Circuit BRASOV - - LUBLIN - VARSOVIA - KRAKOVIA - BRATISLAVA VIENA -PARNDORF - PAPRICA CSARDA BRASOV

- Varianta 1 -

RUGACIUNE LA PLECAREA IN
CALATORIE
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul
nostru, Cela ce esti calea, adevarul si viata si
ai calatorit impreuna cu sluga Ta Iosif
impreuna si cu cei doi ucenici, care au mers
la Emaus, Insuti Stapane, calatoreste si cu
mine robul Tau, binecuvantand calatoria
mea. Trimite si mie inger pazitor ca lui
Tobie, ca sa-mi fie povatuitor si pazitor si sa
ma fereasca nevatamat de toata reaua
intamplare. Si astfel cu pace, sanatate si
buna sporire sa ma intorc intru ale mele si
toata viata mea sa proslavesc prea cinstit si
de mare cuviinta numele Tau, in veci. Amin.

Program circuit:

" BRASOV - KOSICE - LUBLIN - VARSOVIA - KRAKOVIA - BRATISLAVA

-VIENA -PARNDORF - PAPRICA CSARDA BRASOV"
- 10 nopti Hotel, Pensiuni, 4 si 3 stele, Pret estimat: 630 EURO/pers., Transport:

Ziua 1. BRASOV ORADEA - KOSICE (682 km, 11h 00)

auto propiu

18.08.2014 LUNI

Ora 4:00 - plecare din Brasov spre KOSICE, pe ruta Brasov Sighisoara - Targu Mures Cluj
Oradea Miskolc - Kosice. En route se va vizita manastirea Recea de langa Targu Mures. Dupa
aproximativ 6 ore de mers, in jur de ora 10.00, facem o scurta Pauza de masa si relaxare in apropiere de
Oradea pe E60 . In aproximativ 30 de minute vom intra in Ungaria pe la vama Bors pe care o tranzitam.
Vom trece prin doua orase importante ale Ungariei respectiv Debrecen si Miskolc.
Orasul Debrecen e cunoscut ca fiind al doilea ca marime dupa capitala Budapesta si la cca 220 km
de aceasta... se zice ca este un oras cochetel foc! vom face un tur de oras.
Debrecin (in maghiara Debrecen) este un oras important in Ungaria, din comitatul Hajdu- Bihar si capitala
acestuia, aflandu-se la 220 km de Budapesta. Este al doilea oras ca marime din Ungaria, fiind capitala acesteia de
doua ori, insa pentru scurt timp, respective intre anii 1848- 1849, in timpul revolutiei, si in 1945, in timpul celui
De-al Doilea Razvoi Mondial.
Detine o istorie deosebit de bogata, de peste 750 de ani. Face parte din Partium in cadrul Regatului Ungariei in
perioada evului mediu, din Principatul Transilvaniei din secolul 16 pana la sfarsitul secolului 17, urmand o
perioada habsburgica, iar in 1867 redevine Ungariei. Intre anii 1919- 1920, Debrecin se afla sub dominatie romana.
Se remarca Baile Termale din Debrecin, situate in zona Nagyerdo, folosita inca din anii 1960. Temperatura apei
detine 69oC si ajunge de la 1400m adancime la suprafata, insa temperatura apei in piscine este de 33- 38oC. Se
practica de asemenea balneotearpia, electroterapia, fitoterapia, mecanoterapia., hidroterapia.
Este un important centru cultural, stiintific si artistic. Dintre principalele atractii turistice ale zonei se remarca:
- Centrul orasului care a fost transformat complect in piata pietonala uriasa, iar in mijlocul ei se gaseste cea mai
mare fantana din ceramica din Europa, cu un diametru de 20m.
- Marea Biserica Reformata este simbolul orasului
- Biserica Reformata Mica, in trecut se numea biserica trunchiata
- Catedrala Sfanta Ana
- Muzeul Deri unde pot fi vazute cele trei picturi ale lui Mihaly Munkacsy, ce poarta numele de Trilogia:
Cristos dupa Pilat, Calvary, Ecce Homo.
- Muzeul Literaturii Debretin detine o colectie de materiale representative pentru traditia literara a orasului.
- Marea Padure care se intinde pe o suprafata de 1082 ha si a fost inregistrata ca prima rezervatie a tarii in
Cartea Rezervatiilor Naturale in 17 octombrie 1937.
- Aquaticum, un centru de terapie si bai
- Gradina Zoologica si Botanica ce detine aproximativ 1400 de animale si 170 de specii de pe 4 continente

Orasul Miskolc, locul naterii lui Andrei aguna, al patrulea ora din Ungaria ca populaie (dup
alte surse, ar fi al treilea, naintea oraului Szeged) are mai puin de 200.000 de locuitori, dar este un
ora frumos, cu numeroase locuri pline de istorie, un ora plin de via i care nu se deosebete aproape
cu nimic de oraele din vestul Europei vom face un tur de oras.
Miskolc este fr ndoial un ora pe care dac l-ai vizitat vei dori mereu s te ntorci. Asta pentru c dincolo de
farmecul oraului vechi, la doi pai de ora se gsesc trei dintre cele mai apreciate obiective turistice din regiunea
Ungaria de Nord.
Cetatea Disgyr i bustul lui Ludovic cel Mare
Disgyr, un cartier vestic al oraului Miskolc, aproape de intrarea n Parcul Na ional Bkk. Aici, ntre vile
cochete se gsete una dintre cele mai spectaculoase ceti medievale ale Ungariei. Cetatea Disgyr este o ruin
din care se mai pstreaz n stare destul de bun cele patru turnuri de col , dar este o ruin bine conservat i

ntreinut, nscris n circuitul turistic. Perioada de glorie a cetii a fost n secolul al XIV-lea cnd regele Ungariei,
Ludovic cel Mare din Casa de Anjou a construit un castel-cetate n stil gotic. Ludovic cel Mare a fost fiul lui Carol
Robert de Anjou, cel care a pierdut btlia de la Posada din 1330 n faa lui Basarab I, domnul rii Romneti.
Dup moartea lui Ludovic cel Mare, castelul a devenit darul de logodn al reginelor, fiind denumit i Castelul
Reginei. Chiar i soia regelui Matia Corvin, Beatrice de Aragon a mo tenit castelul. Din magnificul castel de
odinioar au rmas doar ruine, renovarea din anii 1980 se poate vedea i astzi, unele din ceea ce odinioar erau
ancadramente gotice ale porilor sau nervurile n arc frnt ale cupolelor, fiind reconstituite din beton.
Cu toate acestea, cetatea atrage an de an mii de turiti, mai ales n timpul festivalurilor desf urate aici. n cetate
se poate intra doar cu ghid i la ore fixe, acesta fiind la dispozi ia turi tilor indiferent de numrul lor. Pre ul unui
bilet este de 900 de forini (13,5 lei), pre n care este inclus vizita expozi iei figurilor de cear, vizita n monetria
amenajat ntr-unul din turnuri dar i vizitarea celorlalte sli. Muzeul figurilor de cear amenajat n interiorul cet ii
constituie principala atracie. Sunt recreate scene din viaa diverselor categorii sociale din secolul XIV, inclusiv
scena n care regele a acordat n 1369, oraului Kassa (Koice) prima stem, atestat documentar, unui ora din
Europa. Un alt loc interesant al cetii este monetria amplasat la baza unuia dintre turnuri. Aici, contra unei sume
modice, de 100 sau 200 de forini, n funcie de dimensiuni, po i s ai propria moned cu efigiile unor regi ai
Ungariei. Se poate urca n turn, la etajele acestuia sunt diverse exponate i plan e tematice. Odat ajuns sus,
panorama asupra cetii i asupra oraului este una deosebit.

Andrei aguna s-a nscut n ianuarie 1808, la Mikol n nordul Ungariei, din prini aromni, originari din
Grabova, lng Moscopole n Balcani. Naum aguna, tatl lui Andrei aguna, a trecut n 1814 la catolicism, religie
n care i-a botezat copiii. n 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a nceput coala la Miskolc. n 1826 a
terminat gimnaziul catolic la clugrii piariti din Pesta.
La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. ntre 1826-1829, urmeaz filozofia i dreptul la Buda. n 1829
pleac la Vre unde urmeaz teologia. La 1 noiembrie 1833 se clugrete i ia numele de Andrei. La 15/27 iunie
1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga,
lupttoare maghiar pentru drepturile romnilor transilvneni, autorit ilor imperiale absolutiste n ianuarie 1847.[1]
n ziua de 2 februarie 1834 n biserica catedral din Carlovi a fost naintat diacon viitorul mitropolit Andrei
aguna. Atunci el a spus: Pe romnii transilvneni, din adncul lor somn (vreau) s-i trezesc i cu voia ctre tot
ce e adevrat, plcut i drept s-i ndrumez. n 1847 n "Biserica Dintre Romani" dinTurda Andrei aguna este
ales episcop al Bisericii Ortodoxe. La 3/15 mai 1848 prezideaz, mpreun cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni,
Adunarea de la Blaj. n fruntea unei delegaii, duce petiia de la Blaj la Viena, mpratului Franz Joseph. n 16/28
decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nou peti ie mpratului austriac. Ideea unit ii
romnilor este coninut n Memoriul naiunii romne din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din prile
vecine ale Ungariei i din Bucovina, prezentat tot mpratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres
bisericesc la care a participat i Avram Iancu.
Angajamentul lui aguna luat la Carlovi ncepe s prind via. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu
Tipografia eparhial, ntemeiat pe banii lui aguna. Aici se tipresc abecedare, cr i i istorioare biblice. La 1
ianuarie 1853 se ntemeiaz Telegraful Romn, singurul ziar din Romnia cu apariie nentrerupt pn astzi.
ncepnd cu anul 1855, aguna reorganizeaz nvmntul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie i
pedagogie i care poart numele de Seminarul Andreian. ncepnd cu anul 1854, a organizat peste 800 de coli
primare confesionale. Tot sub ndrumarea sa au fost ntemeiate gimnaziile ortodoxe din Bra ov i Brad. Gimnaziul
de la Braov, inaugurat n 1850, este una dintre cele mai vechi coli superioare romne ti, astzi purtnd numele
mitropolitului Saguna: Colegiul Naional Andrei aguna. colii din Brad i druiete Andrei aguna n 1870
suma de 2000 fl. Din ndemnul su vor fi tiprite 25 de titluri de manuale colare, Andrei aguna sprijin ideea lui
Ioan Pucariu de a nfiina Astra. aguna este ales primul preedinte al Astrei.
aguna a fost un dangt de clopot care a trezit din amorire contiine i destine, a redat speran e i vigoare, a
pus plugul n brazd i a dezelenit ceea ce amenina s devin prloag .[2] Aa a procedat i n ara Moilor unde
netiina de carte, n rndul romnilor ortodoci, era foarte mare, i se datora srciei i mai ales lipsei de
organizare. Situaia colilor romneti ortodoxe era jalnic. Lipseau localurile de coli, nv torii, manualele
colare, i mai ales o instituie care s dea nvtorilor cuno tin ele necesare. Comunicrile (rapoartele) primite de
la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.

Schimb valutar necesar Ungaria min. 33 Euro ~ 10.000 HUF (Forinti)/fam. ~ 147
Lei (pentru: masa, intrari obiective, s.a., Curs de schimb: 1 EUR = cca. 298,7 HUF)
Sosire ora 15.00 la KOSICE (capitala eurupeana 2012), tur panoramic de oras si cazare Penzion
Grand***, Adres: Kovska 65, 040 01 Koice, Slovacia Telefon: +421 55/633 75 46.
4

Penzion Grand se afla la 5 minute de mers pe jos pana in centrul istoric, pe strada principal
Hlavna care reprezint inima oraului, unde se gsesc unele dintre cele mai importante mndrii ale
slovacilor. Vom face un tur pietonal de oras pe strada Hlavna unde vom vizita Catedrala Sf. Elisabeta
(Dm svtej Albety), care nu numai c poart titlu de cea mai mare biseric din Slovacia, dar
(atenie!) i cea mai estetic dintre catedralele gotice din Europa. Catedrala Sf. Elisabeta este la 300 de
metri de Penzin Grand. In continuare, spre nord, incepe un parc, in care se gaseste Fantana Muzicala
a orasului si, dincolo de aceasta, o alta bijuterie a centrului vechi al orasului, Teatrul de Stat (ttne
divadlo Koice) care a fost construit in stil baroc, intre anii 1879 - 1899. Interiorul teatrului are
decoratii bogate din ghips iar tavanul este decorat cu picturi infatisand scene din Othello, Romeo si
Julieta, Regele Lear si Visul unei nopti de vara.
Strada principala (Hlavna Ulika) este cea mai veche, cea mai importanta si cea mai mare din oras. Pe margine
sunt o multime de magazine, restaurante, cafenele si buticuri, iar vanzatorii ambulanti isi expun marfa in aceasta
zona centrala a orasului.
Mergand in continuare spre nord, se ajunge la un alt monument deosebit, Immaculata (Morovy stlp) coloana in
stil baroc, inalta de 14 metri, care comemoreaza sfarsitul epidemiei de ciuma din anul 1710. In varful coloanei se
afla sculptura Fecioarei Maria, iar la baza sclpturile sfintilor Iosiv, Sebastian si Ladislav. Este un monument
interesant, langa care am petrecut cateva minute bune.
Casa Cersetorului (Dom obranie) construita in anul 1720 este una dintre cele mai frumoase construita in
centrul orasului. Aceasta este asociata unei legende interesante care se refera la un cersetor ce traia pe strazile
orasului si pe care toata lumea il ajuta cu bani si mancare pentru a supravietui. Era deja cunoscut in oras insa, la un
moment dat, a disparut de pe strazi si nimeni nu mai stia nimic despre el. Toata lumea credea ca a murit. Dupa
cativa ani a aparut in oras un om foarte bogat care si-a construit o casa frumoasa exact in locul unde obisnuia
cersetorul sa stea cu multi ani in urma. A trecut destula vreme pana locuitorii si-au dat seama ca acest om (care
acum, la randul lui ajuta cu bani nevoiasii de prin oras) este de fapt cersetorul de alta data.
Casa respectiva poate fi acum vizitata de turisti, contra unei sume modice de bani. Banii incasati de la bilete sunt
donati, din cate am inteles, unei fundatii care are in prezent acelasi scop, si anume de a ajuta oamenii cu nevoi din
oras.
Casa Ferenc Rakoczi: Ferenc Rakoczi a fost o personalitate istorica foarte importanta pentru slovaci iar casa lui
este in prezent muzeu si poate fi vizitata de catre turisti. A fost o perioada principele Transilvaniei si exista si la noi
in tara, in Targu Mures, o statuie a acestuia n apropierea Cetii Medievale.. La data de 7 iulie 1704 Dieta
Transilvaniei ntrunit la Alba Iulia l-a proclamat pe Francisc Rkczi al II-lea ca principe al Transilvaniei. Revolta
antihabsburgic condus de el a euat, autoritatea Casei de Habsburg n Transilvania i Ungaria fiind restabilit
efectiv n anul 1711, prin Pacea de la Satu Mare.

Sub influena aerului tare de altitudine, vom cuta un loc n care s gustam o mncare delicioas,
tradiional. Saaau, vom porni ntr-un traseu culinar tematic, c tot au cei de la Centrul pentru turiti
din Koice o mulime de asemenea trasee tematice urbane, care mai de care mai atractive. De
exemplu, pe lng traseul culinar care ne va atrage cel mai tare: Traseul cu cele mai preioase bijuterii
din Koice, Traseul oraului istoric - legendele Koice, Lcaurile de cult din Koice, Traseul evreiesc
sau Traseul Medieval. Voi pe care l-ai alege?
Probabil ca vom obosi alegand traseele, ni se va face foame asa ca vom putea lua cina la terasa
restaurantului Med Malina (sau altul) de pe strada Hlavna unde putem servi printre altele dou
5

produse tradiionale: Bryndzove halusky glute cu brnz de oaie sau Pirohy podavame s
cibuou, slaninou a kyslou smotanou Glute servite cu ceap, bacon i smntn.
Bucataria in Slovacia
Desi importul de mancare de origine marina cucereste treptat piata slovaca, crapul si pastravul crescuti local inca
predomina bucataria slovaca.
Pozitie geografica. Slovacia este situata in Europa Centrala si ocupa o arie de 49.036 km 2. Capitala Slovaciei este
Bratislava, iar alte orase mari sunt Kosice, Nitra, Presov si Bansk Bystrica.
Cel mai mare rau este Dunarea. Tara se bucura de o clima moderat-continentala, iar locuitorii cultiva cereale,
sfecla de zahar, cartofi, in si tutun.
Influente istorice. Bucataria slovaca si manierele oamenilor si-au schimbat directia de cateva ori din cauza
diferitelor civilizatii care au locuit teritoriul de astazi al Slovaciei. Pozitia centrala a Slovaciei in Europa i-a permis
sa intre in contact cu diverse culturi. Ca parte a fostului stat ungar, Slovacia a resimtit o puternica influenta a
culturii romane, in timp ce colonistii ce au locuit aici din Evul Mediu pana in secolul al XX-lea (in special
popoarele germanice) au accentuat trasaturile culturii vest-europene.
Traditia de a servi mese calde si pline de nutrienti tipica popoarelor germanice a supravietuit pana in secolul
al XX-lea. Astazi, obiceiurile alimentare din zonele rurale se bazeaza pe supe cu paine, paste si piure. Cand
oamenii munceau la camp, se servea adesea un mic-dejun dublu: mai intai mancau paine cu bacon sau branza la 45 dimineata si beau niste brandy, iar apoi mancau ceva gatit la 9-10 a.m. Pranzul consta cel mult intr-o masa rece,
iar urmatoarea masa gatita se pregatea abia seara, cand oamenii se intorceau de la camp.
Obiceiurile alimentare ale oamenilor din zonele muntoase difera de cele ale persoanelor din zonele mai joase.
Acestia se deosebesc si in termeni de statut social si avere.
Marile familii de la tara se adunau in jurul mesei, asezandu-se intotdeauna in acelasi loc, potrivit ierarhiei
familiale si mancand impreuna din aceeasi farfurie. Mesele erau privite ca piese sacre de mobila, iar alt uz al
acestora in afara de mancat si rugaciune era considerat jignitor.

Trasaturile bucatariei slovace. La fel ca in cazul majoritatii tarilor europene, Slovacia a fost influentata de-a
lungul secolelor de statele vecine (Republica Ceha, Ungaria, Austria, Ucraina), iar acest lucru se reflecta si in
bucatarie. Cu toate acestea, specialitati distincte slovace au luat nastere din "marele ghiveci european".
Asemanatoare cu bucataria ceha, cea slovaca se diferentiaza prin faptul ca foloseste mai multe mirodenii, o
trasatura ce o apropie mai mult de bucataria ungara, al carei gulas slovacii l-au imbratisat si l-au adaptat propriei
culturi. Cel mai folosit tip de carne este porcul (cotlet, costite, muschi, ficat). Faimosul gulas Szegedinsky este
facut din porc, varza murata, mirodenii si smantana. Clatitele din cartofi umplute cu porc - zemiakove placke - sunt
foarte satioase si condimentate. Cel mai popular fel de mancare din carne de porc este vyprazany bravcovy rezen,
prajit intr-un aluat de paine.
In afara de porc si vita, slovacii mananca adesea pui (prajit, in aluat, la gratar sau fiert) si curcan (piept de curcan
prajit si umplut cu sunca si branza sau cu fructe sau la cuptor). Sezonul in care mananca rata si gasca este toamna.
Acestea se servesc cu galuste, clatite cu untura si varza fiarta.
Desi importul de mancare de origine marina cucereste treptat piata slovaca, crapul si pastravul crescuti local inca
predomina. Crapul este obligatoriu la masa de Craciun: prajit sau invelit in paine si apoi prajit cu nuci si usturoi sau
in aluat de bere. Pastravul este gatit la cuptor, fie umplut cu un amestec din migdale, sunca si branza, fie fiert pur si
simplu.
Mancarurile aromate si picante sunt echilibrate de garnituri precum galuste, chiftelute si cartofi pregatite in sute
de feluri diferite, orez (servit simplu sau asezonat cu sunca, curry, mazare sau ciuperci), paste sau ciuperci.
Bucataria traditionala slovaca include si numeroase tipuri de branza de capra, precum ostipok, hyncica, korbacika
si cea mai cunoscuta, Liptovska Bryndza (branza cu ardei)
.
Iata cateva feluri de mancare specifice bucatariei slovace:
Kapustnica o supa traditionala din varza si carnati afumati, uneori cu ciuperci sau la masa de Craciun chiar cu
prune uscate. Se serveste adesea cu galuste fierte sau prajite. La nunti se mananca la miezul noptii pentru a readuce
energia oaspetilor.
Cibulova polievka o supa din ceapa si diverse feluri de carne.
Bryndzove haluky galuste din cartofi in smantana topita (kajmak) facuta din lapte de capra si asortata cu
bucatele de bacon prajit.
Studenne predjedla aperitive reci: sunca, carnati afumati, salam si legume de sezon.

