
-mentinerea zigotului in cavitatea uterina pana la formarea placentei ,apoi fc endocrina
-daca nu s-a produs fertilizarea corpul galben incepe sa regreseze dupa 12-13 zile de la
ovulatie,prezentand fenomen de luteoleza si necroza acesta ducand in final la forma unei cicatrici
avasculare-corpul alb
-in aceasta situatie,involutia corpului galben se insoteste de o reducere brutala a secretiei de
hormoni(progesteron);se ajunge in final la producerea vasospasmului si necrozei la nivelul
endometrului uterinapar zone hemoragice la nivel endometrialdescuamarea endometrului si
eliminarea sa impreuna cu circa 100 ml sange in zilele urmatoaremenstruatie
OBSERVATIE:sangele menstrual este incoagulabil datorita prezentei unei fibrinolizine eliberate la
nivel endometrial
-sangerarea dureaza 3-5 zile si se insoteste de repetizare endometriala permitand apoi reluarea ciclului
menstrual
Functia Endocrina A Ovarelor
-consta in secretia a 2 feluri de hormoni sexuali feminini:
*estrogeni-cel. Foliculare
*progesteron-corpul luteus

-acestia sunt sintetizati precum hormonii CSR din colesterolul preluat din sange trecand prin mai
multe etape
-particular,in cazul estrogenilor, in afara sarcinii,ei sunt secretati de ovare iar in timpul sarcinii
predominant de placenta
-progesteronul,la femeia negravida acestia sunt secretati in a II-a parte a ciclului estral,de catre corpul
galben
-pe langa acestia,dupa luna a IV-a de sarcina si de placenta
-ambele familii estrogeni +progesteron circula in plasma legati de albumine si globuline si sunt
eliberate rapid in 15-20 min
ROLURI:
ESTROGENII-rolul principal:stimularea cresterii si proliferarii la nivel organismului feminin si a altor
str implicate cu reproducerea (uter,org genitale ext)
-odata cu pubertatea (12-14 ani) secretia de estrogeni creste de 20 de ori,sub influenta gonadotropinei
hipofizare se stimuleaza dezv uterului ,trompelor ,glandele mamare
-proliferarea endometriala,eventuale sarcini
Pe plan metabolic activeaza sinteza proteica si depunerile de grasimi in tesuturile subcutanate
-tesutul adipos secreta si el o mica cantitate de estrogeni,considerate factori protectori impotriva
coronaro-spasmelor
-la nivel osos,estrogenii stimuleaza activ osteoblastica si favorizeaza cresterea rapida in perioada
pubertatii
