1. Prezentare generala a forajului offshore in ciuda pronosticurilor de tot felul asupra evolufiei si importantei rezervoarelor de hidrocarburi, un lucru este cert: urmatorii 50 de ani vor fi dominati, din punct de vedere energetic, de petrol si gaze (inaintca carbunilor, energiei hidro, energiei nucleare s.a.). Rezervele sigure de petrol depasesc, la ora actuala, 156 Gt (in figura 1.1 este prezentata repartitia aproximativa a acestora pe glob). Se estimeazi c& circa 50% dintre acestea sunt cantonate in c&mpurile submarine. in aceste conditii, pe viitor, fiecirui baril de titei descoperit pe uscat ar trebui s4-i corespunda doi barili descoperiti pe fundul marii, dintre care unul in zone cu ape foarte adanci. Repartitia geograficd (aproximativa) a rezervelor offshore de petrol este urmatoarea: Orientul Mijlociu - 49%; America de Sud - 23%: Europa Occidentala - 12%; Asia Pacifica - 7%; Africa - 7%; America de Nord - 1,4 %; Europa de Est - 0,5% (valoare discutabila). in perspectiva, directiile de actiune in vederea descoperirii de noi rezerve de petrol sunt: forajul marin, forajul de mare adAncime, cresterea factorului de extractie ce. Privitor la acest din urma& aspect, ratele de recuperare au urmatoarele valori aproximative: * recuperare primara (depletare naturala): c. = 20%; costul: 0,1... 1 S/baril; * recuperare secundara (injectie de apa, injectie de gaz etc.): ce = 30%; costul: 0,5 ... 2 $/baril; * recuperare tertiara (injec{ii de solutii emulsifiante sau gaze miscibile; procedee termice 5.a.): c. = 45%; costul: 5 ... 15 $/baril. 1.1, Seurt istoric Aparut in urma cu peste sapte decenii, forajul marin a avut o arie de raspandire cu totul neinsemnata pana in jurul anilor *50 din secolul trecut, cand au inceput sé se execute lucrari sistematice in ape cu adancimi de peste 200 m. Totusi, prima etapa - etapa de pionierat in constructia platformelor de foraj - care s-a derulat in prima parte a secolului XX, a fost marcata de aparitia si dezvoltarea_platformelor fixeForaj marin Lazar Avram destinate forajului in apele putin adanci, aferente unor lacuri din America de Nord si cea de Sud, ca si unor zone din Golful Mexic si Oceanul Pacific. Etapa a doua - etapa de diversificare si dezvoltare a platformelor de foraj - care a debutat dupa terminarea celui de-al doilea rizboi mondial si care continua si astazi, a fost marcaté de continuarea si dezvoltarea platformelor fixe, respectiv de aparitia, diversificarea si dezvoltarea platformelor mobile de foraj. Primele platforme de foraj au fost construite la inceputul secolului XX si au servit, asa cum am mai mentionat, forajului in zonele unor lacuri: Marile Lacuri si Lacul Caddo din SUA, Lacul Maracaibo - Venezuela etc. Acestea, construite in totalitate din lemn, erau fixate prin piloni verticali pe fundul lacurilor, in ape putin adanci, foarte aproape de mal si asigurau, fiecare in parte, forarea unei singure sonde. Este primul tip de platforma platforma fixa. Orient Mitociy Fe uscat vl i _ 7 Europa de Est tr (6%) be. ~ America Latina (12%) aie 9 Extremul Orient (5%) ——__—/ Europa Oc.(2%) America de Nord 13%) Fig.1 1. Repartitia pe glob a rezervelor sigure de petrol (date aproximative) [9] fn mod curios, momentul construirii primelor platforme de foraj nu este legat de inceputul forajului marin propriu-zis pentru hidrocarburi, ci de plasarea unei instalatii de foraj percutant in scopul unor lucrari de consolidare pe un dig din Canalul Sfanta Barbara, California, SUA. Este demn de remarcat si faptul ca forajul cu ajutorul instalatiilor plasate pe diguri care se extind in mare continua si astzi in aceasta zona.Foraj marin Lazar Avram Descoperirea, in deceniile trei si patru din secolul trecut, de noi campuri petrolifere, departate de farm, a impus gasirea de solutii constructive compatibile cu conditiile de lucru din larg. Au aparut astfel primele platforme fixe propriu-zise din otcl, respectiv din beton. Totodata, in ultima parte a deceniului cinci si in ultima parte a deceniului sase ale secolului XX s-au construit, pe langa platformele fixe, gi primele tipuri de platforme mobile (submersibile, autoelevatoare, vase de foraj). in anul 1950 a fost construita prima platform’ submersibilé cu coloane verticale, capabila sa lucreze in apele cu adancime mica ale Golfului Mexic. Ulterior, s-a construit prima platforma autoelevatoare sub forma unei barje prevazute cu picioare verticale, prin intermediul carora aceasta se sprijinea pe fundul marii. Ultima parte a deceniului gase si prima parte a deceniului sapte, din secolul trecut, au fost dominate atat de dezvollarea, intr-un ritm rapid, a constructiei platformelor submersibile si autoelevatoarc, cat si de cercetarile intreprinse pentru gasirea unor solutii viabile pentru vasele de foraj. Tot in aceasta perioada a aparut si prototipul vasului de foraj modern, care ofera posibilitatca realizarii puturilor centrale, si au fost construite primele platforme semisubmersibile. Accelerarea ritmului de crestere a consumului mondial de petrol de la sfargitul deceniului sapte al secolului XX a determinat din ce in ce mai mult luarea in calcul, de c&tre specialisti, a trei conditii de baz in realizarea platformelor de foraj: - rezistenta sporita la solicitari puternice, statice si dinamice, in conditii de lucru foarte ostile (vant, valuri, curenti marini, temperaturi foarte sc&zute, prezenta hidrogenului sulfurat etc.); - cost scazut si instalare facila la locatie; - securitate gi siguranta in exploatare. Necesitatea exploatirii eficientc a zacimintelor bogate din campurile petrolifere submarine aflate in zone cu adancimi de api mai mari de 50 m a condus gi la perfectionarea platformelor fixe din zibrele tubularc. Solutiile adoptate in acest sens au vizat atat structura de rezistenta, cat si instalatia de foraj (dotarea cu turli dinamica), S-au realizat astfel platforme de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari echipate pentru foraj sau pentru foraj si extractie. Pentru conditiile grele din Marea Nordului s-a creat un nou tip de plattorma, platforma gravitational din beton, diversificdndu-se astfel tipul platformelor stationare. Ba mai mult, aceasta platforma s-a dovedit, in conditiile date, mai sigur in functionare si mai rentabila decat platforma fixa din zabrele tubulare.Foraj marin Tot pe linia diversificarii platformelor stationare trebuie amintite si cele doua tipuri noi de platforme destinate lucrului in ape adanci si foarte adanci din Golful Mexic gi din Marea Nordului (intre 150 si 900 m): platforma tip turn ancorat si platforma cu picioare tensionate. Aceste solutii constructive au constituit premisele extinderii exploatarilor petrolifere in zone cu adancimi de ape de peste 1000 m. Pentru multe zone ale globului, intre care si Marea Neagra, platforma autoelevatoare s-a dovedit o solutic salutara. Constructia acestui tip de platforme s-a dezvoltat intr-un ritm rapid incepand cu anul 1965, astfel ca la sfargitul anului 1993 numéarul lor depagea cu mult numarul cclorlalte tipuri de platforme mobile. Cu toate c& cele mai multe dintre aceste platforme sunt destinate lucrului in ape cu adancimi mai mici de 100 m, s-au gisit si solutii constructive pentru forajul in zone cu adancimi de ape ce depasesc 150 m. Platformele semisubmersibile au cunoscut, intr-o prima faz’, o diversificare a constructiei platformelor cu flotoare principale orizontalc, iar apoi, intr-o a doua faza, o perfectionare a sistemului de pozitionare dinamica. S-a depasi astfel limita adancimii apei de 2200 m (valabila pentru primul tip de platforma scmisubmersibila - platforma cu flotoare principale verticale) ajungandu-se, in scurt timp, la performanta de 3050m, depasita, la randu-i, in perioada ultimilor ani. Tot in directia perfectionarii platformelor semisubmersibile la un numar semnificativ de constructii moderne (realizate in varianta cu flotoare principale orizontale), trebuie amintita si adaptarea sistemelor moderne de autopropulsie. Momente de referinta in evolutia forajului marin le constituie si punerea in aplicare a unor programe de cercetari marine, precum: « Programul de foraj $tiinjific al oceanelor, elaborat de Fundatia Nationala de Stiinte a SUA si executat sub patronajul guvernului; in anul 1957 a inceput studiul discontinuititii Mohorovicic (din aceasti cauza a mai fost numit si Proiectul Mohole); ¢ Proiectul de foraj in mari adénci, elaborat in anul 1967; nava de foraj Glomar Challenger, echipata cu un sistem de pozitionare dinamica, foreazi in anul 1968, in Golful Mexic, 0 sonda adanca de 2827 m; « Proiectul de foraj in oceane, faza international, a fost inaugurat in anul 1975, avand ca participanti: SUA, URSS, Franta, Germania, Japonia si Marea Britanic; « Programul de foraj in oceane, avansat (AODP), elaborat pentru continuarea recunoasterii ylobale executata timp de peste un deceniu de nava Glomar Challenger. Guvernul SUA a pus la dispozitie o nava mai mare si mai bine echipaté, Glomar Explorer, care a extins 10Foraj marin Lazar Avram forajul de explorare dincolo de posibilitatile navei Glomar Challenger, in special in Antarctica gi in alte regiuni cu clima aspra. Carotele obtinute au dezvaluit informatii deosebit de importante asupra istoricului regiunii si asupra placilor tectonice. Inregistrarea continua a datelor de foraj pune la dispozitia operatorului 0 serie de informatii privind obtinerea unor gauri de sonda de calitate. Transmiterea acestor date prin sateliti la un simulator permite ca, odatd cu simularea conditiilor in care lucreaz sapa, sA se gaseasca, pe loc, solutii pentru continuarea forajului in corditii optime, la un cost substantial redus. O problema delicaté o constituie ins transferul tehnologiei, care cere un personal foarte bine instruit, apt si lucreze cu aparatura sofisticata adusa de progresul tehnic. Desigur, uriagul progres inregistrat de forajul marin nu ar fi fost posibil fara aportul unor discipline de varf precum hidrodinamica, hidroacustica, electronica, automatica ete. 1,2, Cateva aspecte privind partajul marii Moto: ,, La Terre devrait plutét s ‘appeler la Mer” Yvonne Rebeyrol Volumul total al marilor globului (1 362 200 000 km’) reprezinta 97,3% din apa Planetei, Apa de mare contine, in principal, urmatoarele elemente: ¢ clorura de sodiu: 35/1000 - in medie; 40/1000 - in Marea Rosie; 30/1000 - in zonele septentrionale din Siberia; magneziu: 2 milioane de miliarde tone; potasiu: 600 000 miliarde tone; brom: 100 000 miliarde tone; cupru: 5 miliarde tone; uraniu: 5 miliarde tone; + nichel: 3 miliarde tone; * argint: 600 milioane tone; * aur: 6 milioane tone. Amintim ci 71% din suprafata globului (362 milioane km?) este acoperité de apele Oceanului. Din aceasta suprafata totala, platoului continental ii revin 72 milioane km’, pantei continentale 73 milioane km’, iar domeniului oceanic - 217 milioane km’, in figura 1.2 sunt prezentale cateva caracteristici privind partajarea domeniului offshore. Conform Conventiei privind drepturile asupra marii (votata la 30 aprilie 1982 si semnata la 10 decembrie 1982), domeniul offshore a fost llForaj marin Lazar Avram impértit in patru zone: A - marea teritoriala; B - zona de contiguitate (invecinare); C - zona economica exclusiva; D - apele internationale. Onshore Anshore Offshore Marginea continentala Plan Prag Panta Treapta abisal continental | continentald | continentala . 7 Medie 65 - 100 km 15-30 kin - Distant Sis Gandy} 1-1200km | 15-100km | 0- "600 km Medie 133m 1830 m. = ‘Adancime Adancime 7 Sir (rand) 50- 550m {1000-5000 m | 1400 - 5000 medie: { 3795 m Adancime Gradient Sir (rand) or-1° 2°-6° - maxima: 11304 m Suprafata % din 6,7% 1% 3.1% 79.2% upratata | ocean Uscat iniede continentale anta continentala Treapta Fig. 1.2. Partajarea domeniutui offshore [7] Marea teritoriald, Masurata catre larg incepand cu ,,liniile de baza” (basse mer), marea teritoriala nu poate excede 12 mile marine (22,22 km). Statul cotier se bucur&, in marea sa teritoriala, de drepturi importante, dar nu este in intregime suveran (precum in cazul apelor din interiorul tarii); el este obligat s4 tolereze trecerea navelor straine (nave de razboi care posed o autorizatie prealabila). Zona contigud (vecind). Cuprinde 12 mile marine, de la marea teritorialé la zona economicd exclusiva. Statul cotier poate exercita controale duaniere, fiscale, sanitare sau de imigrare, poate preveni sau reprima infractiunile conform reglementarilor in vigoare privitoare la teritoriul siu national sau la mirile sale teritoriale. Zona economica exclusiva. Cuprinde 188 mile marine, de la miarile teritoriale la apele internationale. Statul cotier se bucura de drepturi suverane gi exclusive asupra resursclor vii si minerale ale apelor, solului si subsolului; el dispune, de asemenea, de diverse drepturi care ii 12Foraj marin Lazar Avram permit s& prevind gi sa combata poluarea mari, respectiv sa reglementeze cercetarea liintifici pentru zona respectiva. Sunt libere, totodata, navigatia si survolul. Cel mai adesea, 200 mile corespund platoului continental. Daca platoul continental depaseste 200 mile, limita sa juridica exterioara se va fixa astfcl: « fie la distanta de 350 mile (648,2 km) (maximum) de la cota; * fie la distanta de 100 mile (185,2 km), masurata catre larg, plecdndu-se de la izobata de 2500 m; « fie la linia unde grosimea sedimentelor acumulate pe taluz este egala cu cel putin o sutime din distanta dintre aceasta linic si piciorul taluzului continental. Apele internationale. in principiu, in aceasta zona, oricine poate circula liber, survola, poate cfectua cercctari stiintifice si pescui fara restrictii. Totusi, in cadrul Convenfiei, Zona” (patrimoniu comun al umanitatii) este geraté de asa numita Autoritare. Accasta autoritate va elibera licente de cxplorarc ,,investitorilor pionieri”. In aceasti categorie intra, pe de o parte, Franta, Japonia, India - sau una dintre intreprinderile lor publice sau private - iar pe de alté parte, cele patru consortii internationale in cadrul cdrora societatile americane, germane, belgienc, britanice $i italiene au o pondere determinanta. Observatie: Cine poate deveni, totusi, _,,investitor-pionier”? Conditiile de baza cerute presupun: * sa fi investit cel putin 30 milioanc de dolari inainte de 1 ianuarie 1983; © s& se gdseasca, pentru consortii, printre {arile de origine ale membrilor lor, unul sau mai multe state semnatare ale Conventiei, pentru certificare. Totodata, pentru farile in curs de dezvoltare care au semnat Conventia, conditia de ,,investitor pionier” presupune sa se fi investit, in studiul diverselor module, 30 milioane de dolari inainte de 1 ianuarie 1989. 1,3. Societati de petrol Moto: ,,Les hommes du Pétrole sont comme les chats: on ne peut jamais savoir a leurs vacarmes s‘ils se battent ou s‘ils font l'amour”. Calouste Gulbékian - independent Expresia utilizaté pentru desemnarea celor mai puternice sapte companii petroliere din lume - ,,Majors” - tine seama atat de cifra de 13Foraj marin Lazar Avram afaceri a acestor companii, ct yi de intinderea activitatilor acestora in lume. Asadar, cei ,,gapte magnifici” sunt: Exxon, Shell, Mobil, BP, Texaco, Standard Oil of California si Gulf Oil. Unele dintre cele mai importante “mariaje” produse de-a lungul anilor intre diverse companii petroliere sunt prezentate in tabelul 1.1. Marile ,, mariaje” ale unor companii petroliere Tabelul Lt 1981 Sohio / Kennecott 1981 Elf-Aquitaine / Texas-Gulf 2,74 1981 Du Pont / Conoco 721 1981 Kuwait Petroleum / Santa Fe Int. 2,50 1982 US Steel / Marathon Oil Company 5,96 1982 Occidental Petroleum / Cities Services 4,02 L_ 1983 Phillips Petroleum / General American 1,14 Oil 1983 Diamond Shamrock / Natomas 1,52 1984 Rozal Dutch Oil / Shell Oil : 5,20 1984 ‘Texaco / Getty 10,10 1984 Socal / Gulf Oil 13,20 Observatii: 1) La scari mondial&, un individ consuma circa |,3 tep/an (,,tep” - ton echivalenta de petrol); cxisté mari diferente intre diverse state: @ SUA: 6... 7 tep/an; @ = Europa: 2 ... 4 tep/an; @ Africa: 0,2 ... 0,4 tep/an ete. 2) Conversii importante: @ un baril = 159 litri; @ == 1 baril/zi = 50 tone/an; @ 1 tona de petrol brut = 1,3 tec (,,tec” - tona echivalenta de carbon); # 1 tona de produs petrolier = 1,5 tec; 1000 m? de gaze = 1,4 tec; @ 1000 kWh = 0,125 tec etc. o2. ZAciminte marine de petrol si gaze Hidrocarburile sunt cantonate, cel mai adesea, in domeniul continental, intotdeauna in bazinele sedimentare, in timp ce nodulii polimetalici sunt cantonati, de obicei, in domeniul oceanic. Principalele zécaminte marine puse in evidenta si exploatate rentabil sunt situate in Golful Mexic, Marea Nordului, Oricntul Mijlociu, Africa (platforma continental din dreptul Nigeriei), Asia (in special in zona Indoneziei, dar probabil cé zicdminte exploatabile se mai gasesc in Marea Chinei de Sud si Oceanul Indian - la vest de Peninsula Malacca), CSI. (Marea Caspica, unde productia zilnicd de petrol este de 4-10* tone) si zona Siberiana. Golful Mexic pastreaz’ prioritatea in privinta dezvoltarii moderne a forajului si exploatarii sondelor marine; in anul 1975 aceast4 zona continua s4 detina suprematia pe plan mondial in privinta activitajii de foraj si extractie: astfel, in dreptul coastelor Louisianei, din 1938 gi pand in 1995, s-au efectuat aproximativ 20 000 de gauri de sonda, din care productive s-au dovedit a fi numai 7000. Productia zilnica de titei si gaze este estimata la 2:10° tone titei si 280-10° metri cubi de gaze. in prezent, S.U.A., in zona statelor Louisiana si Texas, cu cele peste 100 de platforme fixe de foraj si 80 de platforme mobile, detin suprafata cea mai mare in aceasta zon. Mexicul executa lucrari de foraj cu aproximativ 30 instalatii (din care cinci mobile si restul fixe) si detine cdteva structuri (Esturian, Atun, Parga etc.), care au o productie zilnica normala aferenta zonei. Marea Nordului s-a dovedit a fi un mare rezervor de petrol si gaze: 7Acimintele exploatabile se afla in ape cu adancimi mai mari de 70m, unele ajungand la 160... 180 m. Pentru a releva eforturile care s-au facut in aceast’ zona, trebuie remarcat faptul ca primele foraje au inceput in 1964; cheltuielile acestor lucrari - pana la posibilitatea exploatarii rentabile - au depasit | 1,25-10° dolari. Aceasta stare de fapt este generata de conditiile dificile de lucru (vanturi cu viteze de peste 100 knV/h gi valuri aproape permanente, cu jnalfimi care in mod curent depagesc 8 m). In prezent, se apreviazi cd rezervele recuperabile de petrol sunt de 6 miliarde tone, iar cele de gaze 3-10° miliarde m*, dar este de presupus ca in spatele acestor cifre publicate se afla si altele care sunt protejate. 