Vyprazane rezne friptura prajita (porc sau vita), una dintre cele mai populare retete slovace; se serveste alaturi
de cartofi prajiti sau piure din cartofi si legume de sezon.
Ardei umpluti o specialitate traditionala; ardei umpluti cu carne si orez, in sos de rosii.
Fazulova polievka o supa din fasole si legume radacinoase, uneori cu porc afumat.
Cesnakova polievka o supa cu pui si usturoi cu patrunjel si oua.
Halaszle o supa din diferite tipuri de peste si piper, foarte condimentata.
Sunkova rolka s chrenovou penou o felie de sunca peste care se toarna sos de hrean.
Ostiepok branza afumata prajita cu sunca.
Salate: salata mixta, salata din varza, rosii, castraveti.
Clatitele reprezinta cel mai popular desert slovac fiind umplute cu gem (s lekvarom), inghetata si sos de ciocolata
(so zmrzlinou a cokoladou), branza de vaci si stafide (s tvarohom a hrozienkami), cu nuci, ciocolata si frisca (s
orechami, cokoladou a slahackou), uneori chiar flambate cu bauturi alcoolice (in special in restaurante).
Gule sau parene buchty sunt checuri gatite la aburi umplute cu gem. Copiii slovaci prefera pastele cu seminte de
mac, unt topit si zahar (sulance). In Slovacia, oamenii mananca de asemenea strudel cu mere si diverse feluri de
prajituri (cu branza, fructe, miere), cupe de inghetata, salate si compoturi de fructe.
Bauturi autentice: berea Zlaty Bazant, brandy Demanovka facut din douazeci de feluri de plante, brandy din
prune, borovicka (brandy din muguri de molid).
Date pe scurt
Arie: 49.036 km2
Populatie: 5.4 milioane (85,6% slovaci, 10,7% maghiari, 1% cehi)
Capitala: Bratislava
Limbi vorbite: slovaca, ceha, maghiara, germana
Religie: 60% romano-catolici, 10% protestanti
Moneda: Koruna slovaca (SKK)
Parcuri nationale: Low and High Tatras, Sovensky raj, Pieniny i Slovensky kras
Formule de salut in limba slovaca:
Dobre rano Buna dimineata !
Dobry den Buna ziua.
Dobry vecer Buna seara.
Daca te adresezi unui slovac cu apelativul informal "tu", atunci il poti saluta amical spunandu-i "Ahoj" sau
"Cau".

Ziua 2. KOSICE LUBLIN (369 km, 6h 00) 19.08.2014 MARTI

Ora 8:30 - mic dejun si apoi vom pleca de la pensiune la un tur pietonal scurt pe strada principal
Hlavna unde vom relua Traseul medieval, sa vizitam ce ne-a ramas de vazut, printre altele:
nchisoarea Miklus (Mikluova vznica) i Bastionul clului (cel mai mare bastion din Slovacia),
unde putem vedea printre altele si nite sbii originale ale clilor de pe vremea cnd aici aveau loc
execuii.
In functie de timpul disponibil, inainte de plecarea din Kosice ne putem deplasa la Turnul de paz
(Strna vea) din nordul oraului, punct de belvedere, de unde se poate vedea toat urbea.

Koice se afl la 1 or de Munii Tatra.

7

In jurul orei 12:00 plecam din Kosice spre Lublin, un traseu de 369 km pe care-l vom parcurge in 5 ore
si 37 minute. En route se pot admira ruinele Castelului Kamieniec, orasele Rzeszow, Janow Lubelski,
Krasnik si Wilkolaz. Pauza de masa si relaxare la un restaurant din zona orasului Rzeszow sau Lancut
daca reusim sa facem un schimb valutar pe traseu.
Despre mncarea Poloneza
Costul mncrii este aproximativ la fel ca n Romnia, unele produse sunt puin mai scumpe, altele, cum ar fi
dulciurile, mai ieftine. Eu am cheltuit aproximativ 30-40 zloi/zi pe mncare i mi-am fcut toate poftele, am
mncat de cteva ori n restaurante, dar de cele mai multe ori pe strad pentru c mi doream s vd ct mai multe
i nu aveam rbdare s stau la mas.
Din specialitile poloneze, peste tot se recomand pierogi (se citete pieroghi). Sunt un fel de colunai umplui
cu diverse alimente: varz murat, ciuperci, cartofi, carne, brnz i cacaval sau , n calitate de desert, cu fructe.
Din ciudeniile buctriei poloneze: borul de sfecl roie, care se servete tot cu pierogi, sau supa de castravei
murai.
In general vorbind Polonia nu este un loc unde se moare de foame. Peste tot se gasec locuri de unde poti sa iei o
gustare, indiferent ca apelezi la hotdogs (nu foarte buni, kebapi (sunt peste tot), sau intri intr-o cukiernia si iei unul
din nenumaratele feluri de placinte si gogosi. Se gasesc acolo un fel de gogoasi umplute cu crema de iaurt o
nebunie. Un lucru care se remarca la Polonezi este pasiunea pentru cafea peste tot se fac niste cafele imense,
ceva gen dublul unei cafele mari de la noi.
Polonia. Carnea preparata in diferite moduri, pastele si supele sunt parti care apartin traditiei culinare poloneze si
slave.
Pozitia geografica. Situata in Europa Centrala, Polonia isi imparte granitele cu Rusia, Lituania si Marea Baltica
in nord, cu Belarus si Ucraina in est, Germania in vest, si cu Republica Ceha si Slovacia in sud. Peisajul polonez
este marcat pe de-o parte de sesul european al Campiei de Nord, a carei inaltime medie este de 173 m. Rauri cu
debite mari traverseaza aceasta campie: Odra, Visla si Varta. Pe de alta parte, muntii Tatra, sectorul cel mai inalt al
lantului montan carpatic atinge altitudinea de 2499 m prin varful Rysy, reprezentand cea de-a doua realitate
geografica a Poloniei.
Felul de mancare national polonez numit bigos, se face din varza murata (din rasol) cu diferite tipuri de carne,
afumaturi si ciuperci.
Gradul de apropiere al culturilor vecine se reflecta in bucataria poloneza, astfel se pot simti influentele cehesti,
rusesti, germane, austriace, precum si culturile italiene si franceze. Bucataria poloneza nationala a preluat
numeroase specialitati de la numeroasele minoritati etnice care traiesc in tara: evrei, ucraineni, belarusi si
lituanieni. Polonia are 38,7 milioane de locuitori, si faptul ca 25% din polonezi traiesc din agricultura si din
cresterea animalelor domestice influenteaza calitatea bucatariei poloneze. Polonia atrage prin patrimoniul sau
cultural bogat si prin frumusetile naturale numeroase.
Influenta istorica. Numele Polonia dateaza inca de la mijlocul secolului al XI-lea, iar radacina cuvantului
provine de la numele tribului antic slav Polani, care s-a stabilit in secolul al V-lea in regiunile joase si fertile,
imprejmuite de raurile Visla si Odra.
Polonia a cunoscut o perioada de inflorire in secolul al XVI-lea, prin unirea sa cu Lituania sub conducerea
dinastiei Jagelovi, devenind astfel una dintre principalele forte europene. Dupa caderea dinastiei in anul 1572,
Polonia intra intr-o perioada de razboi cu un declin al puterii politice si culturale, iar la sfarsitul secolului al XVIlea, ajunge in cele din urma sa fie impartita intre Austria, Rusia si Prusia. Dupa primul razboi mondial Polonia si-a
recastigat independenta dar a fost din nou impartita, de data aceasta intre Uniunea Sovietica si Germania in 1939.
Dupa cel de al II-lea razboi mondial, harta geografica a Poloniei a fost reconstituita, a castigat teritorii noi in vest,
pierzand totusi cateva din cele vechi in est. In 1989, la primul vot liber permis in Polonia, dupa cel de al doilea
razboi mondial, guvernul comunist a fost inlaturat prin vot si Polonia a devenit o tara democratica. In 1999 a aderat
la NATO, iar in 2004 a devenit stat membru al Uniunii Europene.Astazi Polonia este o tara stabila si democratica,
cu o istorie fascinanta, care se reflecta de asemenea si in bucataria nationala.
Caracteristicile bucatariei poloneze. Bogata bucataria nationala a fost influentata de catre natiunile cu care
Polonia a intrat in contact direct si este regional foarte diversificata. Produsele alimentare tipice utilizate in
bucataria poloneza sunt: varza, sfecla rosie, castraveti, gulii, smantana, ciuperci, precum si diferite tipuri de
afumaturi de carnati. Felurile de mancare din carne sunt foarte aromate in Polonia, deoarece polonezii folosesc o
multime de condimente, cum ar fi : marar, chimen, maghiran, piper si patrunjel. Cele mai populare deserturi sunt
prajiturile. Un pahar de votca dupa un pranz bun este foarte recomandat deoarece faciliteaza digestia.
Specialitati din bucataria poloneza. Diferite tipuri de carne, paste fainoase si supe fac parte din bucataria
traditionala slavona, si implicit si din bucataria poloneza . Noi oferim o masa tipic poloneza, care consta in cel
putin trei feluri, incepand cu o supa, un aperitiv precum heringul sau somonul, urmat de un fel principal. Va
recomandam specialitatea nationala cunoscuta sub numele de bigos sau schabowy kotlet. Vom termina masa cu un
desert, cum ar fi makowiec sau drodwka.

Polonezii isi incheie masa cu un desert, iar deoarece acestia sunt cunoscuti ca fiind pasionati de dulciuri,
prajiturile nu pot sa lipseasca din cultura lor culinara.
Supe
Oferta de supe din Polonia este diversa, asa ca le vom mentiona doar pe cele mai frecvente:
Barszcz - o supa de sfecla rosie, un fel de mancare traditional slavona.
Chodnik - o supa rece din lapte acru, frunze tinere de sfecla rosie, sfecla rosie, castraveti si condimente proaspete

1.
2.
tocate.
3. Rosol - supa de pui.
4. Zupa grzybowa - o supa facuta din diferite tipuri de ciuperci.
5. Zupa ogrkowa - o supa facuta din castraveti murati, de multe ori incluzand carne de porc.
6. Zur - o supa acra facuta din faina de secara, cu carnati albi si oua fierte tare.
7. Zurek - o supa asemanatoare cu supa zur, dar care are si cartofi. In anumite parti din Polonia poate contine si
ciuperci. Zurek este adesea servita cu smantana.
Paine
Oamenii mananca diverse tipuri de paine in Polonia. Bogata oferta de produse de panificatie poloneza include:
paine alba, paine neagra, paine cu diverse seminte de susan, mac si alte seminte.
Feluri de mancare cu carne
Carnea este pregatita in diferite moduri: la gratar, fiarta si prajita in tigaie. Se serveste calda cu sosuri aromate,
dar si rece cu mustar, hrean si ciuperci, respectiv castraveti murati.
Cel mai renumit fel de mancare din carne este cotletul schabowy - friptura de porc prajita si servita alaturi de
cartofi si carnati. Pieczony schab, inca o specialitate din carne, o friptura de porc umpluta cu prune uscate.
Recunoscute pe scara larga sunt: ciolanul fiert kaszanka si budinca neagra - o veche reteta rurala, care a devenit
astazi specialitatea culinara a celor mai rafinate restaurante.
Specialitatile din carne de vita sunt: zrazy zawijane - rulouri de vita sotate umplute cu castraveti murati, carnati
si ciuperci, servite cu gris de hrisca bulgaros. Kaczka po krakowsku este rata sotata cu ciuperci.
Paste
Pernitele (pierogi) din aluat reprezinta un element important in bucataria poloneza. Ele sunt realizate din aluatul
folosit pentru taitei si pot fi umplute cu carne tocata, cu varza tocata marunt si amestecata cu ciuperci, cu branza de
vaci sau cu fructe. Odata ce sunt umplute, ele se pun in apa clocotita.
Cea mai delicioasa varianta de pierogi sunt ruskie pierogi, umplute cu branza, cartofi si ceapa prajita. Naleniki
sunt niste clatite, care la fel ca si pernitele mentionate mai sus, reprezinta un element foarte important din bucataria
vegetariana poloneza. Pyzy - gnocchi din faina de cartofi si galuste - gnocchi umplute cu fructe.
Legume
Varza este o leguma frecvent intalnita in bucataria poloneza. Specialitatea nationala poloneza, bigos, se face din
varza murata (din rasol) cu diferite tipuri de carne, afumaturi si ciuperci. Gobki este un preparat din frunze de
varza umplute cu carne tocata si orez sau piure, servite in sos de rosii sau de ciuperci.
Deserturi
Polonezii isi incheie masa cu un desert si daca tot sunt cunoscuti ca fiind niste pasionati de dulciuri, prajiturile nu
au cum sa lipseasca din cultura lor culinara. Prajiturile sunt in mare parte realizate din aluat de drojdie (baba,
drodowe). Cele mai populare delicatese poloneze dulci sunt: makowiec, un aluat umplut cu seminte de mac,
nuci sau alte fructe, gogosii (pczki), Mazurek, placinta cu mere (szarlotka), placinta cu branza (sernik) si painea
cu ghimbir.
Bauturi
In ceea ce priveste bauturile, trebuie sa subliniem faptul ca specialitatea poloneza este rafinata votca pura: Chopin
votca, Belvedere, Luksusowa, Wyborowa. Tipurile de votca aromata sunt de asemenea destul de populare:
Zubrowka este o votca cu ierburi culese din parcul national Bialowieza, locul de bastina a singurului tip de bivol
european - ubra, care se hraneste cu aceste plante. Goldwasser din Gdask contine particule de aur de 22 de
carate. Pablo Picasso a spus odata ca cele 3 lucruri extraordinare din prima jumatate a secolului XX au fost: bluesul, cubismul si votca poloneza.
Nici iubitorii de bere nu vor fi dezamagiti de selectia de bere poloneza, care este la fel de buna ca si in Germania
sau Republica Ceha. Dintre numeroasele fabrici de bere cele mai cunoscute sunt ywiec, Warka si Elblag.
In sezonul rece cea mai buna metoda de a te incalzi este vinul cald sau berea cu miere si cu alte mirodenii.
Bauturi alcoolice poloneze: miedul (mid pitny) sau lichioruri dulci , bauturi cremoase din galbenus de ou, vanilie
sau ciocolata sunt adesea servite pe langa un desert delicios. Punch-ul de fructe sub forma unei bauturi nonalcoolice, facuta din fructe, zahar si condimente poate fi de asemenea servit.
Sfaturi de calatorie
Lonely Planet descrie Polonia ca fiind o destinatie ieftina si sigura, cu oameni ospitalieri si blanzi. Cea mai buna
perioada pentru a vizita Polonia este perioada intre mai si septembrie, dar poate fi frumos si in luna octombrie.

 Experimentati contrastul dintre viata poloneza rurala, conservatoare si religioasa vs. cea urbana, haotica si contra
cronometru.
Nu ratati ocazia de a vizita Bialowieza - cel mai vechi parc national polonez, muntii Tatra, Varsovia si Cracovia.
Festivalul Filmului Polonez are loc in Gdyna, in noiembrie.
Varsovia este centrul cultural al Poloniei. In luna august experimentati inspiratia trezita de muzica moderna.
Iubitorii de jazz vor avea sansa de a se bucura de melodiile lor preferate la finalul lunii octombrie.
Laureata a Premiului Nobel, Maria Sklodowska, mai tarziu cunoscuta sub numele de Marie Curie, s-a nascut in
Varsovia in anul 1867.
In cazul in care doriti sa utilizati internet gratuit in timpul sejurului in Varsovia, puteti face acest lucru la Biblioteca
Universitara din Varsovia.
Sfat: Bacsisul pentru taxi este de 10%, dar sa nu lasati bacsis in restaurante, unde cei 10% pentru servicii sunt de
obicei inclusi in pretul deja afisat.

Cam la jumatatea drumului spre Lublin, la 17,4 km (23 minute) dreapta de Rzeszow se afla Palatul
Lancut din localitatea Lancut, palat care cred ca merita vizitat, dar ar insemna o intarziere de
aproximativ doua ore din programul initial sosirii in Lublin.
Polonia detine castele din blesug, insa in Lancut poti face o adevarata "baie de cetati". Detaliile acestei enorme
resedinte aristocratice iti taie respiratia. Un tur al palatului din Lancut te va purta prin salile lustruite, in care vei
putea admira candelabrele uriase si mobilierul unic.. Lancut detine o bogata istorie evreiasca, iar sinagoga orasului
reprezinta, dincolo de exteriorul modest, o capodopera in stil baroc, cu piloni stralucitori si fresce colorate.
Vizita Castel: Durata tur aproximativ: 60 min
Bilet Normal: 23 z
Bilet redus: 18 z
Monday 12.00 - 16.00 (ora 15.00) Admiterea la Muzeul este liber n zilele de luni - n vizit fr o guide.Tuesday,
Miercuri, Joi, Friday 9.00 - 16.00 (15.00) Saturday 10.00 - 18.00 (17.00) Sunday 10.00 - 18.00 ( 17.00)
Exist o posibilitate de a achizitiona un bilet de sezon pentru a vizita Castelul, grajduri i Coach House: bilet
normal - 28 PLN; bilet redus - 20 PLN.

Sosire in jurul orei 18:00 (20:00 cu intarziere Lancut) la Lublin.cazare la Hotel Lublin 4* Adresa: ul. Podzamcze 7, 20-126 Lublin. Telefon: +48 81 747 44 07; sau +48 601 799 386; e-mail:
info@hotels-lublin.pl . Acces la parcarea monitorizata a hotelului. Hotels Lublin este situat n cel mai
vechi cartier din Lublin, la 500 de metri de centrul oraului. Tur pietonal de oras si cina in Lublin la un
restaurant de pe strada Krakowskie Przedmiescie.

Orasul Lublin se afla in Polonia si este capitala voievodatului cu acelasi nume. Este cel mai mare oras situat
in Polonia de Est si al noualea din intreaga tara. Desi nu este la fel de popular ca Varsovia sau Cracovia, orasul
atrage foarte multi turisti.

Scurt istoric
Orasul Lublin exista inca din Evul Mediu, lucru demonstrat de sapaturile arheologice efectuate aici. Centrul vechi
dateaza din secolul al XVI-lea, iar trei secole mai tarziu teritoriul era deja un centru comercial important. Pe langa
acest aspect, orasul a avut si un rol militar semnificativ, lucru datorat in mare parte faptului ca se afla la granita.
Astfel, prima cetate militara a aparut in secolul al VIII-lea.