-apoi cartilajele de crestere se osifica,cresterea aproape inceteaza (mai repede la fete decat la baieti),in
finalul vietii femeii,la menopauza,cand inceteaza secretia de estrogeni,inceteaza si activitatea
osteoblastelor si depunerile de Ca in oase si poate apare osteoporoza si riscul de fractura
PROGESTERONUL-isi exercita rolurile biologice mai ales la nivelul endometrului uterin ,determina
modificari acestora mai ales in a II-a jumatate a ciclului menstrual dupa formarea corpului
galben,pregatind endometrul in vederea nidarii(fixarea ovulului fertilizat=zigot)
-pregatirea glandelor mamare pt secretie lactata stimuland proliferarea celulelor acinare mamare
pregatindu-i pt actiune prolactinei (LTH) secretat de adenohipofiza in momentul instalarii lactatiei
-prolactina si h. Tiroidieni mentin secretia lactata; odata instalata are efecte catabolice asupra
proteinelor
-progesteronul are efect natriuretic si diuretic
-creste excitabilitatea centrilor cardio-respiratori,termoreglatori,activeaza respiratia,accelereaza
pulsul,creste temperatura corpului cu 0,5 grade C in faza luteala a ciclului menstrual (1/2 jum a II-a)
postovulator
CICLUL OVARIAN/ENDOMETRIAL
-in mod normal dureaza 28-30 de zile si se afla sub influenta gonadotropinei hipofizare si a hormonilor
ovarieni-estrogeni si progesteron
-se poate imparti in 3 faze:
FAZA FOLICULARA=proliferativa-dureaza din ziua 1-14 de ovulatie;in aceasta faza mucoasa uterina
proliferreaza sub influenta estrogenilor secretati in cantitate crescuta de catre foliculul de Graaf
-in aceasta faza se reface endometrul uterin
-in aceasta faza creste concentratia FSH pana in ________ preovulator
-creste progresiv secretia de estrogeni
FAZA OVULATIEI-dureaza 1-2 zile;zilele 14-16
-culmina cu spargerea foliculului maturat cu eliberarea ovulelor sub actiunea LH
-cand creste LH,scade FSH
FAZA LUTEALA-dureaza 13-14 zile
-se formeaza corpul galben,secretat de progesteron care faciliteaza nidarea daca s-a produs fertilizarea
-in absenta fertilizarii,corpul galben involueaza si se pregateste endometrul ca urmare a ischemiei si
necrozei se pregateste de o noua menstruatie datorita lipsei hormonilor ovarieni
-aceasta faza se prelungeste la menstruatie care apare la sf fazei luteale si inceperea fazei proliferative