15Foraj marin Lazar Avram Orientul Mijlociu detine cea mai mare cantitate de petrol: aproximativ 70% din rezervele mondiale de zacdminte marine. Principalele structuri productive sunt situate in Golful Persic si Golful Arabic; statele care beneficiaz’ de existenta acestora sunt: Arabia Saudita (cea mai mare productie), Iran, Abu Dhabi, Qatar, Dubai, Kuwait, Oman. Pentru o imagine mai elocventa a posibilitatilor zicamintelor din accasta zona dim un singur exemplu: zicimantul Mubarras (Abu Dhabi) produce, din anul 1969, cand a fost descoperit, 30 000 tone/zi - in anul 1970 s-a estimat c& aceasta productie se va mentine, fara a tinc scama de declin, aproximativ 30 000 zile (82 de ani!) si pan’ acum acest lucru s-a confirmat. Africa (platforma nigeriand) ocupa locul 5-6 in ierarhia tarilor care exploateazi petrol prin sonde marine. Rezultatele cele mai bune s-au obtinut la sud de Port Harcour, in ape cu adancimi de peste 100 m, addncimea sondelor nedepasind 3000 m. Ultimele lucrari de foraj au scos in evident’ zic&minte situate foarte aproape de frm, in ape cu adancimi ce nu depasesc 20 m; aceasta situatie favorabila ofera posibilitatea intensificarii lucrarilor de foraj cu cheltuieli mici (in special in Golful Guineea). in afara Nigeriei, in platforma continentalé din vestul Africii sunt semnalate foraje de exploatare (unele cu rezultate pozitive) in apele corespunzatoare statelor Gabon, Camerun, Ghana, Benin si Togo. Asia de Sud-Est are ca principal producator Indonezia (santierul Ardjuna, situat la 35 km NE de Insula Java, unde fundul miarii se afla la aproximatiy 45 m, cu o productic inregistrata in 1978 de peste 15000 tone petrol/zi). impreuna cu gantierele din apele Insulei Kalimantan (Borneo), productia Indoneziei din santierele marine ajunsese in 1980 la peste 25 000 tone/zi, valoare care se mentine si in prezent. in afara zonelor mentionate, trebuie facuta specificatia cd foarte multe tari incearca sd-si completeze rezervele de energie prin exploatarea fundului marilor si, eventual, descoperirea unor zicdminte noi. Faptul c& zicimintele nou descoperite sunt in permanentd crestere conduce la concluzia utilitatii acestor lucrari [1; 2]. Este de-acum sliut de toaté lumea ca lucrarile de foraj marin executate de pe platforma romaneasca ,,Gloria” au pus in evidenti hidrocarburi lichide si-n Marea Neagra. De fapt, inaintea amorsarii lucrarilor de foraj marin cu platforma romAneasca ,,Gloria”, s-au avut in vedere numai cateva lucrari preliminare, precum gi constatarea continuitatii sub apele Marii Negre a unor structuri cu confinut de hidrocarburi fluide puse in evidenté in Depresiunea Varna (Bulgaria). Din punct de vedere geologic, platforma continentalé a Marii Negre se incadreaza in Platforma Meesica: la nord, aceasta este delimitata de falia 16Foraj marin Lazar Avram Peceneaga-Camena, iar la sud, de Depresiunea Varna. Formatiunile geologice intalnite in procesul de foraj sunt: Cuaternar, Pliocen, Sarmatian, Cretacic, Jurasic, Triasic $i Permo-Carbonifer. La adancimea de peste 5500 m este de presupus intrarea in fundamentul cristalin. Tectonic, exist trei blocuri: - nordic, delimitat de falia Peceneaga-Camena si Capidava- Canara; - central, mai coborat decat primul gi delimitat de falia precedenta si falia Eforie-Topraisar; - sudic, cazut sub forma unui sinclinal care se continua catre Varna. fn general, forajul de pe platforme situate in Jargul marii prezinta unele particularit&ti care vizeaza, in special, conditiile de lucru, si anume: valuri inalte, vanturi puternice, curenti marini ete. Tehnologia de foraj propriu-zisa nu are insa deosebiri substantiale in comparatie cu metodele clasice. Pentru zona Marii Negre, se vor face cAteva specificatii utile. Statisticile facute pe ultimii o suta de ani arata cd viteza maxima a vantului nu dcpaseste 50 m/s; vanturile cu viteze de 30 ... 50 m/s au durata de 3 ... 5 ore. Directiile predominante ale vanturilor sunt N-NE in perioadele reci (cand apar si cele mai periculoase vanturi) si S-SE - in ccle calde. Odata la 100 de ani sunt posibile vanturi cu viteze de peste 60 m/s. inaltimea valurilor poate depasi 5 m in perioadele de toamna- iama gi este sub 3 m in perioadcle primavara-vara. Curentii de suprafata din Marea Neagra se deplaseazi, in general, spre sud - cauzele acestei orientaéri sunt aportul unor mari cantitaéti de apa dulce din apele curgatoare, precum si directia vanturilor; curentii de suprafata au o viteza de 0,12...0,15 m/s. Curentit de profunzime au orientari fara predilectie, dar viteza acestora este comparabili cu cea precedenta (aproximativ 0,16m/s). Temperatura apei se modifica astfel (in perioada de vara): 20 ... 25 °C la suprafata; 9 °C la 50 m; 7,4 °C la 100 m. Alte date: - salinitatea apei: 20 ... 22 %; - concentratia de H)S: 0,6 ... 0,8 mi/l; - depunerile de microorganisme pe structurile imersate: 8 ... 10 kg/m anual: > presiunea admisibila pentru solul marin: 15 ... 20 MPa.4, Platforme pentru foraj - extractie Aga cum s-a mai specificat, particularitatile forajului marin au in vedere, nu tehnologia de foraj ca atare, ci, in special, modul cum este rezolvata problema plas&rii instalatiei de foraj propriu-zise pe o punte de lucru care nu fie afectaté de valuri. Evident, toate constructiile realizate pana in prezent sunt rezullatul cautarii indelungate a unor solutii tchnico-economice optime. Tnstalatiile pentru forajul marin sunt constituite din doua elemente distincte: platfor ‘ma gi instalatia de foraj. Platforma de foraj marin reprezinté o constructie hidrotehnicd destinata sustinerii echipamentelor necesare realizarii forajului in cAmpurile petrolifere submarine si care, in timpul lucrului, este fixata de fundul mirii, se sprijind pe acesta sau pluteste. Ea este compusa, la randu-i, din doua parti principale: - structura de baza prin care platforma, in functie de tipul ei, este legata de fundul mari, se sprijina pe acesta sau pluteste; - corpul platformei, solidarizat sau sprijinit de structura de baz’, pe care se monteazA echipamentele instalatiei de foraj si cele auxiliare (indiferent de pul platformei, se afl deasupra apei). Platformele de foraj marin, construite intr-o mare diversitate de tipuri si variante constructive, se clasifica, cel mai adesea, in functie de posibilitatea schimbarii locatici pe parcursul duratei de lucru. Aver astfel: o insule pentru foraj; o platforme stationare: fixe, gravitationale; o platforme mobile: autoelevatoare, submersibile, semisubmersibile, vase pentru foraj. Exista si alte criterii de clasificare a platformelor. Astfel, dup4 pozitia platformei in timpul forajului, raportaté la fundul marii, avemn: o platforme legate de fundul mari: platforme fixe; o platforme sprijinite pe fundul miarii: gravitationale, autoelevatoare, submersibile; o platforme plutitoare: semisubmersibile, vase de foraj. Dupa starea platformei in timpul (ransportului de la santierul de constructic la locatie, sau de la o locatie la alta, platformele pot fi remorcate, autopropulsate sau transportate cu barje sau cu nave speciale. 20Foraj marin Lazar Avram in functie de materialul folosit cu preponderenta la constructia platformelor, acestea pot fi clasificate dupa cum urmeaza: o platforme din otel; o platforme din beton; o platform hibride (din beton si otel) etc. In cele ce urmeaza se va accepta criteriul de clasificare ce tine seama de posibilitatea schimbirii locatiei pe parcursul duratei de lucru: insulc artificiale pentru foraj; platforme stationare; platforme mobile. 4.1, Insule pentru foraj - extractie Insulele pentru foraj sunt insule artificiale, dowd exemple sunt caracteristice pentru aceste tipuri [1]. Una din acestea a fost construita in apele arctice din partea de nord a Canadei (la aproximativ 20 km de delta fluviului Mc Kenzie). Pentru aceasta, pe o suprafaté corespunzatoare viitoarei instalatii, s-a dragat fundul mari si s-a aglomerat mil, nisip si pietrig (formarea insulei artificiale s-a facut in doua etape, vara), iar inaltimea finala a avut 5 m. Pe aceasta s-a montat o instalatie de foraj usoara. Conditia de stabilitate a instalatici este impus& ins’ de rezistenfa la compresiune a fundatiei. Pentru evitarea unor dificultiti este necesara pregitirea insulei (compactarea pAmantului dragat i colectarea de probe pe care si se verifice inegalitatea: G,: A < 6,o, in care: Gz reprezinta masa utilajului pe © fundatie; 4 - aria sectiunii suprafetei de contact a fundatiei cu paméntul; o;, - rezistenta la compresiune a pamantului de fundatie). Sunt preferabile fundatiile prefabricate din beton armat. Al doilea exemplu il ofera zicAmantul in exploatare de la Long Beach - SUA. Pentru a nu afecta estetica portului, in fata Golfului San Pedro s-a construit un dig artificial, iar intre arm si dig s-au construit patru insule artificiale (adancimea apei find de 12 ... 15 m s-au putut face dragari de pe fundul mirii). Pentru consolidare, insulele au fost inconjurate cu blocuri masive din beton si piatra. in interiorul fiecarei insule (a cdrei suprafata nu depaseste 0,5 ha) s-au sapat cate dowd sau patru santuri-beci, consolidate prin betonare. Instalatia de foraj se amplaseazi deasupra beciului. Pentru usurinta operatiilor, in aceste santuri (adanci de 1,5 m gi late de 6 ... 9 m), inca de la constructie, se fixeazi coloanele de ghidaj de 508 mm, iar de la ficcare locatie se pot realiza dirijat mai multe gauri de sonda. Instalatiile de foraj sunt constituite din parti componente distincte, care se pot deplasa - prin 21Foraj marin Lazar Avram culisare - de la o locatie la alta; turlele sunt invelite Ja exterior cu panouri care asigura intregului ansamblu un aspect placut. Consiruirea insulelor artificiale pentru montarea instalatiilor de foraj constituie ins’ o solutie costisitoare; aceasta nu trebuie adoptata decat in cazul unor adancimi de apa mici si numai pentru situatiile cand sondele de foraj vor deveni sonde pentru exploatarea hidrocarburilor fluide. 4.2. Platforme stationare Acestea se folosese atat pentru foraj, cdt si pentru extractia hidrocarburilor. Datorita costului_ridicat, conceptul _ platformelor stationare alc&tuite din structura bazala (suportul) si platforma propriu- zis s-a modificat in timp, astfel incdt acestea si poati asigura forarea unui numar mare de gauri de sonda, eventual folosind concomitent doua instalatii de foraj; de aici si necesitatea ca platformele stationare sa fie utilizate in special in zone sigur productive. fn funetie de conceptia constructiva si de particularitatile functionale aceste platforme se pot grupa, asa cum am mai mentionat, in doua categorii: ~ platforme fixe, a c&ror stractura de baz’ este fixaté de fundul miarii: platforme fixe din zabrele tubulare; platforme turn; platforme fixe din beton; platfurme cu picioare tensionate; turnuri ancorate; - platforme gravitationale, a c’ror structura de bazi se sprijind pe fundul miéarii: platforme gravitationale din otel; platforme gravitationale din beton; platforme gravitationale hibride. Constructia platformelor fixe presupune doud variante de baza: din zabrele tubulare sau din tuburi cu diametre mari. Ambele tipuri se asambleaza in docuri uscate; pentru transportul la locatie exist mai multe posibilitati (succesiunea fazelor de transport si lansare rezulta din urmarirea figurilor 4.1 ... 4.3): a, Dupa asamblare, suportul (care poate avea 4 ... 12 piloni de sprijin) se incarca pe un slep si este adus la locatie. Aici, structura (suportul) este ridicaté de pe slep cu ajutorul unor macarale plutitoare puternice (1500 ... 30000 KN) si este asezatd pe suprafata apei (fig. 4.1); pentru verticalizare se poate folosi o singura macara. 22Foraj marin Lazar Avrai Fig. 4.1. Transportul in pozijie orizontala si verticalizarea platformelor fixe b. La montarea pe slepul de transport, suportul este pozitionat inclinat, pe un plan de pe care poate aluneca - atunci cand este necesar acest lucru. La locatic, partca de sus a structurii se ancoreaza la 0 macara plutitoare care are rolul de a o ghida din momentul cnd structura incepe sa patrunda in apa si pana in momentul verticalizarii (fig. 4.2). < Ny Fig. 4.2. Transportul in pozitie inclinaté $i verticalizarea platformelor fixe c. Tuburile cu diametre mari, eventual completate cu camere de flotare suplimentare, pot asigura plutirea structurii; dupa transportul acesteia la locatie, partea de sus se ancoreaza, iar elementele de plutire se imerseaza controlat (fig. 4.3). 23Foraj marin Lazar Avram Fig. 4.3. Transportul far slepuri si verticalizarea platformelor fixe Pentru fixarea pilonilor (de preferat in roci bine consolidata) sunt, de asemenea, mai multe posibilitati. In cele mai multe cazuri, greutatea proprie este suficienta pentru ca pilonii sa strabat& stratul de mil gi nisip si s& ajunga la suportul solid; daca insi grosimea stratului de mil si nisip este mai mare de 7 ... 8 m, prin interiorul pilonilor se introduc jeturi puternice de apa care spala mlul si provoaca patrunderea pilonilor. Pentru aceasta operatie sunt necesare, la suprafata, pompe puternice care s& asigure spalarea simultana a tuturor pilonilor. In caz contrar, se va face spalarea (jetisonarea) din aproape in aproape, astfel incat sa se realizeze 0 coborare uniforma a structurii; oricum, pentru evitarea rasturnarii este de dorit ca, in tot timpul fixarii, structura metalicd s& fie ancorati de o macara plutitoare. Dupa ce pilonii au ajuns pe roca masiva, incepe operatia propriu-zisa de fixare. Metodele clasice folosite sunt: prin vibratii, prin percutii si prin gauri de sonda tubate $i cimentate. a. Fixarea pilonilor prin vibratii La partea inferioar& pilonii au o portiune ascutiti pentru a facilita penetrarea liniei de mal si apoi patrunderea in roca masiva RM. La partea superioara a fiecarui pilon se monteaza cate un vibrator V (fig. 4.4). 24Foraj marin Lozar Avram ayy Fig. 4.4. Schema fixarii pilonilor prin vibrafii: NV-nivelul valurilor; LM-linia de mal; RM-roca masiva Pilonii penetreazd roca masiva prin vibratii, pe distante de ordinul a 6... 10 m (distante suficiente doar pentru cazul zonelor linistite). Metoda prezinté dezavantajul micsorrii rezistentci suportului, ca urmare a vibratiilor aferente. 6, Fixarea pilonilor prin percutii Metoda este similar’ cu fixarea prin percutii. Pilonii au, in acest caz, peretii dublii. Peretele interior este ascutit in partea de jos; cei doi pereti concentrici nu sunt solidari (la primele platforme fixate prin acest procedcu, peretele interior, un burlan, era introdus in pilonul de baz& dupa verticalizarea suportului; ulterior, pilonii S-au construit cu pereti dubli inca din faza de montaj). La partea superioara a peretelui interior 1 se monteazé o reductie de sacrificiu 2, care este loviti de lestul 3, cu ajutorul sonetei S, de pe vasul tender VT (fig. 4.5). Peretele interior patrunde in roca masiva pe o distanta de pana la 15 m. 25Foraj marin Lazar Avram 1 ! | | Ae lan Fig. 4.5. Fixarea pilonilor prin percutii Ca si in cazul vibratiilor, rezistenta suportului este mult diminuata de efectul percutiilor. Sistemul acesta, ca si precedentul, are sorti de izbanda doar in cazul zonelor linistite, unde se cer adancimi mici de penetrare a rocii masive RM. Pentru economie de material, la aproximativ H/2 (fig. 4.5) se monteaza o reductie sténga 5, cu pasul mare (momente de insurubare-degurubare mici), recuperandu-se circa jumatate din materialul tubular al peretelui interior al pilonului. O varianté a acestui procedeu o constituie fixarea indirecta, prin intermediul unor tuburi pilot (fig. 4.6). in timpul baterii, tuburile pilot 2 sunt ghidate fie prin inelele 3 si tuburilc inferioare 4 care sunt sudate la exteriorul pilonilor 1 (fig. 4.6, a), fie numai prin tuburile inferioare 4 (fig. 4.6, 5), fie prin interiorul pilonilor (0 parte din tuburile pilot) si prin interiorul tuburilor inferioare solidarizate de piloni (cealalta parte a tuburilor pilot). Pilonii sunt confectionati prin sudarea unor tronsoane de tuburi cu grosimi diferite, cea mai mare fiind in dreptul liniei de mal (mai exact Ja suprafata superioard a stratului de mal depus pe fundul mari). 26Foraj marin Lazar isha a Fig. 4.6. Fixarea indirecté prin tuburi pilot (schemé) [8; 18] ¢. Fixarea pilonilor prin gauri de sondé tubate si cimentate Aceasta este metoda cea mai sigura de fixare. In astfel de cazuri, deasupra pilonilor se monteaza instalatii de sondeze - cventual fixate pe slepuri - care asigura forajul, tubarea si cimentarea; in gaurile de sonda astfel realizate se introduc tuburi pilot din metal, care se cimenteaza pe toaté lungimea. Pentru siguranta, acestea se prelungesc in interiorul pilonilor. $4 presupunem cA pilonii au traversat linia LM gi au ajuns pe roca masiva RM. in aceasta pozitie (fig. 4.7), deasupra fiecarui pilon 1 se monteaza cate o instalatie de foraj cu capacitate mica, care va realiza, prin interiorul pilonilor, gaiuri de sond& cu adancimi de 60...100 m (ca fluid de foraj se foloseste apa de mare). Fig. 4.7. Fixarea pilonilor prin gduri de sondé tubate si cimentate (coloand pierduta) 27Foraj marin Lazar Avra Se tubeaza apoi coloana 4, conform metodelor clasice; de regula coloana este pierdut&’ (lainer). Lansarea se efectueazd cu ajutorul garniturii de foraj 2, prevdzuta la partea inferioaré cu reductia stanga 3 (lansator). Partea inferioara a coloanei este prevazuta cu un giu cu valva. Se efectueaza apoi cimentarca pana sub reductie. Exist& si varianta tubarii coloanei la zi, urmata de cimentarea pe 0 indltime egal cu 2h (fig. 4.8) sau la zi. Fig, 4.8. Fixarea pilonilor prin géuri de sondé tubate la zi si cimentate Aceast& metoda se aplica si in cazul platformelor prevazute cu un singur pilon (monopode), folosite cu precadere in zonele arctice (fig. 4.9). Pilonul dublu are diametrul interior de cel putin 4 metri. La montaj, in spatiul inelar dintre peretii 1 si 2 (fig. 4.9) se prevad ghidajele 3 (se foreaza, cel mai adesea, patru gauri de sunda; garniturile de foraj 4 aferente vor fi ghidate de dispozitivele 3). Apoi, fiecare gaura de sonda este tubati si cimentatd, realizindu-se rigidizarea celor doi pereti, respectiv se obtine fixarea suportului in roca masiva. Montarea instalatici propriu-zise de foraj trebuie facuta numai dupa fixarea structurii. Un exemplu tipic de o astfel de structur& modernizata este cel referitor la santierul Brent (Marea Britanie) - montata pe sase piloni (picioare), din care trei (pe o parte) cu diametre 28Foraj marin Lazar Avram mai mari, pentru flotare in timpul transportului. Fixarea se face prin forarea unor gauri de sonda cu diametrul de aproximativ 2 m, prin interiorul picioarelor care au diametre de peste 4 m, la adancimi de 60 m in roca bine consolidata si introducerea unor piloni-burlane cu diametrul de | m, care se cimenteaz&. Este mai mult ca sigur of o astfel de fixare a structurii metalice asigura stabilitatea pe orice vreme. Fig, 4.9. Fixarea pilonului (platforma monopoda) fn continuare sunt prezentate cateva tipuri de platforme stationare performante, fixe si gravitationale. 4.2.1. Platforme fixe din zdbrele tubulare fn mod curent, platformele fixe din zabrele tubulare sunt constituite din trei parti distincte: pilonii pentru ancorare 5 (fig. 4.10), montati cu unghiuri de inclinare « < 10°; partea de deasupra nivelului malului care se continua catre suprafata cu acelasi unghi; cadrul metalic 2, vertical de la suprafata apei pana la corpul platformei 3. Structura de baza se prezinta ca o structura spatiala de grinzi cu zAbrele de forma troncopiramidala, formati din unul, dowd sau trei tronsoane, fixata prin pilonii de ancorare 5 de fundul marii. Elementele 29Foraj marin Lazar Avram principale de rezistent& ale acestei structuri sunt pilonii 1, solidarizati intre ei prin 7&brelele tubulare 4 (tevi orizontale si oblice). Zabrelajul este fie in X fie in K. Corpul platformei 3 are in componenta sa mai multe punti de lucru. Numérul pilonilor se stabileste in functie de solicitarile la care este supus cadrul, in conditiile cele mai severe; platforma propriu-zisi trebuie proiectaté pe mai multe niveluri, astfcl incat pe o suprafata cat mai mic& si poata incapea toate elementele necesare. Fig. 4.10. Platforma fixa din zabrele tubulare (schema) [2; 18] Diametrul pilonilor de sprijin nu poate fi mai mic de | m, iar grosimea cea mai mare de perete se poate alege in dreptul liniei de mal, considerata ca una din zonele solicitate ale cadrului. Pentru stabilirea starii de solicitare asupra unui pilon, sc presupunc ca intreaga structura sc comportd ca un corp rigid (in distribuirea fortei ce actioneaz& asupra fundatiei) si ca fortele laterale (provenite din actiunea valurilor, vanturilor si curentilor) sunt preluate in mod egal de toti pilonii. Cel mai adesea, pentru situatiile practice, cadrul este idealizat ca forma: picioarele tubulare si coloanele puntii sunt considerate continue gsi articulate in punctele A si B (fig. 4.11), adicd acolo unde momentele luate pentru picioare gi punte tree prin zcro (se admite c& in punctele A si B fortele de forfecare sunt egale). 