10

Asezarea nu a fost ocolita de atacuri, Lublin fiind atacat de nenumarate ori si chiar distrus de tatari, ruteni si
lituanieni. A fost ridicat la rangul de oras in anul 1317, cand Cazimir cel Mare a construit un castel si a construit un
zid de aparare in jurul teritoriului. Anii urmatori au fost unii prosperi, pentru ca orasul a devenit unul din cele mai
importante centre pentru comertul dintre Polonia si Lituania. Acest lucru a dus la o dezvoltare rapida a localitatii,
iar la sfarsitul secolului al XVI-lea functiona cea mai importanta curte de justitie din Polonia Mica, Tribunalul
Coroanei.
Orasul Lublin a fost atacat de suedezi, in contextul razboaielor nordice, iar la sfarsitul secolului al XVIII-lea a
fost inclus in Imperiul Habsburgic. Apoi, la inceputul secolului al XIX-lea, a intrat sub dominatie ruseasca, iar
acest lucru a insemnat o noua etapa de dezvoltare urbana: au fost amenajate strazi, piete, cladiri si chiar o cale
ferata.
Orasul a cunoscut o perioada mai putin buna atunci cand trupele germane au luat cu asalt localitatea. Evreii din
Lublin alcatuiau aproape jumatate din populatia totala, insa foarte multi dintre ei au fost deportati in timpul
Holocaustului. De altfel, localitatea a fost sediul central al Operatiunii Reinhardt, operatiune care extermina evreii
polonezi. Astfel, oamenii au avut de indurate multe suferinte, iar in prezent in oras exista mai putin de 50 de evrei,
cei mai multi dintre ei mutandu-se in Uniunea Sovietica si Israel.
Astazi, orasul Lublin pare ca si-a revenit in urma terorii comuniste. Desi in trecut a fost un puternic centru
industrial, fiind construite mai multe fabrici, acestea nu mai au randamentul de altadata. Industria a fost inlocuita
de regimul serviciilor, iar in ceea ce priveste agricultura, localitatea este unul din cei mai importanti producatori de
hamei din Europa Centrala. Mai mult, stema orasului include simbolul hameiului.

Obiective turistice
Turismul este o parte importanta din economie: in Lublin se gasesc numeroase restaurante, cluburi si baruri, care
practica preturi chiar mici. Existenta unui numar mare de astfel de localuri se datoreaza si faptului ca 35% din
populatia orasului este reprezentata de studentii straini. Nu degeaba a fost numita localitatea Oxfordul Poloniei
are cinci universitati publice, pe langa alte institutii de invatamant superior. Cele mai multe dintre locurile
frecventate de studenti se afla in centrul vechi, unde noptile sunt animate de petreceri.
Centrul vechi al orasului Lublin este partea care ii atrage cel mai mult pe turisti. Acestia gasesc cateva obiective
turistice foarte interesante, cum ar fi:

Castelul Lublin (Zamek Lubellski) Este cel mai vechi castel al orasului, care s-a conservat foarte bine. A fost
construit de Cazimir cel Mare si, pe langa vechime, se poate lauda si ca este cea mai inalta cladire din Lublin.
Regele Cazimir l-a construit in demersul sau de a fortifica asezarea de atunci, facand-o pe toata din piatra. In castel
se regaseste si Capela Sfanta Treime, un alt edificiu valoros. Aceasta si-a pastrat in intregime picturile, care au fost
realizate in secolul al XV-lea. Pret bilet 8,50 zloti/pers. Vizitarea casteului dureaza o ora.

Catedrala Lublin Este una din cele mai frumoase biserici realizate in stil baroc. Picturile murale din interior au
o valoare mare si sunt foarte frumos executate. Aici se gaseste si Turnul Trinitar, iar cei care urca in el au parte de o
panorama incantatoare a orasului.

11

Poarta Krakowska si Poarta Grodzka Reprezinta doua intrari in vechiul oras Lublin, fiind ridicate in secolul
al XVII-lea. Cea de-a doua poarta a avut o insemnatate mai mare la inceputul secolului al XX-lea, cand despartea
partea evreiasca de cea poloneza.

Orasul se mandreste si cu o serie de muzee: Muzeul Lublin (unul din cele mai mari si mai vechi din Polonia de
Est), Muzeul de Stat Majdanek (amenajat intr-un fost lagar de concentratie), Muzeul de Istorie Lublin, Muzeul
Martiriului din Inchisoarea Gestapoului si altele. De asemenea, localitatea este cunoscuta in intreaga lume pentru
numeroasele festivaluri, aproape in fiecare an aparand cate unul nou.

piata Plac po Farze

Castelul Lublin (Zamek Lubellski) strada Krakowskie Przedmiescie

Ziua 3. LUBLIN - VARSOVIA (169 km, 2h 36) 20.08.2014 MIERCURI

Ora 8:30 - mic dejun si apoi vom facem o vizita la pas prin Lublin - un oras ce merita vizitat !
Desi ora Poloniei este in urma cu o ora de a noastra, seara se lasa destul de repede. Prima cladire
care atrage atentia in acest oras este Cladirea Postei, care se afla pe strada Krakowskie Przedmiescie,
care la un moment devine pietonala. Pe aceasta frumoasa strada, se afla pe ambele parti mai multe
cafenele, restaurante, magazine dar si biserici.
La capatul strazii pietonale (sau mai bine zis in prelungirea strazii) se afla Poarta Krakowska.
Aceasta poarta este o ramasita a zidurilor din secolul al 17-lea si era intrarea in orasul vechi. Dupa ce se
trece prin Poarta Krakowska, incepe strada Bramowa. Te afli deja in orasul vechi, cu strazi inguste si cu
foarte multi turisti sau trecatori stransi gramada, cu muzica si instrumentisti care cantau de zor. Este o
atmosfera placuta. Lasand in urma terasele, se ajunge in piata Plac po Farze, unde se afla fundatiile
bisericii Sf. Mihail, datand din secolul XIV.
12

A doua intrare in orasul vechi si o cale catre castelul Lublin este Poarta Grodzka. Pe vremuri,
distant dintre cele doua porti, de aproximativ 300 de metri, definea lungimea vechiului oras.
Se va face schimb valutar la mall-ul LUBLIN PLATA

Schimb valutar necesar Polonia min. 460 Euro ~ 2.020 PLN (Zloti)/fam

(pentru:

cazare, masa, taxe autostrada, motorina, intrari obiective, s.a., Curs de schimb: 1 EUR = cca. 4,4 PLN)

Apoi, ne vom indrepta pasii spre Castelul Lublin, insa pentru a ajunge la el o sa aveam de urcat mai
multe nivele cu scari si vom ajunge in cunoscuta piata Lublin Eye sau cum i se mai spune Piata
Castelului , piata deschisa in fata castelului.
Dupa vizita la Castel, ramanem in zona pana la ora 12:30, timp necesar pentru pauza de masa si
relaxare la un restaurant de pe strada Krakowskie Przedmiescie.

Ora 13:00 - plecare din Lublin spre Varsovia. Sosire la Varsovia in jurul orei 16:00.
Capitala a Poloniei si cel mai mare oras din acasta tara ex-comunista, Varsovia reuseste sa ofere
multe posibilitati pentru a va putea petrece un concediu de neuitat. Desi dupa cel de-al doilea razboi
mondial nu prea a mai ramas nimic din oras, cei de acolo au reusit miraculos sa-l readuca la viata,
reconstruind cladirile bazandu-se pe trecutul lor istoric, cu toate ca multe din cele intalnite astazi sunt
in totalitate noi.
Pana sa fie distrusa in totalitate in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Varsovia a fost printre
cele mai sofisticate si frumoase orase din Europa Centrala. Dupa razboi, tot ce a ramas a fost o imensa
ruina in timp ce populatia a scazut seminificativ. Incet incet, autoritatile locale au inceput reconstructia
orasului, iar cladirile pe care astazi le intalnim in centrul vechi al orasului au fost restaurate foarte bine.
Zona veche a capatat forma sa originala ce dateaza inca din secolul al XVII-lea, aici intalnind o superba
piateta chiar in centru, astazi fiind un foarte important obiectiv de patrimoniu.
Cazare in Varsovia la Hotel ibis Warszawa Centrum 4*. Adresa: - Aleja Solidarnosci 165
00-876 WARSAW, Telefon: (+48)22/5203000 , e-mail: accorhotels.com, GPS: N 52 14' 12.70'' E
20 58' 50.52''. Parcare privata interioara. Hotelul Ibis Warszawa Centrum este situat chiar n centrul
oraului, nu departe de oraul vechi i cartierul de afaceri al capitalei, la doar 2 mile (3 km) 35de
mers pe jos.
Ajunsi in Varsovia ar trebui sa vizitam:
Parcul Lazienski - cuprinde : Palatul pe Apa (Lazienski) , Vechea si Noua Orangerie,
Templul Dianei, Templul Egiptean. In acest parc se afla monumentul dedicat lui Chopin;
Castelul Regal - una dintre aripile sale este folosita ca Muzeu National;
Coloana lui Sigismund - un simbol al Varsoviei;
Piata orasului vechi - Rynek Starego Miasta;
Biserica Sfanta Cruce - aici se afla inima lui Chopin;
Palatul Wilanow;
Palatul Ujazdow.

13

Dupa ce ne cazam se propune un tur pietonal de oras, spre Old Tawn Market Place, sa vizitam ce se
poate (alegerea ne apartine) din urmatoarele obiective:
Vechiul oras (Stare Miasto) a fost distrus in intregime in timpul bombardamentelor din cel de-al doilea razboi
mondial si reconstruit la scurt timp dupa terminarea conflictelor armate. Stare Miasto este inscris in Patrimoniul
UNESCO, alaturi de Castelul Regal (Zamek Krolewski).
Centrul orasului masoara 2 km, deci este perfect pentru o plimbare la pas. Strazile "Chmielna" "Nowy swiat" sunt
vestite pentru promenade indelungi.
Exista o harta 3D cu centrul vechi al Varsoviei. Este foarte utila, avand pe ea si o lista cu 25 de puncte de vizitat si
va ajuta foarte mult sa va orientati in zona veche a orasului. Poate fi gasita la punctul de informare turistica din Piata
Castelului Regal.
Pornind din centrul vechi Varsovia are calea regala (Dluga Street), ca si in Gdansk, Kracovia si Torun. Pe aceasta
strada sunt de obicei unele dintre cele mai cochete restaurante sau cele mai importante cladiri ale orasului.

Old Tawn Market Place

Castelul Regal (Zamek Krolewski).

Parcul Lazienski - este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Ocupa o suprafata de 80 de hectare din
centrul orasului si cuprinde Palatul pe Apa, Vechea si Noua Orangerie, Templul Dianei, Templul Egiptean.
Castelul Regal - fosta resedinta a monarhilor polonezi, a fost distrusa de bombardamentele germane din timpul
invaziei Poloniei. Reconstructia sa a inceput in anul 1971 iar astazi o aripa a cladirii este folosita de Muzeul National.
Castelul Regal din Varsovia (poloneza: Zmek Krlewski w Warszawie), care astazi serveste ca muzeu si este
subordonat Ministerului Culturii si Patrimoniului National, a fost resedinta oficiala a monarhilor polonezi.
Acesta este situat in Piata Castelului, la intrarea in Orasul Vechi al Varsoviei. Birourile personale ale regelui si birourile
administrative ale Curtii Domnesti din Polonia au fost amplasate acolo din secolul 16 pana la Divizarile Poloniei. In
lunga sa istorie Castelul regal a fost, in mod repetat, devastat si jefuit de armatele suedeze, germane si rusesti.
Constitutia din 3 mai 1791, Prima Constitutie nationala codificata moderna a Europei precum si a doua constitutie
nationala din lume, a fost schitata aici de Camera Inferioara a Parlamentului Polonez.
In secolul 19, dupa innabusirea Revoltei din noiembrie, acesta a fost folosit ca un centru administrativ de catre tarul
Rusiei.
Intre 1926 si al doilea razboi mondial, palatul a fost sediul presedintelui polonez, Ignacy Mocicki. In urma devastarii
acestuia de catre nazisti, in timpul Rascoalei din Varsovia, Castelul a fost reconstruit.
In 1980, Castelul Regal, impreuna cu Orasul Vechi a fost inregistrat in Patrimoniului Mondial UNESCO.
Astazi este un monument istoric si national, si este listat ca un muzeu national.
In prezent, Castelul are o fatada impunatoare, construita din caramida, avand 90 m lungime si vedere in Piata
Castelului. La fiecare capat al fatadei se afla un turn patrat, cu o turla cu bulb. Turnul lui Sigismund este situat in
centrul fatadei principale, flancat pe ambele parti de catre castel. Potrivit unor teorii acest turn imens (60 m altitudine)
este inspirat de turnul din Smolensk, Rusia.
Interiorul este format din camere diferite, toate restaurate cu grija si continand cat mai multe exponate originale pe
cat a fost posibil sa se recupereze dupa distrugerea din al doilea razboi mondial.
- Camerele Jagiellonian gazduiesc un numar de portrete din dinastia Jagiellon, dinastie regala originara din
Lituania (secolele 14 si 16).
- Camerele Parlamentului - incepand cu secolul al 16-lea, democratia poloneza s-a format aici.
- Apartmentele Regale - In aceste apartamente a trait, regele Stanisaw August Poniatowski (17.01. 173212.02.1798, ultimul rege si Mare Duce al Comunitatii polono-lituaniene).
- Colectia Lanckoroski - consta in 37 de picturi donate de catre Contesa Karolina Lanckoroska care includ, printre
altele, doua tablouri originale de Rembrandt - Tatal mireasei evreice si Mireasa Evreica.
Coloana lui Sigismund - este unul dintre cele mai faimoase monumente ale Varsoviei si unul dintre cele mai vechi din

14

Europa. Coloana si statuia comemoreaza regele Sigismund III Waza, care in 1596 a mutat capitala Poloniei din
Cracovia la Varsovia.
Palatul Prezindential - in primii 175 de ani de existenta palatul a fost proprietatea privata a unor familii aristrocrate.
In 1791, a fost locul de redactare a Constitutiei Poloniei, prima constitutie nationala moderna a Europei si a doua din
lume dupa Constitutia S.U.A. Din 1994 a devenit resedinta oficiala a presedintelui Poloniei.
Palatul Wilanow : fosta resedinta de vara a regelui Ioan III Sobieski, este astazi una dintre cele mai frumoase cladiri
in stil baroc din Polonia, fiind, la fel ca multe alte edificii, integral reconstruit dupa cel de al doilea razboi mondial. In
interiorul acestui palat- muzeu puteti admira colectia de mobilier si arta, portelanuri, ceasuri vechi, o bogata selectie de
pictura poloneza de secol XVI - XIX.
Palatul Wilanw (poloneza: Paac w Wilanowie) este un palat regal situat in districtul Wilanw din Varsovia.
Palatul Wilanw a supravietuit perioadei Divizarii Poloniei si ambelor razboaie mondiale pastrandu-si calitatile istorice
autentice si devenind astfel unul dintre cele mai importante monumente ale culturii poloneze.
Palatul si parcul din Wilanw nu sunt doar o marturie nepretuita a splendorii Poloniei trecute, dar si un loc pentru
evenimente culturale si concerte. Din 2006, palatul este membru al Asociatiei Internationale a resedintelor regale
europene.
Palatul Wilanw a fost construit de regele polonez Ioan III Sobieski in ultimul sfert al secolului al 17-lea si mai tarziu a
fost extins de catre alti proprietari. Palatul reprezinta tipul caracteristic de resedinta suburbana in stil baroc construita
entre cour et Jardin (intre curte si gradina). Arhitectura sa este originala - o fuziune de arta europeana cu vechi
traditii de constructii din Polonia. Pe elevatiile si in interioarele palatului simboluri antice glorifica familia Sobieski, in
special triumfurile militare ale regelui.
Dupa moartea lui Ioan III Sobieski, in 1696, palatul a fost detinut de fiii sai si mai trziu de catre familii de magnati
celebri.
In anul 1805, proprietarul Stanisaw Kostka Potocki a transformat in muzeu una dintre aripile palatului, fiind unul
dintre primele muzee publice din Polonia. In afara de arta europeana si orientala, in partea centrala a palatului a fost
afisata o expozitie comemorativa a regelui Ioan III Sobieski si a trecutului glorios national.
Structura palatului a fost proiectata de catre Augustyn Wincenty Locci. Arhitectura palatului este o imbinare unica de
stiluri diferite de constructie - conacele poloneze ale aristocratiei cu turnuri laterale, vila in stil suburban italian si un
palat francez entre cour et Jardin cu doua aripi alungite pe fiecare parte a cour d'honneur.
Cei mai proeminenti artisti polonezi si straini au participat in decorarea interioarelor palatului.
Parte integranta a palatului, aproape de la inceput, a fost o gradina. Initial, ea a avut un caracter de gradina in stil
baroc italian in forma de semicerc incojurand palatul dinspre est. In zilele noastre gradina afiseaza o vegetatie bogata,
poteci sinuoase si cascade.
Muzeul National are trei galerii de arta, fiecare dedicata unei anumite perioade, colectia de pictura poloneza fiind cea
mai buna din tara. In galeria dedicata artei antice veti gasi insa cateva piese rare, fresce bizantine si copte din Faras.
Muzeul de Istorie a Varsoviei este situat in partea veche a orasului si prezinta in detaliu istoria acestuia, de la
intemeiere pana in secolul XX, inclusiv distrugerea Varsoviei de catre fortele naziste. Cu atat mai impresionant apare
astazi faptul ca un oras practic spulberat avea sa fie reconstruit in doar un deceniu.
Palatul Culturii si Stiintei - este cea mai inalta cladire din Polonia si se situeaza pe locul 187 in Topul celor mai Inalte
Cladiri din Lume. Cladirea a fost numita initial "Palatul Culturii si Stiintei Iosif Vissarionovici Stalin" dar, odata cu
destalinizarea, numele dictatorului sovietic a fost inlaturat. Palatul este, la ora actuala, centru de expozitii si complex
de birouri.
In partea noua a orasului puteti vizita alte cateva obiective interesante, incepand cu locuinta unde s-a nascut Maria
Sklowowska, mai cunoscuta sub numele de Madame Marie Curie, pentru a ajunge apoi la numeroasele biserici, la
Universitatea din Varsovia, la statuia lui Copernic sau la Academia de Stiinte.
Biserica Sf Cruci este cea mai populara biserica din Varsovia si una dintre cele mai frumoase, aici fiind ingropata si
inima lui Chopin.
Centrul de Arta Contemporana este locul unde puteti descoperi ce e nou, ce e interesant si ce e promitator in
peisajul artei contemporane poloneze, dar si expozitii de arta contemporana straina.
Este bine de stiut:

15

Mesele poloneze incep cu aperitive (przekaski) cum ar fi: stiuca in aspic, peste marinat in sos acrisor, rulouri din file
de hering umplute cu muraturi si ceapa, kulebiak (mancare de ciuperci cu varza) sau cunoscutii carnati polonezi
(kabanos).
Sunt renumite tocanitele vanatoresti numite bigos ce contin varza, ciuperci, carne de porc, sunca si sos. Supele ocupa
un loc important in bucataria poloneza, fiind foarte bogate si dense.
Un alt sortiment culinar binecunoscut si apreciat in Polonia este zrazy (rulou din carne de vita umplut cu sunca,
pesmet, ciuperci si castraveti).
Ca desert, dulciurile preferate ale polonezilor sunt: sernik (placinta cu branza), szarlotka (tarta cu mere), makowiec
(chec cu umplutura de mac) sau eklerka (eclere).
Berea, o bautura foarte apreciata (si) in Polonia, se serveste cu lamaie. Veti observa multe tarabe unde se vand bere si
jumatati de lamaie. O halba de bere costa intre 5 si 15 zloti in berarii, baruri si restaurante si aproximativ 3 zloti in
supermarket.
Shopping
Cea mai buna zona pentru shopping este Nowy Swiat, cu frumoasele sale cladiri de secol XIX, cafenele si restaurante
de calitate.
Turistii gasesc nenumarate magazine de suveniruri cu simbolul orasului, Sirena, dar si cu obiecte de artizanat
specifice tarilor slave, cum ar fi papusile Matroshka sau farfurii cu modele nationale. Cand mergeti in vacanta in
Polonia, nu uitati sa va luati un astfel de suvenir. Chihlimbarul, originar din aceasta zona, se gaseste, de asemenea, in
cele mai variate combinatii de bijuterii, margele, bratari.
Royal Way este cel mai cochet bulevard de shopping din Varsovia, aici gasindu-se brandurile de lux, printre care
amintim Escada, Lacoste, Armani, Bally, etc, parfumerii, dar si cateva anticariate de unde amatorii pot cumpara
tablouri si sculpturi deosebite.
Recomandari
In general, Varsovia este un oras sigur, zonele frecventate de turisti in special sunt impanzite de politisti. Districtul
Praga este considerat a fi mai periculos, deci sa nu va aventurati.
Indiferent de cat de mare este bugetul alocat unei calatorii in Varsovia, trebuie sa treceti pragul unui "Bar mleczny"
in romana "Bar de lapte", creat in anii '60 ai secolului trecut, loc in care s-au servit intotdeauna produse lactate
ieftine. Dupa caderea comunismului, majoritatea s-au desfiintat, dar cele care sunt deschise si astazi pastreaza fidel
aerul si atmosfera anilor din comunism. Practic, aceste Baruri de lapte sunt o lectie de istorie a Poloniei.
Consumul de bauturi alcoolice in locuri publice este interzis, insa localnicii nu se sperie asa usor si mai servesc cate
o dusca in parcuri. O cafea buna veti putea savura intr-una dintre cafenelele din partea veche a orasului. O cafea simpla
costa in jur de 10 zloti.

