Curs 1

Radiologie
Stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale
Descoperirea radiatiei X
1871
radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost prezise de von Helmho
ltz in experimente cu tuburi catodice
1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catod
ic in functiune se aburesc
1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubulu
i catodic
1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect
este cauzat de valurile de frecventa ultrainalta prezise de Helmholtz
Cumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui Lenard
Vineri 8 noiembrie 1895
Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg
Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice (el
ectroni)
Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se lumi
neaza)
Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul
catodic sunt extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pa
na atunci, numindu-le raze X.
Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea.
Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, c
u mainile personalului din laborator si chiar cu mana lui.
22 decembrie 1895
prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha )
28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica m
edicala din Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze.
5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Pre
sse apoi este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei).
Mai 1896
Edison fabrica primele echipamente cu raze X.
Anul 1896
50 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X
inclu
siv Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris
si la scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic).
Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie)
Viena
radiografia unui glo
nte la mana stanga a unui barbat.
In Romania iunie 1896
primele radiografii
Clinica de Chirurgie a Prof. C. D. Sev
ereanu, de la Spitalul Coltea.
Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti :
1899 primul curs de Radiologie medicala
Tratat romanesc de radiologie
Epiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)
10 decembrie 1901
Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru Fizica
Radiologia medical-veterinara bucuresteana
1928 1935
POENARU D. ION
Organizeaza spatii pentru radiologie
Fondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala (notiuni)
1928 1938
UDRISCHI GHEORGHE
Procura si aduce in Romania primul aparat rontgen
Fondator al disciplinei Semiologie chirurgicala
1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar
1943 primele cursuri de radiologie la FMVB
1951 1957
ADAMESTEANU ION
Este adus un aparat Kostix
1974 1998
POPA VASILE VIOREL
1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR
1998 Eltex 400 (Romania)
2001 Acoma PX-15-F
portabil (Japonia)

2009
aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)
Radiologia
disciplina complexa
Radiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul)
investigarea morfologica si functionala
a diferitelor organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor X.
Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de a
fectiuni de natura variata (in principal tumori maligne).
Radiobiologia
studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei vii
Radiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare
(la randul lor) mod
ificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de fac
tura si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea
celulelor si organsimelor)
Medicina nucleara
utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terape
utic
Izotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe:
Emisia lor este detectata - diagnostic
Iradierea tesuturilor in care au ajuns terapie
Fizica radiatiilor
Radiatia emisia si propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a u
nor fluxuri de particule
cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau art
ificiala.
Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente
atomice sau nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se
constituie ca:
Radiatii electromagnetice
reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a
variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difer
a ca lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, lumin
oase)
Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza
sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice
, electronice)
Dupa efectul lor:
Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupr
a caruia actioneaza - corpusculare, X, gamma
Neionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizare
a acustice, calorice, luminoase, UV
Clasificarea undelor electromagnetice:
dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in:
unde hertziene
datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in
circuite electronice speciale
radiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie electr
omagnetica
radiatia de franare
apare la franarea electronilor accelerati in campul nucleulu
i
dupa frecventa si lungimea de unda:
unde radio
sunt unde lungi, medii sau scurte
microundele
sunt generate de instalatii electronice
in telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul atomilor/moleculel
or
sunt decimetrice, centrimetrice, milimetrice
radiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii electron
ice care emit unde IR
radiatiile vizibile
radiatiile UV
radiatiile X produse in tuburi speciale
un fascicol de electroni accelerati cu a
jutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile X
radiatiile gamma emise de nucleele atomilor
Radiatiile (undele) electromagnetice
combinatie de campuri electrice si magnetice

apar
in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie)
franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X)
aspect de unda sinusoidala
Viteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminii
Fotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagnetice
este particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X, g
amma)
nu are sarcina electrica
nu are masa de repaus
are masa de miscare
se deplaseaza cu viteza luminii
poseda energie si impuls
nu are antiparticula
dualism unda-corpuscul
atat proprietati de corpuscul cat si de unda
energia e liberata de la nivelul atomului:
de la nucleu = radiatii gamma, alfa, beta
de la electroni = radiatii X, etc
In MV
radiatia X:
diagnostic radiodiagnostic
terapeutic radioterapie
sursele de radiatii X.
Inchise
materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un mater
ial nedispensabil
Deschise
Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminarea
Produse radiofarmaceutice
solutii injectabile, pulberi liofilizate
Produse radiochimice trasorii radioactivi
Generatori de radiatii
Instalatiile rontgen
Reactorul nuclear
Acceleratorii de praticule
Instalatia Rontgen
Generatorul de curent
Transformatoare
Redresoare
Temporizatoare
Linia de alimentare
Pupitrul de coanda
Tubul radiogen
Accesoriile tubului radiogen
Generatorul de curent
asigura tubului curentul de alimentare
Transformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila:
Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatiei
Asigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca 10V)
Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V)
pentru fascicolul catodic
Redresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radioge
n curent continuu
sens unic (de la catod la anod)
Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele doua
faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentului
Prin redresarea si accelerarea frecventei alternantei
curent electric redresat (
continuu) bombardarea continua a anodului
Temporizatoarele
Decalnseaza si intreru curentul tubului
In doi timpi
De pregatire
Incalzirea filamentului
Concectarea circuitului de masurare a tensiunii si intensitatii la nivelul borne
lor

Armarea echipamentului auxiliar

De poza
Pornirea miscarilor echipametelor auxiliare
Emisia de curent de inalta tensiune (anodul)
Timpi
In circuit de joasa tensiune
In circuit de inalta tensiune
Expometre
intrerup in functie de cantitatea de raze ajunse pe placa radiofrafica
(monitorizare camere de ionizare)
Linia de alimentare
Cabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prin
Transportul curentului de incalzire a filamentului catodului
Transportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anodului
Iluminarea zonei expuse
Pupitrul de comanda
Diverse dimensiuni
Buton pornire/oprire
Selectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur generator)
Selectorul de focar
Aparate de masura si control
Pentru intensitate (mA)
Pentru tensiune (KV)
Pentru timp (s)
Parametrii de lucru
reglare manuala sau automata sisteme de regimuri de lucru pr
eimplementate
conform unui sistem de afisaj anatomic pe regiuni corporale
Tubul radiogen emitatorul de raze Rontgen
Recipient (continator) vidat
sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica superi
oara)
Catodul
filamentul si piesa de concentrare
Anodul fix sau rotativ
materiale greu fuzibile
Componente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)
Structura catodului
Aici ia nastere fascicolul catodic
Catodul include:
Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat:
Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C)
Se incalzeste la 2300 grade C
Evaporarea slaba a filamentului
Nu se arcuieste sub actiunea curentului
In stand-by
temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa incat temperatura
de emisie de 2300 grade este realizata intr-o secunda
Piesa de concentrare
Piesa cilindrica metalica
Dirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anod
Structura anodului
Componenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul catod
ic
Metale greu fuzibile tungsten, renium, molibden
Forma de disc
Suprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung
15-20 grade
(pentru cele rotative)
Cele cu doua focare
doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focar
Viteza de 3000 9000 rot/min
In urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic
ia nastere fascicolul an
odic orientat catre exteriorul tubului
Caracteristicile tubului de raze X
Mecanice:
Focarul
Panta anodei