30Foraj marin Lazar Avram Oricum, partea imersaté a structurii trebuie si contin’ un numar cat mai mic de zabrele pentru a asigura o transparenta maxima la trecerea valurilor. Platformele de dimensiuni mici, care lucreazi in ape cu adancimea mai mica de 50 m, sunt echipate integral sau partial cu instalatia de foraj. Ele se utilizeazi in zonele cu ape calme, precum cele din Golful Mexic sau cele apropiate acestuia, unele zone din apropierea coastelor Oceanului Atlantic etc. Este vorba de platforme cu dimensiuni mici pe care se monteazi turla, troliul si masa rotativa, respectiv un vas tender stationar pe care se amplaseazd restul echipamentului (pompe, rampa de prajini etc.). Solutia aceasta prezint& totusi un dezavantaj important: atunci cand marea devine agitata, activitatea trebuie oprita. Este si motivul pentru care, incepandu-se cu anul 1983, s-a folosit din ce in ce mai putin, jar la ora actuala este abandonata aproape total. Fig. 4.11. Schema distribujiei eforturilor pe platforme fixe: I-piloni de ancovare; 2-cadru metalic; 3-corpul platformei [1] Platformele cu dimensiuni medii, mari si foarte mari lucreaz’ in ape cu adancimi care depagese 50 m, avand de obicei corpul echipat integral cu instalatia de foraj-cxtractie. Principalele zone exploatate cu astfel de platforme sunt (intre paranteze sunt precizate adancimile apelor): Golful Mexic (410 m), Canalul Sfinta Barbara (368 m), Marea Nordului (187 m), partea sudic& a Oceanului Atlantic (170 m) etc. Constructiile sunt dotate, in majoritatca cazurilor, cu turle »dinamice”, 31Foraj mar Lazar Avram care se deplaseaz4 pe sine, pe partea superioara a corpului, forandu-se pana la 70 de sonde pe 0 locatie. Principalele activitali desfagurate in santierele navale privesc: executia modulelor structurii de baz’, asamblarca accstora, executia si asamblarea modulelor puntilor. Activitatile desfigurate pe mare au in vedere: transportul structurii de baza la locatie, fixarea acesteia, transportul puntilor, asamblarea platformei le locatie si finalizarea echiparii acesteia. Fixarea structurii de~baz in roca bine consolidataé a fundului méarii se face in functie de marimea platformei si de conditiile de mediu in care aceasta va lucra. Exist’ doud posibilit&ti: fixarea direct’, de obicei prin batere (fara utilizarea unor elemente de leg&tur4 intre structura de baza si fundul marii) si fixarea indirecta (prin intermediul unor tuburi pilot) (cf. fig. 4.6). Procedcul din urmé se utilizeaza cu precadere in cazul platformelor de dimensiuni medii, mari sau foarte mari care lucreaza in zone cu conditii climatice grele sau foarte grele (Marea Nordului, Golful Mexic, Oceanul Atlantic - in largul coastelor Africii de Vest si Americii de Sud ete.). Specialistii apreciaz4 ci platforma fix’ BP-Forties (montati in Marea Nordului de Anglia) reprezinta tipul de platforma fix completa pentru foraj si productie, Principial, accasta permite concomitent forarea, Tespectiv extractia hidrocarburilor din sonde deja forate. Aceasta a fost Proiectaté sa lucreze in conditii foarte grele: adancimea apei de 122 m; viteza vantului de 200 knv/h concomitent cu valuri de 23 m (in cazuri exceptionale, valurile pot atinge 29 m!), inaltimea platformei de la fundul mari pana la puntea superioara este de 167 m, iar turla de foraj are indltimea de 43 m. Platforma are sase picioare si patru punti distincte (fig. 4.12). Costul unor astfel de platforme este in functie de adancimea apei in care lucreaza. Astfel, pentru ape adanci de 50 m costul este de aproximativ 8 milioane dolari; pentru 100 m, 18 milioane dolari, iar pentru 150 m - 25 milioane dolari (in aceste preturi nu intra instalatia de foraj, iar valorile sunt declarative). 32Foraj marin Lazér Avram Fig. 4.12. Platforma fixd BP-Forties - componenta puntilor [1; 11]: @- puntea superioara: 1 - turla de foraj; 2 - turnul radio; 3 - turn pentru flacdra, 4 - rampa pentru burlane; 5 - macarale; 6 - uzina de forya; 7 - rampd pentru material tubular; 8- platformd elicopter; 9 - grinzi pentru deplasarea turlei; 10 - laborator analize carote: 1 - trape de acces: 12 - birouri; b - puntea a doua (nivel 40,32 m faté de linia de apa): | - turn radio: 2- macara; 3 - rampd pentru burlane: 4 - birouri: 5 - lift: 6 - depozit material tubular; 7 - turn flactirés; 8 - esapamente turbine; 10 - aparate de control: 11 - trape; 12 - acces capete de eruptie; © - puntea a treia (nivel 32 m): 1 - dispozitiv (capsula) de salvare; 2 - spatii de locuit; 3 - lift; 4 ~ rezervoare pentru ciment vrac; 5 - pumpe de noroi; 6 - capete de sonda; 7 - rezervoare pentru chimicale; d- puntea a patra (nivel 23,47 m): 1- spatiu pentru locuit; 2 - salé cu panouri electrice de control; 3 - spagiu pentru manifolduri de productie; 4 - pompe; 5 - lift; 6 - compresoare; 7 - uscditoare pentru aer fn zone cu valuri si vanturi moderate si in ape cu adancimi maxime de 30 m se folosesc platforme fixe din beton. Spre deosebire de cele metalice, acestea prezinti avantajul unei rezistente sporite la coroziunea apei méarii sau lacurilor. Constructia este simpla si realizabila in variante difcritc. Piesa bazalA o constituie un pilon din beton, gol in interior, turnat prin centrifugare: pentru ape adanci de 7 m, diametrul 33Foraj marin Lazar Avram recomandat este de 965 mm, pentru 18 m, 1220 mm iar pentru 60 m, 1 524 mm. Pentru o mai mare siguranta, betonul se armeazi, desi, in lacul Maracaibo (Venezuela) s-au folosit piloni nearmati. Pilonul din beton | se introduce pana la o adancime convenabila (prin jetisonare) - operatia de introducere se face de pe un slep, care, eventual, poate fi folosit ulterior si pentru foraj; in interiorul pilonului din beton se afla ghidajele 2 care faciliteaza introducerea unui burlan din metal 3 care se bate astfel incat sa patrunda pe o inaltime mai mare (fig. 4.13). Fig. 4.13. Platformd fixa din beton: schema fixarii Platforma de lucru 4, tot din beton, trebuie si aiba dimensiunile corespunzatoare tubului metalic si ale celui din beton; etangarca cu tubul din beton se face prin mansoanele 5, iar cu tubul metalic, prin introducerea unui liant (eventual tot ciment) in spatiul 6. Lucrarile de foraj sc cxccuta de pe un slep special amenajat (cu turla si masa rotativa intr-o pozitie care si permita intrarea acestuia deasupra burlanului 3). Dupa realizarea yaurii de sonda, pe platforma 4 se monteaza intreg echipamentul de suprafata al unei sonde productive. 4.2.2. Platforme fixe turn Structura de baza a acestor platforme este asemanatoare cu cea a platformelor fixe cu zabrele tubulare (in cazul de fata pilonii sunt verticali) (fig.4.14). Acestea pot fi cu patru picioare (fig. 4.14, a), cu trei si monopode. fn mod obisnuit, se folosese pentru ape putin adanci (30 m) gi in zonele arctice. Transportul acestora se face fie pe slepuri, fie folosind forfa de flotabilitate a cadrului (evident, f&rd platforma si instalatie). Picioarele au diametre mari - aproape 5 m, iar peretii sunt 34Foraj marin Lazar Avram dubli (fig. 4.14, 5). In spatiul inelar dintre peretii cxteriori si interiori (fig. 4.14, ¢) se afla ghidaje prin care se introduc piloni pentru fixare - acestia, formafi din material tubular cu diametrul exterior constant, pot fi cimentati pe o indltime astfel incat s& fie asigurata stabilitatea (de regula, cimentarea pilonilor se face astfel incat pasta de ciment s& ias& la nivelul malului, iar pilonii se prelungesc in interiorul picioarelor). Fig. 4.14. Platformd fixd turn [1; 2] Tevile intcrioare sunt folosite ca legaturi intre fundul marii si platforma; prin acestea se efectueazi forajele propriu-zise - instalatia de foraj se monteaza succesiv de la un picior la altul (in gaurile de sonda se introduc tevile care se cimenteaza). Platformele turn monopod (fig. 4.15) au un picior principal 1 constituit din burlane cu diametrul de 3 ... 4 m; suspendarea pe fundul miarii se face pe doi suporti orizontali tubulari 2, care sunt solidarizati de piciorul principal prin intermediul unor {evi 3 oblice gi a sase tevi orizontale 4. Pentru fixare, capetele tevilor 2 sunt prevazute cu ghidaje in care, de la suprafata, se introduc piloni care se bat in roca de fundatie (v. si fig. 4.9). 35Foraj marin Lazar Avram Fig.4.15. Platformd fixa turn, monopoda O alti variant& constructiva o reprezinta platformele fixe de tip turnuri ancorate (fig. 4.16). Si in acest caz, structura de baz& a unei asemenea platforme este asemanatoare cu cca a platformei fixe cu zabrele tubulare. Totusi, pentru aceeasi adancime a apei in zona de instalare, aceasta din urma este mai usoara, mai supla si mai elastica. Acest fapt se datoreaza modului in care lucreaza structura de baza. Astfel, baza structurii 1 fiind fixata de fundul marii cu ajutorul tuburilor-pilot de la colfuri 2 sau din zona centrala 3, iar partea superioara fiind ancorata de acesta, turnul se poate deplasa inainte si inapoi cu valul (tinandu-se seama ca forta valurilor este ciclica); unghiul de inclinare trebuie si varieze in intervalul 2° ... 3°. In aceste conditii, tuburile-pilot de fixare sunt mai putin solicitate, in timp ce cablurile de ancorare 4, plasate la partea superioara a structurii, sub corpul platformei 5, trebuie s& preia cea mai mare parte a sarcinilor datorate vanturilor, valurilor si curentilor marini Etapele executici, transportului si instalarii la locatie sunt similare cu cele de la platformele fixe, din zabrele tubulare. Anumite particularitati sunt legate de instalarea la locatie. Aceasta presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni: - lansarea structurii de bazi de pe slepul cu care a fost transportaté si aducerea ci, prin balastarea controlaté a tancurilor 6, solidare cu structura de ba7A (v. fig. 4.16), in pozitie vertical; - coborarea structurii de baz (prin balastare), cdtre fundul mari, pana in momentul agezirii pe acesta; - instalarea cablurilor de ancorare gi baterea tuburilor pilot. 36Foraj marin Lazar Avram Fig. 4.16. Platforma turn ancorata 4.2.3. Platforme fixe cu picioare tensionate Structura de bazi a unei platforme cu picioare tensionate (fig. 4.17) contine, ca elemente de baza, coloanele verticale 1, concepute ca flotoare, solidarizate intre ele la partea inferioara prin flotoarele orizontale 2, iar la partca superioara prin corpul _ platformei 3. La locatie, platforma este mentinutd deasupra gaurii de sonda prin picioarele (liniile de ancorare) 4, legate de masivele din beton 5, sprijinite de fundul m&rii sau incastrate in solul marin. Masivele din bcton au incorporate elementele de cuplare 6 cu capetele inferioare ale liniilor de ancorare. Picioarele 4 sunt mentinute in tensiune cu ajutorul unor sisteme hidraulice de tensionare, incorporate in picioarele de la extremitatile structurii de baz. in felul acesta, pe intreaga durat& de lucru, pe timp de furtuna, sunt preluate oscilatiile platformei, respectiv se asigura mentinerea acesteia pe amplasament intre limitcle admise (deplasarca orizontali admisa este de 5 ... 10% din adancimea apei). Picioarele unei asemenea platforme, in numéar de patru sau gase, lucreaza la intindere, deci in conditii mai favorabile pentru ofeluri, in timp ce la platformele fixe din zAbrele tubulare (sau la platformele turn) 37Lazér Avram Foraj marin pilonii lucreaza in compresiune. O linie de ancorare poate fi realizata ca o pies unica, din material tubular imbinat prin sudare, sau ca 0 garnitura de material tubular asamblat prin infiletare. Fig. 4.17. Platformé cu picioare tensionate Corpul platformei, neetans si neplutitor, are in component mai multe punti gi sustine intregul echipament de foraj (cu turla dinamica), respectiv echipamentele auxiliare. Asemenea platforme, de pe care se pot fora 20 ... 58 sonde, au fost instalate in Marea Nordului si in Golful Persic. $i incd ceva: incepandu-se cu anul 1989, in competitia pentru invingerea addncimilor mari de apa (peste 1000 m), platformele cu picioare tensionate au reprezentat continuu o solutie constructiva de viitor. 4.2.4, Platforme gravitationale din beton Platformele gravitationale sunt astfel concepute incat atat sprijinirea pe fundul mari, pe intreaga durata de lucru, cal gi stabilitatea pe orice vreme, s& fie asigurate de grcutatea proprie a acestora, nemaifiind nevoie de elemente de leg&tura cu fundul marii ca in cazul platformelor fixe. Fvident ca, in acest caz, suprafata interioara a structurii 38Foraj marin Lazar Avra de baz& trebuie s& aib& o aric suficient de mare astfel incét presiunea rezultata din greutatea platformei, care se exercitd asupra fundului marii, s& fie mai mic4 decAt presiunea admisibila a rocii din zona de instalare. Platformele gravitationale din beton concepute initial pentru zonele cu conditii dificile de lucru din Marea Nordului (adancimea apei de mare de peste 80 m, inaltimea maxima a valurilor de peste 23 m, viteza maxima a vantului de peste 56 m/s ) si adaptate ulterior yi pentru alte mari si oceane, se pot grupa in dou’ categorii: > platforme gravitationale turn cu cheson de imersiune; > platforme gravitationale cilindrice. Prototipul platformelor gravitafionale turn 1\ constituic platforma cu un singur pilon (fig. 4.18), care la baz& are un cheson celular din beton, iar, la partea superioar’, 0 punte metalicd ce reprezinti platforma de foraj propriu-zisa. Principial, chesonul celular si pilonul sunt construite ca sa pluteasca; la lucatie, imersiunea se face prin umplerca controlaté a unor celule din cheson (cele de la exterior) cu apa. Conditia stabilitatii este asigurati de greutatea proprie, dar fundul marii trebuie s4 fie cat mai orizontal. Fig, 4.18. Platformd gravitationalé din beton si celule de imersiune [1] 39Foraj marin Lazar Avram Platforma gravitationala turn cu patru coloane reprezinti solutia constructiva adoptat’ pentru zonele din Marea Nordului in care addncimea apei depaseste 100 m, iar solul marin are rezistente mici de compresiune. Structura de bazd a unei asemenea platforme arc ccle patru coloane 1 legate monolit, la partea inferioara, de chesonul multicelular 2 (fig. 4.20). Suprafata de sprijin dintre placa inferioara 3 si fundul marii este mai mare decat in cazul platformelor similare care au unul sau trei picioarc; sc rcalizeazi astfel compatibilitatea dintre presiunea foarte mare datorat’ greutatii platformei (in multe cazuri depageste 2-10? N) si presiunea admisibila a pamantului de sub placa inferioara. fn acest caz, solidarizarea celulelor exterioare 2 ale chesonului cu placa inferioara 3, se face cu ajutorul elementelor de legatura S. De obicei, la o platform’ cu patru coloane, doud dintre acestea sunt folosite pentru ghidarea coloanelor conductor (se pot astfel fora, de pe o locatie, 40 ... 52 sonde). Exist si situatii cand ghidarca coloanclor conductor se face prin exteriorul coloanelor platformei, prin placile de ghidare (din ofel) montate intre doud din cele patru coloane, respectiv prin placile de ghidare montate in chesonul multicelular. Totodata, corpul platformci 4 indeplineste, in acest caz, gi functia elementului de solidarizare dintre varfurile superioare ale coloanelor (cf. fig. 4.19). Fig. 4.19. Platformd gravitafionala din beton cu patru coloane [9] 40Foraj marin Lazar Avram Pentru santierul Brent a fost construiti o platform’ similara prevazuta cu patru piloni si 36 de celule; indltimea totala a structurii (din beton armat) este de 166 m din care, partea de deasupra apei este de 26 m. Greutatea tolald este de 275 000 Uf din care armatura metalica reprezint’ 3 000 tf. in cazuri de forti majora, celulele goale pot fi umplute cu petrol, capacitatea de stocare fiind apreciata la aproape 10° t in afara acestor solutii constructive, existé si platforme gravitationale cu coloane intermediare verticale, platforme gravitationale monopod cu coloane intermediare inclinate, platforme gravitationale cu placi intermediare de solidarizare a coloanelor etc. [16]. Principial, aceste platforme nu difer’ nici din punct de vedre constructiv, nici din punct de vedere functional, de platformele prezentate anterior; elementele de inovatie vizeazi realizarea unei mai bune stabilitati, respectiv posibilitatea lucrului, in conditii optime, pentru adancimi ale apei variind intre 300 si 400 m (Marea Nordului). Desigur, platforme gravitafionale turn cu o singuri coloan’ si cheson de imersiune sunt instalate gi in alte mari decat Marea Nordului, dar in zone cu ape putin adanci: Marea Baltica - Germania (16 ... 25 m), Marea Ohotsk - Rusia (30 m), Oceanul Atlantic de Sud - Brazilia (13 m) [17; 18]. Platformele gravitationale cilindrice sunt concepute, ca si platformele gravitationale turn, atat pentru efectuarea operatiilor de foraj- extractie, cAt si pentru stocarea tifteiului (instalate cu precadere in Marea Nordului). O astfel de platforma are structura de bazi formata dintr-o coloana cilindrica interioara, solidara cu o placa de baza si inconjurata, pe intreaga sa inalfime, de o coloand exterioara, perforata la partea superioara. in plus, la partea sa inferioara, coloana exterioara este inconjuraté de mai mul{i pereti circulari, cu diferite indltimi si diametre [19]. fn zonele arctice se utilizeaz’ astfel de platforme cu diametrul bazei de 105 m si puntea plasata la 20 m deasupra parti superioare a chesonului (fig. 4.20). Reducerea impactului ghetii asupra platformei se realizeazi cu ajutorul unui perete exterior greu, constituit din mai multe elemente de forma unor pene [24]. Dup& fixarea pilonilor printr-unul din procedeele amintite, urmeazi montarca platformci propriu-zise si a instalatici de foraj (impreuna cu anexele acestora) pe suport. Cele cinci secvente ale unui skid-off (deplasare pe pozitie) sunt prezentate in figura 4.21. Semnificatii: A - platforma, baza de transport si grinzile transversale pe pozitie; B - baza de transport deplasaté pe jacket; C - ridicarea platformei la 41Foraj marin Lazar Avram nivelul planului orizontal al bazei de transport; D - platforma si «pachetul» de foraj transportate pe jacket; E - coborarea platformei intr-o pozitie favorabila inspre vasul tender. Fig. 4.20. Platformé gravitationala cilindricé utilizaté in zonele aretice [24] La montarea platformei 1 (fig. 4.22) pe suport se va avea in vedere ca aceasta sa aiba o astfel de pozific incat partea ci infcrioar’ s& nu fie udati de cel mai inalt val stabilit din datele statistice din ultima " suta de ani (cu alte cuvinte, se impune h > h,, A, fiind inaltimea maxima a valurilor). Tot din categoria platformelor fixe fac parte gi estacadele. Acestea sunt platforme fixe speciale, montate pe un numar mare de piloni fixafi in roca masiva (fig. 4.23). 42Foraj marin Lazar Avram A. Platforma, baza de transport si grinzile transversale pe pozitie Baza de transport me Grinzi transversale Grinzile ,,bonetei” platformei B. Baza de transport C, Ridiearea platformei la nivelul planului orizontal al bazei de transport D. Platforma gi ,pachetul” de foraj transportate pe jacket E, Coborirea paltformei intr-o pozitie favorabila tnspre vasul tender Fig. 4.21. Cele cinci secvente ale unui skid-off 43Foraj marin Fig. 4.23. Estacade (schema) Pentru montarea estacadelor se folosesc automacarale plutitoare. Sistemul este extins, spre exemplu, la exploatarile petrolifcre din Marca Caspica (care, precum se gtie, este o mare inchis&). 44Foraj marin Lazar Avram 4.3. Platforme mobile Solutia acceptat pentru platformele fixe de foraj trebuie privita cu multi obiectivitate. Costurile ridicate ale acestora, precum si imposibilitatea - in cele mai multe cazuri - a recuperarii in intregime a platformelor au determinat gasirca unor solutii convenabile. Acestea au fost la inceput partiale: platformele fixe gi-au redus componenta la strictul necesar, iar restul utilajelor (pompe de noroi, habe etc.) s-au montat pe vase fender, ancorate langa platforme. Dupa incheierea lucrarilor de foraj, vasele tender puteau fi deplasate la alte locatii. Construirea platformelor mobile a rezolvat aproape integral problema. Mobilitatea acestora - mai ales in cazul autopropulsarii - a putut fi folosita in scopul rentabilizarii opcratiilor. Platformele mobile pot fi: autoelevatoare, submersibile, semisubmersibile si vase pentru foraj. 4.3.1. Platforme mobile autoelevatoare Platformele mobile autoelevatoare au doud parti componente principale: picioarele (pilonii), cel putin in numar de trei, constituite din grinzi cu zabrele sau tuburi cu diametre mari, prevazute la partea interioard cu chesoane de sprijin, si platforma plutitoare. Etapele executiei, transportului si instalarii pe locatie a unei platforme autoelevatoare ar putea fi sintetizate de maniera urmatoare, 1. Executia tronsoanelor picioarelor si a corpului platformei se realizeaza intr-un santier naval, dupa conceptia modulara, astfel: o modulele se executd in sectiile de constructii metalice; © asamblarea modulelor in vederea obtinerii corpului platformei se realizeaza in docul uscat sau pe cala; o asamblarea modulclor in vederea — obtinerii tronsoanelor picioarelor se realizeazi in sectiile de constructii metalice. 