Intrucat obiectivele turistice ce se pot vizita au programul pana la orele 17:00, pentru aceasta
dupaamiaza se propune un traseu pietonal linistit de la hotel spre Old Tawn Market Place cu trecerea in
revista a Paatului Krasiskich, Palatul Radziwill care este cunoscut ca si Palatul Prezidential,
Columna lui Sigismund si Castelul Regal (toate aceste obiective sunt in apropierea centrului vechi),
plimbare finalizata cu relaxarea la terasa unui restaurant pentru cina dupa care retur la hotel.
Ziua 4. VARSOVIA KRAKOVIA (295 km, 4h 00) 21.08.2014 JOI
Ora 8:30, mic dejun si apoi si apoi se propune un tur auto de oras cu trecerea pe la cateva castele si
palate din Varsovia si cu vizitarea unuia dintre ele. Propun a se vizita Castelul Regal (Zamek
Krlewski) - fosta resedinta a monarhilor polonezi (program de vizita 9:50 17:00, timp de vizita 1
ora, Tarif intrare 18 zloti/persoana) sau alta optiune. Palatul Wilanow cunoscut ca si Versailles-ul
polonez, joia este inchis. Pe langa Castelul Regal vom gasi un restaurant cu terasa unde vom lua o
binemeritata pauza de masa si relaxare.
Ora 15:00 - plecare din Varsovia spre Krakovia. Sosire la Krakovia in jurul orei 19:00. En route se pot
admira orasele Maszczonow, Piotrkow Tribunalski, Czestochowa si cetatea Bedzin din Bedzin si
castelul Tenczyn din Rudno. Cu toate insistentele pentru a vizita ultimele doua obiective, cu regret va
spun de pe acuma ca nu se poate pentru ca sunt inchise la ora trecerii noastre pe acolo insa la
Czestochowa se poate vizita un sanctuar al Fecioarei Maria, mnastirea Jasna Gra vizitat in fiecare an
16

de milioane de pelerini. Aceasta este un loc de pelerinaj n Biserica Catolic datorit faptului c
adpostete o icoan cunoscut sub numele Madona Neagr de la Czstochowa.

Ora 19:00, cazare in Cracovia la Hotel Novotel Krakow City West 4*. Adresa: - Al. Armii
Krajowej 11, Krowodrza, 30-150 Cracovia, Telefon: (+48) 12/6226400, e-mail: h3407@accor.com,
GPS N 50 4 '12.52'' E 19 53' 50.15''. Parcare privata la hotel. Hotelul Novotel Krakow City West
este situat la numai 20 de minute de mers pe jos de oraul vechi.
Cracovia (n polonez Krakw; pronunat krakuf ) este al doilea ora ca mrime i unul dintre cele
mai vechi din Polonia. Situat pe Vistula (n polonez Wisa) n regiunea istoric Polonia Mic, oraul
dateaz din secolul al VII-lea.[1] Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seam
centre culturale, academice i artistice ale rii i este unul dintre principalele centre economice ale ei.
A fost capitala Poloniei ntre 1038 i 1569; a Uniunii Polono-Lituaniene ntre 1569 i 1596; a Marelui
Ducat al Cracoviei ntre 1846 i 1918; i a voievodatului Cracoviei din secolul al XIV-lea pn n 1999.
Din 1999, este reedina voievodatului Polonia Mic.
Oraul a crescut de la o mic aezare de Epoca Pietrei pn la a fi al doilea ora al Poloniei. La nceput
un mic ctun pe dealul Wawel, n anul 965 a nceput s fie menionat ca trg n Europa slav. Dup
nfiinarea de noi universiti i centre culturale la renaterea celei de a Doua Republici Polone n 1918
i de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia i-a reafirmat rolul de mare centru na ional academic i
artistic. Oraul are o populaie de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitan cuprinznd circa
8 milioane de persoane ce locuiesc pe o raz de 100 km n jurul centrului oraului.
Dup Invadarea Poloniei de ctre Germania Nazist la nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial,
Cracovia a fost transformat n capitala Guvernmntului General al Poloniei ocupate. Populaia
evreiasc a oraului a fost mutat ntr-o zon mprejmuit cu ziduri i denumit Ghetoul Cracovia, ai
crei rezideni au fost apoi trimii n lagre de exterminare cum ar fi Auschwitz i n lagrul de
concentrare Paszw.
n 1978, Karol Wojtya, arhiepiscopul Cracoviei, a fost numit pap sub numele de Papa Ioan Paul al IIlea primul pap de origine slav din istorie, i primul pap neitalian n 455 de ani. [4] n acelai an,
UNESCO a aprobat prima list a patrimoniului mondial, pe care se regsea i ntregul centru istoric al
oraului.[
Dupa cazare in limita puterilor noastre, cred ca vom face un tur pietonal scurt spre oraul vechi,
respectiv spre Piaa Central din Cracovia. Piaa Central din Cracovia sau Piaa Principal (n
polonez Rynek Gwny w Krakowie) este principala pia din Oraul vechi din Cracovia, Polonia i
principala atracie turistic din centrul oraului.
Piaa dateaz din secolul al XIII-lea i are o suprafa de aproximativ 40.000 m, fiind cea mai mare
pia medieval din Europa. Rynek Glowny este o pia spaioas nconjurat de case istorice
17

(kamienice), palate i biserici. Centrul pieei este dominat de Sukiennice (sau Hala Postvarilor),
reconstruit n 1555 n stil renascentist, avnd o mansard frumoas decorat cu mti sculptate.
Pe partea Sukiennice este Turnul Primriei (Wiea Ratuszowa), pe cealalt parte Biserica Sf.
Wojciech (Sf. Adalbert) din secolul al X-lea i Monumentul lui Adam Mickiewicz din 1898.
Deasupra pieei se ridic turnul gotic al Bazilica Sf. Maria (Koci Mariacki).

Piaa Central din Cracovia

Panorama Pieei Centrale

Piaa principal se afl pe Calea Regal traversat n trecut n timpul ncoronrilor regale de la Catedrala Wawel din
Cracovia, ntre Turnul de paz la nord, i Castelul Wawel la sud. nc de la crearea sa, piaa a fost considerat centrul
oraului.
Piaa principal este nconjurat de cldiri din crmida veche (Kamienica) i palate, aproape toate dintre ele vechi
de mai multe secole. Cele mai multe cldiri au dobndit un aspect neoclasic de-a lungul timpului, dar structurile de
baz sunt mai n vrst i acest lucru poate fi vzut la cadrul u ilor lor, detalii arhitecturale i interioare. [3] Pivni e
medievale mari ale cldirilor sunt folosite ca pub-uri, restaurante i cabarete. Multe restaurante i cafenele sunt n
pia. Una dintre cele mai renumite, Pod Palma ( Sub Palmier), la Palatul Krzysztofory a fost deschis n 1876 de ctre
Antoni Haweka, un furnizor al curii imperiale de la Viena. Acesta este locul Muzeului de Istorie din Cracovia. [5]
Printre multe locuri turistice este i Centrul Internaional de Cultur. Probabil cel mai faimos dintre cele mai vechi este
restaurantul Wierzynek, a amintit de marea srbtoare de 1364 care, conform legendei, a durat douzeci i una zile i a
ajutat monarhii din Europa s ajung la un consens.
Printre reperele pieei sunt Sukiennice (Hala postvarilor) - proiectat iniial n secolul al XIV-lea ca centru pentru
comerul cu esturi, a fost distrus de un incendiu n 1555 i reconstruit n stil renascentist de Giovani il Mosca de la
Padova. Arcadele au fost adugate n secolul al XIX-lea. Parterul este folosit permanent pentru comer, cu numeroasele
sale magazine de suveniruri i cafenele, la etaj este Galeria Muzeului Naional (Muzeul Sukiennice).
Un alt punct de reper este Bazilica Sf. Maria, cu altarul de Wit Stwosz, o biseric construit n stil gotic din
crmid, construit n secolul al 14-lea pe ruinele unei biserici mai vechi distrus de raidurile ttare din 1241. n
imediata apropiere de Piaa se poate asculta heynal, care este cntat la trompet n fiecare or din cel mai nalt turn de
pe Bazilica Sf. Maria. Alte repere includ Biserica Sf. Adalbert, Turnul Primriei i Monumentul lui Adam Mickiewicz.
De la crearea sa, nivelul pieei a crescut, n unele locuri de peste 5 metri. Sub pia exist pivni e mari, cel mai
celebru este Piwnica pod Baranami. Multe beciuri sunt acum transformate n baruri i restaurante, sau Teatrul
Maszkaron i un mic muzeu arheologic n subsolul bisericii Sf. Adalbert. Exist pasaje care leag subsolurile unele de
altele, cum ar fi o legtur ntre Turnul Primriei i Sukiennice. i Sukiennice are o sal subteran pentru comer de
100 metri x 5 metri. Aproape de strada Sienna este un alt hol subteran (Kramy Bogate), de 1200 m.

Ne vom indrepta pasii spre Bazilica Sf. Maria din Cracovia. Bazilica Sf. Maria din Cracovia, cu
hramul Ridicarea la cer a Maicii Domnului (n polonez Koci Wniebowzicia Najwitszej Maryi Panny
(Koci Mariacki), este o biseric construit n secolul al XIII-lea n stil gotic din crmid i reconstruit
n secolul al XIV-lea, adiacent Pieei Centrale din Cracovia, Polonia. Are o nl ime de 80 m. Este
renumit pentru altarul su din lemn sculptat de Veit Stoss (Wit Stwosz).
18

n fiecare or pe la jumtatea orei, se cnt la trompet un semnal numit Hejnal Mariacki din turnul cel
mai nalt. Melodia se ntrerupe brusc pentru a comemora trompetistul din secolul al XIII-lea, care n timp
ce ncerca s alarmeze oraul despre atacul mongol iminent, a fost ucis cu o sgeat tras n gt.
La amiaz hejna este transmis prin staia Radio 1 n Polonia n direct. [1] [2]
Bazilica Sf. Maria, a servit de asemenea, ca un model arhitectural pentru multe dintre bisericile care au
fost construite de ctre diaspora polonez din strintate, n special cei ca Sf. Mihail i Sf. Ioan Cantius n
Chicago, proiectat n aa-numitul stil a catedralelor poloneze.
Biserica este familiar pentru muli cititori vorbitori de limb englez datorit cr ii din 1929 intitulat
Trompetistul din Cracovia de Eric P. Kelly.

Bazilica Sf. Maria

Barbacana Cracoviei

Poarta Florian

In functie de ora la care ajungem in zona vom ramane in Rynek Gwny sau vom continua vizita
spre Barbacana Cracoviei (n polonez barbakan krakowski) si Poarta Florian n polonez Brama
Floriaska. Alaturi de fortareata Barbakan i poarta Floriana, putem admira si trei turnuri: la est,
Baszta Pasamonikow (tunul ceaprazarilor), la mijloc, Baszta Stolarzy (turnul tamplarilor) i la vest
Baszta Ciesielska (turnul dulgherilor).
Barbacana Cracoviei (n polonez barbakan krakowski) este un avanpost fortificat, cndva conectat la zidurile
cetii. Este o poarta istoric de acces care duce n Oraul vechi. Turnul de paz al Cracoviei este unul dintre puinele
vestigii rmase din reeaua complex de fortificaii i bariere defensive care au nconjurat cndva ora ul regal din
Cracovia, n sudul Poloniei. n zilele noastre servete ca atrac ie turistic i loc de ntlnire pentru o varietate de
expoziii. Turnul de paz (barbacana) construit n stil gotic n jurul anului 1498 este unul din doar trei astfel de
avanposturi fortificate care mai exist n Europa, fiind cel mai bine conservat. Are o structur cilindric din crmid,
nconjurat de anuri, cu o curte interioar cu diametrul de 24,4 metri, i apte turnule e. Zidurile sale de 3 metri
grosime au 130 de ambrazuri. Turnul de paz a fost iniial legat de zidurile oraului printr-un pasaj acoperit, care
conducea prin Poarta Florian i servea ca punct de control pentru toi cei care intrau n ora . Pe zidul estic, o tablet
comemoreaz fapta unui cetean al Cracoviei, Marcin Oracewicz, care n timpul Confederaiei din Bar a aprat oraul
mpotriva ruilor i l-a mpucat pe colonelul rus Panin. Cu fortrea a sa circular este capodopera ingineriei militare
medievale, care a fost adugat la fortificaiile oraului de-a lungul traseului de ncoronarea din secolul al XV-lea.
Poarta Florian sau Poarta lui Sf. Florian (n polonez Brama Floriaska) este una din turnurile gotice cele mai
cunoscute din Polonia, punct focal al Centrului istoric al Cracoviei. Poarta a fost construit aproximativ n secolul al
XIV-lea ca turn gotic rectangular din granit rou, ca parte a fortificaiei oraului mpotriva atacurilor turceti.

Daca nu reusit sa vedem Barbacana Cracoviei si Poarta Florian, cele doua obiectiva raman
pentru a le vedea ziua urmatoare. Oricum, in orice situatie, vom cauta prin zona un restaurant cu terasa
pentru a lua cina cu specialitati din Cracovia, prezentate in detaliu mai jos.
19

Specialiti din Cracovia

Cnd vine vorba despre mncarea tradiional trebuie s tii i faptul c specialitile din Polonia dateaz nc din
vremea medieval adic reetele acestora, c doar nu vorbim despre mncare ce a rezistat atta timp. Pn i multe
dintre restaurantele de aici sunt unele vechi, cu tradiie. Evident c n ultimii zeci de ani s-au deschis i tot felul de
localuri care mai de care mai moderne, dar dac suntei un pic ateni la arhitectura localurilor i la oamenii care intr
acolo (n sensul c ar trebui s v ferii de localurile pline ochi de turiti) vei nimeri n restaurante tradiionale n care
bucatele se fac doar dup reete consacrate.
Aadar, chiar dac n buricul oraului vei gsi o mulime de restaurante care v fac cu ochiul atunci cnd suntei n
cutare de obiective turistice, sfatul meu ar fi s ncercai s le alegei cu grij i s v ndeprtai de centrul Cracoviei
dac vrei s mncai bine, la preuri ok.
Ce gsim n meniurile restaurantelor?
Cred c cei mai cunoscui de turiti sunt colunaii. i vei gsi n meniuri kluski i se servesc de cele mai multe ori
cu unc. Lsm ns desertul pentru final i mai bine v povestesc despre preparatele pe care le comandm la nceput.
Polonezii prefer tot felul de preparate din pete, ciuperci culese chiar de ei i de asemenea vei gsi sfecla foarte des
n mai toate preparatele. De exemplu, n timpul Srbtorilor de Iarn polonezii au mereu pe mas supa de sfecl roie.
Ce mncm n Polonia
Alte preparate mai mult sau mai puin ciudate pentru turiti sunt:
Pierogi glute cu brnz, cartofi, varz, carne, ciuperci i fructe,
Smalec untur de porc cu sorici, ntins pe o bucat de pine,
Karp w galarecie piftie de crap,
Nki w galarecie piftie cu picioare de porc,
Flaki ciorb de burt cu legume,
Czernina sup din snge de ra cu oet,
Kwanica sup de varz acr,
Placki po gralsk cltite din cartofi cu gula,
Oscypki brnz afumat de oaie.
n cazul n care nu avei timp sau chef s v oprii din plimbare pentru a mnca, atunci putei apela la tarabele sau la
chicurile de pe strad. i la acestea vei gsi ceva gustos i bun, unde mai pui c preurile sunt mai mici. Doar n
Cravoia putei gusta obwarzanek, un covrig pufos cu mult mac. Putei ncerca un fel de pizza special i ceva mai
srccioas. Se numete zapiekanki i are doar brnz topit cu ciuperci i roii sau sos de roii.
Delicii dulci
Iar dac vrei ceva dulce, atunci tot la chiocuri putei cere naleniki, cltite cu fructe de pdure sau brnz. De
asemenea, toi polonezii mnnc i brnz de oaie afumat cu urawiny, un gem de coacze. Chiar dac poate pentru
unii dintre voi a amesteca brnza cu gem e ciudat, polonezii servesc acest preparat pe grtar.
La final, nu-mi mai rmne s v povestesc dect despre programul meselor. Micul dejun numit sniadaniencepe pe
la 7 i se termin la 10. De obicei se consum mult pine, dar i mezeluri. Prnzul sau obiad ncepe pe la 11 i se
termin la 15 i de obicei este foare bogat. Cina sau kolacja de obicei se ia n ora, ncepe la 18 i se lungete pn la
21, fiind de cele mai multe ori servit alturi de un pahar cu alcool.
Oscypki
Ce avem de but?
Votc! Se tie c votca este originar din Polonia, ba chiar se spune c n trecut ea avea 14% alcool, fiind cantitatea
maxim pentru c la att se putea ajunge prin fermentaia natural. Mrcile Belvedere, Chopin sau Starka ori
Zubrowka sunt cunoscute n ntreaga lume.
Tot n materie de buturi nici berea nu este uitat, pentru acest sortiment cele mai cunoscute nume sunt Zywiec,
Okocim, EB, Warka sau Tyskie.
Acestea fiind spuse, eu trag linie la capitolul mncare i buturi i v atept pe voi s-mi povestii ce ai gustat prin
Cracovia.

