Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT LA DISCIPLINA

UTILAJE N INDUSTRIA ALIMENTAR

Coordonator :
ef lucr. Dr. LETIIA PURDOIU
Student:
RALUCA GEORGIANA TARLUNGEANU
GRUPA: 4301

UTILAJE FOLOSITE IN TEHNOLOGIA DE OBINERE A


BERII

Coordonator :
ef lucr. Dr. LETIIA PURDOIU
Student:
RALUCA GEORGIANA TARLUNGEANU
GRUPA: 4301

CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul I. PREZENTAREA OPERAIILOR DE OBINERE A BERII
1.1. Analiza operatiilor
1.2. Clasificarea operaiilor
Capitolul II. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE
2.1. Scheme de
Capitolul III. ANALIZA UTILAJELOR FOLOSITE PENTRU PRELUCRAREA
BERII
3.1. Clasificare ....
3.2. Clasificare maini pentru...
3.3. Descrierea utilajelor ....
3.4. Descrierea utilajelor
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Industria
alimentar include
o
totalitate
de
ramuri industriale axate
pe producia/fabricaia de alimente sub diferite forme, fie finite sau semi-fabricate, precum i a
produselor din tutun, a spunurilor i detergeni. Industria alimentar ca complexitate este strns legat
de agricultur ca furnizor de materii prime i, de asemenea, cu comerul. O parte a industriei
alimentare tinde spre zonele cu materie prim, pe de alt parte ceallalt n zonele de consum
Productia de bere in tara noastra dateaza din secolul al 14-lea. Astazi consumatorul are prilejul
sa aleaga tipul de bere pe care il doreste, in functie de calitatea acesteia ceea ce conduce la o stimulare
a producatorilor de bere in diversificarea sortimentelor si in mentinerea calitatii berii la cele mai
importante exigente.
Berea este o bautura consumata in primul rand pentru efectele ei hedonice pe care le ofera
consumatorului, apoi pentru efectul euforizant, pentru valoarea ei nutritiva sau sanogenetica. Berea,
mai mult ca celelalte bauturi alcoolice pot contribui in mod semnificativ la consumarea unui spectru
larg de micronutrienti si la energia dietetica (energia obtinuta prin alimentatie). Datorita materie prime
si procesului de fermentatie, bere este bogata in vitamine, majoritatea din grupul B.
Trebuie acordata mai multa atentie acidului folic ( folatul ) care este una dintre vitaminele pe care
destul de greu le putem obtine prin alimentatie ceea ce este regretabil deoarece aceasta poate avea un
caracter de protectie impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului, berea fiind relativ bogata in
vitamina B9 si poate fi in acest sens o sursa alimentara utila.
Avand in vedere si efectele de stimulare a secretiilor gastrice si intestinale, actiunea de crestere a
diurezei si rehidratare a organismului in sezonul cald, precum si alte efecte benefice, este explicabil de
ce productia de bere si cererea de bere, in special in sezonul cald, au capatat o tendinta semnificativa
de crestere.
Consumata in cantitate mica ( 500 ml/ zi ) berea , pe langa vitamine constituie si o sursa importanta de
: glucide, substante proteice, saruri minerale, substante polifenolice acizi organici etc.
Berea contine multi antioxidanti naturali si vitamine care pot preveni infarctul miocardic si au
capacitatea de a reda sanatatea muschilor.Aceasta reprezinta unul dintre alimentele care iti dau foarte
multa energie. Prezenta respectivei calitati nu inseamna insa ca persoanele carora le place berea o pot
consuma in exces.Continutul de apa al bauturii este de 93%, iar cercetatorii spanioli afirma ca ne poate
hidrata mai bine decat apa atunci cand suntem expusi razelelor soarelui.
Berea neagra, cea mai indicata
Expertii sustin ca berea neagra este cea mai indicata pentru consum datorita cantitatii mari de
antioxidanti. Astfel de substante ajuta la refacerea celulelor afectate din corp. Conform unui studiu
recent, publicat in revista "Journal of the Science of Food and Agriculture", berea neagra are un
continut mai mare de fier decat cea blonda.Celulele din organismul uman au nevoie de fier inclusiv
pentru a transporta oxigenul de la plamani in tot corpul. O alta alegere buna este berea produsa in
cantitati limitate, care nu este destinata comercializarii la scara larga..Aceasta se poate gasi chiar in
unele localuri sau la festivalurile de profil. O asemenea bautura contine mai mult hamei, care este
bogat in polifenoli, substante care scad colesterolul, lupta impotriva cancerului si omoara virusurile.
Berea conine toat gama de aminoacizi eseniali, substane minerale cum ar fi fosfor, iod,
magneziu i potasiu, fiind de asemenea bogat n calciu. n acest sens, un studiu al cercettorilor de la
Universitatea Tufts din Statele Unite, efectuat n 2009, a relevat faptul c un consum moderat de bere
protejeaz densitatea mineral a oaselor.
Pentru a obine cele mai mari beneficii pentru sntate, cercettorii recomand consumul de
bere nepasteurizat, deoarece pasteurizarea reduce valoarea nutriional prin nlturarea componentelor
"vii". Cel mai bun tip de bere este cel nefiltrat, deoarece filtrarea elimin drojdia, bogat n vitamina B.
Dac o doz de cola conine apte lingurie de zahr, iar o cantitate comparabil de suc de
portocale, ase lingurie, un pahar de 250 de mililitri de bere conine doar o linguri de zahr. n plus,
berea reprezint 93% ap, avnd astfel proprieti hidratante.