2. Asamblarca primelor tronsoane ale fiecdrui picior se poate realiza in docul uscat (cali) sau in sectiile de constructii metalice. 3. Echiparea preliminara a corpului platformei presupune asigurarea accstuia cu instalatiile de baza (instalatii de forta, instalatiile de ridicare-coborare etc.) care si confere siguranta in exploatare dupa lansarea la apa a platformei. 45Foraj mari) Lazar Avram 4. Asamblarea preliminara a platformei se face in docul uscat sau pe cali gsi presupune montarea picioarelor in locagurile corespunzatoare din corpul platformei, respectiv blocarea acestora, cu ajutorul sistemului de ridicare/coborire a picioarelor, intr-o pozitie vertical& in care partea lor inferioara si nu dep4seasci fundul corpului platformei. 5. Asamblarea finala a platformei se realizeazi in docul uscat (cal) si presupune asamblarea, prin sudare, a restului tronsoanelor (pana la finalizarea constructiva a picioarelor). Existenfa, in cadrul fluxului tehnologic, de obicei a dou’ ctape de asamblare a picioarelor si, santierului naval, raportate la lungimile gi masele mari ale acestora: in cele mai multe cazuri lungimile depasesc 100 m, iar masele 500 t. Dupa terminarea asamblarii platformei aceasta este lansaté la apa conform procedurilor specifice docului sau calei aferente. Finalizarea echiparii platformei se face la cheiul de armare, unde platforma este adusa dupa lansarea la apa, si presupune montarea acelor instalatii care nu au facut obiectul echiparii preliminarc. 6. in timpul transportului, platforma sustine instalatia de foraj si picioarele (in pozitie de montaj gi transport ele se aflé mult deasupra platformci). Deplasarea la locatie se face prin autopropulsare, prin remorcare sau cu ajutorul unor nave speciale. Navele speciale folosite la transport sunt autopropulsate, cu puntea principal libera (care asigura o buna sprijinire si fixare a corpului platformei in timpul transportului). Indiferent de procedeul utilizat, transportul trebuie efectuat pe o mare calma. Acest lucru este dictat de faptul cd, pe mare agitata, momentul de rasturnare M, datorat actiunii vantului asupra picivarelor gi a turlei (care sunt ridicatc mult deasupra nivelului apei) este mare, putandu-se ajunge, la un anumit grad de agitatie a mirii, in situatia in care acesta depaseste momentul de stabilizare M, (fig. 4.24) si implicit la rastunarea platformei. 7. La locatie, picioarele sunt coborate, cu un sistem propriu, pe roca masiva (pentru traversarea liniei de mal se foloseste, si in acest caz, jetisonarea), iar apoi platforma este ridicaté pana deasupra celui mai inalt val, stabilit statistic din datcle ultimci sute de ani. Exista, in principal, dowd metode de coborare a picioarelor si ridicare a platformei fat de picioare: > sistemul cu cremaliera; > sistemul electrohidraulic. 46Foraj marin Lazar Avram My, MMs Deri] 200 1020 30 40 «50 of] Fig. 4.24. Variatia momentelor M, si M, cu unghiul de inclinare transversala g a. Platforme mobile autoelevatoare cu cremalieré Se construiesc in docuri uscate, cu trei - patru nivele. Constructia este astfel conceputé incdt si pluteascé sub actiunea greut&tii proprii, cu tot ansamblul de pe ea (fig. 4.25). b, Fig. 4.25. Platformd autoelevatoare cu cremaliera: a - pozitie de transport; b - pozitie de Iucru 47Foraj marin Lazar Avram Sistemul electromecanic pinion-cremaliera (Le Tourneau) consta, in principal, din cremaliere fixate pe muchiile picioarelor si pinioane montate pe corpul platformei si actionate de motoare electrice. Picioarele (pilonii) | sunt prevazute fie pe o generatoare, fie pe doua, cu dinti pentru cremaliera. Rofile cremaliera 2 au axele sprijinite pe platforma si sunt actionate de motoare electrice cu capacit&ti mari. Pentru ca presiunea de contact dintre picioarele platformei si roca masiva s8 fie cat mai mic’, picioarele au in partea inferioari o zona de contact mare. Transportul la locatie se face, asa cum s-a mai mentionat, prin remorcare sau autopropulsare (fig. 4.25, a). La locatie (fig. 4.25, b), suprafata se considera cunoscuta si amenajat’. Cu ajutorul rofii cremaliera se coboard picioarele fata de plattorma (pentru traversarea liniei de mal, partea inferioara a picioarelor este prevazutd cu ajutaje, prin intermediul cArora se va face jetisonarea). Urmeaza apoi etapa a doua: ridicarea platformei fata de picioare, deasupra celui mai inalt val. b. Platforme mobile autoelevatoare cu sistem electrohidraulic Platformele mobile autoelevatoare cu sistem electrohidraulic (fig. 4.26) au, cel mai adesea, patru piloni. Totodati, sistemul electrohidraulic sau electropneumatic (De Long) este specific si platformelor de foraj romanesti. Montarea platformelor se face fie in docuri uscate, fic in santiere navale. Transportul la locatie se face prin remorcare. Platforma | este astfel construiti incdt si pluteascd sub actiunea greutatii proprii si a cclorlalte clemente de pe ea. La locatie, picioarele (pilonii) se coboara cu sistemul electrohidraulic SEH (fig. 4.26, a). Fata frontala a partii largite a picioarelor 2 este prevazuta cu ajutaje astfel ci, atunci cAnd acestea ajung pe linia de mal, se incepe jetisonarea cu apd de mare pana cand pilonii ajung sa se sprijine pe roca masiva. Pintenul din centrul parti largite "solidarizeaza" picioarele de roca masiva (pintenul pitrunde in roca masiva sub actiunca greutifii platformei). Urmeazi apoi a doua etapi a fixdrii platformelor autoelevatoare: ridicarea (autoclevarea) platformei fata de _ picioare (fig. 4.26 6). 48Foraj marin Lazar Avram Hi b Fig, 4.26. Platformd autoelevatoare cu sistem electrohidraulic: a - pozitie de transport; b - pozitie de lucru fn ccle cc urmeaz’ se va prezenta principiul general al sistemului gi particularizarea acestuia pentru platformele roménesti (figurile 4.27, 4.28, 4.29). Platforma are patru picioare (fig. 4.27). Fiecare picior | este constituit din trei burlane (de 30 in), solidarizate printr-un zabrelaj de forma literei K. Fiecarui burlan ii corespund cate doi cilindri verticali 2 (CV), electrohidraulici. Pe ginele 3 se afla turla sau mastul 4 (turlele asigura o stabilitate mai buna), care pot lua trei pozitii diferite de Iucru. Pe de alta parte, geamblacul poate lua, Ja randul lui, tot trei pozitii diferite. Cu alte cuvinte, de pe o platform se pot fora noua gauri de sonda. Pe platforma se aflé doud macarale de serviciu 5 cu ajutorul cdrora se efectueazd manevra materialului tubular si a altor elemente aduse de vasele care deservesc platforma. 49Foraj marin Lazar Avram 4 NM seeoie | Fig. 4.28. Solidarizarea celor trei burlane prevazute cu sistem hidraulic Pe toati lungimea, burlanele ce compun picioarele au previzute, din metru in metru (sau trei pe metru) locasurile |; in care vor intra bolturile 1 si I' ale cilindrilor orizontali (fig. 4.29). Fiec&rui burlan fi corespund doi cilindri verticali 2 gi patru cilindri orizontali (reperele 3 si 4). Cilindrii verticali sunt solidarizati cu platforma (cilindrii orizontali superiori sunt solidarizati cu cilindrii verticali). 50Foraj marin Lazar Avram Deplasarea cilindrilor verticali si orizontali se face prin introducerea de ulei sub presiune, respectiv scurgerea controlata a acestuia prin intermediul unor conducte. a 4 Fig. 4.29. Schema sistemului electrohidraulic Operatia de fixare (ca de-altfel si la sistemul cu cremaliera) se etectueaza in doua etape: = coborarea picioarelor platformei pe roca masiva; = ridicarca platformci fata de picioarc, pani cand partea inferioara a acesteia se afla deasupra celui mai inalt val stabilit din date statistice. Pentru cobordrea picioarelor si umarim schema din figura 4.29. Initial, burlanul este sustinut de bolturile cilindrilor orizontali superiori. Se aduc pistoanele cilindrilor verticali in pozitia maxima superioara, moment in care bolturile cilindrilor orizontali inferiori se afla in drepturile locasurilor 1s, si sc introduc in acestea. In acest moment se pot retrage bolturile |, astfel cA greutatea burlanului este preluati de bolfurile !'. Prin scurgerea controlata a presiunii de sub pistoanele cilindrilor verticali, are loc coborarea burlanului pana intr-o astfel de pozitie incat bolturile 1 sa ajunga in dreptul unor noi locasuri (de reguli, deplasarea cilindrilor verticali coincide cu distanta dintre doua Jocasuri consecutive). Se introduc bolturile 1 in locasurile respective, astfel cd greutatea burlanelor este preluata de acestea. Se retrag bolturile I', se schimba scnsul presiunii la pistoanele cilindrilor verticali, astfel cA bolturile |' ajung in dreptul unor noi locasuri etc., pana ce picioarele ajung pe roca masiva. 51Foraj marin Lazar Avram Urmeazii ridicarea platformei fati de picioare. SA presupunem o aceeasi pozitie initial data, ca la prima etapa. Cu bolturile I' in locasuri si cu | retrase, se creeazi presiunc deasupra pistoanelor cilindrilor verticali. Cand forta provenita din aceasta presiune depaseste greutatea platformei si a anexelor acesteia, incepe ridicarea cilindrilor verticali, respectiv a platformei, pana cand bolturile | ajung in dreptul unor locasuri corespunzatoare. Operatia continua similar, pana cand platforma ajunge in pozitia dorita. Faté de schema de principiu prezentata, pot fi facute o serie de adaosuri sau simpliticari (mai frecvente sunt primele). Pentru siguranta, fiecare circuit se dubleaza si, eventual, legatura fiecdrei conducte - impingerea - se aduce la o electropompa cu actionare separati. De asemenea, in cazul unor platforme cu greutati proprii mari, este posibilé montarea unui circuit hidraulic separat, care si actioneze in partea superioar’ a pistoanelor cilindrilor verticali (fig. 4.29), marindu-se astfel capacitatea de ridicare datorita méaririi suprafetei. Dimensiunile si numarul de complcturi cilindri-pistoane se aleg in functie de greutatile (masele) ce trebuie actionate. Daca se cunosc: greutatea G, a platformei (de reguli in aceasta se includ yi greutatile provenite din elementele instalatiei de foraj), num&rul de picioare i, si numarul de piloni i,, corespunzator fiecdrui picior - atunci presiunea necesara autoelevarii G8 Pw TG a + 7 (4.1) Sol yp P unde A, reprezinta aria sectiunii transversale, util, a unui piston vertical. In cazul actionarii prin conductele de la partea inferioara mE (0s -d), (4.2) 4, unde D, si d, reprezinta diametrul interior al cilindrului vertical, respectiv diametrul tijei (corpului) pistonului; pentru cazul actionarii prin conductele de la partea superioara, aes A, =P >A,, (4.3) si, deci, presiunea necesara p',, < Pn. 52Foraj marin Lazar Avram La stabilirea presiunii necesare actionarii pistoanelor verticale, trebuie avut in vedere cazul desprinderii picioarelor de pe fundul mirii (de regula, aceasta este consideraté operatia cea mai dificila). Dupa coborarea platformei pe picioare pana la linia de plutire, fiec&rui cilindru vertical ii revine, pentru ridicare, o fortd suplimentara proveniti din eventuala patrundere a piciorului in roc, precum si din acoperirea acestuia cu mal. Reducerea acestei forte si chiar anularea ei (in unele cazuri) se face prin jetisonarea puternica prin partea inferioar’ a pilonilor. Oricum ins&, daci se preconizcaza folosirea unor conducte la partea superioara a pistoanelor cilindrilor verticali - pentru introducerea picioarelor si elevarea platformei, trebuie tinut seama de faptul ca este posibil ca la extragerea picioarelor s& fie necesar’i o presiune P'm > Pm > Pim (4.4) si deci, trebuie si se lucreze cu coeficienti de siguranta (in mod curent cs = 1,5 ... 2), iar pentru proiectarc se va adopta varianta Pp = Cs Pm (4.5) Pentru actionarea pistoanelor orizontale se prefera circuite duble gi separate, deoarece presiunile necesare retragerii si introducerii bolturilor sunt mult mai mici decat precedentele. Ca si in cazul actionarii cu cremaliere, sistemul electrohidraulic prezint& avantajul unci orizontalizari perfecte a platformei; obiynuit, dupa terminarea operafici de autoelevare si orizontalizare, pentru a nu mentine presiune in sister, sub cilindrii orizontali mobili se pun placi de adaos, care s& asigure pistoanelor verticale pozitia supcrioara maxima. Pe platformele romanesti fiecdrui picior ii corespunde o camerA 6, in care este montat intregul sistem electrohidraulic (fig. 4.27); forta proveniti din greutatea care poate fi manevrata de un cilindru vertical este de 4 050 KN (forta provenita din greutatea total a platformei este de 66 400 KN, din care: 31 800 KN reprezinta corpul platformei, 16 400 KN - utilajul de foraj si echipamentele anexe, 18 200 kN - materiale. Un singur picior este capabil s4 suporte 0 forta axiala de 23 000 KN, iar viteza de ridicare, orientativa, este de 16 ... 20 m/h [2]. Asa cum am mai mentionat, datorita faptului c& la transport picioarele si turla sunt deasupra nivelului platformei, momentul de rasturnare este mare, fapt care obligi la alegerca unor perioade calme pentru aceasta operatic. Pentru pitrunderea completa in mal - pana la roca bine consolidata - dar mai ales pentru retragerea picioarelor, la schimbarea locatiei se foloseste jetisonarea pe la baza acestora. 53Foraj marin Laz Platformele romanesti sunt construite la Galati pentru urmatoarele conditii de lucru: adancimea medie a apei, 90 m; amplitudinea maxima a valurilor, 12 m; perioada valurilor, 10 s; viteza maxima a vantului (nu mai mult de | minut), 164 km/h; sarcina maxima pe un picior, 23 000 KN, patrunderea maxima a piciorului in mal este de 6 m, iar lungimea acestora de 121,9 m. Grupul de forta cste alcituit din doud grupuri diesel-generatoare de curent alternativ (1 000 KVA si 750 rot/min) si trei grupuri diesel- generatoare de curent continuu (puterea totala 1 500 kW si turatia 1 080 rot/min). Pentru actionare s-a ales sistemul Ward- Leonard. Instalatia de foraj este prevazuti cu turla piramidala cu baza dreptunghiulara, avand sarcina maxima de lucru la carlig de 32 000 KN. Geamblacul are trei pozitii, distantate la 2,3 m. Se lucreaza cu pagi de 27 m; capacitatca de stivuire a pasilor (pentru prajini de 127 mm) este de 6000 m. De remarcat cA, pe plan mondial, asemenea platforme lucreaza in ape cu adancimi maxime de 137 m si pot fora sonde cu adancimea maxima de 9150 m. in afara Mari Negre sunt intalnite in zone cu conditii pedo-climatice dintre cele mai variate: Golful Mexic, Marea Nordului, Oceanul Atlantic de Nord - largul coastelor Canadei, Oceanul Atlantic de Sud - largul coastelor Africii de Vest (Nigeria, Gabon, Congo, Coasta de Fildes) si largul coastelor Americii de Sud (Peru, Chile, Columbia, Ecuador) si Americii de Nord (SUA), Marea Mediterana, Marea Adriatic’, Marea Egee, Marea Caraibilor, Golful Persic, Golful Arabic, Golful Suez, Marea Rosie, Marea Caspici, Marea Javei, Marea Chinei, Lacul Maracaibo (Venezuela), Marile Lacuri (SUA, Canada), Marea Bering, Marea Cook (Alaska), Marea Barents, Marea Ohotsk, Marea Beaufort, Marea Baltica, apele Australici $i Noii Zeelande ctc. O solutie constructiva ap&ruta la inceputul anilor ’80 este aceea a platformelor autoelevatoare cu placé de bazd. in acest caz, picioarele sunt solidarizate la partea inferioara printr-o placa cu suprafata mare, prin intermediul cdreia se realizcaza sprijinirea platformei pe fundul marii. Platforma autoridicdtoare dubla (fig. 4.30) deriva din varianta clasicé si este destinata lucrului in zone cu adancimi ale apei cuprinse intre 150 si 183 m. Structura de baza a unei asemenea platforme are in componenta urmitoarele (fig. 4.30): 54Foraj marin Lazar Avram = picioarele inferioare 1, in numéar de patru, construite din grinzi cu zabrele tubulare; = corpul inferior 2, construit ca un cadru patrat din zabrele; = picioarele superioare 3, in numar de patru, construite din grinzi cu zabrele tubulare gi solidarizate la partea inferioar& de corpul 2. Corpul propriu-zis al platformei se identifica in acest caz cu corpul superior 4, conceput ca un corp etans, cu mai multe punti, pe care sunt amplasate echipamentele instalatiei de foraj si cele auxiliare. ms soit Fig. 4.30. Plaiformd autoelevatoare dubla (schemd) [8]: a) in timpul transportului; b) la locatie in timpul transportului (fig. 4.30, a) corpul platformei pluteste, fiind ,,inconjurat” de corpul inferior. La locatie (fig. 4.30, 6), picioarele inferioare asigura sprijinirea platformei pe fundul marii; corpul inferior de afla la circa jumatate din adancimea apei, iar corpul platformei (sprijinit pe picioarele superioare) deasupra celui mai jnalt val stabilit din datele statistice ale ultimei sute de ani. La o asemenea platforma, turla dinamica 5 lucreaza intotdeauna in consola. Constructia platformei autoelevatoare monopod cu picioare inferioare (fig. 4.31) este apropiaté de cea a platformei autoelevatoare monopod cu placa de baza [1; 20]. 55Lazar Avram Foraj marin e 4 Fig. 4.31, Platformd autoelevatoare monopod cu picivare inferioare: ¢ “naintea transportului; b) in timpul transportului; c) deasupra locatiei; d) sprijnirea pe fundul mari; €) vederea structurii de baza din A-A (v. pozitia d) Structura de baz a unei asemenea platforme are doua parti principale (fig. 4.31): - substructura format din trei ansambluri de flotoare cilindrice 2 si 3, solidarizate intre ele prin tuburile 4 si 5, acestea din urma solidarizate prin intermediul tuburilor 6; 56Foraj marin Lazar Avram transversala triunghiulara, solidarizat la partea inferioara de substructura prin intermediul barelor 6. Corpul platformei 7 se sprijina pe piciorul 1 gi sustine atat echipamentul instalatiei de foraj si echipamentele auxiliare, cAt si spatiile necesare personalului pentru desfasurarea unei activitati normale. Substructura asigura atdét functiunea de plutire in timpul transportului (fig. 4.31, 6), situatie in care flotoarele sunt goale sau partial umplute, cat si pe aceea de sprijinire a platformei pe fundul marii, in timpul lucrului (fig. 4.31, d) (in accst scop, flotoarcle sunt umplute complet cu apa de mare). Corpul platformei - conceput ca un corp etang si plutitor, de forma paralelipipedici - este dotat cu sistemul electrohidraulic de ridicare/coborare, care asigura, la locatie, coborarea structurii de baza pana la atingerea fundului miarii (fig. 4.31, c), respectiv ridicarea corpului platformei deasupra celui mai inalt val (fig. 4.31, d). Platforma este dotata cu turla dinamicé 8 care, in timpul forajului, se pozitioneaza deasupra piciorului astfel incat coloana conductor 9 sa treacd prin ghidajele existente pe placile triunghiulare 10. Aceste plaici triunghiulare inchid” cele doua capete ale piciorului: cel dinspre fundul marii si cel dinspre turla (fig. 4.31, e: vederea structurii de baza din A -A). Acest fapt permite forarea unui numar de 24 sonde la 0 locatie. Dupa terminarea forajului platforma poate fi echipata pentru extractie, situatie in care flotoarele 2 $i 3 pot fi folosite drept rezervoare pentru titei. 4.3.2. Platforme submersibile Platformele submersibile sunt asemanatoare, din punct de vedere functional, cu cele autoelevatoare (in timpul forajului se sprijina pe fundul marii), insa lucreaza in zone cu ape putin adanei (pana la cel mult 35 m). Aceste platforme se construiesc in doua variante de baza: a. platforme submersibile cu flotoarc verticalc; b. platforme submersibile cu flotoare orizontale. a. Platforma submersibild cu flotoare verticale se intalneste in varianta cu trei sau patru flotoare. Prototipul are trei picioare (piloni), de forma sticlelor de lapte, deasupra carora se aflé platforma propriu-zisi 1, prevazuti cu mai multe nivele; la partea inferioar’, cilindrii se leaga intre ei printr-o placa bazala 2 (fig. 4.32). 