Ziua 5. CRACOVIA (0 km, 0h 0)

22.08.2014 VINERI

Ora 9:00, - mic dejun, iar apoi incepem ziua cu vizita in inutul balaurului: Wawel i apoi din nou in
Oraul Vechi.
Secretul bunei dispoziii care anim permanent Cracovia se leag mai mult ca sigur de legenda sa
vestit: cea a balaurului nvins de ctre un cizmar. Pe dealul n care a fost petera dragonului s-a
construit un castel, apoi n jurul lui a crescut un ora medieval, reedin de secole a regilor polonezi.
Cracovia de azi i-a ales ca simbol acel balaur nspimnttor, dndu-i o nfiare simpatic i
20

onorndu-i culcuul cu statutul de atracie turistic major. De cnd au ieit victorioi, localnicii se
bucur de via i i preuiesc cum se cuvine oraul cu motenire legendar.
n vremuri demult apuse, un balaur fioros tria ntr-o peter din dealul de pe malul Vistulei i cerea
tributul de viei neprihnite. Localnicii erau nspimntai, satele i recoltele erau distruse, iar fecioarele
trebuiau s fie jertfite pentru a hrni nestula dihanie care arunca flcri fierbini pe nri. Prinul
Krakus al inutului a trimis rzboinici ca s-l nfrunte, ns totul a fost n zadar i disperarea l-a cuprins,
tiind c fiica lui Wanda urma s cad prad dragonului. i cine credei c a fost eroul medieval? Un
tnr cizmar, iste nevoie mare i ndrzne. El a umplut cu un amestec de sulfuri stomacul unui berbec
ucis i a lsat momeala lng petera unde dormea monstrul. Sfritul vi-l nchipuii uor: nsetat dup
ce a nghiit lacom animalul, balaurul a but mult ap din Vistula i... a explodat.
Povestea se ncheie, cum este obiceiul, cu o nunt mprteasc i cu o mare srbtoare. Oare
vremurile acelea s-au sfrit? N-ai zice, fiindc festivalurile Cracoviei, din fiecare lun a anului,
terasele nesate de turiti i mncrurile ca de osp regal se asorteaz bine cu faadele pastelate ale
palatelor, cu decorul medieval al Castelului Wawel i cu tropitul potcoavelor pe pavajul central,
aglomerat din pricina trsurilor cochete.
Fiindc nu putem separa Cracovia de balaur, cum ajungem n ora, vom alege ca prim oprire
Dealul Wawel, cam pentru dou-trei ore bune. nainte s aflai de ce, privii harta, ca s cunoatei
aezarea i s v nchipuii mai uor plimbarea prin ea. Fluviul Vistula, ce izvorte din Munii Carpai
din sud-vestul Poloniei, trece prin Cracovia chiar prin sudul centrului istoric, udnd marginile Dealului
Wawel i apoi ale Vechiului Cartier Evreiesc - Cazimir (Kazimierz). Dincolo de ele, n sus, ca ntr-o
bucl mare, se ntinde zona central cu toate principalele ei atracii turistice, care fac din Cracovia cel
mai frumos i cel mai vizitat ora al Poloniei.
Dealul Wawel ine pe umerii lui scunzi, dar largi, un castel regal de o frumusee grozav, aa c ai
putea mai nti s l nconjurai i s i vedei meterezele crmizii, turnurile nalte, porile din fier i
zidurile galbene. De fapt, pe colina de calcar se afl mai multe construcii istorice, dispuse n jurul unei
curi centrale mari i nconjurate pe exterior de fortificaiile vechi. Totui, "Castelul Wawel" este
denumirea preferat pentru ntregul complex istoric ce ine fruntea Cracoviei.

Din cele dou intrri principale n Castel, de sud i de nord, am ales-o pe prima, fiindc ea se
nvecineaz cu fluviul i este cea medieval, mrturie a secolelor XI-XII, cnd au aprut primele ziduri
de aprare i cnd centrul religios de aici se transform ntr-unul politic. Urcnd de-a lungul pajitii de
sud, n fa va aprea naltul Turn al Senatorilor, construit pentru aprare n secolul XV i legat n 1534
de castel. Prin Poarta Bernardin se intr, oficial, n curtea Wawel.

21

n cldirile de pe partea stng a incintei s-a amenajat un centru turistic modern; oprii-v aici ca s
luai biletele pentru vizitare i mcar un ghid de buzunar, dac nu cumva deja tii multe despre
Castelul Wawel. Una dintre posibilele rute de vizitare ar fi cam aa: mergei pe aleea din dreapta, de-a
lungul zidului, nconjurnd rondourile centrale de flori, pn n faa castelului. De aici, admirai
ntreaga curte, apoi lsai-v timp pentru un tur prin castel. Dup ce v ntoarcei, ajungei direct n faa
Catedralei, pe care nu avei cum s o lsai deoparte. n catedrala Wawel au fost nmormntai monarhii
polonezi ncepnd din secolul al XIV-lea. Cripta de sub catedral adpostete mormintele regilor
Poloniei, a unor eroi naionali, generali i revoluionari, printre care Ian Sobieski al III-lea, fost
rege al Poloniei, i soia sa Maria Kazimiera, barzii Adam Mickiewicz i Juliusz Sowacki, precum i
Wadysaw Sikorski premier al guvernului polonez n exil, i Jzef Pisudski - fondatorul celei de a
Doua republici poloneze. Papa Ioan Paul al II-lea se gndea s fie n nmormntat aici.
Din catedrala, ieii apoi spre Bastionul Wladislaw i spre poarta de nord, ns nu trecei prin ea, ci
mergei exact n direcie opus, pe zidurile nalte umbrite de copaci, pn la intrarea special amenajat
pentru Petera Dragonului. Acesta e ultimul punct turistic, nainte de prsirea colinei.
Castelul Wawel a fost sediul regalitii poloneze n secolele XIV-XVII, pn n momentul n care
Sigismund al III-lea a mutat curtea la Varovia. Totui, Cracovia a rmas rezidena oficial i centrul
spiritual al Poloniei, n catedral oficiindu-se toate ncoronrile i funeraliile regale. n epoca sa de
glorie, castelul gotic a luat o nou nfiare renascentist, una dintre cele mai elegante din Europa.
Dup 1796, austriecii l-au folosit ca sediu militar, dei fusese deja parial distrus n rzboi.
Recuperndu-i identitatea, polonezii au demarat un proces major de conservare, aa nct din 1930
castelul este deschis ca muzeu.
Din curtea pentagonal cu arcade i coloane se intr n slile de expoziii permanente sau temporare,
organizate n fostele ncperi ale palatului regal. Pe lng apartamentele luxoase, tezaurul Coroanei,
coleciile de tablouri i bijuterii, merit s vedei expoziia de arme, cu piese deosebite.
Panteonul polonez, Catedrala Sfinilor Wenceslas i Stanislaus a fost construit n stil gotic ntre
1320-1364, lng castelul Wawel. n interiorul su monumental, regii polonezi i-au primit coroanele i
au fost nmormntai cu acelai fast. Mormintele regale stau alturi de altare i de cripte ale episcopilor
Cracoviei sau ale personalitilor locale. Dar mai este ceva care d importan acestui loca de cult: de
aici a fost chemat la Vatican arhiepiscopul Karol Wojtyla, pentru a deveni Papa Ioan Paul al II-lea,
primul pap de origine slav i primul pap ales din afara Italiei n 455 de ani.

Bazilica este renumit pentru cele trei turnuri ale sale i pentru cele opt clopote, aa ca am nceput s le studiem :
Turnul Sigismund turnul cu cele cinci clopote
Tunul cu ceas, denumit i turnul Solomon, se gsete pe faada dinspre sud, pe care se poate admira i ceasul
montat n anul 1521. Nu are nici un clopote, doar un gong
Turnul clopotelor de argint. In acest turn se gsesc trei clopote care poarta numele de Maciek, Nowak i Gaworek
Catedrala se poate vizita gratuit, dup urmtorul program:
Aprilie Septembrie: Luni- Vineri 9:00 17:00 Duminica 12:30 17:00
Octombrie Martie : Luni- Vineri 9:00 16:00 Duminica 12:30 16:00
Clopotul Sigismund, Mormintele regale, Muzeul Catedralei . Biletul costa 12 PLN i are urmtorul orar:
Aprilie Septembrie: Luni- Vineri 9:00 17:00 Duminica nchis
Octombrie Martie : Luni- Vineri 9:00 16:00 Duminica nchis

22

Dac dorii s nchiriai i un audioguide, preul este de 7 PLN

De pe fortificaiile vestice i sudice ale castelului se observ braul lung al Vistulei, strbtut de
vapoare i brci de agrement. Sub teii btrni ai dealului, o clip de rgaz este binevenit.
Un mic dom anun coborrea n "Brlogul balaurului", n fapt o peter ntunecat, format acum
12 milioane de ani n calcarul de la baza colinei. Pentru a aminti tuturor de legenda oraului, o statuie
nfind un dragon cu mai multe capete (nu brae, cum ai fi tentai s credei...!) a fost aezat pe
promenada Vistulei. Dac avei rbdare, din timp n timp vei vedea cum capul de sus sufl pe nri
flcri portocalii. Intrari obiective turistice ~ 25 eur (Castelul Regal Wawel ~8 eur, Wieliczka ~22 eur)
Prsind aerisita i vesela alee ce mrginete fluviul lng castel, ne vom indrepta pasii spre centru,
fie poate s luam o trsur ori un minicar turistic, pentru un tur mai puin obositor. Pn sa ajungem n
piaa principal, Rynek Glwny, vom traversa sudul Oraului Vechi cu strduele lui nguste i cu
magazinele i terasele decorate de flori multicolore. ntr-un fel, v pregtii vizual pentru elegantul
centru.
n piaa principal se poate sta ore n ir, fr vreo urm de plictiseal, ba dimpotriv, cu o curiozitate
i cu o plcere mereu proaspete. Trsurile cu turiti ncntai, micile demonstraii ale mimilor sau
ppuarilor, spectacolele-surpriz, scldatul n apa fntnii arteziene (pe vreme clduroas, bineneles)
sunt parte din atmosfera de bun-dispoziie specific oraului Cracovia. Intrucat va fi ora mesei de
pranz vom aduga la o terasa si o delicates culinar, cum ar fi ciolanul cu varz clit, colunai cu tot
felul de umpluturi ori chiftele din cartofi, i o bere local ndulcit neaprat cu sirop de fructe, s-ar
putea s amnai pentru mai tarziu restul de efort turistic. Oricum, balaurul mai exist doar pe tarabele
de suveniruri, iar polonezii din Cracovia nc srbtoresc legenda.
Dupa masa de pranz si relaxare continuam vizita in Rynek Gwny cu obiectivele care ne-au ramas
si vrem sa le vizitam cu program de voie si shopping pe strazile pietonale ale Cracoviei finalizata cu o
cina usoara traditionala poloneza.
Shopping in Cracovia
In timp ce Cracovia nu poate fi considerata un paradis al cumparatorilor in adevaratul sens al cuvantului, reputatia sa
artistica o transforma intr-un loc minunat pentru achizitionat antichitati, opere de arta sau bijuterii. Zone notabile sunt
Kazimierz si magazinele in aer liber in special Plac Targowy (Hala Targowa, E-4). Pentru suvenirurile tipice
cracoviene, indreptati-va spre Sala Hainelor in centrul pietei principale: gasiti tot felul de obiecte din sticla, dantela,
chihlimbar, sculpturi din lemn, dulciuri locale si dragoni impaiati. Pentru experienta vestica generica poti ochi unul
dintre mall-urile de cumparaturi, cu toate ca in aceasta sectiune trebuie facute eforturi pentru a nu ne concentra doar pe
marci internationale si francize, ci pe afaceri locale, unice; asadar, incurajam orientarea spre economia locala. Cum te
afli in Polonia, aminteste-ti ca majoritatea magazinelor se inchid devreme sambata si au liber duminica.

Ora 21:00, cazare in Cracovia la Hotel Novotel Krakow City West 4*

Ziua 6. CRACOVIA CASTELUL BOJNICE CASTELUL TRENCIN BRATISLAVA
(470 km, 7h 0)
22.08.2014 SAMBATA
Ora 8:00 - mic dejun si apoi plecare din Cracovia spre Castelul Bojnice (243 km, 4h 8). Pe traseu o
sa admiram peisajul din apropierea muntilor Tatra, localitatile Rabka Zdroj si Dolny Kubin si castelul
Zamek w Orawskim Podzamczu (nu se viziteaza tur individual). Daca nu vom face multe opriri pe
traseu, ajungem la Bojnice in jur de ora 12:00.
Castelul Bojnice se afla in localitatea cu acelasi nume din Slovacia si este intr-adevar unul dintre cel
mai incantatoare si romantice castele din Europa. Ajungem la Bojnice in jurul orei 12:00. Timpul de
vizitare al castelului este de doua ore.

23

Ora 14:00 - plecare din Bojnice spre Castelul Trencin (64,3 km, 1h 7). In drum spre Trencin sau
chiar in Trencin vom lua masa de pranz la un restaurant din zona. Ajungem in Trencin in jurul orei
15:30 si avem cam o ora si jumatate timp necesar pentru a vizita castelul.
Castelul Bojnice - in slovaca Bojnick zmok - este documentat inca din anul 1113 si a fost la inceput construit
din lemn, apoi din piatra. In cadrul castelului au loc spectacole cu soimi dresati, lupte cu sabii si concerte de muzica
medievala.Primul proprietar al castelului a fost Mt Csk, care l-a primit in 1302 de la regele Ladislav V al Ungariei.
In secolul XV castelul ii apartinea lui Matei Corvin, acesta lasandu-l fiului sau, Ion Corvin, in 1489.In perioada
urmatoare, Castelul Bojnice a apartinut familiei Zapolya, apoi familiei Thurzo in 1528, cea mai bogata din nordul
regatului Ungariei. Acum a inceput si reconstruiea si transformarea castelului intr-un stil renascentist. Incepand cu
1646 castelul a apartinut familiei Palffy.Ultimul proprietar al castelului Bojnice, Ion Palffy a creat un complex
romantic, renovand castelul asemanator celor de pe valea Loarei. In 1939 proprietatea a fost vanduta lui Jn Ba`a, iar
in 1945 castelul a fost confiscat de guvernul Cehoslovaciei. Program vizita: 8:00 18:00. Pret bilet 3 Euro/pers.

Castelul Bojnice

Castelul Trencin

Castelul Trencin se ridic deasupra oraului, pe o stnc nalt. Castelul Trenn a fost construit pe sit-ul i o
aezarea slav din secolul al 11-lea si a servit ca un castel regal de paz. Castelul dateaza din timpul Imperiului
Roman, si este atestat de o inscriptie romana pe o piatra rotunda care spune despre victoria de la Laugaricio
(denumirea n limba latin a Trenn) n 179 AD, a lui Marcus Aurelius conducatorul Legiunii a-II-a romane.
impotriva triburilor germanice Quadi.
Castelul Trenn construit pe partea de sus pe o stnc abrupt este, fr ndoial, constructia dominanta a
orasului Trenn i regiunea Povaie. Castelul, care, mpreun cu cel de la Spi Devin este unul dintre cele mai mari
din Europa, este Monumentul National Cultural.
Acesta a fost castelul regal din secolul al 11-lea. Sistemul de fortificatii voluminoase este rezultatul perfecionarii
progresiv a unui important fort de granit, mai trziu cetate de scaun a judeului.
A avut un rol important mai ales n timpul atacurilor turce ti. Acesta a fost proprietatea mai multor familii
aristocrate n timp ce Mat CAK de Trenn a fost cel mai cunoscut proprietar al castelului. De asemenea, el a
deinut alte castele slovace, care i-au adus porecla de Domnul Vah i Mun ii Tatra. Ca proprietarii au schimbat,
funciile castelului sau multiplicat. Zona castelului, care este parte din Trenianske Muzeum const ntr-un set de
palate. Palate udovt, Barbora sau Zposk, s-au adugat treptat la structura de baz format din turn robust vea
Matusova, Myska i Jeremiov turnuri.
Castelul a czut n degradare, dup incendiu, n 1790, cand n calitate de proprietari, familia Illshzy a preferat
s se mute n casa conac mult mai confortabil din Dubnica. Urmtoarea reconstrucie extins a deschis un acces la
cele mai valoroase pri ale acesteia.
Castelul existent este administrat de Muzeul de Trenn. Acesta const ntr-un set de palate i caracteristicele
turnuri de veghe Matusova. n afar de acestea, vizitatorii pot admira bata (bastionul) i temnita Delov. Sunt
organizate la castel pe tot parcursul anului Expoziii variate, jocuri medievale i atractive obiective turistice de
noapte.
n partea de jos a castelului se afl un bastion, i n special faimoasa capela unde s-a consumat bine-cunoscuta
legenda despre dragostea tragica dintre printul turc Omar Turk si frumoasa printesa Fatima pe care el a trebuit sa o
rascumpere de la stapanul castelului sapand o fantana in stanca adanca de 80 m. Legenda spune c Stapanul
Castelului, tefan Zposk a sechestrat-o pe frumoasa printesa turca Fatima. Un prin turc Omar care a iubit-o pe
Fatima a sosit cu o ncrctur de aur pentru a o cumpra. Cu toate acestea, stpnul castelului i-a cerut printului
Omar ca rascumparare ca ar trebui s sape si o fntn n curtea Castelului. Printul Omar a avut nevoie de patru ani
grei pentru a ajunge la ap, dupa care cuplul a primit binecuvntarea stapanului castelului.
Acces: de conducere la un loc de parcare n centrul oraului, apoi de mers pe jos aproximativ 15 de minute
Program vizita: 9:00 18:00. Pret bilet 2 Euro/pers.

24

Ora 17:00 - plecare din Trencin spre Bratislava. En route admiram orasele Piestany si Trnova, cat si
cateva castele: - ruinele castelului Beckov, Zamek Cachtice si Budmericky Kastiel (conac). Ajungem la
Bratislava dupa o ora si 30.
Ora 18:30 - cazare in Bratislava la Hotel ibis Bratislava Centrum 4*, Adresa: Zamocka 38 - 81101
BRATISLAVA , Telefon : (+421)2/59292000, e-mail: h3566@accor.com GPS :N 48 8' 40.51'' E
17 6' 9.50''. Parcare privata la hotel. Hotel ibis Bratislava Centrum este situat ideal n inima
oraului, la intrarea n zona pietonal a Oraului Vechi i la poalele Castelului, 700 m respectiv la 8de
mers pe jos pana in centru. Hotelul este uor accesibil cu mijloacele de transport public i la cele mai
multe atracii.
Bratislava, capitala rii este situat n sud-vestul Slovaciei i se ntinde pe ambele maluri ale
Dunrii, la poalele munilor Carpaii Mici. Datorit poziiei sale, Bratislava a fost ntotdeauna un centru
comercial. n ciuda istoriei sale, Bratislava este una din cele mai tinere capitale din lume. Oraul a fost
fondat n 907 i are o suprafa de 367 km.
Datorit poziiei sale strategice, Bratislava a jucat un rol important n istoria Europei Centrale.
n sec.XIV i XV, Bratislava a parcurs o perioad rapid de dezvoltare comercial. Deschiderea
Academiei Istropolitana, n 1467, a ntrit importana Bratislavei ca centru cultural i educaional al
Imperiului Ungar.Datorit ptrunderii turcilor n regat, Bratislava a devenit capitala Imperiului Ungar,
locul Dietei Ungare, al administraiei centrale i ora de ncoronare al regilor i reginelor Ungariei.
Unsprezece regi i 8 soii regale au fost ncoronate ntre 1563-1830.
Rzboaiele mpotriva turcilor i revoltele din sec. XVI i XVII au stagnat dezvoltarea oraului. n
sec. XVIII i n special n timpul reginei Maria Teresa importana oraului a crescut din nou. S-au
construit multe palate frumoase i cldiri care au rezistat timpului. Oraul a devenit centrul cultural n
sec. XIX fiind leagnul emanciprii naionale slovace.
Evenimentele revoluionare, micrile muncitoreti i Primul
Rzboi Mondial a fcut din Bratislava centrul vieii politice,
economice i culturale a Slovaciei dup 1918.
Dupa cazare vom face un tur pietonal in oraul vechi,
respectiv inspre Palatul Prezidential. Centrul oraului este
concentrat fiindc Bratislava este unu dintre oraele ce are unul
dintre cele mai mici centre istorice din Europa, dar de un
farmec urban aparte. Strzile au fost complet renovate n ultimii
zece ani, pentru a aduce viaa turistic napoi aici. De atunci, o groaz de cafenele, baruri i restaurante
de toate felurile s-au deschis aici, nsoite de magazine de suveniruri i cteva magazine de moda. In
zilele calde aproape fiecare cafenea are o seciune de scaune n aer liber n strad, deci putei gusta o
cafea i privi pur i simplu cum oraul triete. Pentru a ne potoli foamea vom cauta un restaurant sa
servim o cina cu mancare specifica zonei. Ca preparate tradiionale cei din Bratislava ofera printer
altele:
Bryndzove halusky Sunt mici chiftelue dintr-un aluat de cartof cu bucele de brnz de oaie
i bacon.
Parenica Sunt diverse sortimente de brnz, fie ele afumate ori nu.
Treska Este o salat rece alctuit din cod, maionez i cteva legume. Este o gustare foarte
popular din Bratislava, dar i din alte pri din Slovacia.
Ziua 7. BRATISLAVA (0 km, 0h00)

24.08.2014

DUMINICA
25

Ora 9:00 - mic dejun si apoi vom pleca sa vizitam Castelul Bratislava. Fiind duminica, programul de
vizita este cuprins intre orele 9:00 si 19:00. Pretul biletului este de 6 Euro/pers. Dupa vizita la castel,
optional mai putem vizita: Turnul TV Kamzk, Teatrul National Slovac, Podul Nou, Podul Apollo,
Poarta lui Mihail, Piata Acoperita Principala, Parcul Padurea Bratislava, Palatul Palfy, Palatul
Mirbach, - alegerea ne apartine.