Diametrul discului anodei

Viteza de rotatie a anodei
Metalul din care este fabricata anoda
Disiparea cladurii
Fizice:
Tensiuni maximale
Puterea instantanee si conventionala
Capacitatea termica a anodei
Sarcina permanenta medie
Aceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii
imaginii. Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absor
bita
Focarul
Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni accelerati
Focarul optic
zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incid
ente centrale
Suprafata focarului
Mica (imagine precisa si neta)
Condensarea fascicolului
Randament redus al tubului
Timp de expunere mare
Mare (imagine cu penumbra evidenta)
Debit mare de radiatii
Putere utila mare
Timp de expunere mai scurt
Panta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijea
za fascicolul emis in afara tubului.
Efectele inclinarii anodei
Are loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic
incarcare
a tubului
Cu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii
cu rezultate bune
Diametrul anodei
Determina puterea tubului
Capacitatea anodei de a se raci
Capacitatea de racire este dependenta de:
Diametrul pistei
Pista mare capacitatea de disipare mare
Pista mica racire anevoioasa
Viteza de rotatie
Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des
creste incalzirea anodei
Mare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta
incalzire mai redusa
! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anode
i si supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinari
i sticla/metal.
Viteza de rotatie
3000-9000 rot/min
Puterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului
de gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component)
Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%
Inconveniente
Zgomot mare
Creste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maxime
Efect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubului
Prezenta unui dispozitiv de franare
Franarea caldura suplimentara ce trebuie disipata
Fara o anoda ultrarapida = stop in 30 min
Natura metalului
Greu fuzibil

Un Z ctat mai mare

O foarte buna conductibilitate termica
In prezent
Suprafata
placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibden
Miezul o pastila groasa de grafit/ceramica
Disiparea caldurii
Influenteaza durata de viata a tubului
Depinde de
Conductibilitatea termica a metalului component
Gradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare = mai bun
)
Tensiunea maximala
Cantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnos
tic
Tipul de explorare
Grafie 50-150 kV
Scopie 40-110 kV
Tipul de radiografie/zona de examinare
Adaptari
Distanta catod/anod mai mare
accelerarea mare a electronilor
forta de impact mar
e
Vid perfect in tub
Electrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea gaz
ului din compozitie pana la nivel de molecule
Sticla cu grosime mare si rezistenta dielectrica
Ulei fara impuritati si cu rezistenta dielectrica
Puterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC)
Caracteristici fizice
ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluu
Putere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuit
Capacitatea termica a anodei
Metalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita
capacitatea ter
mica maximala
Temperatura maxima permisa
Masa metalica a anodei
Caldura specifica a metalului
Dimensiunile focarului
Sarcina permanenta
Cantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii util
izarii tubului
Echilibrul asigurat de racirea concomitenta
Orice aport suplimentar
incalzire exagerata
Sarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica
Utilizarea practica a tuburilor
Pentru efectuarea unei radiografii
Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
2 variaza, al treilea de la sine
Limitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea creste
Exista o limita de care nu se trece
efect de grila
Timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
Reducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant
TV sau intreruperea frecventa a imaginii (obositor)
Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida:
Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
Tehnologii adaptative
Metoda secventei blocate automat
Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de energie, cand se ati
nge s.p. se opreste)
Curs 2

Utilizarea practica a tuburilor

Reguli tehnice utile si obligatorii
O radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului
Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
Limitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o
limita de care nu se trece
efect de grila
Repetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
Reducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt T
V; intreruperea frecventa a imaginii
Obtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida:
Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
Tehnologuu adaptative
Metoda secventei blocate automat
Metoda capacitatii reduse
Imbatranirea si moartea tuburilor
Procese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabile
Suprafata anodei rugozitate
fisuri cratere
alterarea orientarii emisiei fotonilo
r
O parte din fotonii fascicolului util se pierd
Compensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda
avanseaza c
raterizarea
Peretii de sticla
depunerea interna de atomi de metal
metaliare
ruperea echilibr
ului electrostatic din tub
Compromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori)
Degazarea unui element metalic din tub
Fuziunea filamentului
Accidente anodul, catodul, sticla
Catodul
Ruperea mfilamentului
Supraincalzire
Inversarea curentului din circuitul de inalta frecevnta
Anodul
Atingerea punctului de fuziune prin rotatie lenta
Supraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupere
Ruptura cozii
dezechilibrarii si vibratiilor
Blocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilor
Sticla
Spargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii)
Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de racire)
Accesoriile tubului radiogen
Sunt echipamente situate in afara tubului propriu-zis
Destinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodic
Cupele
Recipient metalic
tubul radiogen
3 mm Pb
Orificii etanse
Pentru cablurile de inalta tensiune
Fereastra operculata fascicolul X
Material radiotransparent
Rezistenta mecanica mare
Protectia tubului
Opreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zis
Limiteaza dimensiunea fascicolului operational
Contine materialul de racire (ulei/aer)
Diafragmul
Lamele metalice, in dublu/triplu strat
Modelarea dimensiunilor si formei fascicolului

Absorb radiatiile divergente

Manual (vechi) sau automat (program digital)
Centrorul
Dispozitiv luminos
laser
Centreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuia
Filtrul
Membrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kV
Elimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginii
Radiatia X
In generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica
intre catod si anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodulu
i si loviti cu mare viteza de anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (c
aldura) si radiatie X.
Mecanismul de producere al razelor X
Cand electronii de mare viteza lovesc un metal
radiatie X
Tuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioa
ra cu metalul anodei
Curentul electric trece prin filamentul tubului
il incalzeste
caldura permite el
ectronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor.
Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece pr
in filament (mA)
Crestera mA curentului lumina becului creste
creste puterea (numarul lectronilor
)
Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atraga
Intre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea e
lectronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul)
energie
(calorica si radianta)
Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (ano
dul)
Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia
radianta va fi mai puternica
Diferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin m
A
Cresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari
radiatii cu energie mare
raze mai puternice (penetrante)
Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu e
nergii diferite
Cand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare)
radiatie X
Interactiuni prin coliziune
Coliziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de l
a nivelul anodului
Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe n
ivelul k (este posibil si de pe L, M)
Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul K
Diferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului)
ce p
articipa la formarea imaginii
Poate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energetice
Electronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot
produce aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care
nu mai participa la formarea imaginii
Interactiunea de franare
Electroni cu energia mare adtom tinta
Nu atinge nucleul
Isi incetineste viteza si ia o noua traiectori
Rezulta radiatii eectromagnetice r de franare
cu spectru foarte larg, depinzand
de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi deviat in unghi
uri diferite
Unghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mare
Electronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand ener