57Foraj marin Lazar Avram Se construiesc in docuri uscate. Cilindrii si placa bazala sunt compartimentate, astfel ca pot fi umplute sau golite cu api, dupa necesitifi. In timpul transportului se pastreaz4 o pozitie semisubmersat. La locatie, prin umplerea controlaté a compartimentelor, placa bazala ajunge sa se sprijine pe roca masiva. Pintenii 3 de pe fata frontala a plicii bazale ii miresc stabilitatea. Principial, acestea nu se deosebesc de unele platforme descrise in paragrafele precedente, Forma plana a unor astfel de platforme este triunghiulara; flotarea este asigurata de trei corpuri verticale care, in stare de transport, se pastreaz4 goale sau partial imersatc (pentru asigurarca cchilibrului). La locatie, corpurile de flotare sunt umplute controlat pana cand partea inferioara a picioarelor se sprijina pe fundul marii (fig. 4.32). Cu instalatia de foraj se pot fora dirijat, de pe o locatie, sase gauri de sonda; coloana de ghidaj se aduce ,,la zi” (pe platforma). Fig. 4.32. Schematizarea platformelor submersibile cu flotoare verticale [1; 2] O variant a acestui tip de platforma este aceea cu cilindri (picioare) si placa bazala din beton armat (fig. 4.33), cu o rezistenta sporita la actiunea coroziva a apei de mare. 58Foraj marin Lazar Avram = Gaury de sonda Fig. 4.33. Platforma submersibild cu placa bazalé gi cilindrii din beton armat Placa bazalé | contine celulele 2, care pot fi umplute controlat. Pe ea se monteaza patru picioarc (piloni) din beton armat, prevazute la partea superioara cu un sistem de scripeti 3, foarte pulernici. Se construicse, si cle, in docuri uscate. Sub actiunea greutitii proprii a placii bazale si a picioarelor, acest ansamblu pluteste, fiind adus la locatie prin remorcare. Sub picioare (piloni) este prevazuta cu pinteni, care asigura o buna stabilitate pe roca masiva. La locatie, prin umplerca controlata a celulelor, se efectueazi »fixarea” placii bazale pe roca masiva (gi aici, pentru indepirtarea malului, se va efectua jetisonarea). Platforma propriu-zisa 4 (fig. 4.33) este astfel construita incat si pluteasva sub actiunea greutatii proprii sia instalatiei de foraj. Prin remorcare se aduce intre piloni. Apoi, cu ajutorul sistemului de scripeti, se ridicd deasupra celui mai inalt val din zona. Dupa ridicarca platformei la nivelul dorit, sub ea se monteaza bolfuri masive (cate doua pentru fiecare picior), astfel incat platforma s& se poata sprijini pe acestea, fara sA mai fie nevoie de sistemul de scripeti. 59Foraj marin Lazar Avram Pentru deplasarea platformei de la locatie se vor efectua operatiile in succesiune inversa. b. Platforma submersibild cu flotoare orizontale (fig. 4.34) are structura de baza constituiti din flotoarele 1 si coloanele verticale 2, acestea din urma realiznd solidarizarca flotoarelor cu corpul platformei 3. Fig, 4.34. Platformd submersibilé cu flotoare orizontale (schemd): @) in timpul transportului; b) la locatie Flotoarele orizontale reprezinti elementele principale ale structurii. in timpul transportului (fig. 4.34, a) acestea sunt umplute partial cu apa, asigurandu-se o plutire stabili pentru platforma, iar in timpul forajului (fig. 4.34, b) ele sunt pline, asigurandu-se sprijinirea acesteia pe fundul méarii (care trebuie sa fie cat mai orizontal posibil). Corpul platformei, de forma paralelipipedicd, cu una sau mai multe punti, sustine intregul echipament al instalatiei de foraj: turla dinamica 4, echipamentele auxiliare, spafiile sociale etc. In timpul lucrului (fig. 4.34, 5), cand platforma se sprijind pe fundul mari, corpul ei trebuie s& se afle deasupra apei, ferit de actiunea valurilor. Asemenea platforme lucreaz& cu precidere in apele Nigerici gi Asici de Sud-est (cu ad&ncimi care depasesc rareori 10 m), respectiv in apele Golfului Mexic (adancimi maxime de 25 m). De remarcat faptul ca acest tip de platforma a derivat din solutia constructiva a primei platforme mobile - barja imersabila - cate a functionat in delta fluviului Mississippi, incepand cu anul 1949, Tn mod ciudat, constructia platformelor submersibile a cunoscut, de-a lungul anilor, cel mai scizut ritm de dezvoltare din categoria platformelor mobile, in pofida faptului ca acest tip de platforma a deschis calea constructiei platformelor mobile. 60Foraj marin Lazar Avram 4.3.3, Platforme mobile semisubmersibile Platformele mobile semisubmersibile, destinate zonelor de exploatare cu ape adanci si foarte adanci, sunt cele mai costisitoare platforme. Fle sunt astfel concepute incat sa pluteasca in timpul lucrului, modul de mentinere a pozitiei deasupra gaurii de sonda ducand la gruparea lor in: » platforme semisubmersibile ancorate; > platforme semisubmersibile cu pozitionare dinamica. Ele se transporta la locatie prin propulsie proprie sau prin remorcare. Tendinta actuala este de a le construi autopropulsate, din urmatoarele motive (cel putin): = siguranta (platforma are mijloace proprii de lupti contra furtunilor); = eliminarea costurilor de remorcare (de exemplu, costul unei singure remorcari din Golful Mexic pani in Marea Nordului acopera costul instalatiei de autopropulsare); = viteza mare de deplasare s.a. In privinta mentinerii platformei pe amplasament, pentru cazul apelor cu adancimi mai mici de 100 m, in general, se prescrie ci deplasarea orizontala a acesteia poate sa fie de 1% ... 3% din adancimea apei, dar si nu depaseascd 10% in cazuri extreme, pe timp de furtuna violenta [21]. A. Platforme semisubmersibile ancorate Platformele semisubmersibile ancorate se construiese in douad variante: a, platforme semisubmersibile cu flotoare _ principale verticale; 5, platforme scmisubmersibile cu flotoare principale orizontale. a. Platforma semisubmersibila cu flotoare principale verticale (fig. 4.35) - asemanatoare din punct de vedere constructiv cu platforma submersibila cu flotoare verticale - are structura de baz& format’ din flotoarele 1, solidarizate intre ele prin tuburile orizontale 2 gi 5, acestea din urma fiind solidarizate prin intermediul tuburilor verticale 3 si oblice 4. Corpul platformei 6 este solidar cu structura de baza si sustine intregul echipament al instalatiei de foraj - cu turla dinamicd 7 in consola sau amplasata central - al echipamentelor auxiliare, spatiilor sociale etc. Flotoarele verticale (in numar de trei, patru sau cinci) reprezinté elementele principale ale structurii i asigura plutirea platformei in timpul transportului (fig. 4.35, @) doar prin imersarea spatiilor inferioare 61Foraj marin Lazar Avram (pescajul este de ordinul a 5... § m). in timpul lucrului, pescajul ajunge la 20 ... 30 m, influentand pozitiv stabilitatea si comportarea acesteia la actiunea valurilor, vanturilor si curentilor marini. Mentinerea platformei pe pozitie, in timpul lucrului, in limitele admisibile, este asigurat’ prin ancorarea acesteia intr-o pozitie favorabild (cu partea care are suprafata cea mai mic4 perpendiculara pe directia vanturilor predominante). In acest scop, fiecare flotor dispune de doua sau trci instalatii de ancorare. O asemenea instalatie are ca elemente principale (fig. 4.35, 6): vinciul de ancora 8, lantul sau cablul 9 si ancora 10. Vinciurile, amplasatc la nivelul puntii principale, asiguré in permanenta © tensiune corespunzitoare in lanturile (cablurile) de ancorare, in vederea mentinerii corespunzitoare a pozitiei platformei deasupra gaurii de sonda. Fig. 4.35. Platforma semisubmersibild cu flotoare principale verticale (schema): a) in timpul transportului; b) pe pozitie Platformele construite in aceasta varianta au lucrat sau lucreaza in ape cu adancimi mai mici de 100 m din: Golful Mexic, Marea Nordului, Oceanu! Atlantic de Sud (Brazilia, Africa de Vest, Africa de Sud), Marea Mediterana, Marea Adriatica etc. b. Platforma semisubmersibila cu flotoare principale orizontale are patru sau dou’ flotoare orizontale 3, solidarizate de platforma | prin intermediul cilindrilor verticali_ 2 (in aceast& ordine au aparut si in cadrul evolutiei constructiei platformelor semisubmersibile). Pentru ancorare, in cea de-a doua varianti (fig. 4.36), pe platforma 1 se monteaza 6 ... 8 vinciuri 4 - de la care se face legitura 62Foraj marin Lazar Avram prin parame 5 (cabluri sau lanturi cu zale cu diametrul mare) - cu ancorele grele 6. Ancorele au greutiti de 10 ... 20 tf si diferite forme. Obisnuit, lansarca ancorelor se face de pe vasele anexe care participa la operatie (de exemplu, cele sub forma de lance se fixeazi cu ajutorul unor tunuri montate pe vase militare). Sunt intalnite in majoritatea zonelor maritime, inclusiv in cele arctice: Golful Mexic, Marea Nordului, Marea Mediterana, Oceanul Atlantic de Sud, Marea Chinei de Sud, Marea Japoniei, Marea Caspica, Marea Barents, Asia de Sud-Est, Orientul indepartat, Alaska, Oceanul Pacific (SUA), apele Australici, Noii Zeclande etc. Aceste tipuri de platforme lucreazi, cel mai adcsca, in ape cu adancimi de pana la 300 m. Exista ins& si exceptii: platformele ancorate, conventionale, au forat si in zone cu ape adanci de 1836 m, in Golful Mexic. Fig. 4.36. Pozitionarea statica a unei platforme semisubmersibile cu flotoare principale orizontale B. Platforme submersibile pozitionate dinamic Platformele semisubmersibile pozitionate dinamic (fig. 4.37) sunt asemanatoare din punct de vedere constructiv cu platformele cu dou’ flotoare principale orizontale (fig. 4.36) prezentate anterior. 63Foraj marin Lazar Avram ~ Fu N Fig, 4.37. Schematizarea plaiformelor semisubmersibile [1; 2] Corpurile principale de plutire 1 sunt, in cele mai dese cazuri, gi corpuri in care se monteazd elemente de propulsie. Legatura intre corpurile | si platforma 2 se face cu ajutorul a 4 ... 8 coloane verticale 3 gia contravanturilor 4. Atat flotoarele orizontale, cat si cele verticale sunt compartimentate, iar imersiunea se face prin umplerea controlata a compartimentelor. In timpul transportului, pescajul nu depaseste 8 m, iar la locatie acesta poate atinge 25 m, fapt care confer o buna stabilitate la actiunea valurilor si vanturilor. Pentru evitarea unor dezcchilibre este necesar ca perioada proprie a platformei s4 fie mai mare decat perioada vanturilor. Sistemul de pozitionare dinamic’ are ca element principal un computcr performant care determina in permanenfa pozitia platformei in raport cu axa gaurii de sonda. in acest sens, pe cilindrii orizontali 1 (fig. 4,37) se plaseaza 6 ... 12 motoare prevazute cu elice orientabile. Punerea in functiune a unei elice se face automatizat; se introduc in computerul de pe platforma datele referitoare la intensitatea si directia vantului, valurilor i curentilor marini, iar acesta indica elicea (elicele) ce vor intra in functiune astfel ca axa geamblacului s& coincida cu axa gaurii de sonda. Notd. Dispozitivele de oricntare - clice in duze reglabile - sunt montate in afara flotoarelor (spre deosebire de elicele sistemului de propulsie care sunt montate in interiorul flotoarelor). Existé totusi si situatii in care aceste dispozitive asigura gi propulsia [22]. Cu toate c& in majoritatea cazurilor aceste platforme sunt proiectate pentru lucrul in ape cu adancimi nelimitate (in realitate adancimile atinse au depasit 64Foraj marin Lazar Avram rarcori 3000 m), ele sunt intalnite cu precddere in Marea Nordului, Golful Mexic, Oceanul Atlantic si largul coastelor Canadei. O structura plutitoare aparte o constituie platforma de gheata (fig, 4.38) utilizata in zonele arctive [24]. nn —125m ————-—~ B Il Instalatie de foraj Platforma de gheata Pozitia finald a ghetii originale | Coloana Riser ~~ Prevenitoare de eruptie Nivetul mani ~ 400 my TRIER SSDS STIR —1-—- Coloana de ancoraj ~— Coloand intermediaré *— Coloand de exploatare ————|| i Nisip productiv Fig. 4.38. Platformd de gheaga [24] Pozitionarea unei astfel de platforme este asigurati atunci cand deplasarea ghetii nu depayeste 5% din adancimea apei (in afara sezonului de iarna), 65Foraj marin Lazar Avram 4.3.4, Vase pentru foraj Vasele pentru foraj, propulsate sau nepropulsate, pot avea un singur corp (nave si barje de foraj) sau doua (nave catamaran pentru foraj). Pentru amortizarea efectului valurilor, acestea se pot ancora sau cupla (dupa sistemul in paralel, care presupune solidarizarea a dowd vase cu caracteristici identice si plasarea instalatiei de foraj pe structura de legatura dintre ele). Influentate puternice de actiunca valurilor si vanturilor, vascle (navele) pentru foraj sunt folosite, in special, la lucrari de prospectiuni. Se echipeaza cu sisteme de stabilizare (rezervoare de stabilizare) si de fixare pe amplasament, analoge cu cele de la platformele semisubmersibile: ancorare - pentru adancimi de ap’ de pana la 300 m (cel mai adesea), pozitionare dinamicad sau pozitionare combinatd, pentru adaincimi mai mari. Spre exemplu, nava de foraj ,,Glomar Challenger”, in cadrul cercetarilor oceanografice, avand 0 pozitionare dinamicd, a forat in conditiile unor adancimi de ape de 6 237 m (Oceanul Indian) si a carotat | 016 m sub fundul oceanelor (Hawai). Nava de foraj Discoverer Seven Seas, care in anul 1984 a forat o sonda de explorare in api adanci de 2 116 m, este amenajata pentru forajul in ape adanci de 2 300 m. Recordul actual de adancime a apei este de circa 8 230 m [9; 10]. in figura 4.39 este schematizat sistemul de pozitionare dinamic’ a unei nave de foraj. Fig, 4.39. Pozifionarea dinamicd a unei nave de foraj 66Foraj marin Lazar Avram Elicele de pozitionare (impingatoare) 1 pot fi fixe sau orientabile si sunt actionate independent de motoare electrice. Orientativ, abaterea orizontalé admis’ a vasului este de 0,5 ... 1% din adancimea apei. In acest caz, baliza 2 emite semnale acustice, receptionate de hidrofoanele 6. Diferenta timpului de sosire a semnalelor la hidrofoane este prelucrata electronic, abaterile fiind afigate pe un ecran video gi, in paralel, transmise unui calculator care di automat dispozitii de corectare. Un dispozitiv de referin{a la vertical efectueaz’ corectiile privind migc&rile de tangaj si ruliu (miscare alternativa de inclinare a navei in jurul axei sale longitudinale). Celelalte repere din figura 4.39 se refer la: 3 - prevenitoare; 4 - baliza pentru unghiul coloanei montante; 5 - coloana montanta; 7 - dispozitive de masurare a verticalitatii; 8 - centrul de control. Observatii: 1. Conditia reusitei fixarii platformelor este determinata de orizontalitatea acestora: pentru aceasta se iau masuri de precautie gi nu se porneste lucrul pana nu este indeplinit acest deziderat. 2. Datorita agresivitatii mediului marin trebuie luate masuri de protectie atat pentru zonele de sub nivelul apei cAt si a celor de deasupra cu mentiunea ca zonele cele mai susceptibile la coroziune sunt cele din zona de contact apa - atmosfera; pentru protectic, dupa decapare si sablare, se face peliculizarea suprafetelor metalice in urmatoarea ordine: un strat de miniu de plumb aditivat; doua ... trei strate de vopsele speciale; un strat de bitum. 3. in ultima vreme se construiesc suporti metalici pentru adancimi de 100 ... 400 m; pentru ,,fixarea” acestora se foloseste sistemul de fixare exterioard: fiecare pilon ,,de colt” (suportul are de regula sase piloni, iar legatura dintre acestia se face cu zabrele tubulare) este prevazut cu patru - sase giruri de ,,palnii” montate pe exteriorul pilonilor si evident in afara zonei de legdtura cu pilonii aldturati; prin palnii, de la suprafati se introduc tevi de fixare cu diametre de 80 ... 100 mm goale sau pline si ascutite in partea inferioara pentru a putea penetra in roca masiva; ghidarea tevilor prin palnii se face cu scafandri autonomi sau, pentru ape reci si adancimi mari, cu minisubmarine speciale prevazute cu brate robotizate. Penetrarea rocii masive se face prin vibrare (in partea de sus a fiecarui sir de tevi se monteaza vibratoare care pot face ca tevile sa penetreze pe lungimi de 20 ... 30 m in roca masiva; pAlniile sunt montate pe 4 ... 6 generatoare. Transportul la hidrolocatie a unor astfel de suporti se face de regula pe glepuri speciale: in cazul lungimilor mari, suportul se 67Foraj marin construieste, in docuri uscate, din doud tronsoane cu forma finala troncopiramidala dar cu mase proprii egale; acestea se montea74 pe doua slcpuri ,,gemene”, iar la hidrolocatie se face cuplarea lor care presupune si cuplarea celor doua tronsoane ale suportului. Din acest moment, ansamblul este ridicat de doua hidromacarale cu capacitati mari, slepurile se retrag de sub suport iar acesta este lasat la apa si apoi verticalizat cu o singura hidromacara (cealalta, prevazuta cu un dispozitiv special, se decupleaza); dupa fixarea exterioaré se monteaza platforma (monobloc sau in colete mici, asamblabile) si apoi instalatia de foraj cu anexele aferente. Avantajul acestui suport este lungimea mare care-i confera posibilitatea sA lucreze in ape adanci, precum si faptul c&, la nevoie, se poate recupera integral (uneori este prevazut gi cu flotoare care intra in functiune la dorinta operatorului. Pentru recuperare se scot tevile de fixare (prin tractiune, cu prese speciale montate pe platforma, sau se taie de la nivelul liniei de mél); dupa intreruperea legiturii cu roca masiva, flotoarele faciliteaz orizontalizarea suportului la suprafata apei, dupa care se transporta asa cum a fost adus. 4. Toate platformele mobile submersibile trebuie construite in ipoteza ca acestea, dupa o perioada de timp, parasesc hidrolocatia; pentru aceasta, pe una din fete, dar pe toat’ inaltimea platformei si placii bazale trebuie prevazuté o excavatie care sd permité ,lasarea in urma” a capetelor de coloana. 5. Din motive usor de intuit unele platforme mobile (in special autoelevatoare) sunt folosite si ca platforme de extractie (dupa completarea acestora cu un suport suplimentar). 6. Practica renuntarii la jetisonare pentru momentul lansarii pilonilor sau la terminarea lucrului nu se justificd pe deplin: pe langa spilarea piartii de jos a pilonilor, jctisonarea "forteazi" dezlipirea suprafetei largite a acestora de roca pe care s-a facut sprijinirea. Dac& se renunta la jetisonare la momentul lans&rii exist’ riscul las&rii ulterioare a miéalului si chiar a rocii masive cu consecintele cunoscute.5, Amorsarea lucrarilor de foraj 5.1. Realizarea legiturii dintre platforma si gura sondei Sistemul cel mai simplu il constituie legatura directa care presupune aducerea coloanelor pana in dreptul platformei. Dispozitivele de etangare gi prevenitoarele de eruptie se vor monta, in acest caz, conform schemelor clasice. Acest sistem prezinta insa un mare dezavantaj: dup4 inchiderea sondei, sistemul de coloane adus pana deasupra nivelului apci nu mai poate fi demontat (sau se demonteaz greu), asa inct este aplicabil doar in cazul platformelor fixe pe care este de presupus ca se va desfasura 0 activitate indelungata. Sistemele moderne au tn vedere construirea unor capete de sonda pana la nivelul mialului (desigur, cel mai sever caz, este acela al platformelor mobile; din cauza alternantei valurilor exista riscul ca migcarea pe vertical s& se transmita si garniturii de foraj, deci si sapei, care, astfel, va fi lovita de talpa). In cele ce urmeaza ne vom referi la sistemul Cameron de realizare a legaturii dintre platforma si gura sondei. Odata cu platforma se deplaseaza la locatie (se presupune ca s-a analizat starca fundului marii, care trebuic sa fie ct mai orizontal) si 0 placa bazala | (fig. 5.1), de forma paralelipipedica, construita din beton armat (pentru a rezista la actiunea coroziva a apei marii); in centru are 0 excavatie de forma (in plan) hexagonal sau octogonala. In excavatie se monteaza, de la suprafata, o reductie 2, legati de placa bazala printr-un sistem de baioneta 3, si de garnitura de prajini prin infiletare. Legatura dintre placa bazala gi platforma se realizeazi prin garnitura de foraj 4 si cablurile provizorii 5. inainte de lansarea plicii bazale, deasupra acesteia se monteaz4 un cadru mobil 6, denumit cadru provizoriu (in fapt, cadru de ghidaj), care poate culisa de-a lungul cablurilor provizorii 5, actionate fiind de cablurile 7. Cablurile provizorii 5 (de regul’ patru la numiar) sunt prinse de placa bazala prin intermediul stifturilor 8, care sunt astfel dimensionate incat sa reziste, toate, la greutatea proprie a placii bazale, dar si se foarfece daca se inccarc& tinerea placii intr-unul singur. 69Foraj marin Se lanseaz& tot ansamblul pana cand placa bazala ajunge pe linia de mil; reductia 2 este prevazutd cu ajutaje astfel ca, atunci cand este cazul, sa se efectueze jetisonarea mélului, pentru asezarea plicii pe roca masiva RM. “eran Fig, 5.1. Schema lansarii placii bazale Apoi se extrage la suprafata garnitura de foraj (desprinderea reductiei 2 de placa bazalé sc face printr-o usoara risucire a garniturii de foraj) si cadrul metalic provizoriu care a fost folosit pentru ghidarea garniturii de foraj in sensul evitarii flambarii acesteia sub actiunea curentilor marini (cxtragerea lui se face cu ajutorul cablurilor provizorii 7). Placa bazala este legat’i de platforma, in acest moment, doar prin cablurile provizorii 5. §.2. Forarea giurii de sonda pentru coloana conductor jn mod curent, diametrul gaurii de sonda pentru coloana conductor este de 36 in, iar adancimea de pana la 60 m. Sapa are 3 sau 4 lame; uneori, se incepe forajul cu o sapa de 17 % in sau 26 in, apoi se Largeste gaura de sonda pana la diametrul final dorit (fig. 5.2). Ghidarea garniturii de foraj la introducerea sapci sc realizeaz& cu ajutorul cadrului mobil provizoriu 6 (cf. fig. 5.2). Dup& ce sapa a patruns in roca 2 ... 