Una din structurile cele mai impresionante ale orasului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la 85 m deasupra
nivelului Dunarii. Situl dealului castelului a fost locuit inca din perioada de tranzitie intre Epoca de Piatra si Epoca de
Bronz, si a reprezentat acropolisul unui oras celtic, apoi a facut parte din Limesul roman, a fost o mare asezare slava,
apoi un centru politic, militar si religios al Moraviei Mari.Un castel de piatra nu s-a construit pana in secolul X, pe
cand regiunea intra sub influenta Regatului Ungariei. Castelul s-a transformat intr-o fortareata gotica anti-husita in
vremea lui Sigismund de Luxemburg, in 1430, devenind apoi castel renascentist in 1562, si a fost reconstruit in 1649
in stilul baroc. In timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. In 1811 castelul a fost
distrus, ramanand in ruina pana in anii `50, cand a fost reconstruit in mare parte in stilul terezian.

Ora 14:00 vom lua masa de pranz la un restaurant din centrul Bratislavei, iar apoi vom avea program
de voie pentru relaxare, plimbare cu autocarul turistic, shopping sau orice ne va surade .

Vechiul oras adaposteste numeroase buticuri interesante, printre care magazine de bijuterii, ceasornicarii, magazine
de moda, librarii, vinarii, magazine cu portelanuri si sticla, anticariate si magazine de souvenir-uri. Pentru o experienta
de cumparaturi autentica pietele in aer liber de pe strazile Miletiova (in apropierea intersectiei cu Koick) si ilinsk,
in apropierea centrului orasului, sunt locurile potrivite pentru a cumpara legume si fructe proaspete, majoritatea din
culturile locale, precum si pentru a cumpara haine ieftine si pentru a gasi pub-uri locale.
La 95 m deasupra pamantului se inalta Podul Nou (Novy Most), al carui turn ofera cea mai frumoasa priveliste a
orasului. O alta panorama deosebita asupra Bratislavei se poate admira din Turnul Televiziunii, situat aproape de
centru. Podul trece peste Dunare si este cel mai lung pod suspendat avand un pilon si un cablu. Pentru o panorama
unica asupra orasului trebuie sa mergeti la restaurantul OZN - o atractie speciala in forma de farfurie zburatoare, situat
pe stalpul podului. Puteti lua pranzul sau cina aici sau puteti achita o taxa pentru a admira orasul de la inaltime.
Situata in inima orasului Bratislava, Old Town Square este cea mai cunoscuta piata din oras. Mai mult decat atat,
aici se afla un important obiectiv turistic - fantana Roland. Constructia fantanii a fost comandata de Maximilian al IIlea, regele Ungariei Regale, in anul 1572 cu scopul de a furniza apa pentru populatie. Acum vizitatorii pot admira
statuia lui in partea de sus a fantanii.
Amplasata in Old Town Square, Vechea Primarie este un complex de cladiri din secolul XIV, fiind cea mai veche
primarie din Slovacia. Daca urcati pe scarile turnului, veti avea o priveliste asupra pietei si a curtii interioare. Cel mai
frumos muzeu slovac face parte din cladire si il puteti vizita daca doriti sa aflati mai multe despre istoria orasului. Din
1370 pana in 1850 unele camere au avut rol de temnite, instrumentele de tortura amintind de suferintele detinutilor.
Pe un deal cu vederi asupra orasului, langa Castelul Bratislava se afla Cladirea Parlamentului Slovac. Cladirea este
noua, fiind reconstruita in secolul XX. Nu exista nicio taxa de intrare pentru vizitarea Parlamentului. Sunt organizate
zilnic tururi la 2:00 PM. Nu uitati sa faceti fotografii!
Teatrul National Slovac a fost construit in stil neo-renascentist in 1885 - 1886 in timpul Monarhiei Austro - Ungare.
Cladirea a fost sediul Teatrului National din anul 1920, dar astazi se foloseste pentru opera si ansambluri de balet. A
fost restaurata in anul 1980, cand i-a fost adaugata o noua cladire complexului. In fata acestei frumoase cladiri
galbene, se afla o fantana reprezentandu-l pe Ganymede adus de un vultur la Olympus pentru a-l servi pe Zeus. Ca
recompensa acesta obtine tineretea vesnica, care se observa si astazi pe fata baiatului.

26

Cunoscuta oficial ca Biserica Sf. Elisabeta a Ungariei, aceasta superba biserica albastra este o piesa extravaganta a
arhitecturii Art Nouveau. Atractia este vizitata de multi turisti straini, care adeseori o descriu ca o bomboana colorata
sau un basm, datorita interiorului si exteriorului vopsit in mai multe nuante de albastru.
Catedrala St. Martin. Impresionanta catedrala gotica a servit ca loc de incoronare pentru 11 regi si 8 regine intre
anii 1563 si 1830. Interiorul are o lungime de 70 m, o latime de 23 metri si 3 nave. Turnul de 85 m inaltime a servit
initial ca fortificatie pentru oras, aflandu-se intre zidurile de aparare. Se pot vizita criptele subterane si colectiile din
trezoreria bisericii.
In prezent sediul primarului, Palatul Primatului este un palat in stil neoclasic in Orasul Vechi. Cea mai faimoasa
camera a sa, Sala Oglinzilor, a fost creata prin conectarea mai multor camere cu oglinzi si covoare din damasc. Mai
mult decat atat, palatul este deschis pentru vizitatori. In prezent gazduieste o mare parte din colectia de arta a orasului.

Ora 20:00 vom lua cina dupa care cazare Hotel ibis Bratislava Centrum 4*,
Ziua 8. BRATISLAVA - PARNDORF - VIENA (87,8 km, 1h00)

25.08.2014 LUNI

Ora 9:00 - mic dejun si apoi plecare din Bratislava spre Viena. Nu mergem direct la Viena pentru ca
nu ne putem caza la hotel decat dupa ora 14:00. In drum spre Viena, dupa 30de mers, vom face o
escala in localitatea Parndorf pentru shopping la complexul comercial Designer Outlet, ce dispune de
130 de magazine exclusive de designer, cum ar fi Armani, Adidas, Gucci, Fossil, Furla, Nike, Michael
Kors, Prada i multe altele. Programul de lucru este cuprins intre orele 9:00 si 19:00 . Aici vei gsi tot
ceea ce-ti doreste inima - cumprturi de o gam fascinant de designer de moda, bijuterii i
nclminte de Electronic i articole sportive la mod. Cafenele i restaurante, zone de joac pentru
copii i o parcare gratuit completa experienta de shopping - aici vom lua si masa de pranz..
Daca iti doresti sa iti cumperi haine de calitate la preturi reduse inseamna ca esti prudent si atent cu buzunarul dar
si imaginea ta. Recent am observat ca magazinele din marile centre comerciale din Bucuresti au inceput sa afiseze
reduceri, scrise cu cifre mari de-o schioapa, dar de fapt, unele produse raman scumpe.
Daca vreti parerea sincera a unui om care detesta sa intre prea mult prin magazine (adica eu), cel mai bine este sa
va rezervati o zi intreaga pentru cumparaturi pentru tot anul sau cel putin pentru jumatate de an. Un astfel de loc de
unde va puteti face cumparaturi pentru tot anul, este Parndorf Designer Outlet, in Austria, langa Viena.
Planuiti o mica excursie cu masina sau avionul la Viena (bilete de avion spre Viena gasiti si la 99 de euro cu
Austrian Airlines sau NIKI) si dedicati-va o zi intreaga pentru cumparaturi intr-unul dintre cele mai cunoscute outleturi din Europa. In mini-oraselul de peste 37.000 mp va asteapta 150 magazine, circa 600 de marci, dar si zone de servit
masa si locuri de joaca pentru copii.
Cum ajungi la outletul de la Parndorf?
Outletul este situat langa Viena si puteti ajunge acolo fie cu masina personala direct din Romania sau cu trenul
din Viena (face o ora) si apoi cu un taxi de la gara din Parndorf (2 km). Varianta cu masina este bineinteles cea mai
confortabila (este usor de ajuns la Parndorf, folosind iesirea numarul 43 de pe autostrada A4, circa 40 de minute din
centrul Vienei) deoarece ai si mai mult spatiu pentru sacose si cumparaturi, dar si pentru ca nu stai sa cari bagajele
pline prin aeroport. Despre transport spre Viena si cazare am mai scris si aici. O varianta la fel de confortabila este si
un autobuz pe care il puteti lua din fata Operei din Viena (Staatopera), costul unui bilet fiind 9,5 euro. Orarul
autobuzelor il gasiti aici.
Centrul comercial Parndorf din Austria este deschis de Luni pana Joi de la ora 09.30 la ora 19.00, Vineri este
deschis pana la ora 21, Sambata pana la ora 18.00, iar Duminica este inchis (asa ca atentie cand va programati sa
ajungeti aici). Iar daca veti ajunge la Parndorf cu masina atunci nu trebuie sa ratati si lacul Neusiedler (aflat in
patrimoniul UNESCO) care se afla la doar 10 minute distanta.
Ce gasesti la outletul de la Parndorf?
La outletul de la Parndorf marile branduri isi aduc lucrurile din sezoanele trecute, ramase nevandute, aplicandu-le
reduceri intre 30 si 70%. Sfarsitul de sezon (August sau Februarie), cand este perioada de reduceri si in magazinele
din orase, aduce preturi si mai bune la toate articolele.
Pe langa articole de imbracaminte si incaltaminte, de la toate marcile consacrate precum Nike si Adidas si pana la
Ralph Lauren, Ermenegildo Zegna, Lacoste, Burberry sau preferatul meu, Tommy Hilfiger, gasiti si marci de
cosmetice (Body Shop) sau de decoratiuni interioare si accesorii pentru casa precum Tefal.

27

Eu am fost de 2 ori sa imi fac cumparaturi de la Parndorf si am plecat cu genti intregi de haine cumparate poate cu
o treime din banii pe care i-as fi platit in Romania. Daca vreti sa faceti reduceri importante in bugetul de cumparaturi
atunci strangeti un grup de 2-3 prieteni si plecati cu ei la drum spre paradisul cumparaturilor de langa Viena.

Ora 15:00 ora la care parasim Parndorf si ne indreptam spre Viena. Ajungem la Viena la Ora 15:30.
Cazare la Hotel IBIS WIEN CITY 3*, Adresa: Schnbrunner Strae 92, 05. Margareten, 1050
Viena, Telefon : (+43)1/590070, e-mail: H3747@accor.com, GPS: N 48 11' 19.78'' E 16 20'
58.21''. Parcare privata la hotel. Acest hotel de nefumtori este situat n sectorul 5 din Viena, la doar 2
km de centrul oraului Karlsplatz i la 5 minute de mers pe jos de staiile de metrou Pilgramstrae i
Margaretengrtel de pe linia U4. Autobuzul numrul 14 are staie la 1 minut de mers pe jos i face
legtura direct cu Mariahilfer Strae. Dupa ce ne cazam vom face un tur pietonal lejer in centrul
oraului pentru a vizita Catedrala Sf Stefan.
Viena este capitala Austriei, situata n extremitatea estica a tarii, in landul autonom si este traversat
de Dunare. Cu o populatie de 2, 2 milioane locuitori, Viena este un important centru politic
international, sediul a numeroase oraganizatii mondiale.
Este un oras de-a dreptul superb, cu impozante cladiri in stil baroc, ce a fost vreme de secole centrul
Imperiului Habsburgic. Orasul are imprimat un spirit imperial, reprezentat de palatele marete si vilele
ce pot fi admirate la tot pasul.
Mostenirea culturala a orasului e in mare parte muzicala, mari compozitori precum Beethoven,
Strauss, Brahms, Mozart, Schubert si Haydn au trait si au concertat aici. In zilele noastre, Orchestra
Filarmonica din Viena si Opera de stat, mentin vie traditia orasului, sustinand mai multe concerte de
muzica clasica decat in oricare alt oras al lumii.
Majoritatea atractiilor turistice sunt in vasta zona pietonala, in centrul orasului , zona ce odata a fost
imprejmuita de zidul de aparare al orasului. Acesta a fost inlocuit cu bulevardul Ringstrasse, o sosea
circulara ce inconjoara intreaga zona.
Viena (nvechit Beciu, n german Wien, n maghiar Bcs) este capitala Austriei. Oraul este situat n extremitatea
rsritean a acestei republici federale, n landul (regiunea autonom) Viena, i este traversat de Dunre. Regiunea
autonom Viena este, cu cei aproape dou milioane de locuitori ai si, ce reprezint un sfert din popula ia total a
Austriei, al zecelea ora ca mrime din cadrul Uniunii Europene.
Populat de 2,26 milioane de locuitori,[necesit citare] Viena este un important centru politic internaional (datorit
neutralitii postbelice a Austriei i siturii n partea central a Europei), unde i au sediul organizaii de prim
mrime, ca: Organizaia Naiunilor Unite(ONU), Organizaia rilor Exportatoare de Petrol i alte diverse agenii,
ntre care: Agenia Internaional pentru Energie Atomic. Aceast agenie i are sediul, alturi de cel al ONU, ntrunul dintre complexele aa-numitului centru UNO-city, aproape de Dunre.
Oraul a fost secole la rnd capital imperial i reedin a familiei imperiale de Habsburg, ceea ce a dus la
dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai importante centre culturale i politice ale Europei. Cotat fiind drept al patrulea
ora pe plan mondial, cu o populaie pe atunci de dou milioane de locuitori, Viena era dep it doar de Londra, New
York i Paris. La sfritul primului rzboi mondial capitala Austriei a pierdut un sfert din populaia sa. La propunerea
Republicii Austria, centrul vechi al oraului Viena precum i castelul Schnbrunn, mrturii vii ale domniei familiei
imperiale de Habsburg, au fost trecute de UNESCO pe lista monumentelor patrimoniului mondial.
Pe parcursul istoriei, Viena a fost capitala Sfntului Imperiu Roman de Naiune German i ntre 1867-1918 a
Imperiului Austro-Ungar. Aici s-a desfurat, n anul 1815, mult mediatizatul Congres de la Viena.
Viena are multe palate aristocrate. Palatele Trautson, Auersperg, Schwarzenberg i Liechtenstein, pecum i palatul de
iarna a prinului Eugeniu sunt unele din cldirile cele mai cunoscute din baroc.
La cererea mpratului Leopold I (1640-1705), Johann Fischer von Erlach (1656-1723) a schiat primele planuri ale
palatului Schnbrunn. Palatul, situate departe de portile orasului vechi, a fost caminul imparatesei Maria Tereza (17171780), care l-a pus pe Nikolaus Pacassi se refaca palatal intre 1745 i 1749 dup cteva din ideile ei.
Palatul Belvedere (de Sus i de Jos) a fost construit pentru prinul Eugeniu de Savoia (1663-1736) ca reedin
vienez. Arhitectul celor dou cldiri, terminate n 1716 i respectiv 1723, considerate exemple de arhitectur n stil
baroc, se numea Johann Lukas von Hildebrandt (1668-1745).

28

Romaniii din Viena

Numeroi romni s-au format sau au cunoscut faima mondial n fosta capital de imperiu. Pe ei, dar i locurile pe
care le-au frecventat vi le prezint Gabriel Kohn n lucrarea Ghidul cultural bilingv Romnii de pe Ringstrasse:
trasee de ieri prin Viena de azi".
ntre 1879 i 1881, Ciprian Porumbescu a urmat cursurile Conservatorului vienez i a studiat totodat filozofia. La
numai apte ani, George Enescu a luat drumul Vienei, unde a studiat cu prestigioi profesori la Conservator.
Directorul Operei de Stat din capitala Austriei a fost romnul Ioan Holender, care a dobort recordul de longevitate n
fotoliul de conductor al faimoasei Case de pe Ring. Scriitori definitorii pentru cultura romn i-au fcut veacul pe
Ringstrasse. Ioan Slavici a ajuns la Viena n 1921.
Aici sunt concepute primele sale lucrri - un basm, Zna Zorilor i eseul Studii despre maghiari. Titu Maiorescu a
urmat timp de apte ani (1851-1858) cursurile Gimnaziului Academic i ale Academiei Tereziene, pe care a absolvit-o
la 18 ani ca ef de promoie. Lucian Blaga a obinut aici titlul de doctor n filozofie cu o tez despre Cultur i
cunotin. Patru plcue comemorative (plasate pe Dianagasse, Kollergasse, Adamsgasse i Porzellangasse) amintesc
de diferitele locuine n care a stat Mihai Eminescu n perioada studiilor vieneze, ntre anii 1869-1872.
Asta este ns partea vzut a icebergului inteligheniei romneti. Alte apte biografii excepionale - mai puin
cunoscute publicului - au acelai numitor comun: originea romneasc i Viena ca reperul cel mai nalt al carierei lor.
Actria curii imperiale vieneze
Agatha Brsescu a primit prin decret imperial titlul de actri a Curii Imperiale", iar consacrarea definitiv la
Viena a fost nsoit de gratitudinea Romniei: Regele Carol I i-a conferit un nalt ordin pentru succesele artistice
obinute n strintate. Drumul Agathei Brsescu a nceput n jurul anului 1860. A fost educat la un pension condus de
clugrie la Sibiu, a urmat apoi Conservatorul din Bucureti i i-a ncheiat pregtirea artistic la Viena.
Dup o scurt perioad petrecut la Teatrul German din Berlin, a debutat n 1883 la Burgtheater, unde a petrecut cei
mai importani apte ani ai carierei sale pn n 1890. Ordinul oferit de Carol I nu a rmas singurul contact cu cercurile
regale de acas: n 1896 Agatha Brsescu a jucat rolul principal n Ullranda, pies semnat de regina-poet Carmen
Sylva, pe scena teatrului Raimund din Viena. De numele Agathei Brsescu se leag i premiera uneia dintre lucrrile
importante pentru istoria teatrului romnesc, cea a piesei Vlaicu Vod, scris de Alexandru Davila. Marea actri a
interpretat n 1902 unul din rolurile principale. n 1925, Agatha Brsescu a revenit definitiv n Romnia, unde a predat
la Conservatorul de Art Dramatic din Iai pn la moartea ei, pe 22 noiembrie 1939. Strada pe care se afl Teatrul
Naional i Opera din Iai i poart astzi numele.
Amicul lui Brahms
Eusebie Mandicevschi a sosit la Viena din Cernui i a devenit vienez. S-a adaptat spaiului germanic n asemenea
msur nct ajunsese s le trimit frailor si scrisori n german. Cu toate acestea, fiul de preot ortodox nu s-a dezis
niciodat de bagajul cultural romnesc cu care venise. Dimpotriv: din Viena, a contribuit decisiv la dezvoltarea
muzicii corale romneti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. A avut o adnc legtur de prietenie cu
Brahms, care a inut aproape o via, dei compozitorul nu era tocmai renumit pentru amabilitatea artat
contemporanilor si. Eusebie Mandicevschi a fost ntre 1887 i 1896 bibliotecar i arhivar al celebrei Societi a
Prietenilor Muzicii". A arhivat i a salvat operele maltratate ale unor compozitori renumii precum Haydn, Schubert i
Brahms. A murit n 1929 la Viena, fiind aezat ntr-un mormnt de onoare din Cimitirul Central vienez.
O stea demn de Hollywood
Numele Maria Cebotaru l poart azi strzi din Viena, Salzburg, Dresda, Burgas i Chiinu. E numele unei
personaliti artistice ieite din comun i al unei mari vedete a timpului su. Cebotaru s-a nscut la Chiinu, la 10
februarie 1910, iar biografia ei seamn cu un scenariu hollywoodian. Student la Conservatorul din Chiinu la numai
14 ani, se cstorete la doar 16 ani cu actorul i contele rus Alexander Vyroubov, directorul unui teatru moscovit, cu
trei decenii mai n vrst dect ea. Fr s stea pe gnduri i mpotriva voinei prinilor, l urmeaz pe conte la
Moscova, Paris i Berlin. Ajuns n Germania, tnra este rapid remarcat de ctre directorului Operei de Stat din
Dresda, Fritz Busch, care i ofer pe loc un contract pe trei ani. Debuteaz la 21 de ani n rolul lui Mimi din Boema, de
Puccini, cu un succes rsuntor care i deschide calea spre marile scene lirice. Bruno Walter o angajeaz pentru
Festivalul de la Salzburg, cnt la Berlin sub bagheta marilor dirijori Toscanini i Furtwngler, iar prestaiile ei n
operele lui Mozart i Richard Strauss ajung legendare.
n paralel, popularitatea de care se bucura i netezete calea ctre cinema. Maria Cebotaru joac n aproape o duzin
de filme, nu toate excepionale, dar de succes, alturi de multe dintre vedetele epocii. Statul romn i-a acordat
distincia regal Coroana Romniei n grad de Comandor. Marea sopran s-a stins rpus de cancer la numai 39 de ani.
Prins de urgia rzboiului
A studiat la Conservatorul din Bucureti i a debutat rsuntor pe scenele romneti. Dup alte cteva stagiuni de
succes, Mihai Popescu a studiat la celebra coal de actorie vienez a regizorului Max Reinhardt, considerat cea mai
bun a vremii. Pentru artistul romn au urmat apte ani de actorie n limba german i o serie de angajamente
prestigioase n Jedermann, de Hugo von Hofmannsthal i Faust, de Goethe. Dup o scurt period n care a revenit pe
scena Teatrului Naional din Bucureti, Mihai Popescu se afla la Viena n momentul n care Romnia a ntors armele
mpotriva Germaniei, ceea ce l-a transformat n inamic. Arestat de Gestapo, Popescu a fost internat ntr-un lagr de