-reglarea secretiei ovariene-are la baza interactiunea intre hormonii hipofizari,adenohipofizari


(gonadotropine) si ovarieni
-la nivel hipotalamic se elibereaza un hormon numit gonadoliberina (cu activarea pulsatila) in fc de
informatiile aduse prin feedback(scurt-in fc de conc gonadotropinei hipofizare FSH,LH) si (lung in fc
de conc hormonilor ovarieni:estrogeni,prog)
OBERVATIE:in mecanismul de control prin feedback lung declansat de nivelul horm. Ovarieni
participa si inhibina (h. Local secretat de corpul galben care contribuie la inhibarea secretiei de LH si
implicat progesteron la sf fazei luteale)
PUBERATATEA-se delimiteaza intre 11-16 ani,odata cu inceperea activarii secundare a ovarului sub
influenta gonadotropinelor hipofizare
-daca in timpul sarcinii ovarele erau active din L4 datorita gonadotropinei corionice secretate de
placenta,ele devin inactive pana la pubertate cand datorita cresterii progreive de LH si FSH este
stimulata activitatea gonadelor si apare secretia endocrina ovariana
-menopauza=incetinirea activitatii secretorii a ovarelor (45-50 de ani) cand s-a epuizat stocul de
foliculi primordiali capabili sa se matureze
-pe masura ce nr foliculilor primordiali scade,devine neregulata secretia de estrogeni si
progesteron,devine insuficienta,nemaiptand inhiba FSh si LH
-in lipsa h. Ovarieni tot complexul hipotalamo-hipofizar incearca sa secrete in exces
-FSH si LH fara raspuns ovarian,deci fara rapuns uterin si fara aparitia fluxului menstrual
-aceasta lipsa de h. Ovarieni poate sa se insoteasca de o simptomatologie asociata menopauzeibufeuri-valuri de caldura cu tahicardii,dispnee,anxietate,depresie(fen. Temporare)
Gonadele masculine
A.Functia exocrina a testiculelor consta in cca de a produce spermatozoizi (gameti masculini) sub
influenta hormonilor gonadotropi hipofizari.
-Spermatogeneza, in viata extrauterina ea apare la 12-13 ani in tubii seminiferi si persista toata viata
(intreg procesul de formare si maturare a unui spermatozoid dureaza 70-75 de zile).
-Un rol important in spermatogeneza il au celulele sertoli dispuse printre celulele epiteliului tubilor
seminiferi. Ele au rol nutritiv dar mai ales secretor al lichidului spermatic. Lichid alcalin cu pH cuprins
intre 7,5-8,2. De asemenea celulele sertoli contribuie la eliberarea unor hormoni locali reglatori ai
spermatogenezei (inhibina, factorul inhibitor Mllerian si in cantitati mici estradiol).
-Dupa ce au fost formati in tubii seminiferi spermatozoizii migreaza spre epididim, canale deferente,
vezicule seminale.
-La nivelul epididimului spermatozoizii se matureaza devenind mobili, si apti de fertilizare (viteza de
deplasare a spermatozoizilor maturi este intre 1-4 mm/min).
-Veziculele seminale sunt organe importante din punct de vdr al secretiei de prostaglandine, mici
cantitati de fibrinogen, fructoza in cant mare, iar in timpul procesului de emisie al spermei, veziculele
seminale secreta un material mucoid bogat in subst nutritive si prostaglandine care se elibereaza in
canalele ejaculatoare (subst nutritive din sperma, fructoza si ac.ascorbic, multi ioni de Ca, asigura
supravietuirea spermatozoizilor pana in momentul producerii sau nu a fertilizarii).
*Prostaglandinele din sperma favorizeaza si ele fertilizarea, crescand receptivitatea mucusului cervical
pt sperma.
*De asemeni lichidul prostatic, prin pH-ul sau alcalin contribuie la cresterea mobilitatii si fertilitatii
spermatozoizilor cat si la neutralizarea pH-ului acid al secretiei vaginale. Acest lichid este bogat in
citrat si fosfat de Ca si fosfataza acida (a carei concentratie creste in exces in cancerele de prostata).
-Sperma finala contine in mod normal aprox 100 000 de spermatozoizi pe ml. Se considera o sperma
fertila cu o val. mai mare sau egala de 20 000 de spermatozoizi pe ml.
Reglarea hormonala a spermatogenezei
-Este realizata de urmatorii hormoni:
FSH
LH(ICSH interstitial cell stimulating hormone)
STH (GH) secretati de adenohipofiza