3 m, cadrul metalic provizoriu este extras la suprafata. Ca fluid de foraj se foloseste apa de mare; detritusul iese peste placa bazala si se distribuie pe fundul mari. 70Foraj marin Lazar Avram Fig. 5.2. Schema fordrii gaurii de sonda pentru coloana conductor §.3. Tubarea coloanei conductor Coloana conductor are, de regula, diametrul nominal de 30 in si grosimile de perete de 20 ... 30 mm. Legitura dintre burlane se realizeaz’ prin imbiniari filetate (cel mai adesea se utilizeaza filete de tip Buttress, cu pasul mare) (fig. 5.3). La partea inferioara a coloanei, mai exact in dreptul primei bucati, se monteazi un cadru de ghidaj cu scopul dirijarii coloanei conductor. Acesta se sprijina pe un suport montat pe coloana conductor; la contactul cu placa bazala, cadrul de ghidaj se opreste pe aceasta. Dupa introducerea coloanei gi sprijinirea acesteia, cadrul provizoriu poate fi extras, fn cazul apelor putin adanci se poate renunta la acest cadru de ghidaj provizoriu. Pentru lansarea coloanei conductor |, se foloseste garnitura de foraj 2, prevazuta la partea inferioara cu o reductie speciala R care face legatura cu coloana conductor (reductia R contine si niplurile de cimentare; se are in vedere, in primul rand, diferenta de diametre dintre garnitura de foraj si coloana conductor). Deasupra coloanci conductor sc monteaza cadrul metalic permanent 3 ale carui cabluri permanente 4 culiseaza in interiorul unor cilindri de ghidaj 6, prevazuti cu ferestre taiate pe generatoare (fig. 5.4). 71Foraj marin Lazar Avram \ Fig. 5.4. Sistem de ghidare la introducerea cusoanei conductor 72Foraj marin Lazar Avram Totodata, legatura dintre cadrul metalic permanent 3 si coloana conductor | se face printr-un inel de sustinere 7, prevazut in partea de jos cu un plan inclinat care permite cimentarea coloanei conductor (planul inclinat are niste caneluri prin care va iesi pasta de ciment). Dup& cimentare, prin rotirea la stanga a garniturii de foraj, aceasta se degurubeaza de la reductia R si se extrage ghidat cu ajutorul cadrului de ghidaj suplimentar 8, pe cablul provizoriu 5 (cf. fig. 5.3). 5.4, Cimentarea coloanei conductor Coloana conductor sc cimentcazi la zi. CAnd diametrul coloanei conductor este mare, pentru a se evita amestecarea pastei de ciment cu fluidul de refulare, se practic’ mai multe variante de cimentare. a. In siul coloanci se monteaz& un gir de fevi concentrice cu garnitura de foraj gi cu coloana. Dezavantaj: la operatia de introducere a coloanei trebuie manevrate, concomitent, {evile de cimentare si burlanele de tubaj. b. Metoda de cimentare cu doud dopuri (dupa procedeul Halliburton) in ultima bucat& de burlan se fixeaz% doud dopuri d, si dh (tig. 5.5), goale la interior, cu diametre de trecere diferite (D| < D2). Prinderea acestora de burlan se face prin stifturi cu rezistente la forfecare prestabilite. Capul de cimentare montat la partea superioara a prajinilor de foraj | este prevazut cu o bil& b,, care trece de dopul d, dar se opreste in dopul dj, si o alta bila (dop) bz, care nu trece de dopul di. Sa urmarim diagrama presiune - volum la cimentarea coloanei conductor prin aceast{ metoda (fig. 5.6). La pornirea circulatici, presiunea la agregate Pi = Pet Pas (5.1) jn care: p, reprezinta presiunea necesara invingerii rezistenfei de gel; Pei - presiunea necesara invingerii frecarilor din sistemul de circulatie. 73Foraj marin Lazar Avram Dupa invingerea rezistentei de gel, Pr = Per = Pere (5.2) Wh =] | (F % | e d Fig. 5.5. Schema cimentarii coloanei conductor dupa procedeul Halliburton: a) la pornirea circulatiei; b) bila b; se suprapune pe dopul dy; c) inaintea ruperii stifturilor 53; d) dupa ruperea stifiurilor 85 Se da drumul bilei b; (fig. 5.5, a), dup& care se pompeaza pasta de ciment. Cum, de obicei, densitatea pastei de ciment este mai mare decat cea a fluidului de foraj, apare o presiune diferentiala care ,,ajut®” agregatul. 74Foraj marin Lazar Avram Fig. 5.6. Diagrama presiune - volum la cimentarea coloanei conductor CAnd bila b; ajunge pe dopul dj, presiunea la agregat este P3= Pat Paps (5.3) in care presiunea diferentiala Paips = (Ppe ~ PA hi Bs (5.4) /, avand semnificatia din figura 5.5, a. La suprapunerea bilei b; pe dopul d; se mareste presiunea la agregate pana se vor forfeca stifturile 5). Pa = Ps + Psupl + (5.5) in care Psp este suplimentul de presiune necesar pentru ruperea stifturilor. Dupa ruperea stifturilor, presiunea la agregate devine Ps= P3 + Pps, (5.6) 75Foraj marin Lazar Avram unde pps este presiunea datorata frecarilor remanente dintre dopul d, si interiorul coloanei. in continuare, presiunea la agregate scade pana cand toata pasta de ciment a fost pompata, moment in care Po = Peb — Palit, 67) in care pay este presiunea diferentiala corespunzitoare momentului respectiv. in acest moment (fig. 5.5, 5) se lanseaza dopul b» (se presupune ca interiorul coloanei este suficient de mare, astfel ca toata pasta de ciment necesara cimentirii spatiului inclar s& incap’ in interiorul ei). Pana cand el ajunge pe dopul dp, presiunea la agregate se poate considera constanta: Dn © po. (5.8) La suprapunerea “dopului" bz pe dopul d,, presiunea la agregate devine Ps = P7 + Psupits (5.9) in care Psupis este presiunea suplimentara necesar’ ruperii stifturilor s2. Apoi, presiunea la agregate devine Po pit Pps, (6.10) unde pyro este presiunea datorata frecarilor remanente dintre dopul d) si interiorul coloanei. in continuare Pw = py = ct, (5.11) pana cand dopul d, cu bila b, ajung pe inelul de retinere. Dopul dj este de tip culisabil (cf. fig. 5.5, c, d). 76Lazar Avram stifturile 53 se foarfeca, astfel ca orificiile din scaunul dopului si cele din cdmaga interioara a acestuia ajung fata-n fata; presiunea la agreate este Pu = Pio + Pswont, (5.12) Pst fiind presiunea suplimentara necesara ruperii stifturilor 53. in continuare, pasta de ciment trece prin orificiile comunicante de sub bila bj, pe la siu, in spatiul inelar. La sfarsitul operatiei de cimentare, presiunea la agregate este P13 = Piz * Pains, (5.13) in care Pui3 = (Pye PAB, (5.14) ha=Lb-h. (5.15) b. in cazul coloanelor cu diametre mici, cimentarea se face dupa metoda obisnuiti, cu dou’ dopuri, fir modificari speciale. 5.5. Forarea gaurii de sonda aferenta coloanei de ancoraj Se presupune urmatoarea situatie: coloana conductor | este tubata gi cimentata pe toata lungimea (fig. 5.7). Se induce in cablurile provizorii 5 (cf. fig. 5.3) o tensiune la care stifturile de legatura cu placa bazala se rup, astfel ci aceste cabluri se aduc la suprafatéa. Raman pe placa bazala cadrul metalic permanent 3, cu cablurile permanente 4 gsi inelul de sustinere 7 a coloanei conductor (notatiile din figura 5.3 se pastreaza gi in figura 5.7). Se reia forajul obignuit. Echiparea garniturii de foraj este cea clasica, cu deosebirea ca, pentru ghidarea introducerii acesteia se foloseste cadrul de ghidaj 8; cand garnitura de foraj 2 a intrat in coloana conductor, acesta se extrage cu ajutorul cablurilor 9. 7Foraj marin Lazar Avra Fig. 5.7. Schema fordrii gaurii de sonda aferentd coloanei de ancoraj 5.6. Tubarea $i cimentarea coloanei de ancoraj Pentru tubare, coloana de ancoraj 10 (de regula este de 20 in) trebuie prevazuta, in partea de jos, cu un cadru de ghidaj care poate fi extras in momentul in care siul acesteia intra in coloana conductor I (fig. 5.8). Capul de lansare al coloanei de ancoraj cuprinde o mufa cchipata la exterior cu un dispozitiv de suspendare 11, in reazemul corespunzator al inelului de sustinere al coloanei conductor. Cepul de la capul de lansare are, de regula, un cadru de ghidaj 12, manevrat cu ajutorul cablului 13. Cimentarea se face analog cu cea de la coloana conductor; iesirea pastei de ciment se face prin niste caneluri prevazute in dispozitivul de suspendare. Dupa ce pasta de ciment a ajuns la zi, prin rotire spre sténga, cepul reductiei R se desface din mufa. Aducerea la suprafata a cadrului de ghidaj 12 se face cu ajutorul cablurilor 13. wi)Foraj marin Lazar Avram 2 PEPILILLLL LIZED. LL. yy Fig. 5.8. Schema tubarii gdurii de sondé corespunzdtoare coloanei de ancoraj Observatie. In cadrul figurilor 5.3, 5.5, 5.7 si 5.8 se mentin semnificatiile reperelor. 5.7. Reluarea forajului prin interiorul coloanei de ancoraj Pentru reluarea forajului, in mufa coloanei de ancoraj | se introduce, cu ajutorul unui cadru, ansamblul rigid constituit din urmatoarele elemente (fig. 5.9): - doua conectoare: cel inferior 2 se leagd de cepul coloanei, iar cel superior 3 de coloana montanta (raizer) 4, coloana ce face lcgatura cu platforma (in cazul in care coloana conductor a fost adusa pana la suprafati, atunci nu mai este nevoie de coloana montanta, ci de o coloana obisnuita); - deasupra concctorului inferior se monteazi ansamblul de prevenitoare: trei prevenitoare 5 cu bacuri pentru inchiderea pe prajini, un prevenitor 6, tot cu bacuri, pentru inchiderea pe total si un prevenitor vertical Hydril 7 (altcori se respect ordinea de la forajul obignuit). 79Foraj marin Lazar Avram Fig. 5.9. Schema reludrii forajului prin interiorul coloanei de ancoraj Datorit& rigiditatii sistemului de prevenitoare, legitura dintre conectorul superior 3 si coloana montanti 4 se face prin intermediul unei articulatii sferice 8, care da posibilitatea schimbarii pozitiei coloanei montante cu unghiuri de 10° ... 12°. Pentru aceleasi motive, legatura dintre coloana montanta 4 si platforma 9 se realizeazA tot prin intermediul unei articulatii sferice 10. La sondcle forate pe uscat, inchiderea pe prajini se afl, de regula, deasupra inchiderii pe total. La forajul marin este invers, Actionarea prevenitoarelor se face hidraulic, prin intermediul unor conducte de presiune. 80Foraj marin Lazar Avram Prevenitorul cu inchidere pe total ‘este echipat cu bacuri care, in caz de necesitate, pot reteza gamitura de foraj. fn acest caz, se inchide prevenitorul pe prajini, se reteazi garnitura de foraj prin inchidcrea prevenitorului pe total si, pentru a dubla siguranta, se inchide si prevenitorul vertical Hydril, care poate fi tot un prevenitor cu inchidere pe total. Daca exista timp, atunci nu se retcazi garnitura de foraj, ci se procedeaza astfel. Se extrage garnitura de foraj pana cind imbinarea dintre doi pasi, din dreptul prevenitorului 5a, ajunge pe platform’. Se slabeste aceasta legatur’ apoi se reintroduce garnitura pnd cAnd legitura slabit& ajunge din nou in dreptul prevenitorului cu inchidere pe prajini Sa. Se inchide prevenitorul orizontal 5a pe prajini, sub mufa “slabita" (mai exact, care are in ea cepul slibit) si sc poate desuruba acum garnitura de la cepul slabit (se efectueazd degurubarea citre sensul de desurubare al intregii garnituri; legatura find slabita, desfacerea se va realiza, sigur, din zona respectiva). Pentru siguranta, se inchide si prevenitorul vertical Hydril si, in acest moment, platforma poate parasi locatia. Exist un avantaj important: reintregirea garniturii se poate face foarte usor.6. Conectoare. Compensarea miscarii platformelor mobile 6.1, Conectoare hidraulice Principial, schema conectorului hidraulic se aseamAn& cu schema actionarii prevenitoarelor Hydrill (fig. 6.1). Mufa | pe care urmeazi sa se aseze conectorul are Ja exterior 0 degajare (un umar). Conectorul hidraulic 4 are un piston circular 2, care actioneazA un bac 3, prevazut si cu manson de etansare (prin deplasarea in sus a pistonului 2, bacul 3 este impins lateral). Se solidarizeaza astfel, prin intermediul conectorului, sistemul de prevenitoare cu mufa coloanei de ancoraj (prinderea conectorului de prevenitor se realizeaza prin suruburi). in conditiile in care, dupa ce s-a realizat conectarea, in spatiul din exteriorul coloanei, pe care se fixeaz4 conectorul, apare 0 presiune suplimentara, aceasta va suplimenta procesul de prindere gsi ctansare (avand acelasi sens cu presiunea p;). Fig. 6.1. Schema conectorului hidraulic 82Foraj marin Lazar Avram Pentru siguranta sistemului, in ipoteza c4 furtunurile pentru transmiterea presiunii se sparg, ventilele de pe accstca trebuie si fic cu autoblocare. La scdderea presiunii sub o anumita valoare, aceste ventile se inchid si mentin conectorul prins in capul coloanei. Sistemul prezinté ins& o serie de dezavantaje: montajul cablurilor de actionare pe coloana montanta pune probleme, inertia sistemului este mare g.a. S-a recurs, de aceea, la un sistem de actionare independent. 6.2. Conectoare mecanice Fig. 6.2. Schema conectorului mecanic Aceste conectoare (fig. 6.2) au o constructie mai simpla, similara cu cea a prevenitoarelor cu conus. Mufa coloanei are o constructie speciala in interiorul ei (un prag $i o evazare aproape semisfericae). Conectorul propriu-zis mecanic are niste bacuri inelare | (pot fi trei sau mai multe), actionate de resorturile 2. Cand bacul inelar ajunge in dreptul evazarii mufei, resortul impinge bacul in locagul respectiv. 83Foraj marin Eventuala presiune din exteriorul coloanei va contribui la solidarizarea sistemului. Extragerea bacului din locas se realizeaz’ prin tractiune de la suprafata (forma gsanfului gi forfa cu care se trage permit iegirea bacurilor). Oringurile 3 asigura, impreuna cu bacurile inelare 1, etanseitatea sisternului. 6.3. Sistemul cu distribuitor de presiune Distribuitorul de presiune | (fig. 6.3, a) se plaseazd deasupra conectorului superior, practic de jur-imprejurul articulatiei sferice. Acesta este constituit, in principal, dintr-o serie de mufe care au legaturi la inchiderea prevenitorului vertical, inchiderea pe total, inchiderea pe Prdjini, conectoare cte. Pe fiecare cablu de ghidaj 2 (fig. 6.3, 6) se lanseazd, de la suprafata, cate un dispozitiv rigidizat port-cepuri 3. Lansarea se face cu un cablu care se deruleaz& de pe o tobi, aflata pe platforma; de la o alta tobi se deruleaz4 un cablu 4 care alimenteaza cu lichid dispozitivul port- cepuri 3. Hf (oo J) \( THY Fig, 6.3. Sistemul cu distribuitor depresiune: a - distribuitor de presiune; b - dispozitiv port-cepuri Reusita operatiei depinde, in bund masura, de reugita introducerii cepurilor in mufe. Exist 0 variant noud la care s-a recurs in ultima vreme. Pompa de presiune gi rezervorul de lichid se plaseaza deasupra 84Foraj marin Lazar Avram ae si distribuitorul propriu-zis s& fic facut& cu ajutorul unui cablu electric multifilar. 6.4, Compensarea miscarii platformelor mobile Datorita hulei, vantului si curentilor marini, platformele se pot deplasa atat pe orizontala, cat si pe verticala. Migcarea pe orizontala datorata, in special, actiunii vantului este mai putin periculoas’ pentru garnitur’, dar are repercusiuni nedorite asupra coloanei montante (raizer), care va fi supusd la eforturi suplimentare de tractiune si incovoicre. Miscarea pe vertical’ este datorat’, in special, actiunii hulei si curentilor marini. Ea poate produce ridicarea platformei sau vasului, inclusiv a garniturii de foraj si a sapei; revenirea la pozitia inifialA jnseamna producerea de socuri care pot afecta sapa sau garnitura (apare fenomenul de oboseala, cu consecintele-i nedorite, mai ales pentru zonele filetate). Astfel c&, sistemele de compensare au in vedere atat garnitura de foraj, cat si coloana montanta. Este de preferat, pe cat posibil, sa se foloseasca acelasi sistem de compensare, atat pentru coloana montanta, ct si pentru garnitura de foraj. a. Pentru coloana montanta, sistemul care a dat rezultate bune, la inceputuri, a fost cel cw contragreutafi. Pe platforma, pe un sistem de scripeti, se monteaza un sistem de contragreutati, care se leaga de articulatia superioara a coloanci montante, prin intermediul unor cabluri. Miscarile pe verticalé ale platforme: sunt astfel preluate de contragreutati. In prezent, s-a renuntat la acest sistem (motive: actiunca coroziva a apei de mare asupra cablurilor, solicitirile coloanei montante etc.). b. Sistemul de compensare cu dispozitive hidropneumatice Un astfel de dispozitiv se compune din urmatoarele parti principale (fig. 6.4): - rezervorul de aer |, alimentat de la un compresor; - cilindrul 2 in care intra aerul din rezervor (acest cilindru este solidar cu blocul de role 3); - pistonul 4 al cilindrului 2 deasupra cdruia se afla ulei care, la deplasarea in sus a pistonului, iese duzat prin ventilul 5 si intra in, rezervorul 6; 85Foraj marin Lazar Avram cablul; un capat al acestuia se leaga la 0 contragreutate sau la 0 toba, iar celalalt la elementul caruia trebuie sé i se facd compensarea migcarii (coloana montanta 7). Fig. 6.4. Sistemul de compenyare cu dispozitive hidropneumatice La deplasarea in jos a coloanei montante 7, aerul comprimat de sub piston determina o deplasare lenta a grupului de role superioare 8. Miscarea ascendenta are o vitezi limitaté de deschiderea ventilului 5 care se regleaz4 pentru o pozitie ideala a vasului (fara deplasari). Pentru coloanele montante, pistonul 4 are un diametru de 12 in si o curs& de 3 m; datoriti sistemului de scripeti, compensarea ajunge la circa 12 m. Dispozitivele hidropneumatice se folosesc gi pentru compensarea miscarii vaselor de foraj (4 ... 6 dispozitive), cablului de ghidaj si chiar a gamiturii de foraj. ce. Compensarea miscarii pe verticald cu ajutorul gealelor Pentru compensarea miscarii pe verticald a garniturii de foraj se folosesc ala geale simple (fig. 6.5), cat si geale cu echilibrare hidraulicd (fig. 6.6). Pozitia ideala de montare a unei geale este zona neutra a prajinilor grele; prin functionarea corecta a gealei, apasarea pe sapa se pastreaz& constanta. Se impune ca lungimea cursei gealei /, sa fie mai mare decat amplitudinea migcirii pe verticala (altfel, este necesara intercalarea a 86Lazar Avram Foraj marin inca una sau doud bucati, caz in care controlul apasarii pe sap& este mai dificil). Reperele din figura 6.5 se refera la: | - geala propriu-zisi; 2 - corpul superior. Fig. 6.6. Geald cu echilibrare hidraulicd 87Foraj marin Lazar Avram Geala cu echilibrare (fig. 6.6) a dat, prin comparatie, rezultate mai bune decat geala simpla. Posibilitatea patrunderii lichidului in camera de echilibrare | confera acesteia o mai mare capacitate de amortizare a socurilor. Se presupune c& aceast’ geala s-a intercalat in garnitura de foraj intre prajinile de foraj 2 si prajinile grele 3. Datarita presiuuii fluidului de foraj, apare forta F; care tinde sa deschida geala yi creeaz’ pericol de flambaj pentru prajinile de deasupra acesteia (prajinile de foraj 2): F =F diap, ©.) in care Ap reprezinta diferenta de presiune dintre interiorul prajinilor si spatiul inelar. Datoriti camerei de echilibrare apare forta de semn contrar F, =" (ai -a3)ap. 62) Echilibrarea presupune egalitatea celor doud forte; acceptindu-se d> = @, rezulta d, =d,V2. (63) Observatie. Diametrele d, ... d, au semnificatiile din figura 6.6. Mandrina 4 solidarizeaza cele doua parti ale gealei, care se pot deplasa axial una fata de cealalta. Intre deplasarea pe verticala a platformei yp sia gealei y, exista relatia [1; 2] 1 Ve =p 7? (6.4) cosk— 2 in care: T, k=, (6.5) T, Tp fiind perioada oscilatiilor proprii ale garniturii de foraj: 88Foraj marin Lazér Avram =, (6.6) (67) Celclalte notatii din relatiile (6.6) si (6.7) se refcra la: L - kungimea garniturii de foraj; c - viteza sunetului in ofel (c = 5 100 m/s); [, - lungimea vasului (platformei). Folosirea gealelor este mai simpla dar mai putin eficient& decat aceea a compensatoarelor de suprafati pentru c&: apar frec&ri mari in geala; apar socuri la schimbarea vitezei de avansare etc. 6.5, Suspendarea si etansarea coloanelor Suspendarea si etansarea la nivelul liniei de mal trebuie facuta dupa o schemé care sa permita apoi prclungirea coloanei pana la suprafata, cu coloana montant& (conector, sistem de prevenitoare, articulatii, coloana montanta). Sa urmarim suspendarea si etansarea coloanei intermediare de 13 3/8 in. Capul de lansare al coloanei (fig. 6.7) este format dintr-o mufa | siun cep 2. 