Avnd n vedere coninutul redus de zaharuri al acestei buturi, consumul moderat previne
diabetul. Un studiu din 2010, efectuat pe un grup de 38.000 de brbai din Statele Unite, a stabilit c
persoanele care au consumat un pahar sau dou de bere pe zi, timp de patru ani, au nregistrat o
scdere a riscului de diabet de tip 2 cu pn la 25%.
Dei berea este asociat de obicei cu pierderile de memorie, dac este consumat n exces,
cercettorii britanici indic faptul c aceast butur ar putea preveni maladia Alzheimer. Aceast
maladie, asociat cu nivelurile crescute de aluminiu din organism, ar putea fi prevenit printr-un
consum moderat de bere, bogat n siliciu organic, care reduce cantitatea de aluminiu din corp. Potrivit
unui studiu din 2008, publicat n revista Food And Chemical Toxicology, siliciul a redus absorbia de
aluminiu din tractul digestiv i a ncetinit acumularea acestui metal n organism i esutul cerebral.
Berea ar trebui ns consumat cu moderaie - deoarece persoanele care au consumat peste un litru de
bere pe zi s-au confruntat cu pierderi de memorie.
Hameiul din care se fabric berea este bogat n silicai, care confer strlucire, cresc volumul i
ntresc firele de pr de la rdcin. Pentru a prepara un balsam din bere pentru pr, experii
recomand s se fiarb n prealabil, pentru evaporarea alcoolului, apoi s se amestece lichidul rezultat,
dup rcire, cu ulei extravirgin de cocos.
Cercettorii au descoperit c fitoestrogenii din hamei - compuii asemntori cu estrogenul, din
anumite plante, printre care i leguminoasele - contribuie la reducerea bufeurilor i altor simptome
specifice menopauzei. De asemenea, berea are proprieti afrodisiace i relaxante, datorit coninutului
de hamei, ceea ce favorizeaz creterea libidoului.
Pierderea de mas osoas dup menopauz este adesea combtut cu ajutorul terapiei
hormonale de substituie, prin administrarea de preparate hormonale sintetice care s nlocuiasc
estrogenul. Dar aceste preparate hormonale pot avea efecte adverse, astfel nct nu ntotdeauna medicii
le recomand i pacientele le accept. Berea consumat cu moderaie pare s aib i ea un efect
protector, suplinind ntructva funcia estrogenilor.