Testosteron si estrogenii secretati de gonadele masculine


-FSH-ul hipofizar intervine in etapa finala de transformare a spermatidelor in spermatozoizi (procesul
de spermiatie), in care participa in mod obligatoriu celulele Sertoli.
-In lipsa FSH-ului procesul de spermiatie nu poate avea loc.
-LH-ul sau ICSH-ul stimuleaza celulele Leydig secretoare de testosteron si este indispensabil tuturor
diviziunilor mitotice si meiotice de formare a spermatozoizilor.
-Estrogenii, secretati in cant mici de celulele Sertoli, stimulate de FSH-ul adenohipofizar, participa
alaturi de testosteron la maturarea spermatozoizilor.
-La randul sau spermatogeneza in exces duce la inhibarea secretiei de FSH din hipofiza, proces la care
participa si un hormon local inhibina eliberata de celulele sertoli (feedback negativ).
-Putem concluziona ca in timp ce FSH-ul stimuleaza celulele Sertoli, pt a asigura nutritia si
dezvoltarea spermatozoizilor, inhibina eliberata de celulele Sertoli inhiba secretia de FSH => se
asigura astfel un ritm constant al spermatogenezei absolut necesar functiei normale de reproducere la
barbat.
B.Functia endocrina a testiculelor.
-Consta in secretia de hormoni androgeni, de catre celulele Leydig situate in interstitiul dintre tubii
seminiferi.
-Reprezentantul acestora este testosteronul si are drept precursor colesterolul.
-Testosteronul este secretat aprox 7 mg pe zi la adult. O mica parte din el este convertit la nivel tisular
intr-un derivat mult mai activ dehidrotestosteron.
-In plasma concentratia testosteronului la adult este de aprox 500 nanograme/dl.
-Din momentul lansarii sale in circulatie testosteronul se leaga de proteine (albumine, globuline) pt un
timp scurt de 15-30 de min, o parte se fixeaza in tesuturi si se activeaza (dehidrotestosteron), iar
cealalta parte este degradat in produsi inactivi la nivel hepatic de unde in urma conjugarii se elimina
prin intestin sau urina.
Rolurile testosteronului
-In viata intrauterina secretia de testosteron este stimulata de gonadotrofinele corionice (hormoni de
origine placentara).
-Apoi secretia de testosteron inceteaza pana la pubertate (12-13 ani) cand este declansata din nou de
gonadotropinele hipofizare.
*In viata intrauterina testosteronul, favorizeaza cresterea si aparitia organelor specifice sexului
masculin cat si coborarea testiculelor in scrot in ultimul trimestru de sarcina. Daca ele nu coboara
inainte de nastere atunci administrarea de testosteron sau de gonadotropine hipofizare (stimulatoare ale
celulelor Leydig) ajuta la coborarea testiculelor in scrot in sapt urm nasterii.
*La pubertate secretia de testosteron stimuleaza dezvoltarea organelor genitale masculine cat si
aparitia caracterelor sexuale secundare (pilozitatea, ingrosarea vocii, dezvoltarea musculaturii
scheletice etc).
*Se poate spune ca efectele biologice ale hormonilor testiculari sunt de 2 feluri:
1.Androgenice care duc la dezvoltarea organelor sexuale specifice si a glandelor anexe.
2.Anabolice care duc la crestere, activarea sintezei proteice, stimularea metabolismului fosfocalcic
(creste activitatea de osteosinteza ce asigura cresterea in lungime a oaselor). Stimuleaza metabolismul
bazal, stimuelaza eritropoeza
Reglarea secretiei de hormoni testiculari
-Este sub controlul permanent al gonadotropinelor hipofizare.
-Spre deosebire de spermatogeneza care se afla sub influenta FSH, secretia de testosteron se afla sub
influenta ICSH-ului (stimulatoare ale cel Leydig).
-De asemeni pe mecanismele de reglare ale hormonilor androgeni intervine si hipotalamusul care
elibereaza in cantitati variabile in functie de necesitati un neurohormon, adica o gonadoliberina care
stimuelaza cel Leydig cu scopul secretiei in cant mare de testosteron.
-Incepand cu pubertatea se elibereaza gonadoliberina si persista toata viata (secretia de testosteron
scade progresiv cu varsta, dar nu dispare, se mentine cam la 20% din cant normala la varsta de 80 de
ani).
*Dupa varsta de 50 de ani secretia de testosteron incepe sa scada ca urmare a deficitului de ICSH,
moment in care uneori apar fenomene de climacterium (asemanatoare din punct de vedere

simptomatologic menopauzelor de la femei = bufeuri, dezechilibre emotionale, stari de iritabilitate


care dispar in timp).

Hormoni locali se clasifica in:


1. h cu str aminica (histamina, serotonina, octopamina)
2. h cu str polipeptidica (h gastro-intestinali, chininele plasmatice, sist renine-angiotensine,
peptidele opioide, subst P, neurotensina)
3. h cu str lipidica (derivati ai ac grasi polinesaturati) prostaglandinele A E F prostaciclinele
tromboxan
Histamina: raspandita larg in toate tesuturile, la om concentratie intre 0,02si 0,08 micro grame pe
ml sange
Cele mai bogate in histamina sunt: pielea, mucoasa gastro-intestinala, plamani
Principalul loc de sinteza, stocare si eliberare de histamina este mastocitul fixat in adventicea
vaselor sanguine
Exista si un stoc de histamina nemastocitar in mucoasa gastro-intestinala si in tesutul cerebral
Eliberarea histaminei din mastocite este determinata de factor de agresiune tisulara (EX:
bacterii, virusuri, arsura-t inalta, alergenii, antibioticele, otravurile, veninurile insectelor)
Actiunile histaminei: se realizeaza prin stimularea a 2 tipuri de receptori (H1 si H2)
-Stimularea H1 duce la: brohoconstrictie, vasodilatatie periferica, contractia musc intestinale,
contractia musc uterine
-Stimularea H2 duce la: efect secretor (la niv gl salivare, lacrimale, pancreas, bronhiilor, tract
intestinal, medulosuprarenala)
OBS: se considera ca histamina se comporta ca un mediator chimic, intervine in producerea unor
reactii reflexe de axon responsabile de aparitia senzatiei de durere
-In calitate de h locali, histamina (mastocitara si nemastocitara):
1. contribuie la reglarea locala a circulatiei in cursul reactiilor hiperemice (inrosire locala)
2. participa la reactiile alergice locale si generale
3. stimuleaza musc neteda gastro-intestinala , cea bronsica si uterina, stimuland si secretiile la acest
nivel
OBS: exista pareri cum ca histamina detine un rol important in reglarea metabolismului tesutului
cerebral (modulator al activitatii hipotalamice)
Serotonina = eneteramina = 5-hidroxi-triptamina: h local, neurotransmitator
-Principalele surse de serotonina: mucoasa tractului digestiv/gastro-intestinala, tesutul cerebral
-Trombocitul ar putea fi capabil de asa ceva, dar in timp ce mastocitul poate produce serotonina
trombocitul nu poate decat sa o transporte
-Actiunile serotoninei: sunt rezulatutul stimularii receptorilor S1, S2 = receptori serotoninergici
-Stimularea S1 duce la: vasodilatatie intramusculara si in teritoriul cutanat
-Stimularea S2 duce la: vasoconstrictie arteriala ducand la h.a., vasoconstrictie venoasa in toate
teritoriile viscerale
(aceste tipuri de receptori au fost indentficate si la niv plachetelor sanguine, la niv t cerebral si
t tractului digestiv)
-Actiune: stimuleaza motilitatea (contractilitatea) tractului gastro-intestinal, face bronhoconstrictie,
vasodilitatie in extremitatea cefalica de unde rezulta inrosirea fetei (posibila caracteristica sindromului
carcinoid hipersecretor de serotonina), participa impreuna cu histamina la timpul vascular al
hemostazei fiziologice, la niv central este implicata in geneza somnului cu unde lente si profund
(administrarea de inhibitori de serotonina duce la insomnie), impreuna cu adrenalina si noradrenalina
asigura prin pastrarea echilibrului dintre ele (presiunea sanguina, t corpului, comportamentul psihoafectiv)
OBS: se considera ca exista o relatie certa intre comportamentul instabil, autodistructiv sau suicidal si
concentratiile foarte scazute ale serotoninei
Octopamina: se gaseste in majoritatea organelor cu o bogata inervatie simpatica
-Sintetizata din tiramina
-Posibil poate fi o catecolamina (5%-10% din T catecolaminelor)
-Este un mediator chimic simpatic
2. h locali peptidici
Sistemul renina-angiotensine: are rol important in reglarea hidro-electrolitica si cardio vasculara a
organismului

-Renina este endopeptidaza de aparatul sacro glomerular, ea activeaza angiotensinogenul de