gia lui se disipeaza

Reactia de franare participa la formarea imaginii
Ar fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure
interactiuni
radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectul
Caracteristicile razelor X
Se raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergent
Sunt invizibile
Se propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poat
e fi modificata, insa tot in linie dreapta
Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda
Raze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie reduse
Raze X dure
cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare mare
Sunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, den
sitatea si grosimea obstacolului
Intensitatea razelor X scade cu patratul distantei
Deterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescen
te (platino-cianura de bariu) = lumineaza
radioscopie
Determina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a em
ulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic
radiografiere
Au capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv
gazele prin care trec
Excitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul at
omului
Ionizarea un electron exterior este complet eliminat din atom
ion pozitiv
Produc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau
chiar moartea acestora necesare masuri de radioprotectie.
Interactiunea radiatiei X cu materia
Implica dua categorii de procese fizice
Direct ionizante
Indirect ionizante
Radiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materie
i
Radiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secun
dare, care la randul sau va determina io
nizarea
5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia:
Efectul Thomson imprastierea coerenta
Efectul fotoelectric
Efectul Comptom
Efectul de materializare sau producerea in pereche
Fotodezintegrarea
Ultimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnostic
Trasaturi comune ale mecanismelor de interactiune
Particulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incid
ente
Produc energie secundara
Efectul Thomson imprastierea coerenta
Radiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corp
Schimbare de directie
Fara absortia lui
Fara sunetul energiei materiei traversate
Rezulta iradiatie imprastiata
Poate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza
imaginea
Personalul din jur creste doza absorbita
Efectu fotoelectric
Proces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tinte
i
Fotonul este absorbit

Electronul eliberat
fotoelectron ce produce multiple ionizari
pana este absorbit
Electronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie =
radiatie caracteristica, nivel energetic (absorbita)
Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din
tubul radiogen
Si este in functie de Z al elementului din care provine
Efectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare
a existentei unui numar mare de straturi)
Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului)
Os/muschi, testul muscular/tesut adipos
Dezvanataj - creste doza absorbita de pacient
Efectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie m
are, insa scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa
interactioneze.
Curs 3
Fenomenul Compton
Procesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din strat
urile exterioare ale atomului mediului respectiv
Electronul eliberat este electronul Compton
este deviat producand ionizari aditi
onale si apoi este absorbit
Fotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate io
niza sau pate ajunge la film
Probabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din tesu
t, care la randul sau este dependent de densitatea fizica
adica de electroni/g
Cu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul
are energie suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat:
Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slab
Fotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator
cre
ste doza absorbita.
Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegreste
Interactiunea
fotonii razelor X si materie
Separat sau comncomitent
Molecular
Atomic
Electronic
Nuclear
Raman in regiunea examinata
aprecierea coeficientilor de reactie
Traverseaza informatia
Film/ecran
Mecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin apreci
erea coeficientilor de reactie
Coeficientul de absorbtie
nr de fotoni care si-au transferat integral energia si
dispar, fiind absorbiti de mediul tinta
Coeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor m
ediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta
acest coeficient fiind
influentat de lamba si masa traversata
Coeficientul de difuziune
nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa
o alta traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sa
u pot fi particule noi, din mediul traversat
Coeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional
cu patratul distantei parcurse
Desfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z):
La Z scazut
absorbtie mica
La Z crescut predomina efectul fotoelectric
absorbtie mare, contrast mare (osul,
iodul contrast bun) (Pb
radioprotectie)
Notiunni de dozimetri
marimi si unitati in radiologie
Dozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatii
Evaluarea fenomenelor biologice produse de radiatii
Raze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata
se impune cuno

asterea cantitatii de radiatii absorbita de tesuturi

Pentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiu
De a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice)
Pentru a atinge scopul urmarit
Pentru a cruta tesuturile sanatoase din jur
Scopul medical
cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturi
Calitatea fotonilor radiatiei X incidenti
Cantitatea fotonilor radiatiei X incidenti
Calitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit
din fotoni cu energii diferite
Scazute
raze moi
Crescute raze dure
Aprecierea calitatii unui fascicol de fotoni X
Indicarea valorii tensiunii maxime utilizate
Sectometrie (foarte exacta)
Cu ajutorul strat semivalent
adica grosimea (mm) a unui anumit material care poa
te sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.
Dozimetria cantitativa are trei marimi:
Doze de emisie (expunerea)
Doza absorbita
Doza echivalenta
Expunerea (E)
doza de emisie
Reprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer
Inainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul radio
logic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerul
Marimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce un a
numit efect in aer
Efectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aer
Unitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kg
Doza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa
de tesut biologic si absorbita de acel tesut.
Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy)
ap calorimetru
Absorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabil
Doza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor
iradieri, in raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamm
a, alfa, beta etc)
Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie,
care exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatie
Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................
Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chi
mice:
Ionizarea gazelor
contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in
aer si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs)
Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatu
ire substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radia
tiilor)
Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu semicond
uctori)
Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica)
dozimetrele contin..
.............
SI:
Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice
de 2,58....................
Modul elementar de actiune al radiatiilor X
Un foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioni
Un ion negativ electronul ejectat
Un ion ozitiv
restul atomului ionizat
Ambii ioni sunt foarte reactivi
Electronii interactioneaza c u alti ................
Mecanismul de actiune:

Direct
ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime)
Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona d
upa aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-se
Tesuturile contin...............
La nivel soatic
legea Bergonier si Tribondeau
cu cat un tesut este mai tanar cu
atat el va fi ma sensibil si vulnerabil
Ionizarea la nivelul ADN determina cresterea
Ratei mutatiilor
Ratei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina)
Sensibilitati la............
Ce se intampla dupa expunere? efecte biologice
Dozele mici si unice autorestaurarea
Dozele mari
deficit celular
alterari functionale
Mutatii
Moarte celulara
Fenomene deterministice (reactii tisulare)
Se constata imediat (minute-zile)
Au prag de aparitie
Probabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc doza
Exemplu Sindroul acut de iradiere
Eritemul
Fenomene stochastice (cronice maligne)
Nu au prag pot aparea si la doze foarte mici
Probabilitatea de aparitie creste cu doza
Apare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativ
Severitatea este determinata de transformarea maligna
Siguranta radiatiei ia in considerare:
Pacientul
Operatorul
Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable)
atat de coborat
cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice procedeul.
Radiosensibilitatea (RS)
Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitate
a de doza
Legea Bergonie si Tribondeau (1906)
RS va fi mai mare in celulele tinere
Cu mitoze multiple
Care sunt nediferentiate
In cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptional
Boala profesionala
Piele in forme cronice sub forma de distrofii
Leziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta
Tesut hematopoietic.................
TABEL
Curs 4
Lantul informativ
Sursa de radiatie X
vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X
fasc
icolul modulat receptor
procesare
imagine vizibila decodor
Fotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in
momentul plecarii din tub de componentele tubului
de catre filtru, carcasa si di
afragm, rezultand un fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculu
l incident. Se produc numeroase actiuni in urma carora fasciculul de radiatie po
ate lua 3 directii:
Radiatia absorbita
Radiatia secundara imprastiata
Radiatia reziduala
Atenuarea fasciculului primar siimaginea latenta
receptorul.
Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va
furniza informatia vizuala.
Filmul radiografic receptorul
capteaza informatia latenta