89Foraj marin Lazdr Avram Cepul 2 este prevazut la exterior cu un sistem de pene 3, care se sprijini pe locagul tronconic al ultimei mufe a coloanei de ancoraj, Pentru a permite cimentarea, spafiul dintre locas gi pene este prevazut cu caneluri. Filetul de legiturd dintre cep gi muff& (stdnga) este cu pasul mare pentru ca desurubarea sa se faci cu momente mici. Dup& cimentare, mufa | se extrage cu garnitura de prajini de foraj 4. Dispozitivul de etangare care se introduce ulterior cuprinde o muff specialf 1, prevazuta la interior cu un filet corespunzitor cepului 2, jar la exterior cu garniturile de etansare 3 (fig. 6.8). Fig. 6.8. Schema etansdrii coloanelor Legatura 4 dintre aceasté mufa si garnitura de prajini este de tip baionet&. Totodat’, mufa speciala este prevazuta la interior cu un prag conic, pentru suspendarea coloanei urmatoare, Prin ingurubarea mufei speciale 1 in cepul 2, garniturile din cauciuc se deformeaza si se produce etansarea. Dupa etansare, cepul baionetei se extrage odata cu garnitura de prajini.7, Particularita¢l privind execufia $1 lucrul pe platformele romAnesti 7,1, Scurt Istoric Aga cum am mai amintit (cap, 4), platformele de foraj romAnesti fac parte din categoria platformelor mobile si sunt de tip autoelevatoare nepropulsate. IncepAnd cu anu! 1976, Santierul Naval Galati a construit 0 serie de gapte astfel de platforme de foraj, avand ca beneficiar Intreprinderea de Foraj si Lucriri Geologice Speciale (IFLGS), actuala PETROMAR, sucursala PETROM S.A. Aceste platforme - din clasa Orion” - sunt construite pe baza proiectului elaborat de The Offshore Company pentru conditiile medii din Golful Mexic, project adaptat gi la conditiile specifice Mari Negre. Primele doul platforme din serie - Gloria” yi ,Orizont” - au fost construite sub auspiciile registrului American Bureau of Shipping (ABS), cu materiale din import, tn timp ce urmitoarele cinci - ,,Prometeu”, Fortuna”, Atlas", Jupiter” gi Satu” - au fost construite sub Supravegherea Registrului Naval Romdn (RNR), cu cea mai mare parte a materialelor asimilate tn fara, Domeniul de lucru al acestor platforme este limitat la zona de vest a Marii Negre, in ape cu adancimea maxima de 94 m, sau in alte zone ale Oceanului Planetar cu condifii climatice asemanatoare, 7.2, Particularitati constructive Avandu-se in vedere conditiile pedoclimatice, caracteristicile apei si rezultatele prospectiunilor geologice privitoare la depozitele de hidrocarburi din zona de vest a Marii Negre, s-a ajuns la concluzia ci tipul cel mai rentabil de platforma este cel de tip autoelevator, Platformele autoclevatoare roménesti sunt caracterizate de urmatoarele particularitati constructive: ~ structura de baza este formata din patru picioare din grinzi cu z&brele tubulare cu sectiunea transversalé in forma de triunghi (lungimea maxima a picioarelor: 121,62 m) (v. fig. 4.27 ); 91Foraj marin Lazar Avram - corpul platformei, de forma paralelipipedica, este prevazut cu o »decupare” pentru montarea turlei; - sistemul de ridicare-coborare a picioarelor este, aga cum s-a mai amintit, de tip electrohidraulic (Mercury), cu sase cilindri verticali pe fiecare picior, forfa nominala de ridicare pe picior fiind de 23 838,3 KN, jar cea maxima de 53 562,6 KN; - masa totala a platformei este de 6 640 t, din care: 3 180 t - corpul platformei, 1 640 t utilaje si echipamente; | 820 t - stoc de materiale (in timpul transportului: 910 t); - instalatia de foraj este prevazut cu turla dinamica. Dimensiunile corpului celor sapte platforme (lungimea-latimea maxima-inaltimea maxima, in metri), respectiv pescajul accstora (tot in metri) au variat de-a lungul anilor (intre paranteze), astfel: ,,Gloria” (1976): 52,43 - 40,83 - 6,40 - 5,16; ,Orizont” (1982): 52,43 - 40,83 - 6,40 - 5,16; ,,Prometeu” (1984): 52,44 - 40,83 - 6,40 - 5,16; ,,Fortuna” (1985): 52,38 - 40,80 - 6,40 - 5,15; ,,Atlas” (1985): 52,41 - 40,80 - 6,39 - 5,16; , Jupiter” (1987): 52,39 - 40,81 - 6,40 - 5,16; ,,Saturn” (1988): 52,35 - 40,82 - 6,40 - 5,16. Anumite detalii privind picioarele platformei au fost prezentate in cap. 4 (& 4.3). Trebuie amintit si faptul ca, in functie de nivelul de solicitare la care sunt supuse, respectiv de importanta pe care o au in cadrul ansamblului, elementcle de constructie ale picioarelor sunt clasificate in: - elemente principale: piese de ghidare; - clemente speciale: tuburi verticale, fevi orizontale, {evi diagonale, diafragme, piese de sustinere etc.; - elemente secundare: tevi intermediare, tevi diagonale in tancul structural (cheson metalic etans, sudat de tuburile verticale aferente parti inferioare a unui tronson), tablele invelisului, elementele de structura ale tancului structural etc. Distributia masei picioarelor este in trepte (fig. 7.1). | | A Tl T2 73... T6 17 T8 Fig. 7.1. Distributia masei picioarelor 92Foraj marin Lazar Avram Altfel spus, tevile diagonale § si orizontale ale tronsoanelor de a extremitati (tronsoanele 1, 2, respectiv 7, 8) au diametrele mai mari decat cele corespunzatoare zonei de mijloc (tronsoanele 3 ... 6). Totodata, tuburile verticale ale picioarelor sunt previzute cu ajulaje pentru dirijarea jeturilor de apa necesare curatirii zonei din jurul piciorului. Corpul platformei este realizat ca 0 cutie paralelipipedica, etans’, prevazuta cu doua punti continue (puntea principal si puntea interioar’) pe intreaga lungime, respectiv l4time a platformei si cu o serie de constructii deasupra puntii principale. Constructiile de deasupra punfii principale (fig. 7.2) se pot grupa int - rufuri, in numar de patru, care adapostesc ghidajele picioarelor si cilindrii hidraulici ai sistemului de ridicare-coborare si care in limbajul uzual poarti denumirea de ,,case ale picioarelor”; - suprastructura propriu-zisi - care se extinde in lungime de la pupa pana aproape de centrul platformei, iar in latime pe distanta dintre cele doud rufuri (din pupa) - si cuprinde spatiile de locuit si auxiliare ale etajelor II, II si IV; ak TTT (a es Tit AN poy Fig. 7.2. Puntea principald (vedere de sus): 1 - puntea principala; 2 - rufuri; 3 - substructura turlei; 4 - puntea superioara: 5 - puntea Heliport a = 2 on | 93Foraj marin Lazar Avram - substructura turlei, care se poate deplasa in zona centrali a platformei (aceasta pozitie corespunde transportului) pana deasupra »decuparii” in partea din prova a platformei (pozitie care corespunde forajului); - puntea heliport dispusa deasupra etajului II al substructurii si extinsa in afara corpului platformei. fnc&perile ctajului I se afla sub puntea principala. Compartimentarea etajului I si a substructurii se realizeazi prin pereti longitudinali si transversali, etansi sau neetansi. Pentru o mai mare siguran{a in exploatare, corpul platformei este prevazut cu fund dublu. 7.3. Particularitati privind executia Executia unei platforme de foraj autoelevatoare roméancsti prezinta o serie de particularitati legate de faptul c& aceasta s-a realizat in doua mari etape: - activititi de cxecutie desfasurate in Santierul Naval Galati, finalizate cu asamblarea preliminara a platformei; - activitati legate de finalizarea asamblarii si echiparii platformei in Portul Constanta (Baza Petromar). Etapele de executie care au condus la asamblarea preliminari a platformei au fost: executia tronsoanelor picioarelor; echiparea preliminara a corpului platformei; asamblarea preliminara a platformei. Tronsoanele picioarelor s-au executat dupi conceptia modulara. Astfel, modulele (tuburile verticale preasamblate gi panourile de tip grinda cu zAbrele tubulare) s-au executat in sectia de confectii metalice, iar asamblarea modulelor in vederea obtinerii tronsoanelor picioarelor s-a realizat in hala de asamblare. Procedeele tehnologice folosite sunt aceleasi cu cele folosite pe plan mondial. O particularitate ar fi aceea cA in aceasti etapA nu s-au asamblat tronsoanele nr. 1 gi nr. 2 ale picivarelor (aga cum se practic’ in majoritatea gantierelor navale din lume care construicsc platforme autoelevatoare), din cauza posibilititilor tehnologice restranse ale Santierului Naval Galati. Executia corpului platformei s-a realizat, de asemenea, conform conceptiei modulare: - modulele - sectiile de volum gi sectiile plane, realizate in hala de asamblare - s-au asamblat in vederea obtinerii bloc-sectiilor pe platforma de premontaj;Foraj marin Lazar Avram - asamblarea bloc-sectiilor in vederea obtincrii cclor doua jumatati ale corpului platformei, simetrice fata de planul diametral PD al acestuia, s-a realizat pe cala de montaj; - asamblarea corpului platformei - prin sudarea in PD a celor doua jumatati ale acestuia - s-a realizat tot pe cala de montaj. Dupa executie, corpul platformei a fost lansat la apa prin tehnologia lansarii pe plan inclinat (& 4.2). Apoi corpul platformei a fost adus la cheiul de armare in vederea echip&rii preliminare cu: instalatiile de forta, sistemele de autoridicare a picioarelor, macaralele turn etc. Accast& cchipare s-a realizat in conditiile in care corpul platformei plutea, legat de cheiul de armare sau de peretii docului. Si acest aspect este mai putin obisnuit in practica exccutiei platformelor de foraj autoelevatoare pe plan mondial, el find legat tot de posibilitatile tehnologice reduse de la Santierul Naval Galati. Asamblarea preliminara a platformei a constat in montarea picioarelor, formate doar din trei tronsoane fiecare, in condifiile in care corpul platformei plutea (legat la cheiul de armare sau de peretii docului). Etapele parcurse au fost urmiitoarele: montarea tronsoanelor 1, a al fiectrui picior in corpul platformei (casa picioarelor) (fig. 7.3); asamblarea, prin sudura, a tronsoanelor 1, a si 1, b ale fiecdrui picior; asamblarea, prin sudur&, a tronsoanelor | si 2 ale picioarelor; asamblarea, prin sudur, a tronsoanelor 2 si 3 ale picioarelor. Montarea tronsoanelor 1 ale picioarelor in locagurile corespunzitoare din corpul platformei (casele picioarelor) (fig. 7.3) a presupus urmatoarea ordine a operatiilor: - uransportul tronsonului de pe platforma de premontaj la cheiul de armare, cu ajutorul trailerului; - preluarea tronsonului de pe trailer la bordul macaralei de 100 tf; Py I Fig. 7.3. Ordinea montarii tronsoanelor | ale picioarelor (Pv-prova; Pp-pupa; Bb-babord; Tb-tribord) 95Foraj marin Lazar Avram - introducerea tronsonului - cu ajutorul macaralei plutitoare - in locasul corespunzator din corpul platformei; - blocarea tronsonului cu ajutorul sistemului de autoelevare, intr-o pozitie care sA permitd cuplarea cu tronsonul 1, 4 (partea superioara se pozifioneazi la circa 1 m deasupra casei piciorului). Asamblarea tronsoanelor 1, a si 1, b s-a executat la cheiul de armare, in paralel pentru cele patru picioare ale platformei (in mod similar s-a procedat apoi cu asamblarea tronsoanelor | si 2). Asadar, tehnologia de asamblare a picioarclor prezinti particularitatea ci aceasta se realizeazi in conditiile in care platforma pluteste. Acest Iucru a fost impus de situatia tehnico-economicd a Santierului Naval Galati, care nu posed’ docuri uscate specializate in constructia platformelor dc foraj autoclevatoare. Dupa terminarea asamblarii preliminare, platforma a fost transportat, prin remorcare, pe ruta Galafi - Tulcea - Constanta. Faptul ca picioarele erau constituite doar din trei tronsoane fiecare a permis trecerea, in deplina siguranta, pe sub cablurile electrice de inalté tensiune de la Isaccea, Tronsoanele 4, 5, 6, 7 gi 8 ale picioarelor s-au transportat, tot pe ruta amintita, cu ajutorul barjelor. Asamblarea finala a picioarelor s-a realizat in Portul Constanta. Etapele asamblarii picioarelor 3 ... 7 sunt identicc ca succcsiune. Raman, asadar, distincte, asamblarile tronsoanelor 3 si 4, respectiv 7 si 8. Asamblarea tronsoanelor 3 si 4 a presupus urmatoarea succesiune de operatii: - coborarea corpului platformei pani in apropierea nivelului apei gi aducerea la bord, cu ajutorul macaralelor-turn proprii, a tronsoanelor 4 aferente celor patru picioare; - ridicarea corpului platformei pana in apropierea nivelului de montaj al tronsoanelor 4 (partea superioara a tronsoanelor 3 este la circa un metru deasupra casei picioarelor); - aducerea si mentinerea tronsoanelor 4 in pozitia de montaj cu ajutorul macaralelor-turn si asamblarca tronsoanclor 3 si 4 in paralel pentru cele patru picioare. La asamblarea tronsoanelor 7 si 8 s-au parcurs aceleasi operatii, numai c4 asamblarea propriu-zisi nu s-a efectuat prin sudare, ci prin intermediul unor concctoare mecanice. Asamblarea finala, ca atare, constituie gi ea o particularitate a platformelor autoelevatoare roménesti, daca se are in vedere ca, pe plan mondial, aceasta operatie se executé in docuri uscate sau pe cala. 96Foraj marin Lazar Avram 7.4. Elemente de exploatare Premise: - coloanele pot fi aduse, in acest caz, pana la platforma sau la un nivel inferior acesteia, iar dispozitivele de etansare si uneori de suspendare a coloanelor se pot monta deasupra nivelului apelor; - nu mai este nevoie de coloana montanta (raizer); - in functie de adfncimea apelor, se poate renunta la placa bazalé; automat, dispar legaturile dintre platforma si aceasta, prin urmare lucrurile se simplifica. et | MR Fig. 7.4. Introducerea culoanei conductor (schem) Pentru a facilita patrunderea in roca masiva, primul burlan din coloana este ascutit la partea inferioara. De regula, la exteriorul ultimei bucati de burlan, la partea superioar’ a acesteia, se monteazi un dispozitiv denumit mud - line ML, care va constitui suportul pentru celelalte coloane. Mud - line-ul se va pastra la nivelul liniei de mal. In partea de sus a coloanei, se va monta un dispozitiv | care produce vibratii sau percutii (un cilindru prevazut cu piston cu greutate mare care primeste deplasari pe verticald prin provocarea unor explozii in partea de sus a cilindrului). 97Foraj marin O problema deosebiti care se pune la introducerea coloanei conductor 0 constituie ghidarea acesteia (fafa de masa rotativa MR si podul inferior de lucru PIL). Daca in timpul p&trunderii in roca masiva coloana conductor are tendin{é de deviere, pe podul inferior de lucru se monteazi un dispozitiv 1 de readucere a coloanei la pozitia verticalé (fig. 7.5). Aproximativ la 120°, pe trei din laturi, se afla cAte un surub 2, prevazut la capat cu o rola 3. fn functie de necesitati, suruburile a, 6, c pot aduce coloana conductor in pozitia dorita (cu conditia ca partea ci de sus si fie sub nivelul mesei rotative). Pentru aceasta, se demonteaza dispozitivul de producere a vibratiilor si se m&soar& pozitia exactd a axului coloanei conductor. Nu se accepta devieri mai mari de 1° ... 1°20'. Fig. 7.5. Dispozitiv de ghidare a coloanei conductor Aceasta este, de fapt, una dintre operatiile cele mai dificile. Pentru forarea gaurilor de sond& corespunzatoare coloanelor de 20, 9 5/8 si 7 in se procedeazi ca la sondele forate de pe platforme mobile, cu simplificarile de rigoare: - nu mai sunt necesare compensatoare ale miscdrii pe verticala si pe orizontala; - nu mai este nevoic de cablurile de ghidaj. in acest caz, coloanele pot fi aduse pana la suprafati (se pare cd cea mai buna solutie este aceea a aducerii coloanelor pana la suprafata, dar numai pentru sondele sigur productive). 98Foraj marin Luzdr Avram Dup& introducerea coloanei conductor in roca masiva, pentru forarea gaurii de sonda pentru coloana de 20 in existd doud solutii. Astfel, daca pentru aceasta nu se foloseste ca fluid de foraj apa de mare, atunci coloana conductor se aduce pani sub nivelul platformei (coloana conductor joaca rolul coloanei de ghidaj). Daca se foloseste apa de mare ca fluid de foraj (cazul cel mai frecvent), atunci se taie coloana conductor deasupra nivelului podului de lucru inferior; de partea ramasa se sudeazi flanga 1, in vederea trecerii la coloana de 20 in (cu toate dependentele necesare) (fig. 7.6). Pentru asigurarea echilibrului coloanei conductor 2, pe timp nefavorabil, sub flans4 (dar tot deasupra podului inferior de lucru PIL), se sudeaza urechile 3 (la 90° una fata de cealalta), prin care se trec cablurile rezistente 4, legate de nivelul platformei (nivelul mesei rotative) printr-un sistem de scripeti; pe una din ramurile cablului se monteaz4 un dispozitiv de tensionare a cablului 6. Detritusul si apa de mare sunt aduse pana dcasupra flangci | si apoi deversate in mare. Podul inferior de lucru este alcatuit dintr-un grilaj metalic. Fig. 7.6. Schema suspendarii coloanei conductor cu cabluri Particularitatile legate de acest mod de lansare a coloanei conductor, diferit fata de cazul lansarii cu cadru metalic, pe placa bazala, sc risfrang si asupra aranjarii la suprafaté a elementelor constituente, in sensul ca, atat sistemul de prevenire, cat si de etansare a coloanelor poate fi adus pana sub nivelul platformei — ca in figura 7.7. Accesul la nivelul 17 este posibil pe doua scari laterale; in plus, in dreptul prevenitoarelor, respectiv etansarilor, se pot monta schele de lucru in conditii de totala securitate (fig. 7.7). 99Foraj marin Lazér Avram ORR Fig. 7.7. Sistemul de prevenire, suspendare si etansare (schema): 1- nivelul mesei rotative; 2 - derivatia; 3 — prevenitor vertical Hydrill de 339,7 mm (montajul corespunde situafiei in care s-a efectuat tubarea gi cimentarea coloanei de 244,4 mm); 4, 5, 7, 8, 10, 16 — flange; 6 — prevenitor cu bacuri pentru inchiderea pe 127 si 88,9 mm (pentru forarea gdurii de sonda corespunzdtuare coloanei de exploatare; 9 — prevenitor de 127 mm cu inchidere pe total; 11 — ventil de refinere (cu circulatie intr-un singur sens); 12 — ventile cu actionare rapida; 13 — conduct&é caitre manifoldul prevenitorului (montat pe podul sondei); 14 — etansarea dintre interiorul coloanei de 339,7 mm si exteriorul coloanei de 244,4 mm; 15 — etangarea dintre exteriorul coloanei de 339,7 mm si interiorul coloanei de 508 mm; 16 —flansa sudata pe coloana de 762 mm; 17 ~ podul inferior de lucru; 18 — linia imaginaré a celui mai tnalt val; 19 - nivelul liniei de mél; 20 mud-line pentru coloana de 762 mm; 21 — roca masivd; 22, 23, 24, 25 — coloane; 26 — umerii de sprijin ai coloanelor (schematizare) 100Foraj marin Lazar Avram Pentru recuperarea mufelor coloanelor (fig. 7.8), ocazie cu care se degajeazd si fundul marii in vederea nivelarii acestuia yi asigurarii unei depline securitati a locatici, coloanele se taic cu un cutit hidraulic cu trei brate plasate la 120° (fig. 7.9). Bratele cutitului sunt incarcate cu material dur (de regula placute de vidia). Fluidul de foraj (de regula, apa de mare) se introduce, prin intermediul garniturii de foraj, in interiorul cutitului hidraulic 1, ale cirui brate 2 sunt mentinute in locasurile corespunzdtoare cu ajutorul unor legaturi cu sérma moale (din cupru sau aluminiu, care se rup usor). Bratele sunt actionate de un piston 3, deasupra caruia se disipeaz’ energia hidraulica provenita din circulatia lichidului. Deplasarea pistonului determina iesirea in afar a bratelor cutitului (cf. fig, 7.9). 