provenienta hepatica in angiotensina 1
-Angiotensina 1 sub influenta enzimei de conversie este transf in angiotensina 2
-Toate angiotensinele sunt vasocontrictoare, in special A 2
-A 2 stimuleaza contractia musc arteriale rezultand vasocontrictie sistemica de 50 de ori mai puterinca
decat noradrenalina (si pe vene produce vasoconstrictie), rezultat final creste tensiunea arteriala
-Producand vasoconstrictie A 2 influenteaza fluxul/irigarea organelor (rinichi in special) astfel ca este
influentata si filtarea glomerulara
-Angiotensina stimuleaza si eliberarea de aldosteron (h mineralocorticoid) cat si secretia de
catecolamine din medulosuprarenala
-A 2 favorizeaza eliberarea de mediatori chimici simpatici in fantele sinaptice
-A 2 favorizeaza secretia de ADH de la niv hipotalamic cat si eliberarea ADH din neurohipofiza,
rezultand cresterea absorbtia apei la niv tubului contort distal, creeste volemia si astfel creste tensiunea
-A 2 stimuleaza si secretia de ACTH din adenohipofiza - rol minor
-A 2 activeaza comportamentul dipsogenic (ingestia de apa) prin stimularea centrului setei
-A 2 stimuleaza eliberarea altor h (prolactina, ocitocina, ADH, ACTH, aldosteron) rol minor
-A 2 are rol in modularea unor functii mai inalte asociate actelor comportamentale in modularea setei
dar si a durerii si se pare ca si a memoriei, unii spun ca si in invatare.
Familia kininelor (kininogenaze-kinine)
-Din aceasta familie fac parte: kalicreina. Este o enzima tisulara similara ca si actiune cu tripsina, cu
propietati proteolitice.
-Kalicreina activa din plasma determ formarea unui important hormon local numit bradikinina.
-Bradikinina este cel mai puternic vasodilatator local, comparat cu histamina, bradikinina este de 10x
mai intensa.
-Familia kininelor plasmatice produc hiperemie locala (roseata, vasodilatatie in tegumente, in muschi
in creier, rinichi) motiv pt care ele sunt responsabile de aparitia cefaleei pulsatile.
-Sis kininelor activeaza intrarenal sinteza de prostaglandine.
OBS: s-a demonstrat experimental ca injectarea intra-arteriala de bradikinina determ cresterea diurezei
(total neasteptat). O diureza natriuretica, bogata in Na.
3.Hormonii gastrointestinali:
-Secretati pe tract digestiv,
-Pancreozimincolecistokinina, impreuna cu secretina stimuleaza exosecretia pancreatica, dar si
contractilitatea veziculei biliare si relaxarea sfincterului Oddi (varsarea bilei in DII).
-VIP (Vasoactive intestinal peptide) este un puternic hormon vasodilatator si hipertensor. In terit
mezenterice si pulmonare. Stimuleaza activ contractile a inimii, crescand debitul cardiac.
-Metabolic vbind VIP-ul produce lipoliza, glicogenoliza si stimuleaza secretia pancreatica
(endosecretia:insulina/glucagon). Exosecretia, vip-ul stimuleaza o secretie puternic alcalina. VIP-ul
inhiba secretia gastrica (stimulata de gastrina, alimente) si relaxeaza musculatura gastrica.
-VIP-ul este implicat in reglarea functiei axului hipotalamo-hipofizar si in secretia de prolactina si
STH (GH).
-GIP (gastric inhibitor peptide) are 43 de aa., 15 identici cu ai glucagonului si 9 identici cu ai
secretinei.
-Este eliberat din celulele K din mucoasa duodenala, el inhiba secretia si motilitatea gastrica,
stimuleaza secretia intestinala.
-In mod obisnuit stimuleaza secretia de insulina de la niv pancreatic, dar daca glicemia este mai mica
de 100 mg/dl, atunci GIP-ul nu mai stimuleaza eliberarea de insulina.
Enteroglucagonul
-Decelat in duoden, jejun, ileon si de la niv fundului gastric. Stimuleaza glicogenoliza,
gluconeogeneza, cetogeneza si inhiba contractilitatea intestinala, absorbtia intestinala a apei ,
exosecretia alcalina pancreatica, secretia de suc gastric, dar stimuleaza secretia de bila la nivel
hepatocitar.

-Este secretat de celulele L din ileonul distal.