Strat protector
previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibil
Emulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil s
tratul in care se formeaza imaginea)
Strat adeziv
Baza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparenta
Strat anti-ondulare si anti-rigiditate
Filmul casete metalice port film, dimensiuni similare.
In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din
emulsie vor suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea
de radiatie ajunsa pe film
pe imagine apare o paleta variata de nuante de la alb
la negru.
Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiat
ii ce ajung pe film.
Cantitatea de radiatii este influentata
De cantitatea de energie (mAs si kV)
De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul)
Compozitia structurilor
Densitatea fizica
Numarul atomic
Grosimea
5 grade perceptibile de radioopacitate
Aer - negru
Grasime
gri inchis
Apa/muschi alb spre gri deschis
Osul alb spre gri inchis
Metalul
alb complet
O imagine abdominala
Aer gaz in stomac, intestine
Grasimea
abdominala
Tesutul moale
ficat, vezica urinara
Oase vertebrele
Metal
piele, cavitatea abdominala
Grosimea influenteaza radioopacitatea
creste grosimea creste radioopacitatea
Proiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilo
r geometrice ale opticii.
Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imagi
nea structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima
de radiatii.
Consecinta
Marire
Deformare
Estomparea contururilor
Sumatia imaginii structurilor
Legea proiectiei conice
imaginea radiologica la baza conului sa fie marita defor
mata
Dimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.
In cazul structurilor suprapuse
mai mare ce este mai departe de film.
Deformarea imaginii:
Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformata
Daca fasciculul este oblica pe obiect
imaginea marita si deformata
Pentru diminuarea efectului:
Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trec
and prin centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mare
Structura examinata sa fie cat mai aproape de film
Deformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul:
Schimbarea raportului aspecte diferite ale structurii
Cand fasciculul este perpendicular pe axul lung
proiectia lingitudinala
Cand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axiala
Cand fasciculul este obli
Mai scurt

Mai lung
Fenomenul de translatie a planurilor
Formei
Dimensiuni
Pozitia structurilor suprapuse
Legea sumatiei planurilor
Sumatia semnelor
regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapun
Imaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale
tutror segmentelor strabatute de fascicul.
Rezolvarea translatarea planurilor
doua incidente perpendiculare
Fenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si s
unt suprapuse si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de
cealalta.
Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia
reducerea intensitatii unei
radioopacitati.
Fenomenul de paralaxa
Deplasarea fasciculului
deplasarea in sens invers a structurilor suprapuse
Deplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursa
Marire si deformare crescuta
Avantaje
Pozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor)
Adancimea fata de planul de proiectie (film)
Legea incidentei tangentiale
Imaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre
structurile invecinate
Diferente de contrast crescute limite/contur net(e)
Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentiala
Daca raza este perpendiculara pe suprafata
conturul aare
O zona ascutita (creasta)
contur sters = nuante degradate progresiv
Calitatea imaginii depinde de:
Contrast
Definitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei
detaliul)
Factorii care afecteaza detaliul:
Factori perturbatori
Tehnici decurg din modul de folosirii a aparatului
Fizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale radiat
ilor X
Factori tehnici:
Sursa fascicului sau marimea petei focale
Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar
obiect)
Distanta mica
perturbari ale conturului
Distanta mare necesita cresterea intensitatii radiatiei
Ajuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structura
Miscarea pacientului
Factorul cel mai important
Produce stergerea contururilor
Imobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil)
Timpi de expunere corespunzatori, mici
Foarte mici
mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata
prea mare produce
efectul de grila
electronii raman in jurul filamentului ca un nor)
Remediere ecranele intensificatoare
Ecranele intensificatoare
Folii
Convertesc radiatia X in lumina vizibila
Cristale fosforescente ce emit lumina
Nu sunt identice cu cele din emulsia de pe film
Elemente chimice Z = 57
71 pamanturi rare
Dimensiuni variabile
Cristale mici
detaliu mai bun, timp mai mare
Cristale mari detaliu mai slab, timp mai mic

Luminozitate remanenta
scurteaza timpul de expunere
Actioneaza si ca mijloc de radioprotectie
Componente
Baza
Strat reflectorizant
Strat fluorescent
Strat protector
Grila antidifuziune/antiimprastiere
Fotoni efectul Thompson sau Compton
energie redusa, directia diferita de fotonii
incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu
ceata = neclaritate
Grila
Benzi absorbante opresc fotonii haotici
Inte pacient si film (in masa)
Detaliu apare net
Factorii care influenteaza contrastul
Contrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferi
te a fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporala
Natual
Artificial
Substante radioopace
Substante radiotransparente
Mixt
Evidentiaza detaliile
Contrastul depinde de:
Subiect (compozitie
Densitatea fizica
Grosimea structurilor
Numarul atomic
Energia fasciculului incident
Tensiunea prea mare
penetabilitate crescuta
radiatie reziduala omogena constrast
scazut = imagine supraexpusa
Tensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul
contrast scazut = imagine su
bexpusa
Sensibilitatea filmului
Filemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bun
Ecranele intaritoare
Ofera mai multa laritate detaliului
Radiatia imprastiata
Estompeaza imagine grila antiimprastiere
Developarea
Tipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developare
Curs 5
Curs 6
Examinarea craniului
Craniul
Neurocraniul encefalul
Splachnocraniul (viscerofacial)
Loc de insertie
Dinti
Limba
Laringe
Muschi
Structura simetrica
comparare stanga/dreapta
Rx indicata in evaluarea
Cavitati craniene
Cavitatii nazale
Sinusurilor
Maxilarului
Mandibuei