30in 20 in Lt 13 3/8 in 9 5/8 in. Fig, 7.8. Sistemul de suspendare a coloanelor de burlane: NV-nivelul valurilor; MD-mud line; LM-linia de mal Dupa inceperea lucrului, se urmareste ca debitul de lichid, respectiv presiunea de deasupra pistonului, si fie mari; totodata, debitul de lucru trebuie s& fie astfel reglat incAt s4 asigure racirea cutitului si aducerea spanului la suprafata. Pentru ca taierea sa se fact fari dificultati, trebuie respectate urmitoarele conditii: 101Foraj marin Lazar Avram 102 - echiparea corespunzatoare a garniturii de prajini dupa cum urmeaza: cutit - stabilizator pentru coloana de 20 in - reductic - al doilea stabilizator corespunzator interiorului coloanei de 30 in (stabilizatori cu lame elicoidale) - un pas de prajini grele - prajini de foraj - prajina de antrenarc; - distanta de la masa rotativa pana la partea de jos a cutitului trebuie sa fie stabilita corect, astfel ca taierea coloanclor sa se faca de sub mud-line (se prefera, de regula, ca taierea coloanei de 13 3/8 in sa se facd cu ajutorul unui alt cutit, cu brate scurte); - prajina de antrenare trebuie pastrala in aceeagi pozitie pana cand varful cutitului se sprijina pe santul realizat; acest lucru se observa la indicatorul de greutate, in sensul ca o parte a greutatii manevrate este preluata de cutit; - se prefera, de regula, lucrul combinat prin lisarea unei parti din greutatea prajinilor grele si actiunea fortei hidraulice; - sfarsitul operatiei presupune tiicrca complcté a coloanei de 30 in, lucru observabil prin pierderea circulatiei si slabirea tensiunii din cablurile 4 (cf. fig. 7.6). Dupa taiere, urmeazi extragerea capetelor coloanelor. | _——- 1353/8 in Fig. 7.9. Taierea coloanei cu cufitul hidraulic (schema)Foraj marin Lazér Avram Extragerea coloanci conductor, in lipsa elevatorului (pentru coloane de 30 in nu exista elevatori adecvati), se executa astfel: = se taie flanga | devenita inutila dupa demontarea facilitatilor de deasupra ei; se desfac cablurile 4 de la scripetii 5 (cf. fig. 7.6) si se leaga de cArligul instalatiei; - cu cablurile 4 (fig. 7.10) legate la cArligul instalatiei, se extrage coloana pana cand prima legatura cep - mufa ajunge deasupra nivelului mesei rotative NMR; in accast& pozitic, sub mufa celei de-a doua bucati se sudeaz4 doua urechi | sub care se monteazi doua placi orizontale 2 de sustinere; - dup& racirea sudurii, coloana se sprijind cu cele doua placi orizontale pe un suport 5 care, la randul lui, se sprijina pe masa rotativa; - in acest moment, cepul poate fi desurubat din mufa (cu ajutorul clestilor rufary cu bacuri); lo 5 ———— ae Fig. 7.10. Extragerea coloanei conductor - operatorul de la troliu trebuie sa tind in permanenfé, in crlig, masa bucdtii (aproximativ 5 ... 6 1), astfel incat flancurile filetului si nu fie solicitate’ nici la tractiune, nici la compresiune; 103Foraj marin Lazar Avram - dupa desurubarea complet’ a cepului din mufa si montarea protectorului de cep, cu ajutorul unei macarale ajutatoare (platformele romAnesti au dou’ macarale montate de o parte si de alta a rampei pentru material tubular, in dreptul jilipului) bucata se orizontalizeaza, - in acest moment, este posibild desfacerea cablului 4 din urechile 3, iar bucata de burlan este adusi pe rampa cu ajutorul macaralei; prinderea se face cu ajutorul unei potcoave | (fig. 7.11); - manevra continua pan’ cand sc aduce la suprafata ultima bucata ce contine mud - line-ul, iar in interior celelalte capete de coloand cu dispozitivele de sustinere care, de regula, se refolosesc. Fig, 7.11, Manevrarea unei bucdti de burlan 7.5. Particularitatile inspectiilor platformei Exploatarea platformelor autoelevatoare romanesti s-a facut gi se face in conformitate cu programele inspecfiilor periodice aprobate de Registrul Naval Roman. Un asemenea program are la baz& principiile urmatoare: a. Perioada dintre inspectiile pentru reclasificare este de patru ani; in cazuri deosebite aceasta perioada se poate mari la cinci ani. b. Inspectia pentru confirmarea clasei se cfectueazii anual.Foraj marin Lazar Avram c. Inspectia partii imersabile a picioarelor trebuie s& se efectueze de doua ori in cinci ani. d. Registrul Naval Roman poate examina posibilitatea inlocuirii inspectiei_periodice in docul uscat a partii imersabile a picioarelor, cu inspectia subacvatica (cu scafandri). Inspectiile pentru confirmarca clasei au aceleagi obiective ca gi cele practicate pe plan mondial. Particularitatile care apar sunt legate de volumul si frecventa inspectiilor, acestea fiind dictate, la randul lor, de posibilitatile tehnico-cconomice ale intreprinderii Petromar, ca si de experienta dobandita in domeniu de-a lungul anilor. In cadrul acestor inspectii, partea imersabild a picioarelor se controleaza cu ajutorul scafandrilor. Inspectiile au ca obiect examinarea exterioara anuala a elementelor tubulare din structura picioarelor (tuburi verticale, tevi diagonale, tevi orizontale, tevi intermediare), a imbin&rilor dintre acestea, ca si a mijloacelor de protectie anticoroziva (anozi de sacrificiu, vopsele etc.), respectiv examinarea, o dat la doi ani, a benzilor de actionare a sistemului de autoelevare. Pentru partea emersata a picioarelor, inspectiile au drept obiect examinarea exterivara, anuala, a mijloacelor de protectie anticoroziva, respectiv examinarea, o dati la doi ani, a clementelor tubulare si a imbinarilor dintre acestea, respectiv a benzilor de actionare a sistemului de autoelevare. Inspectarea p&rtii imersabile a corpului platformei se realizeaza cu ajutorul scafandrilor, in conditiile in care platforma pluteste. Inspectiile au ca obiect examinarea exterioara, anuala, a elementelor din corpul platformei destinate ghidarii picioarelor si a partii imersabile a bordajclor, respectiv examinarea pentru relevarea defectiunilor si a deteriorarilor acestora, o data la doi ani. In cadrul inspecfiilor pentru reclasificare, partea imersabild a picioarelor se controleazi cu ajutorul scafandrilor. Obiectul acestor inspectii 71 constituie asigurarea, in caz de necesitate, a demontarii, deschiderii sau accesulu#la partea imersabila a elementelor tubulare si a imbinarile dintre acestea, a tancului structural, a benzilor de actionare a sistemului de autoelevare si a mijloacele de protectie anticoroziva, respectiv la partea imersati a picioarelor (elementele tubulare si imbinirile dintre acestea, benzile de actionare a sistemului de autoelevare, mijloacele de protectie anticoroziva). Trebuic remarcat faptul ca, la picioare, inspectia este insofita de miasurarea grosimii elementelor si de controlul defectoscopic nedistructiv al imbinarilor sudate.8. Elemente specifice forajului in zone cu ape adanci si foarte adanci 8.1. Generalitati Un volum important de resurse de petrol se afla in zonele situate fn ape adnci gi foarte adanci, la limita de adncime a activitatilor actuale (experienta ultimilor 10 ani ne arata ci, odata atins un record de operare in ceea ce priveste adancimea apei, accsta este imediat depagit - precum in sport!). Sunt considerate ape adénci, din punctul de vedere al activitatii petrolifere, apcle cu adincimi mai mari de 400 m, iar ultra addnci cele care depagesc 1 500 m (peste 1 600 m dup’ MMS [25]). Operatorii din industria de petrol se orienteaza tot mai mult catre adancimile mari de api deoarece aici se aflé resurse importante care asigura productii_ mari. Unele sonde din aceste zone petrolifere pot produce 8 000 m’ titei/zi, fapt care justificd cheltuielile suplimentare si riscurile asumate. Proiectele de exploatare aferente locatiilor situate la adancimi de apa de 2 000 m din Golful Mexic, Offshore Brazilia gi vestul Africii erau de neimaginat acum 15 ... 20 de ani. in ultima vreme insé s-au torat mai multe sonde la adancimi mari de apa, recordul de 3 050 m fiind depagit la sfarsitul anului 2 003, in Golful Mexic. Noile tehnologii permit exploatarea petrolului din zone situate la distante mari de uscat, uneori de peste 200 mile marine (circa 370,6 km). Aceasta presupune, desigur, constructia unor structuri mari si complexe, modificarea procedurilor de foraj existente si aplicarea unor noi reglementari de mediu. Ca urmare a numi&rului mare de prospectiuni geologice si geofizice, atractive economic, in zone cu adancimi mari de apa, cele mai multe instalatii de foraj sunt contractate pe termen lung de citre diferiti operatori din domeniul complex al explorarii si exploatarii zicAmintelor de petrol si gaze. Cresterea adancimilor de apa a condus la re- tehnologizarea unui numar important de instalagii de foraj, ca gi la construirea altora noi. Cele mai importante schimbari in privinja programelor de constructie ale acestor sonde sunt legate atat de adancimile mari de ap, ct si de conditiile de fund, mediul ostil s.a., in 106Foraj marin Lazar Avram care se desfasoara activilatea: valuri de peste 30 m inaltime; vanturi care ating 80 knots (148,2 km/h); temperaturi ale aerului de -15 °C; temperatura apei marii sub 0 °C; curenti marini de 3 knots (5,5 km/h); prezenta aisbergurilor (in anumite zone ale Canadei, Groenlanda etc.); prezenta frecventa a zipezii, ploii sau cetii etc. In zonele cu ape adanci, activitatea de foraj se poate realiza numai cu ajutorul platformelor marine scmisubmersibile, pozitionatc dinamic gi al vaselor de foraj. Asa cum s-a mai amintit, cu ajutorul platformelor ancorate, conventionale s-a forat si in zone cu ape adanci de 1836 m, in Golful Mexic. In alte parti ale globului, conditiile pot fi ins’ diferite de cele din Golful Mexic, iar prezenta curentilor de fund face dificil managementul sistemului de raizere. Pentru mentinerea pozitici sub efectul actiunii curentilor mari, respectiv pentru a stoca volumul suplimentar de noroi, ca si raizerele necesare pentru constructia sondei, sunt cerute, tot mai des, platforme largi, cu putere disponibila suplimentara. Intrucat operatiile si echipamentele sunt diferite de cele utilizate in cazul apelor putin adanci, regulamentele, standardele si procedurile aferente nu pot fi aplicate direct in cea mai mare parte a operatiilor specifice apelor adanci. Siguranta sondei, a operatiilor, ca si testarea formatiunilor sunt fundamental diferite in raport cu echipamentele de fund care vor fi utilizate in zonele cu ape adanci. Cateva dintre cele mai importante directii de activitate, care trebuie avute in yedere pentru forajul in zone ape adanci, se refera la [27-29]: = proccduri pentru prevenirea si combaterca manifestarilor eruptive in timpul forajului; “ cercetari privind cresterea rezistentei materialelor si reducerea greutitii lor; = metode de control ale hidrafilor ce pot apare in timpul operatiilor la sondele care foreaza in zone cu adancimi mari de apa; = metode de control al parafinelor pentru operatiile din sondele cu adancime mare de apa; = cercetari cu privire la integritatea conductelor amplasate la mare adancime de apa; = modelarea fortelor care actioncazi asupra structurilor $i conductelor in apele adanci; analiza comportamentala in cazul poluarilor cu titei si masurile de evaluare a manifestarilor eruptive de fund etc. Cele mai multe sonde din zonele cu ape adanci sunt forate vertical. De asemenea, au fost dezvoltate putine exploatari pornindu-se de 107Foraj marin Lazar Avram la un singur foraj. Din motive economice, este de asteptat ca exploatarea si se realizeze prin foraje dirijate, orizontale sau prin sonde multiple. Proiectarea forajelor in zone cu ape adanci nu poate fi considerata, cu siguranta, o proiectare de rutina. Multi operatori considera ca forajul in zonele cu ape adanci cstc cu att mai complicat cu cAt este asociat unor presiuni si temperaturi ridicate, ca gi atunci cand se impune realizarea forajului la echilibru. Aceasta implica participarea unor echipe largi de specialisti, din etapa planificarii pana la etapa final, post-constructiva, pentru revizuirea si reanalizarea viitoarelor programe de constructie. Proiectarea celor mai multe sonde incepe cu activitatea geologilor si geofizicienilor, odaté cu realizarea si procesarea investigatiei geoseismice. Se identifica, astfel, zonele cu potential si se alege viitoarea locatie pentru explorare yi pusibila exploatare. Un volum mare de informatii este achizitionat in faza exploratorie. Acesta este legat atat de natura geologic’, forajul propriu- zis si probele de productic, cat si de informatiile legate de mediu - curenti, valuri, viteza vanturilor etc. Colectarea datelor in faza exploratorie conduce la salvarea unor importante costuri in etapa de exploatare, chiar gi atunci cfnd viitoarele foraje se amplaseaza in zone indepartate de forajul de explorare (pentru cele mai multe proiecte, costul forajelor de exploatare reprezinté circa 50-60% din costul total al proiectului). Evolutia, in timp, a adancimii maxime de ap pentru forajele de explorare si productie este prezentata in figura 8.1. 1O00D eo 400 Adancimea apei,m 19401951860 197D 98D 1980-2000 201 Fig. 8.1. Evolufia, in timp, a adGncimilor maxime de apd pentru forajele de explorare si productie [26] 108Foraj marin Lazar Avram Un clement important in cadrul proiectarii sondelor din zonele cu ape adanci il constituie factorii de mediu. Adesea, acestia pot fi sc&pati usor din vedere, iar incercarea ulterioara de remediere conduce la costuri insemnatc. Factorii de mediu, aferenti forajului in zone cu adancimi mari de apa, privesc, in principal: adancimea apei: conditiile de fund (vizibilitate, relief, duritatea formatiunilor, prezenta gazelor de suprafata etc.); actiunea vanturilor, valurilor si curentilor marini; ecosistemul (pasari, balene, corali etc.). Adancimea apei reprezinta factorul cel mai important care se ia in considerare in cadrul proiectarii acestor sonde. Nu toate echipamentele gi tehnologiile sunt potrivite pentru toaté gama de adancimi de apa. Tehnologiile de ancorare depind de adancimea apei. Dacd adancimea apei este prea mare, se va utiliza o platforma cu pozitionare dinamicd (DP Rig) in locul celei ancorate. Pentru alte limite, date de adancimea de operare, se va tine scama de vehiculul special comandat de la suprafata - ROV (remote operated vehicule) si de tipul raizerelor. De asemenea, odata ce locatia este stabilité, este importanta analiza condifiilor de fund. Cartarea fundului mirii si masuratorile de sedimente sunt uzuale pentru cele mai multe sonde. Adesea, se recolteaza probe de sedimente pentru projectarea sistemului de ancorare (mooring sistem) gi a coloanei conductor. Formatiunile slab consolidate din constitutia fundului mari au generat, de-a lungul anilor, multe probleme pentru operatorii de foraj. Prezenta gazelor de suprafati (shallow gas) trebuie evitat, desi nu este considerata la fel de periculoasa ca gi in cazul apelor putin adanci. Foarte important este si vizibilitatea pentru ROV, avandu-se in vedere c& acesta joacd un rol important in faza initiala a forajului (open water). Relieful fundului mari trebuie inspectat si pentru asigurarea stabilitatii capului de sonda gi a placii de baza. Pentru adancimi de apa mai mari de 1 100 m, recoltarea probelor de carote de pe fundul mari, prin metode geofizice conventionale, poate fi aplicata, dar riscul pierderii diverselor dispozitive este mai ridicat. in acelasi timp, colectarea probelor de pe fundul marii din ape mai adanci de | 300 m necesita utilizarea unor vase de foraj pentru masuratori geofizice. Cu precadere in apele Oceanului Atlantic, conditiile meteo joact un rol deosebit de important in procesul forajului sondei. $i in alte zone ale lumii conditiile meteo pot fi la fel de importante. Spre exemplu, uraganele gi furtunilc tropicale trebuie luate in considerare inca inainte de inceperea forajului (in faza de proiectare se au in vedere planuri suplimentare pentru evenimente neprevazute). 109Foraj marin Lazar Avram Masuratorile de curenti marini sunt necesare in multe operafiuni de foraj in zonele cu ape adanci. Inainte de inceperea operatiunilor de foraj se analizeaz curentii la diferitc nivele in vederea alegerii corecte a echipamentului. Monitorizarea curentilor va continua gsi in timpul forajului pentru a ajuta la luarea deciziilor optime in timpul operatiilor. In acelasi timp, un profil complct al curentilor trebuie proiectat si pentru a anticipa solicit&rile coloanei de raizere si ale coloanelor de burlane de la suprafata, Odat’ aleas& viitoarca locatie de foraj, se va avea in vedere gi viata marina. Candva [27], un operator a intarziat realizarea programului de constructie al sondei cu 12 luni, pana la stabilirea corecta a rutelor de migratie ale balenelor in zona locatiei. Desigur, aceste informatii trebuie cunoscute inc’ inainte ca platforma de foraj s4 ajunga la locatie. Alegerea instalafiei pentru un foraj marin cu mare adancime de apa implica, inainte de toate, un consum important de timp. Instalatia de foraj trebuie s corespunda conditiilor de mediu. Costurile de operare cu instalatiile de foraj au crescut foarte mult, iar instalatiile de foraj retehnologizate nu reprezinta intotdeauna cea mai buna solutie. Este binecunoscutd situatia (27] in care o platforma cu pozitionare dinamica a fost retehnologizata, in anul 1996, spre a se putea opera in zone cu adancimi de apa cuprinse intre 900 m si 1500 m. Apoi, jn anul 1998 s-a realizat a doua retehnologizare, pentru a se putea opera la 1800 m adancime de api. Ulterior, au aparut si alte probleme legate de capacitatea de mentinere a pozitiei pentru noile adancimi de operare, necesitatea de a instala echipamente suplimentare, posibilitatea de a stoca lungimi mai mari de raisere, de a mé&ri capacitatea de lucru a dispozitivelor de tensionare, putere suplimentara ceruta de sistemul de pozitionare dinamica s.a. Puterea suplimentari implicd instalarea mai multor motoare in camera destinat& acestora, unde spatiul este insuficient. Amplasarea motoarelor in alte spatii implica reducerea celui alocat depozitarii temporare a altor echipamente necesare pentru proiect, ca gi modificarea caracteristicilor de stabilitate ale platformelor. in consecinté, se recomanda depasirea acestor situatii prin construirea unor noi platforme semisubmersibile sau vase de foraj cu pozitionare dinamicd completa. Noile echipamente de foraj combina tehnologia de foraj cu tehnologia de probare si exploatare a zicamintelor. Platformele au fost echipate cu instalatii de foraj duale, sisteme de raisere imbunatitite, echipamente performante de prevenire si combatere a eruptiilor, sisteme eficiente de manevra a prajinilor $i burlanelor, sisteme complexe de testare a sondei, asigurarea de noi posibilitati privind producerea, stocarea si transferul titeiului produs etc. NOForaj marin Lazar Avram Alegerea corespunzatoare a instalatiei de foraj implica si intelegerea limitelor de operare ale acesteia: limitele maxime, limitele de operare in conditii de sigurant&, operatiile de deconectare, limitele de operare ale echipamentului de fund, ancorarea, sarcinile de lucru de pe platforma, limitele de lansare si de recuperare pentru ROV etc. Limitele de operare indici, in fapt, momentul in care se vor suspenda operatiile pentru a evita problemele periculoase. Odata cunoscute limitele de operare si datele din istoricul conditiilor meteorologice, se poate estima timpul necesar pentru operare. Acesta va indica daca se poate sau nu opera in timpul conditiilor meteo dificile. Limitele de operare in situatii de urgenti nu vor fi, desigur, depasite, atata timp cat sunt atinse, in mod evident, limitele de siguranta. Daca instalatia de foraj atinge o distanta certa fata de centrul sondei (0 abatere cu 5° fata de verticala) atunci raizerele se deconecteaza de sonda. Din motive de siguranta, trebuie cunoscute limitele de operare care cer deconectarea raizerelor de sonda. Limitcle de operare ale echipamentului de fund sunt determinate, in general, de adancimea apei si de curentii marini. Este de la sine inteles ca echipamentele proiectate pentru adancimi ale apei de 300 m nu pot opera in zone cu adancimi de api de 1 600 m. Toate limitele echipamentelor trebuie si fie cunoscute gi avute in vedere in cadrul proiectarii sondei. Pentru adancimi ale apei de pana la 1500 m exist un numar considerabil de sonde forate, deci si un volum de informatii disponibil suficient de bogat pentru proiectarea sondelor ulterioare. Adancimile de apa de peste 2 000 m sunt luate in considerare pentru proiectele viitoare. Totodata, proiectarea sondelor pentru adancimi mari de apa nu poate fi separata de alegerea instalatiei de foraj. Cerinfele geologice $i geofizice sunt mentinute in atentie pe toata perioada proiectarii. Sondele de explorare necesita obtinerea unui numar maxim de informatii, deci carotajul mecanic, operatiunile geofizice gi testarea sondei sunt elemente prioritare. Pentru productia sondelor este important ca rezervoarele tint’ sa fie selectate cu atentie, in vederea optimizdrii acesteia. Modelarea rezervorului este importanté. Odatd ce rezervoarele tinté si viitoarea locatie sunt cunoscute, se stabileste traiectul gaurii de sonda. Formatiunile geologice aflate la adancimi mari sunt, in general, normal presurizate. Totusi, gradienti de fisurare redugi sunt intalniti frecvent in zonele cu adancimi mari de apa gi trebuie, desigur, si fie luati in considerare. In diverse zone, cimentarea coloanelor conductor a generat adesea probleme datorit& valorilor acestor gradienti. Valorile scazute de IL