29

concentrare din care a fost eliberat un an mai trziu de trupele britanice. A revenit n ar dup rzboi i a murit n anul
1953, la 44 de ani, n urma unei operaii pentru ndeprtarea unei tumori.
Caruso din tranee, ucis din gelozie
n timpul celei de-a dousprezecea btlii de pe Isonzo, n 1917, n traneele din partea austro-ungar a frontului se
afla i tnrul locotenent-major Traian Grozvescu, nscut la Lugoj n 21 noiembrie 1895. ntr-un moment de
acalmie, tnrul ofier a nceput s cnte n mijlocul traneelor Ave Maria, de Bach-Gounod. Camarazii l-au aplaudat
frenetic, iar dinspre frontul italian au rsunat chiar strigte de Vivat austriaci!". Astfel s-a petrecut debutul celui care
avea s devin peste nu mult vreme un Caruso austriac".
Dup trei ai la Opera din Cluj, n 1922 a repurtat un succes rsuntor la Opera Naional din Budapesta i i se ofer
ansa de a studia cu Franz Steiner la Viena. Ascensiunea sa ameitoare a continuat i a devenit o vedet de prim rang a
epocii. A aprut pe scenele lirice din Praga, Budapesta i Berlin - unde i-a fost propus n 1926 un contract. Tenorul
avea s moar ucis de propria soie cu un foc de revolver, ntr-un acces de gelozie. Aceasta a fost, ulterior, achitat.
Privilegiul de a emite banconote
Zenovie Constantin a fost fiul mijlociu al nstritului negustor sibian Constantin Hagi Pop. Afacerile tatlui
mergeau de minune, iar planurile sale n privina celor doi fii erau, de asemenea, bine calculate. Firma Pop derula deja
de civa ani afaceri profitabile n capitala habsburgic, astfel ncat Zenovie a fost trimis la Viena s studieze economia
i dreptul. n urma unei cltorii de afaceri care l purtase pe la Paris i Londra, acesta a decis s intre n afacerile
bancare. Succesul a fost rsuntor i i-a adus n cele din urm titlul nobiliar de baron Von Bhmstetten i postul de
director al Bncii Naionale a Austriei din impuntoarea Herrengasse, fondat n 1816. Privilegiul cel mai important al
acesteia era dreptul exclusiv de a emite bancnote.
"Ghidul, o premier"
Directorul ICR Viena, Carmen Bendovski, spune c ghidul reprezint i el o premiera n peisajul publicistic vienez
pentru c se abate de la tradiia monografiilor Vienei maghiare, ceheti, evreieti, turceti. "Este primul ghid turistic,
realizat grafic de un reputat designer austriac i este scris la patru mini, prin <>, de directorul adjunct al ICR Viena i
purttorul de cuvnt al Abaiei Klosterneuburg. In avanpremier, la sfritul anului 2010, ghidul a fost lansat pentru un
grup de oameni de cultur, jurnaliti, oficialiti i artiti, printr-o plimbare pe urmele romnilor din Viena, cu trsurile!
Si aceasta, cu riscul repetrii, o premier absolut, nu doar pentru c invitaii austrieci nu tiau ce romn de vaz a
nvat la Gimnaziul Theresianum, ci pentru c... absolut niciunul dintre ei nu i contemplase vreodat oraul prin
fereastra unei caleti, printre aburi de uic fiart, la minus 20 de grade."
n trecere prin capitala Austriei
n lucrarea sa Romnii pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi", realizat cu sprijinul Institutului Cultural
Romn, Gabriel Kohn amintete i numele altor romni asupra crora capitala Austriei a lsat o amprent identitar
remarcabil.
Nichifor Crainic, teolog, poet i filosof, creator al curentului gndirist, a urmat ntre 1920 i 1922 cursurile
Facultilor de Teologie Catolic i de Filosofie ale Universitii din Viena.
Alexandru Flechtenmacher a studiat n Austria compoziie i vioar, devenind primul compozitor de operete din
Romnia.
Elena Asachi a fost prima compozitoare care a reuit s se impun n Romnia ntr-un domeniu rezervat n mod
tradiional brbailor.
Ildiko Szabo Raimondi, una dintre sopranele de frunte din lume, a performat la Opera Popular din Viena.
29 lei la orice model "peisajul vienez nu e populat de figuri culurale autohtone, ci de romni venii la shopping sau
de conaionali care aparin unor pturi mai srace".
Victor Babe s-a nscut n 1854 la Viena. A fost fiul lui Vinceniu Babe, originar din Banat. A studiat medicina la
Budapesta, apoi la Viena, unde i-a luat doctoratul.
Babe i ncepe cariera tiinific n Budapesta ca asistent n laboratorul de Anatomie Patologic (1874 - 1881). n
urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie i pleac la Paris unde lucreaz un timp n
laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. mpreun cu acesta public primul tratat de bacteriologie intitulat Les
bactries et leur rle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).
n anii 1885 - 1886 lucreaz n Berlin n laboratoarele lui Rudolf Virchow i Robert Koch.
n 1881 primete titlul de confereniar (docent privat) iar n 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la
Universitatea din Budapesta.
n 1887 Victor Babe este chemat la Bucureti ca profesor la catedra de Anatomie Patologic i Bacteriologie.

In centru vom face o plimbare pietonala cu vizite si shopping: Piata Maria Tereza, Coloana Ciumei,
Piata Eroilor, Palatul Hofburg, Catedrala Sf. Stefan, strazile comerciale Kartnerstrasse si
30

Mariahilfestrasse. Vom vizita Catedrala Sf. Stefan, - gratis, pltii doar dac vre i s urca i n turn, 4.5
euro, program vizitare: luni-smbt (6.00-22.00), duminic i srbtori (7.00-22.00).

Catedrala Sf Stefan (Stephansdom) este atractia principala a capitalei, cu aproape 3 milioane de vizitatori pe an.
Cladirea in stil gotic a fost construita in anul 1147 dar acoperisul din tigla sub forma de diamant a fost adaugat in anul
1952. Altarele, arcadele, turnurile, fiecare detaliu are scopul si istoria sa. Clopotul catedralei este unul din cele mai
mari din lume si a fost facut din fierul obtinut dintr-un tun capturat de la turci in anul 1683. Clopotul rasuna in fiecare
an in oras anuntand venirea Anului Nou. Catedrala Sf Stefan a fost de cateva ori distrusa de foc in timpul celui de-al
doilea razboi mondial, dar a fost reconstruita in doar sapte ani: emblema Austriei si simbolul identitatii austriace a
renascut din cenusa sa.

Dupa vizita Catedralei Sf. Stefan vom servi cina la o terasa iar apoi vom continua cu un tur pietonal
by night Viena spre hotel.
Ziua 9. VIENA (0 km, 0h00)

26.08.2014 Marti

Ora 9:00, mic dejun si apoi plecare spre centru pentru a vizita Bulevardul Wiener Ringstrae,
Palatul Hofburg iar apoi Primaria din Viena (Wiener Rathaus) . Palatul Hofburg (apartamentele
imperiale, muzeul Sisi, colecia de argint) se viziteaza cu 13 euro/pers, program vizitare: septembrieiunie (9.00-17.30), iulieaugust (9.00 -18.00).

Bulevardul Wiener Ringstrae are o lungime de 5,3 km. Este suficient de lung ca s gzduiasc numeroase cldiri
monumentale construite n epoca historismului, ntre anii 1860 i 1890. Edificiile ridicate aici ncepnd de la Opera
de Stat i pn la Muzeul de Istorie a Artei fac parte dintre cele mai importante atracii turistice ale Vienei.
"Este voina mea ..." - Cu aceste cuvinte mpratul Franz Joseph a dat ordin n anul 1857 pentru construirea
bulevardului reprezentativ Ringstrae. Nobilii i mai marii burgheziei s-au ntrecut n ridicarea unor palate ct mai
fastuoase de-a lungul somptuosului bulevard. Multe dintre aceste cldiri particulare de odinioar pot fi admirate i
astzi (adesea ns numai din exterior). Stilul n care au fost ridicate aceste edificii a intrat n istorie drept stilul
"Ringstrae" (o form de manifestare a historismului). Pluralismul stilurilor este caracteristic. Au fost imitate
numeroase forme arhitectonice ale epocilor apuse.
La data de 1 mai 1865, mpratul Franz Joseph oficia inaugurarea Ringului vienez, Ringstrae. n anul 2015
srbtorim a 150-a aniversare a celebrului Prachtboulevard.
ns nu palatele sunt cele mai remarcabile cldiri, ci marile edificii ca de exemplu Opera de Stat Staatsoper
(construit n stil neorenascentist), cldirea Parlamentului Parlament, Primria Rathaus (n stil gotic flamand),
Burgtheater (stil neobaroc), Universitatea (stil neorenascentist), Muzeul pentru Art Aplicat Museum fr
angewandte Kunst, Bursa Vienez i Biserica Votiv (stil neogotic), ridicate toate n cea de-a doua parte a secolului 19.
Remarcabile sunt i Muzeul de Istorie a Artei Kunsthistorische Museum i Muzeul de Istorie a Naturii
Naturhistorische Museum, ambele construite n stil neorenascentist. Aceste edificii nu sunt numai locauri pentru
tezaure nepreuite ale artei i naturii, ci ele n sine reprezint nite capodopere ale arhitecturii.
Aspectul arhitectonic al Ringstrae a fost marcat de mari maetri ai construciei ca Theophil von Hansen, Karl
Freiherr von Hasenauer, Gottfried Semper, Heinrich von Ferstel sau Friedrich von Schmidt. Epoca stilului
arhitectonic Ringstrae a fost urmat la sfritul secolului 19 de Jugendstil Wiener Jugendstil care s-a distanat echivoc
de somptuozitatea i pompa afiat.

31

Opera de Stat

Parlamentul

B.dul Wiener Ringstrae

Muzeul de Istorie a Artei

Palatul Hofburg a fost resedinta suveranilor austrieci, timp de peste 600 ani, incepand cu secolul al XIII-lea pana la
sfarsitul monarhiei in anul 1918. Initial o fortareata din secolul al XIII-lea, Hofburg a fost extins de fiecare imparat.
Complexul asimetric se intinde pe o suprafata de 240.000 metri patrati si este impartit in 18 aripi, 19 curti interioare si
2.600 de camere. In camerele de la Hofburg, de-a lungul secolelor, au fost tinute receptii si baluri impresionante iar
Imparatul Franz Iosef a primit in audienta oameni de seama. Palatul Hofburg trebuie vizitat de oricine doreste sa
descopere lumea fascinanta a Habsburgilor. In prezent, aici se afla birourile presedintelui, ale ministrilor si cel al
secretarului de stat al Austriei. Palatul gazduieste si o parte din Biblioteca Nationala a Austriei.
Primaria din Viena este una dintre cele mai impresionante cladiri ale acestei capitale. Cladirea a fost inaltata intre
anii 1872 si 1883, in stil gotic, cu un turn asemanator cu cel al catedralelor gotice. In varful turnului se afla statuia unui
cavaler cunoscuta sub numele de Rathausmann, unul dintre simbolurile Vienei. Statuia celui ce vegheaza asupra Vienei
are o inaltime de 5.4 m (3.4 m fara steagul pe care il poarta) si cantareste 650 de kilograme. O replica exacta a statuii
poate fi admirata in Rathauspark, parcul din fata Primariei. Astazi, cladire Primariei din Viena este sediul central al
administratiei municipale a orasului. Vizitatorii vor fi impresionati de salile impozante utilizate pentru concerte, baluri,
conferinte.

Ora 14:00 vom servi pranzul in varianta Vieneza si ne vom relaxa la una din terase restaurantelor de pe
Bulevardul Wiener Ringstrae sau din Piaa de delicatese Naschmarkt.
Unde si ce mancam in Viena
Vizitarea unui oras, mai ales a unuia de talia si renumele acestei capitale europene, are avantaje si dezavantaje; unul
din marile avantaje este faptul ca plimbarile sunt lungi, pline de locuri frumoase si culturale, care imbogatesc
cunostintele generale si in acelasi timp satisfac dorinta de a vedea ceva nou, ceva diferit. Pe de alta parte, cand ai foarte
multe locuri de vizitat si de obicei intr-un timp relativ scurt, uiti sa mananci. Si sa ratezi bucuria culinara vieneza este
nu un dezavantaj, ci un mare pacat.
Daca timpul nu iti permite sau pur si simplu doresti sa incerci mancarea de tip fast-food in Viena, atunci cu
siguranta vei incerca unul dintre numeroasele tipuri de Wurst (carnat) vienez. Acesta este de fapt numit de vienezi
Frankfurter si este urmat, ca intr-un mini top al preferinteor, de catre Bratwurst, care se serveste prajit. Din randul
bucatariei de tip fast-food mai fac parte si mancarurile turcesti, precum kebabul, dar incet-incet pizza intra si ea in
topul mancarurilor de acest gen din Viena. Daca ajungi iarna in Viena si doresti ceva specific, se recomanda castanele
prajite, Maroni, si o cana buna de punci de craciun, o combinatie intre vin, ceai, mirodenii, zahar si alte bauturi tari, in
special rom sau brandy.
Dar pentru o masa mai deosebita, mai linistita, capitala Austriei este renumita, in special, pentru snitelul vienez;
carnea de vita din care este preparat este intotdeauna frageda iar modul lui de preparare il face o adevarata delicatesa.
Inainte de a degusta celebrul snitel vienez, pe care il poti gasi in orice restaurant din Viena, o supa crema delicioasa de
cartofi sau rosii este binevenita. Iar la desert nu poate lipsi celebrul strudel cu mere sau tortul de ciocolata. Totodata,
un deliciu pentru zilele de vara il constituie si inghetata sau serbetul cu iaurt, un desert usor si racoritor, asezonat cu
fructe sau frunze de menta. Un alt desert cu fructe specific vienez sunt galustile umplute, deseori cu caise.
Insa Viena nu ofera doar aceste delicatese renumite in intreaga lume. In multe din restaurantele vieneze vei
descoperi mancaruri ale caror nume trebuie explicate. Astfel de mancaruri care rareori pot fi traduse in engleza sau in
alta limba ad literam sunt incluse separat in menu-uri sau, de cele mai multe ori, sunt scrise pe tablite in fata
restaurantelor. Dintre aceste delicatese vieneze gasite in restaurante mai mult sau mai putin ieftine se poate
gusta Tafelspitz un fel de mancare pregatit din carne de vita fiarta, servita alaturi de cartofi fierti, zdrobiti cu furculita
si apoi prajiti, sos de hrean, sos de arpagic pregatit cu maioneza si crutoane, dar si un sos care contine hrean, smantana

32

si mere. Esterhzykeller, Figlmller sau Reinthaler sunt cateva din restaurantele cu specific vienez care servesc
mancaruri pentru toate buzunarele.
Viena nu inseamna numai mancare, Viena inseamna si degustare de cafea; unele dintre cele mai bune cafele se fac
aici, iar cei care servesc aceasta bautura nu pot spune ca au fost in Viena daca nu au degustat-o la micul dejun sau dupa
o masa copioasa. Cafenelele din Viena sunt numeroase si ofera nu numai cafea vieneza de cea mai buna calitate, dar si
o atmosfera placuta, intima si relaxanta. Cea mai renumita cafenea este Julius Meinl am Graben, dar alte cafenele
precum Hawelka sau Tirolerhof sunt de asemenea localuri unde se poate bea una dintre cele mai renumite cafele
specific vieneze: Melange. Este asemantoare unui cappuccino, numai ca echilibrul dintre mokka in stil vienez si laptele
spumos este unul care ii dau cafelei un gust deosebit.
Pentru cei care prefera o bucatarie bogata in proteine si calorii, Viena devine locul unde se manaca bine. Insa nici
vegetarienii nu sunt uitati, multe restaurante incepand acum sa ofere meniuri vegetariene. Iar salata de cartofi care se
serveste aici este una dintre cele care se pot incadra in ambele categorii de mancaruri. Insa ce este pe placul turistilor
care vin Viena, in ceea ce priveste bucataria de aici, este faptul ca fiecare masa este stropita cu unul din vinurile
austriece care fac fata cu succes vinurilor din Franta sau Anglia.
Unde putem manca in Viena?
1) 7 Stern Bru

Este un local situat pe Strada Siebenstern nr.19, in apropiere de MuseumsPlatz, cu preturi acceptabile pentru o
zona centrala.
Cum se ajunge? 7 Stern este situat intre gura de metrou Volsktheater si Museumsquartier (linia U2 sau linia U 3).
De asemenea puteti folosi liniile de transport in comun 13A, 2A, 49, care toate au statia aproape de aceasta locatie.
Program: Deschis de luni pana duminica 10.00-24.00, iar pentru mancare deschis intre orele 11.00-23.00.
Meniu: Supe (supa vaca, supa crema usturoi, supa sarbeasca de mazare), salate, goulash, snitzel vienez, strudel cu
spanac, strudel cu mere, strudel cu branza dulce.
Preturi: O supa-1,90 euro, o portie goulash 5,90 euro, snitzelul cu cartofi prajiti la acelasi pret cu strudelul cu
spanac -5,90 euro, deserturile la pret de 3,90 euro. O bere la 0,20 litri intre 1,20 si 1,70 euro.
2 ) Schne Perle

Restaurantul este situat la intersectia strazilor Leopoldgasse cu Grosse Pfarrgasse.