Dintilor
Creierului
Tesuturilor moi externe
Dificil de evaluat
Multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche)
Compartimente multiple
Diferente intre rase (caine)
Variatia conformationala a craniului la caine
Tipul dolicocefaic
cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungi
t (Borzoi, Collie, Irish Setter etc)
Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german,
Labrador etc)
Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez, Bul
ldog, Boxer)
Incidente standard
Laterala (stg/dr)
suprapunerea structurilor pereche
Obiective
Cavitatea craniana (1) + bolta craniana
Cavitatea nazala
Sinusurile
Etmoidul si volutele etmoidale
Palatul dur
Mandibula
Tesuturile moi
Cavitatea nazala
DV cu filmul in gura
VD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 grade
Afectiunile cutiei craniene
Hidrocefalia
Acumularea patologica de lichid in ventriculii cerebrali
Boala congenitala
Traumatisme craniene
Boli virale/bacteriene
Migratii parazitare
Procese neoplazice cerebrale
Yorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, Poodle
Siameza gena recesiva
Se observa
Deformarea craniului
Neinchdierea fontanelelor
Deficit de vaz si auz
Sunete vocale
Incoordonari in deplasare
Displazia occipitala
Malformatie a occipitalului
largirea dorsala a marii gauri occipitale
Rasele mici si foarte mici
Asimptomatic daca nu apar complicatii
Hidrocefalie
Meningoencefalocel
Osteopatia cranio-mandibulara
Proliferarea osoasa, nonneoplazica
Afecteaza exclusiv oasele craniului si mandibula
Etiologie necunoascuta
La tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston
3-8 lun
i
Ocazional
Labrador, Pinscher, Bullmastiff
Clinic
Deformara zonei
Disfagie de prehensiune
Durere la deschiderea gurii

Rx
Radiopacitate crescuta
mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia temporomandibulara
Proliferari oasoase neregulate, simetrice/unilaterale
Diagnosticul semnele clinice, rasa si rx
Fractura
Consectiv traumatismelor
Antreneaza semne nervoase pasagere sau permanente
Poate aparea la toate segmentele osoase
Clinic
Tumefierea tesuturilor moi
Emfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile)
Rx
Linie radiotransparenta, frecvent aspect neregulat
Simpla sau cominutiva
Cu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestora
Evaluare incidente standard si suplimentare
Articulatia temporomandibulara
Accidente de masina
Caderi de la inaltime (pisica)
Frcatura foarte rara, frecvent
luxatia
Frecvent unilaterala, rar bilaterala
Deplasare rostrala (procesul retroarticular temporal)
dar se pate rupe caudala
Insotita de fractura procesului retroarticular la pisica
Largirii fosei mandibulare a temporalului
Fractura procesului zigomatic al temporalului
Fractura procesului condiloid al mandibulei
Clinic
Neinchiderea gurii
Nesuprapunerea laterala a mandibulei
Scurgerea salivei din gura
Rx
Largirea/ingustarea spatiului articulatiei
Fracturarea procesului retroarticular al osului temporal
Evaluare
VD/DV
Laterala oblica stg/dr
Osteoartrita
Boala degenerativa a articulatiei temporomandibulare
Apare ocazional
Imbatranire
Secundar
Luxatiei/fracturilor
Infectiilor regionale (otite)
Fremisment la palparea zonnei
Rx
Aspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloid
Radioopacitate crescuta neregulata perarticular
osteofite
Reducerea spatiului articular
Procesele infectioase
Osteomielita boltii craniene rar
Posttraumatic
Postchirurgical
Consecutiv rinitelor infectioase si
Micotice lama ciuruita a etmoidului
Posttraumatic
Tumefierea tesuturilor moi de acoperire
Zone de liza osoasa si/sau proliferare
Consecutiv rinitelor
extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoid
Otitele
frecvent

Infectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna)

Infectii orale/nasofaringiene
ureche medie ureche interna
Polipi nasofaringieni si auriculari (pisica)
Traumatisme
Procese neoplazice osoase/tesuturilor moi
Osteosarcomul
Carcinomul glandelor ceruminoase
Fibrosarcomul
Urechea externe
otita externa
Normal zona de radiotransparenta
Obliterata
Partial
Total
Proliferari ale tesuturilor moi
Exsudat (care se poate calcifica)
Procesul infectios urechea externa
Urechea medie
Urechea interna
Urechea medie si interna
= expansiunea otitei externe
Acumularea de exsudat
Unilateral/bilaterall
Rx
Cresterea radioopacitatii bulei timpanice
Ingrosarea peretelui bulei
Dilatarea bulei timpanice
Cronic
Scleroza (rx crescuta) stancii temporalului
Proliferarea osoasa
Otolite
rar
mineralizarea exsudatului
Procese tumorale
Animalele adulte si cele batrane
Semnele clinice asociate localizarii
Bolta cranina
Oasele fetei
Mandibula
Deformare regionala
Convulsii, ataxii(tumori intracraniene)
Scurgeri nazale + cornaj
Rx
Determinarea tipului tumoral este imposibil rx
Undele sut litice, altele productive, altele combina cele doua forme
Biopsia confirmare
Osteosarcomul
Cea mai frecventa tumora maligna
Osteoblastic cu reactie periostala agresiva
Afecteaza bolta, oasele fetei, mandibula
Osteomul
Cea mai frecventa tumora benigna
Aspect neted, bine delimitat
Afecteaza mandibula, bolta, sinusurile
Alte forme
Nu sunt semne rx patognomonice
Diferentierea numai histologic
Carcinomul scvamos oral
gingie (maxilarul, mandibula)
Zone de liza in grade diferite
Fibrosarcomul
Predilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibula
Adesea la rasele mari de caini
Liza osoasa prezenta

Melanomul maling
La rasele mici
Tesuturi moi
produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale si pulm
on
Epulis (tumora ligamentului priodontal)
rar la pisica
Mai multe tipuri
Unele se rezuma la tesutul moale
Altele invadeaza si osul
Diferentiere histologic
Afectiunile cavitatilr nazale si sinusurilor
Fractura
La nivelul oaselor fetei si fruntii
Simpla sau cu fragmente
Fragmentele cu/fara deplasare
La nivelul sinusurilor
infundare
Hemoraga poate acompania fractura
tumefierea zonei
Rx
Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moi
Radiotransparenta subcutanata emfizem
In cazul suprapunerilor fragmentare
radiodensitate crescuta
Hemoragia radiodensitate omogena
Procesele infectioase
Bacteriene sau micotice (in funcie de evolutie)
Fara (acute)
Minime
Evidente
Unilateral/bilateral
Cavitatea nazala
Sinusurile paranazale
Ostructira cailor
acumulare
Distrugerea cornetilor radiotransparenta
Corpuri straine
Radiopac
Radiotransparent (arista)
modificarea zonei adiacente
Curs 7
Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale col
oanei vertebrale
Examinarea pe segmente
Individual
Ansamblu
Obiective
Corpul vertebral
Canalul vertebral
Procesele (spinos, transverse, articulare)
Spatiul intervertebral
Gaura intervertebrala
Evaluarea radiografica a vertebrelor
Numar
Pozitie
Forma
Dimensiune
Densitate
Modificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice.
Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial
mielografierea) modifi
cari radiologice.
Modificarile vertebrale
Congenitale
De dezvoltare
Degenerative
Metabolice