Utilaje

Denumire utilaj

Pri componente

Moar de mcinare cu o
pereche de valuri

1) val fix
2) val mobil
3) sistem de reglare a
paralelismului
4) rifluri

Capitolul I. PREZENTAREA OPERAIILOR DE OBTINERE A BERII


1.1Analiza operatiilor

MCINAREA=operaia de sfrmare a boabelor

FACTORII CARE INFLUENEAZA COMPOZIIA MCINIULUI:

Calitate mal:
mal bine solubilizat
mcini mai grosier
ce formeaz stratul filtrant
mal slab solubilizat (sticlos)
se macina mai mult,
iar nveliul nu mai formeaz
un strat filtrant

Utilaje de filtrare:
filtrul de plmad
mcini mai fin
cazanul de filtrare filtrant

Procedeul de brasaj prin decocie


utilizeaz un mcini mai fin

I Pregtire utilaj
1.Reglare distan dintre valuri

Moar de mcinare umed 1)


2)
3)
4)
5)
6)
7)

conduct de ap
cazan de nmuiere
dozator
valuri
pomp
regulator automat de ap
duze de splare cu ap

II Alimentare
1.Pornirea valurilor
2.Introducerea malului in buncrul de
alimentare i reglarea debitului.

III Supravegherea funcionrii


1.Luarea unei probe de mal pentru
aprecierea gradului de mcinare
2.Reglarea distanei dac se cere
3.Supravegherea evacurii mciniului
IV Oprirea utilajului
1.Oprirea alimentrii cu mal
2.Oprirea valurilor

Deservirea morii pentru mcinarea uscat cuprinde


urmtoarele faze:

Deservirea morii pentru mcinare umed


I Alimentarea i nmuierea malului
1) cuplarea morii la tabloul de comand
2) pomparea apei reci sau calde (30-40C)
3) alimentare cu mal
4) pornirea pompei de recirculare
5) oprirea pompei dup 20 min
6) evacuarea apei n cazanul de plmdire

II Mcinarea
1) pornirea valurilor,a dozatorului i a pompei
de mcini
2) supravegherea mcinrii

2
III Splarea
1) pomparea apei i cltirea cazanului
de nmuiere
2) splarea valurilor
3) pomparea apei n cazanul de plmdire

IV Oprirea morii
1) oprirea dozatorului i a valurilor
2) oprirea pompelor
3) decuplarea de la tabloul de comand

Facultatea de Medicin Veterinar


Controlul i expertiza produselor alimentare

Plamadirea si zaharificarea plamezii (brasajul)


Utilaj - Cazan clasic de plmdire cu serpentine de nclzire
Prin aceasta operatie se urmareste trcerea substantelor insolubile ale maltului si a cerealelor
nemaltificate in forma solubila cu ajutorul apei si a enzimelor din malt, care transforma substantele
macromoleculare in produse cu masa moleculara mica si medie care alcatuiesc extractul mustului
de bere.
Principalul proces de solubilizare enzimatica, care are loc in decursul plamadirii, este cel al
dezagregarii amidonului. In afara de aceasta au loc descompunerii ale proteinelor, a
hemicelulozelor si a unor fosfati.
Plamadirea si zaharificarea plamezii se realizeaza
Fazele deservirii
in cazane speciale de plamadire si zaharificare.
I Alimentarea:
Procesul de plamadire-zaharificare incepe cu
operatia de amestecare a macinisului cu apa de
1 - pornirea de la tabloul de comand
plamadire, aceasta operatie purtand denumirea de
2 - cu ap
plamadire.
3 - cu mcini cu ajutorul clapetei
4 - pornirea agitatorului

Deservirea cazanului de
plmdire-zaharificare
II Supravegherea cazanului:
1 - programarea diagramei de brasaj
2 - pomparea plmezii n cazanul de
zaharificare
3 - pornirea agitatorului
4 - verificarea temperaturii
5 - controlul zaharificrii
6.oprirea agitatorului la sfritul
zaharificrii

III Golirea cazanului i igienizarea


1-pornirea pompei
2-urmrirea evacurii plmezii
3.cltirea cazanului
4.oprirea pompei

Bucureti
2015
10

Facultatea de Medicin Veterinar


Controlul i expertiza produselor alimentare

Bucureti
2015
11