Cum se ajunge? De la StephanPlatz luati U2 pana la statia Taborstrasse (pe bulevardul cu acelasi nume). Schne
Perle este in aproprierea Karmeliteemarkt.
Program: Deschis de luni pana vineri de la 12 am pana la 12 pm (mai putin bucataria care serveste pana la 11 pm).
Sambata/duminica/sarbatori: de la 10 am pana la 12 pm (micul dejun de la 10 am pana la 1 pm).
Meniu: Salate cu peste, pui, supa de linte rosie, quiche, falafel, paste facute in casa, diferite branzeturi afumate cu
fructe, budinca de orez cu ananas.
Preturi: o supa de linte-3,20 euro, salata asortata-3,20 euro, piftie porc cu seminte de dovleac si ceapa-5,50 euro,
branzeturile-5,50 euro, deserturi la 3,90 euro (se pare ca au pret fix vienezii la dulciuri :D). Vinurile sunt de calitate,
fiind specializati in vinuri austriece.
3 ) Centimeter

33

Un lant de restaurante-pub in care oamenii se veselesc cu bere si cu wrsti austrieci. Sunt in total 6 puburi cu acest
nume raspandite in toata Viena.
Cum se ajunge? Centimeter I-situat in apropierea de gura de metrou Rathaus (linia violet-U3). Centimeter II-se
afla la o statie diferenta de primul la Volksheater (aceeasi linie inspre Karlsplatz). Centimeter III-la capatul liniei U3Schottenring, insa se mai parcurg aproximativ ~500 m pe jos. Cifra IV nu apare in configuratia puburilor, or fi patronii
superstitiosi. Centimeter V- e aproape de iesirea de la metrou linia verde U4, statia Kettenbrckengasse. Centimeter
VI- de data aceasta mergem cu S-bahnul, linia S 45 directia Handelskai si la statia Gersthof coboram. Centimeter VIIne reintoarcem la U-bahn si luam linia U6 (maro) spre Floridsdorf si la statia Alser Strae gasim pubul cu pricina.
Program: De luni pana duminica de la 11 am pana noaptea.
Meniu: Aici se discuta de portii la metru pe care le imparti cu alti 4-10 prieteni, in functie de cat de flamanzi
sunteti. Au si supe in paine, salate, dar si multe feluri de cartofi cu o serie de sosuri, insa din ce am vazut pe site-ul lor
modul de prezentare a mancarurilor te fac sa poftesti si sa-ti doresti sa ai si tu asa ceva in fata.
Preturi: Supele pornesc de la 3,90 euro pana la 5,50 portia. Un meniu mic alcatuit din: ceapa coapta, cartofi, bete
din mozzarella, aripioare de pui ajunge la 7 euro. Un meniu cu de toate pentru 6 persoane este ~50 de euro, insa cred
ca pot fi si mai multe persoane la devorarea unui metru de macare. Si berea se serveste tot pe marimi, inlusiv la
metru.
Cu cele aproape 120 standuri i localuri, cea mai renumit pia a Vienei ofer o vast varietate culinar, de la
buctria vienez pn la cea indian, de la cea vietnamez la pn la cea italieneasc. Piaa de delicatese Naschmarkt
a devenit un punct de ntlnire att pentru cei tineri, ct i pentru cei vrstnici. Trgul de vechituri de smbt a intrat
deja n tradiie.
Din zori i pn n asfinit, un public ct se poate de divers se aprovizioneaz din piaa de delicatese Naschmarkt cu
fructe, legume sau cu variate delicatese provenite din toat lumea. n cele peste 120 de locuri expoziionale se gsesc
tot mai multe localuri tematice i se ofer Internet wireless gratuit.
Art culinar pe Naschmarkt (Piaa de Delicatese) n Viena
Pionieratul gastronomiei a avut loc n localurile Do-An i Naschmarkt Deli. Acestea au reuit s transforme piaa
de delicatese Naschmarkt ntr-un punct de atracie att pentru publicul tnr, ct i pentru cel vrstnic. n weekenduri
distracia este asigurat i de DJ-i. De atunci numeroase standuri vechi au devenit graie arhitecturii moderne puncte de
ntlnire ndrgite.
Tewa din piaa Naschmarkt ofer buctrie bio, la Neni poi servi specialiti israeliano-orientale de la Shakshuka
(ou cu legume) pn la Taboulleh (salat libanez), iar n Orient & Occident soiile proprietarilor gtesc delicatese
tradiionale turceti. Iubitorii preparatelor din pete i pot satisface pofta la Umar. Pentru muli, localul reprezint cel
mai bun restaurant cu preparate din pete, din Viena. V mai putem recomanda i Fischviertel.
Pe lng mesele din pia cu oferta lor divers, o vizit la "Kim kocht. Shop und Studio" s-ar putea s fie
interesant. Aici Sohyi Kim - buctreas distins cu bonete Gault-Millau, proprietar a restaurantului "Kim kocht"
din Districtul 9 - ofer att chutney-uri, sosuri, supe, dressing-uri, ct i condimente i verdeuri ntr-o elaborare
proprie. n noul bar de vinuri "Kim kocht. Wineclass", accentul se pune pe vinurile spumoase. Alturi de vin spumos,
ampanie i seminarii, aici exist i mici snacks-uri.
ns i n imediata apropiere a pieei Naschmarkt s-au deschis multe alte localuri. Pe Rechte Wienzeile, imediat vis
vis de piaa Naschmarkt se afl Caf Amacord. Aici se ofer buctrie vienez de calitate superioar, ntr-o
ambian confortabil. Pe partea opus, pe Linke Wienzeile se afl Caf Drechsler. Localul amenajat de designerul
vedet Terence Conran este considerat varianta modern a cafenelei vieneze. i ON Market este un local deschis
aproape non-stop. Restaurantul cu o nfiare impresionant, cu pereii decorai cu opere de art textil, ofer
buctrie de clas de pe coastele Asiei pentru orice fel de mas, de la mic dejun la gustarea luat trziu, n noapte.

34

Cafeneaua teatrului Theatercaf ofer buctrie vienez clasic ntr-o ambian remarcabil, creaie a arhitectului
Hermann Czech.
Mai ales smbta, n piaa Naschmarkt domnete forfota, fiindc atunci are loc trgul sptmnal de vechituri.
Aceast forfot multicolor merit privit chiar dac nu dorii s cumprai ceva anume. Este deosebit de plcut s
savurezi vara afar, n piaa Naschmarkt, s mnnci i s bei, s priveti tumultul comercial

Ora 16:00 vom vizita Belvedere - Palatul de Sus si Belvedere - Palatul de Jos.

Palatul Belvedere a fost construit la cererea lui Eugen de Savoia, un comandant cu numeroase
succese militare, de ctre J.L. von Hildebrandt, un foarte cunoscut arhitect baroc al epocii respective.
Domeniul Belvedere este de fapt format din doua palate, (Belvedere-Palatul de sus si BelvederePalatul de Jos), iar astazi acolo exista o expozitie de pictura austriaca din Evul Mediu pana in epoca
contemporana. Primul a fost construit intre anii 1720-1722, iar celalalt, mult mai confortabil decat
primul in 1714-1716, in care a locuit de fapt Printul Eugen.
Cele doua palate ale domeniului sunt unite de niste gradini superbe in care sunt amenajate fantani,
scuplturi, mici cascade si trepte. Dupa ce Printul Eugen a decedat, palatele au intrat in proprietete
habsburgica. Aici, in gradina palatelor, in anul 1803 a fost realizata prima gradina aplina din Europa.
Aici, astazi sunt peste 4000 de specii de plante din Muntii Alpi. Desi palatul este deschis vizitelor tot
timpul anulul, cea mai buna perioada este primavara cand aproape toate plantele din gradini sunt
inflorite. Accesul este gratuit.
Adres:
- Palatul de Sus Prinz Eugen 27
- Palatul de Jos Rennweg 6
Transport: Metrou U1 staia Sdtirolerplatz
Pre:
- Palatul de Jos 11 euro
- Palatul de Sus 11 euro
- Palatul de Jos i Palatul de Sus 16 euro (biletul este valabil 14 zile), copii pn n 19 ani, gratuit
Program vizitare:
- Palatul de Sus zilnic (10.00-18.00)
- Palatul de Jos zilnic (10.00-18.00), miercuri (10.00-21.00)
35

* Fotografiatul n interior nu este permis

Belvedere
Aici puteti admira legendarul tablou "Sarutul", al lui Gustav Klimt, precum si alte lucrari importante ale lui Schiele
sau Kokoschka. De asemenea, va puteti bucura de splendoarea palatului construit in stil baroc si a gradinilor sale vaste.

Printul Eugen de Savoia (1663-1736), comandant cu numeroase succese militare, dar si iubitor al artelor, l-a
insarcinat pe Johann Lukas von Hildebrandt sa-i amenajeze resedinta de vara la palatul Belvedere, aflat la acea vreme
la portile orasului.
Intreaga opera arhitecturala baroca este formata din doua palate (Belvedere-Palatul de sus si Belvedere-Palatul de
Jos) si adaposteste astazi o expozitie de pictura austriaca apartinand perioadei cuprinse intre Evul Mediu si
contemporaneitate.

Belvedere - Palatul de Sus - Cea mai mare colectie Klimt din lume
Piesele de rezistenta ale colectiei din palat sunt picturile lui Gustav Klimt, mai ales cele doua capodopere, "Sarutul"
si "Judith". Impresionante sunt si capodoperele lui Schiele sau ale lui Kokoschka, precum si tablouri ale
impresionistilor francezi sau ale curentului vienez Biedermeier (Waldmller, Amerling, Fendi), alaturi de picturi de
Makart, Boeckl, Wotruba, Hausner, Hundertwasser s.a.
Goticul tarziu este reprezentat aici de capodopere cum ar fi Altarul Znaimer sau de opulentele lucrari baroce ale lui
Michael Pacher, Ruelland Frueauf cel Batran si Conrad Laib. Privind lucrari precum cele ale lui Johann Michael
Rottmayr, Daniel Gran sau Paul Troger, putem observa detalii ale vietii luxoase din aceasta epoca. Impresionante sunt
si grimasele personajelor sculptate de Franz Xaver Messerschmidt.

Belvedere - Palatul de Jos - Apartamentele Printului Eugen

Maretia feudala a nobilului cavaler se reflecta in Sala Grotesca, in Galeria cu Marmura si in Camera Aurita. In
Palatul de Jos si in Oranjerie se organizeaza impozante expozitii cu caracter special.

36

Ora 18:30 gata cu vizitele, program liber - plimbare de seara prin oras, relaxare, mlange, shopping.
Ora 21:00 Cazare la Hotel IBIS WIEN CITY 3*,
Ziua 10. VIENA PARNDORF - PAPRIKA CSRDA - ORADEA (508 km, 5h 41)
27.08.2014 MIERCURI
Ora 8:00 mic dejun si plecare din Viena spre Oradea. Daca mai este cazul pentru un shopping intram
si la Parndorf pentru ultimele cumparaturi maxim 4 ore. Oprirea la Paprika Csrda pentru masa de
pranz va fi optionala in functie de cat vom ramine la cumparaturi.
Ora 21:00 Cazare la HOTEL SILVER 4*, Adresa: Strada Louis Pasteur 102, Oradea, Telefon :
0259 21 14 26, e-mail: contact@silverhotel.ro, GPS:, HOTEL SILVER beneficiaza de o locaie
linitit la 900 de metri de centrul oraului Oradea. Si Oradea merita sa-i dam atentia cuvenita !!!!
Nefiind mai prejos decat multe alte orase europene, Micul Paris, asa cum era numita Oradea la inceputul
secolului trecut, va asteapta si azi sa retraiti farmecul sau de belle epoque dat de arhitectura in stil secession, eclectic,
neoromanesc, neoclasic, baroc. Fara a impresiona prin marime sau opulenta cladirile Oradiei au acel iz de bunastare si
bun gust pe care il veti aprecia cu siguranta, iar hotelurile, cafenelele si restaurantele de cea mai buna calitate va
asteapta sa le calcati pragul.
Aflata azi pe granita vestica a Romaniei, Oradea a stat din totdeauna la rascrucea unor drumuri comerciale
importante ce legau occidentul si orientul. nfatisarea ei de astazi sta sub semnul multiplelor influente inregistrate de
istorie, nu doar in plan arhitectural cel mai evident in prezent ci si structural, economic, social si nu in ultimul rand,
cultural. Desi orasul este atestat documentar doar din anul 1113, arealul a fost locuit inca din Paleolitic. n Evul Mediu
a devenit un cadru citadin care a facut posibila convietuirea mai multor etnii si manifestarea specificului fiecareia, in
acelasi spatiu. De-a lungul timpului s-au conturat astfel mai multe personalitati ale orasului. Va invitam sa le
descoperiti!
OBIECTIVE TURISTICE
Centrul istoric. Un tur al orasului ofera sansa de a admira cladiri deosebite, cu arhitectura specifica: Complexul
baroc format din Palatul Episcopal, Basilica Romano-Catolica cu numeroase fresce realizate de J.N. Schph si
Francesco Storno si irul Canonicilor, ansamblu construit in a doua parte a secolului al XVIII-lea, fostul Palat al
Finantelor (1890, stil eclectic, actualmente adaposteste Policlinica), Manastirea Capucinilor (1837, construita in stil
neoclasic), Teatrul (1899-1900),
Palatele si Catedrale
Astoria (1902-1906, secession),
Rimanoczi (1903),
Vulturul Negru (1907-1909),
Moskovits (1905),
Ulmann (1913),
Apollo (1913-1914),
Palatul de Justitie (1898),
Sinagoga neologa (1890),
Palatul Primariei (1902-1903),
Palatul Episcopiei Greco-Catolice (1903-1904),
Biserica romano-catolica Olosig (1876,1903-1905);
Biserica romano-catolica Sf.Ladislau (1723-1742);
Biserica cu Luna; Catedrala ortodoxa Adormirea Maicii Domnului.
Merita sa admirati vitraliile din pasajul Vulturul Negru, simbol al orasului executat in atelierele de sticlarie
Neuman la 1909, precum si mecanismul indicand fazele Lunii, realizat in anul 1793 de Georg Rueppe, functional si
astazi, dupa cum merita sa ascultati concertele de Craciun, sustinute la orga donata de Maria Tereza la 1780, de la
Basilica Romano-Catolica.
Cetatea fortificata, situata in zona centrala a orasului, este un punct de atractie important, fiind cea mai mare si mai
bine pastrata cetate pentagonala din Europa Centrala, reconstruita in stil italian in secolul al XVI lea.

37

O excursie, pe jos sau cu bicicleta, pe dealul Pisica, la restaurantul Ciuperca, ofera un loc de belvedere excelent,
de unde orasul poate fi admirat in toata splendoarea sa.
Oradea obiective turistice din imprejurimi
Baile Felix si Baile 1 Mai
Cunoscute inca din antichitate, izvoarele cu apa termala din apropierea Oradiei sunt si astazi apreciate de catre o
larga categorie de turisti. Aflate la 8 km de Oradea, statiunile balneare Baile 1 Mai si Baile Felix beneficiaza de
prezenta namolurilor sapropelice si a apelor termale oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de
43-49C.
Climatul temperat continental, cu ierni blande si veri moderate, este influentat de existenta unor paduri intinse de
foioase, care dau celor doua statiuni o atmosfera ideala, in orice sezon, pentru relaxare si tratament. Aici, ploaia sau
frigul iernii nu reprezinta o piedica in calea unei bai cu apa termala, in aer liber.
Baile Felix si Baile 1 Mai turism de sanatate
n cele doua statiuni se pot trata cu succes afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice. Bazele de tratament
dispun de instalatii de electroterapie, kinetoterapie, hidroterapie, aerosoli, sali pentru masaj, sali pentru impachetari cu
parafina, ce asigura efectuarea unei game largi si complexe de proceduri balneare cu efecte imediate.
Baile Felix si Baile 1 Mai atractii turistice
Baile Felix si 1 Mai nu inseamna doar saloane de tratament si piscine, ci sunt adevarate statiuni turistice. Cateva
din obiectivele lor turistice care merita o vizita sunt:
rezervatia naturala lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, unde puteti admira 3 specii naturale protejate: nufarul
termal Nymphaea lotus var. thermalis, relict tertiar, pestele Rosioara lui Racovita Scardinius
erytrophtalmus racovitzai si melcul Melanopsis pareyssi;
Dealul omleu cu avenul Betfia, si rezervatia paleontologica cu fosile pleistocene;
Capela din satul Haieu, sec. XVII.
Biserica de lemn din Baile Felix (adusa din Brusturi), 1785;
Biserica ortodoxa din Rontau, sec. XIV.
Iarna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amenajata in apropiere, la Hidiselul de Jos, iar in celelalte sezoane
padurile de foioase din zona sunt ideale pentru plimbari.
Vestigii istorice vizitabile:
Cetatea de pamant de la Biharia;
Turnul de la Cheresig;
Biserica reformata din Fughiu-sec XVIII;
Biserica ortodoxa cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Osorhei-1710;
Biserica de lemn Sf. Dumitru din sec al XVIII-lea din Pausa;
Biserica reformata din sec al XV-lea din Livada, toate usor accesibile cu masina sau cu bicicleta.
Pescuitul se poate practica pe Crisul Repede sau la cativa kilometri de Oradea, unde se afla lacuri amenajate:
Santion, auaieiu, Paleu, Les. Situate langa padure, aceste lacuri ofera momente de destindere deosebite.
Centre de informare turistica:
Camera de Comert si Industrie Bihor, str. Roman Ciorogariu nr. 65, www.ccibh.info Tel: 0259.417.807
Cetatea Oradea, P-ta Independentei nr. 39, corp J www.cetateaoradea.ro Tel:0259.435.140
Apuseni Experience, P-ta 1 Decembrie nr. 4-6, cam. 8. www.apuseniexperience.ro Tel: 0359.410556

Ziua 11. ORADEA BRASOV (420 km, 5h 41)

28.08.2014 JOI

Ora 9:00, mic dejun si apoi, daca timpul este frumos, ne vom balaci in piscina termala a hotelului pana
pe la orele 12:00. Daca vremea este potrivnica vom face un tur pietonal de oras.
Ora 13:00 plecare din Oradea spre Brasov. Inainte de a pleca din Oradea vom face un tur auto de
oras. Apoi, cu pauzele pentru relaxare si pentru masa de pranz jungem in Brasov in jurul orelor 21:00.

38

GATA !
Turitii sunt rugai s respecte programul, sa se prezinte pregatiti la locurile de plecare cu cca 15- 30
min. nainte de ora comunicat.
Orele sunt estimative, n funcie de condiiile meteorologice i de trafic.

SERVICII INCLUSE
transport cu autoturism modern, cu aer
conditionat, clasificat 2- 4*
10 cazri cu mic dejun n hoteluri de 3* si 4*
vizitele obiectivelor cuprinse n program;
ghid nsoitor din partea casei pe traseu, adica ...
sa nu va faceti iluzii...
pranzul si cina la liber

SERVICII NEINCLUSE
asigurarea medical,
excursii opionale:
croazierele pe Dunare;
- vizitele obiectivelor necuprinse n program;
shoppingul extrem

39