Traumatice
Anomalii congenitale
Frecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase.
Multe nu au semnificatie clinica.
Unele pot deforma canalul vertebral
compresiuni
Pe maduva
Radacinile nervilor
Apar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionara
Variatii ale
Numarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei)
Crestere
Reducere
Formei
Vertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiac
ente
Regiunea toraco-lombara
Regiunea lombo-sacrala
Agenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala.
Lombarizarea sacrumului
prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumul
Unilateral/bilateral
Prima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.
Sacralizarea ultimei vertebre lombare
L7 se uneste unilateral sau bilateral cu i
liumul.
Vertebre tranzitionale lombosacrale
Ciobanesc german
Labrador
Doberman
Dog german
Reducerea numarului de vertebre caudale
Taierea cozii
Fracturilor
Congenital
Pisicile Manx nu au vertebre coccigiene.
Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre.
= unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate.
Unirea intereseaza
Corpul
Arcul
Procesul spinos
Fara manifestari clinice
Uneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degen
erari la nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale.
Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral.
Afectiune unilaterala
Dorsala
Ventrala
Contur neted, densitate normala, forma alterata
are aspect de pana deformarea co
loanei vertebrale
Spatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai larg
Rasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrier
Obisnuit fara semne clinice
Poate determina angulatia coloanei
cifoza, scolioza, lordoza
Uneori compresiuni medulare
Vertebra fluture
Neunirea in punctul median al corpului vertebrei
formarea a doua hemivertebre, s
tanga si dreapta = aspect de fluture
Spatiile intervertebrale apar marite
Spina bifida
Defect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningelui
Rx

absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta)

Obisnuit
ultimele vertebre lombare sau sacrale
Bulldog, pisicile Manx
Clinic manifestari neurologice
parezia membrelor posterioare, incontinenta urina
ra si/sau defecare involuntara
Anomalii vertebrale
modificari de pozitie si forma a coloanei
Cifoza
Hemivertebre
Deformarea suprafetelor articulare
Lordoza
Hemivertebre
Spondiloza anchilozanta
Scolioza
Hemivertebre
Anomalii de dezvoltare
Instabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxiala
Congenitala
Dobandita
Congenital (tineretul raselor mici)
Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoid
Absenta ligamentului transvers al atlasului
Absenta ligamentului apical odontoid
Dobandit
Traumatismele
Desirarea/ruptura ligamentului apical odontoid
Fractura procesului odontoid
Incidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea)
Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2.
Manipulare cu grija a animalelor
traumatizarea maduvei
Anestezie obligatorie
Spondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler)
Rasele grele de talie mare
Doberman
Dog german
Semnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de
anomalii anatomice:
Malformatia vertebrelor cervicale
Deformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulare
Subluxatia cervicala
Deplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebral
Hipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si ligamen
tul intervertebral)
Stenoza canalului vertebral cervical
Frecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7
Rx
Osificarea discala prematura (tineret)
Degenerarea proceselor articulare
Spondiloza deformanta
Aplatizarea fetelor corpului vertebral
Modificarea alinierii vertebrale
Ingustarea canalului vertebral
Anomalii degenrative
Spondiloza deformanta
Formarea de puncte osoase sau punti osteofitice
Partea ventrala (uneori si laterala)
intre doua (sau mai multe) vertebre adiacen
te
Regiunea toracala caudala lombara si lombosacrala
unde mobilitatea este mai mare
Fara manifestari clinice
Insa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe rad
acinile nervilor durere/instabilitate

Spondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuza

Intalnita la cainii tineri si pisici
Caracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut
de 4 vertebre alaturate
Mentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebral
Osteofite periarticulare la nivelul proceselor articulare
Pseudoartroza la baza proceselor spinoase
Osteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si memb
relor
Spondilita = inflamatia corpului vertebral
Spondilita infectioasa
implica prezenta unui agent patogen specific
osteomielita
vertebrala
Reactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebral
Liza osoasa este redusa
Bacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straine
Spirocerca lupi
spondilita la nivel T8-T11
Aristele la L3-L4
Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor v
ertebrale
Migrare de corp strain (ariste)
Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardice
Scaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral
liza lor si a
zonei adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discal
Spatiul intervertebral
Largit
Redus
Poate ajunge la anchiloza vertebrelor
Obisnuit afecteaza mai multe vertebre
Boala degenerativa articulara
artrita
La nivelul suprafetelor proceselor articulare
Suprafata lor degenereaza
Scleroza subcondrala si osteofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articu
lar
Daca se extinde catre gaura intervertebrala
compresiune pe radacini sau chiar pe
maduva durere
Osteocondroza sacrala
Boala degenerativa necroza a cartilajului
Intalnita la nivelul sacrumului
predominant la Ciobanesc german
Zona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a corpului primei ve
rtebre sacrale
Scleroza adiacenta necrozei condrale
Poate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular
comp
resiune
Stenoza degenerativa lombosacrala
= modificarea de volum a canalului vertebral lombosacral stenoza canalului verte
bral lombar sau sacral (congenital sau dobandit)
Numeroase cauze care duc la compresiune pe radacinile nervilor care formeaza coa
da de cal
radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal:
Vertebrele tranzitionale
Osteocondroza primei vertebre sacrale
Subluxatia lombosacrala
Spondiloza lombosacrala
Deplasarea discurilor intervertebrale lombare
Proliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale
!!! obligatoriu examen cu contrast artificial
Spondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificar
ea incompleta a gulerului osos.
Procesele neoplazice vertebrale
Maligne
Primare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala)

Osteosarcomul
Fibrosarcomul
Condrosarcomul
Mielomul
Hemangiosarcomul
Secundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiune
a lombara)
Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale)
Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-)
Rasele de talie mare frecventa crescuta
Media varstei
7 ani
Rx
Modificarea formei vertebrei
Liza osoasa
Productie osoasa
Sau ambele
Reactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei
liza osoasa
fractura p
e os patologic strivirea corpului vertebral
distrugerea fetelor
Diminuarea spatiului intervertebral, reactii proliferative osoase
Pot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinale
Tumorile secundare metastazele
Afecteaza mai multe vertebre
Poate aparea in oricare portiune vertebrale
Tumorile prostatice, vezicale, perianale, mamare
Reactii periostale neregulate/zone de liza osoasa
Benigne
exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza)
Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele l
ungi
Caine
La tineretul sub 1 an
In timpul osificarii encodrale
La pisica
Foarte rara, la adultii tineri
Dupa incheierea osificarii
Oarecum asociata cu virusul leucemiei feline
Rx
Expansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale = semne n
eurologice
Traumatismele
Fractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, proce
se)
Simpla/cominutiva
Cu/fara deplasarea fragmentelor
In functie de tipul fortei ce actioneaza
Compresiune
scurtarea corpului vertebral; creste densitatea radiologica
Smulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapun
ere
Forfecare
determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapu
nere
Spargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile
impuscare sau lovire
Cu/fara modificarea pozitiei coloanei
Curs 8
Cavitatea nazala si sinusurile
Procesele tumorale
1-2% din tumori
Animalele batrane
2/3 carcinoame
Adenocarcinom
Scvamocelular
Nediferentiat