Somatostatina
- exista un somatostatin intestinal ce contine 28 aa si un somatostatin hipotalamic ce contine 14 aa
- initial, a fost denumit factorul de inhibare a STH-ului secretat de adenohipofiza
- face parte din grupul hormonilor secretati pe tract digestiv, la nivelul stomacului si duodenului, din
celulele D.
Roluri:
- inhiba: - eliberarea de gastrina si HCl in sucul gastric
- contractilitatea gastric si evacuarea sa
- secretia pancreasului exocrin
- functia adenohipofizara ( secretia de la acest nivel a STH-ului, a TSH-ului si a FSH-ului)
- folosit in tratamentul diabetului zaharat, pancreatita cronica,ulcer gastro-duodenal, acromegalie.
Motilina
- a fost izolat din mucoasa duodenala
- stimuleaza motilitatea gastric si secretia de pepsin
- are structura polipeptidica- 22 aa
- este inhibat de BIP
Obs: se crede ca acest hormone intervine in reglarea motilitatii digestive , mai ales in perioadele
interdigestive
Bombesina
- are structura proteica
- are functie de stimulare a secretiei gastrice acide
- La om ,stimuleaza secretia de gastrina cat si de enzime pancreatice
- La om, contracta vezicula biliara, stimuleaza complexul renina-angiotensina-aldosteron efect
antidiuretic,hipertensiune
Obs: 1) administrarea intravenoasa la om inhiba secretia adenohipofizara
2) se crede ca reprezinta un factor de crestere pentru cancerul bronhopulmonar
3) a fost izolat si din pielea amfibienilor
Urogastrina
- are structura proteica- 53 aa
- a fost izolat din urina umana
- se crede ca sediul principal al celulelor eliberatoare de urogastron se afla in glandele Brunner si
glandele submaxilare.
Rol- inhiba secretia gastric acida si nu are niciun efect asupra secretiei pancreatice, biliare,salivare
PIP peptid inhibitor pabcreatic
- 36 aa
- produs la nivel pancreatic
- nivelul sau creste cu varsta si mai ales in procesele hiperplazice
- eliberarea sa nu este constanta
- se elibereaza in cantitate mare dupa ingestia de proteine si se pastreaza la nivel inalt aproximativ 8
ore.
Rol: - scade nivelul secretiei bazale pancreatice
- stimuleaza alcalinitatea sa
- creste motilitatea intestinala si reduce cantitatea de pigmenti biliari eliminate in duoden
- este un factor modulator al secretiei pancreatice , important pentru momentul ingestiei de
alimente
Alti hormoni locali activi pe tract gastro-intestinal
Enkefalinele- in stomac, duoden,celulele sistemului APUD

Rol: - sunt inhibitoare ale motilitatii si secretiei intestinale si a exosecretiei pancreatice


Substanta P- stimuleaza secretia salivara si motilitatea musculaturii netede intestinale
Neurotensina- inhiba activitatea motorize gastrointestinal, secretata de celulele N de la nivel ileal
Chimodenimul- eliberat de la nivelul mucoasei duodenale, stimuleaza secretia de chemotripsinogen
Enterooxintinul- eliberat din jejun, influenteaza activitatea celulelor oxintice din mucoasa gastric
Bulbogastrona- eliberat de la nivel D1, inhiba secretia gastric
Opioidele endogene ( substante derivate din opium)- au proprietati morfin-like ce produc dependent
fizica
- omul are receptori pentru identificarea drogurilor
- Biosinteza opioidelor endogene are loc pornind de la 3 precursori polipeptidici:
1) Proenkefalina
2) Pro-opio-melanocortina
3) Prodimorfina
, toate actioneaza la nivel presinaptic
- Tulburari ale eliberarii acestor opioide duc la modificari si tulburari de comportament ( schizofrenie,
psihoza afectiva si modificari ale comportamentului alimentar prin activarea unor receptori
diazepinici)
Hormoni locali cu structura lipidica ( lipide biologic active)
- Prostaglandinele
- Prostaciclinele
- Tromboxonii
- Leucotrienel ( implicate in reactiile de tip inflamator cat si in anafilaxie)