1/3 sarcoame
Fibrosarcom
Chondrosarcom
Osteosarcom
Nediferentiat
Invazive local
Potential metastatic redus
Se diagnostica tarziu
prognostic nefavorabila
Scurgeri uni- bilaterale, cu/fara epistaxis
Incidente
Laterala
DV cu filmul in gura
Oblic VD
Frontala (sinusuri)
Rx
In stadiu incipient zona de radiopacitate crescuta, localizata sau difuza in cav
itatea nazala si/sau sinusuri
In stadiu avansat opacitate neregulata
Radiotransparenta corneti nazali
Devierea/liza septumului nazal lama ciuruita
Deformare caitatii nazale si a sinusurilor
fetei
Pierderea dintilor
Tumorile mai putin agresive si stadiile incipiente sunt greu de diferentiat de r
inite.
Conformatia unui dinte
Coroana
Col
Radacina
Structura unui dinte
Formatiuni dure (radioopace)
Smalt
Cement
Dentina
Formatiuni moi(radiotransparente):
Cavitatea pulpara
Periostul alveolar
Gingia
Afectiuni dentare
Abcesul dentar periapical
Infectie a varfului dintelui
Obisnuit la animalele batrane
Secundar bolilor parodontale, fracturilor dentare, neoplasmelor orale si dentare
Frecvent la caine
al 4-lea premolar superior se extinde la maxilar
fistula
Rx
largirea spatiului peridental apical
Liza sau scleroza osului adiacent varfului radacinii
Eroziunea progresiva a radacinii
Infectia osoasa
Fractura dentara
Mestecarea obiectelor dure
Traumatismelor
Resorbtiei odontoclastice la nivul colului
subtierea
fractura
Fracturi
Coronare
La nivelul colului
Radiculare
Expunerea cavitatii pulpare
infectie
Necroza pulpara
Abces dentar apical
Chist dentar apical

Rx:
Pentru localizarile coronoradiculare si radiculare
Linie radiotransparenta
Resorbtia radacinilor
Apare la pisicile batrane
Partiala sau totala
Consecutiv inflamatiiilor cronice, traumatismelor, prehensiunii fortate
Apar la nivelul cementului (sub ligamentul gingival)
Erodeaza colul
radacina
Rx pete radiotransparente de diferite dimensiuni sub colul dentar.
Boala parodontala (gingivita + parodontita)
Afecteaza structurile de sustinere
Cementul
Ligamentul alveolodentar
Osul alveolar
Gingia
Primara
dezvoltarea placii dentare care se mineralizeaza tartru
gingivita
parodo
ntita
Secundara fragmente consecutiv fracturilor sau extractiilor incomplete
Mai frecventa la cainii batrani din rasele mici si la pisici
Gingivita progreseaza
inflamatia ligamentului alveolodentar
eroziunea peretelui
alveolar si a crestei alveolare (parodontita) retractia gingiei cu descoperirea
radacinii si pierderea dintelui( mobilitate excesiva a dintelui in alveola denta
ra);
Poate fi
Localizat
Generalizat
Rx
Nu ofera date directe despre gingie (radiotransparenta)
Structura osoasa peridentala
5 stadii evolutive
I si II tumefierea gingiei, fara semne rx
III creasta alveolara devine neregulata
IV pierdere osoasa si largirea alveolei dentare (pungi parodontale)
V liza osoasa severa, mobilitate accentuata
pierderea dintelui
Examenul radiologic al coloanei vertebrale repere anatomice
Coloana vertebrala 5 regiuni
O vertebra
Proces spinos
Procese transverse
Margine craniala
Margine caudala
Procese articulare craniale
Procese articulare caudale
Canal vertebral
Corp vertebral
Spatiu itervertebral
Gaura intervertebrala
Curs 9
Examenul radiologic al scheletului apendicular
Osteopatii nutritional-metabolice
Sunt consecinta unor tulburari in fiziologia osului care determina ruperea echil
ibrului dintre procesul osteoformator si procesul osteodistructiv
Cauze
Carenta sau exces de substante necesare osificarii
Actiunea unor produsi intermediari de degradare metabolica care perturba echilib
rul mineral si hormonal
Modificarile rx osoase reflecta tulburarile metabolice medii si severe
o pierder
e a Ca din oase peste 30%
Osteopatiile nutritional-metabolice
afecteaza mai multe oase

Imaginea radiologica
densitatea osoasa
Scazuta
hiperparatiroidism secundar nutritional si renal, rahitism, hipervitamin
oza A etc
Crescuta osteopetroza
Hiperparatiroidismul secundar nutritional = osteodistrofia juvenila, osteodistro
fia nutritionala, osteodistrofia fibroasa.
La tineretul carnivor (caini, pisici, tigru) dupa intarcare, hranit exclusiv cu
carne, cu continut scazut de Ca si crescut de P
all meat disease/boala de macel
arie
Aportul scazut de Ca si aportul excesiv de P antreneaza scaderea nivelului de Ca
- hipocalcemie cresterea secretiei hormonului parotidian
mobilizarea Ca din oase
demineralizare = osteopenie.
Clinic
Schiopaturi (un membru)
severe (toate membrele imposibilitatea de a se ridica)
Sensibilitatea la palpare, deformari osoase (consecutiv fracturilor spontane)
Parezie sau paralizia consecutiv compresiunilor medulare
Administrarea de ratii echilibrate determina remineralizarea osoasa
Semne radiografice
Demineralizarea osoasa generalizata
In cazuri severe, opacitatea tesutului os este similara tesuturilor moi
inlocuir
ea tesutului osos cu tesut fribros osteodistrofia fibroasa
Subtierea corticalei diafizare aspect de foaie de hartie
Obisnuit fracturi spontane incomplete
in lemn verde
Pot aparea si fracturi complete
Unele oase lungi au forma anormala cosecutiv calusarii vicioase a fracturilor ve
chi
La pisica lordoza coloanei in regiunea lombosacrala si fracturi de compresiune a
corpurilor vertebrale
Incurbarea iliumului si ischiumului si ingustarea bazinului
Hiperparatiroidismului secundar renal = osteodistrofie renala
La adulte cu insuficienta renala dobandita
Rar la tineretul cu nefropatii congenitale
Filtrare glomerulara redusa - retentie de P = fosfatemie progresiva scaderea Ca
din sange care provoaca hipersecretie paratiroidiana
Hiperparatiroidismul provoaca resorbtie osoasa cu eliberare de Ca din oase
Sunt afectate oasele membranoase (fetei) manndibula si maxila
Demineralizarea celorlalte segmente este lenta
Clinic
Semnele bolii renale (polidipsie, poliurie, voma, azotemie)
Mandibula devine moale (rubber jaw), apar tulburari de masticatie, hipersalivati
e, mobilitate dentara
In situatii mai avansate pot aparea si schiopaturi acute
consecutive demineraliz
arilor oaselor lungi si fracturilor patologice
Radiologic
Demineralizarea generalizata a oaselor craniului, cu pierderea structurii trabec
ulare
Reducere marcanta a laminei dura opacitate crescuta a dintilor fata de osul mand
ibular si maxilar = dintii plutesc in alveole
In unele cazuri pot aparea mineralizari ale tesuturilor moi
rinichi, vase sangui
ne
In cazuri avansate, pot fi identificate demineralizari si resorbtii osoase subpe
riostale care imprima un aspect dantelat (areolat) zonei respective
Rahitismul
Chimiodistrofie osoasa a tineretului raselor mari de caini cuvarsta sub 2 ani, c
onsecutiv dezechilibrului metabolismului fosfo-calcic si al vitaminei D
Clinic
Apatie, tulburari digestive (constipatie alternand cu diaree), in faza prerahiti
ca
Deformari sistemice juxtaarticulare ale oaselor lungi, incurbarea diafizelor, sc
hiopatura intermitenta si progresiva, mers plantigrad laba de urs

Radiologic
Subtierea corticale diafizare si largirea canalului medular ale oaselor lungi
Radiotransparenta crescuta si omogena
oase de sticla
Ingrosarea cartilajului de crestere, largirea metafizei care aspect neregular si
concav de ciuperca/dop de sampanie
Osteopetroza boala oaselor de marmura = boala oaselor de creta
Osteopatie produsa de activitatea defectuoasa a osteoclastelor de la nivelul cav
itatii medulare care nu participa la remodelarea osoasa
persistenta spongioasei
primare la nivel medular
Se produce o crestere difuza a opacitatii oaselor (osteoscleroza) cu ingrosarea
corticalei diafizare si reducerea progresiva a cavitatii medulare
Scaderea celulelor hematopoetice anemie
Desi au aspect opac, oasele sunt fragile
fracturi patologice
Cauze
Congenitala
gena recesiva, obisnuit letala, insa unele animale pot supravietui p
ana la varsta adulta
Dobandita
Hipervitaminoza D cronica
Mielofibroza
Virusul leucemiei feline
Clinic
Oboseala, apatie, slabire, stare generala de rau, paliditatea mucoaselor consecu
tiv instalarii anemiei
Schiopaturi, durere osoasa consecutiv fracturilor patologice
Radiologic
Ingrosarea corticalei diafizare, ingustarea cavitatii medulate
Cresterea densitatii
Osteopatii posttraumatice
Fractura ruperea sau spargerea partiala sau totala a unui os (normal sau bolnav)
consecutiv unei actiuni bruste si violente
Exemplu rx ofera informatii privind
Confirmarea diagnosticului clinic
Locul si tipul fracturii
Pozitia fragmentelor osoase
Eventualele complicatii asociate
Miscarea
Imagine neclara
marcheaza fisurile sau fracturile mici
Reducerea durerii prin anestezie, tranchilizare, imobilizare - in functie de st
atusul animalului
Tehnica
Obligatoriu incidente ortogonale care sa cuprinda articulatiile adiacente
proxim
ala si distala
Daca examenul clinic releva semne severe, dar rx clasica nu confirma prezenta fr
acturii sunt efectuate incidente suplimentare oblice (mai ales pentru oasele mic
i)
In caz de incertitudine se recomanda examinarea membrului congener
In fracturi incomplete mici, incerte se recomanda reevaluarea dupa 4-8 zile (pen
tru a deveni vizibila linia de fractura
resorbtie osoasa)
Radiologic
Discontinuitatea conturului razei osoase
Linie radiotransparenta fragmentele sunt la distanta unele de altele
Linia radiopaca fragmentele sunt comprimate sau suprapuse
Scurtarea osului fragmentele comprimate, modificarea cu zona congenera
Fragmente libere de dimensiuni variabile
os sau corpuri straine
Tumefierea tesutului moale densitatea radiologica crescuta
Modificarea axului lung
angulatie
Clasificarea fracturilor
Raporti cu tesuturile moi
Directia liniei de fractura
Intinderea liniei de fractura

Numarul fragmentelor osoase

Regiunea anatomica a osului
Pozitia framentelor
Dupa raportul cu tesuturile moi
Fractura deschisa
lezionarea pielii la locul fracturii si prezenta de resturi st
raine radioopace (nisip, pietricele) sau emfizemul tesuturilor moi profunde = in
dici radiologice pentru fractura deschisa
Fractura inchisa fara lezionarea pielii la locul fracturii
Dupa directia linie de fractura
Transversale perpendiculara pe axul ung al osului
Frecvent are deplasarea fragmentului distal fata de fragmentul proximal,ca urmar
e a contractiei musculaturii
Oblica- in alt unghi (diferit de 90 grade) fata de axul lung al osului
Spiralata
linia de fractura serpuieste in jurul axului lung al osului sub forma
de spirala
Fragmentul distal este torsionat fata de fragmentul proximal
Dupa intinderea liniilor de fractura
Completa (totala)
linia de fractura se intinde prin tot osul rezultand doua sau
mai multe fragmente
Incompleta linia de fractura afecteaza o portiune din os, fara deplasarea fragme
ntelor osoase
Fisura linie radiotransparenta
Fractura in lemn verde
linia de fractura apare pe partea convexa a unui os indoi
t, iar cea concava este intacta (la animalele tinere sau cele cu osteopenie)
Fractura de stress crapaturi longitudinale sau oblice in corticala osului
Dupa numarul fragmentelor osoase
Fractura simpla
o singura linie de fractura care separa osul in doua fragmente
Fractura cominutiva
exista mai multe linii de fractura care se unesc intr-un pun
ct comun, rezultand mai mult de doua fragmente osoase
Fractura fluture cu trei fragmente mari, dintre care unul are aspect tringhiular
Fractura multipla sau segmentara
mai multe linii de fractura dar care nu se une
sc intr-un punct comun;
Dupa locul fracturii- regiuna din os afectata
Fractura diafizara care poate fii in treimea
Proximala
Distala
Mijlocie
Fractura epifizara implica de regula articulatia adiacenta osului
Fractura metafizara
Proximala
Distala
Fractura segmentara
de trocanter, de maleola, de tubercul, de creasta
La animalele tinere, cu fiza inclinata, se pot intalni numeroase combinatii de f
racturi metafizo-fizo-epifizare clasificarea Salter-Harris (1963) 5 tipuri
SH I separarea epifizei de metafiza la nivelul fizei
SH II
separarea epifizei cu un fragment din metafiza
SH III linie de fractura trece prin fiza si epifiza, fiind de regula fractura in
traarticulara
SH IV
linia trece prin metafiza si epifiza, traversand fiza 0 fractura intraarti
culara
SH V- fiza este compresata (strivita) intre epifiza si metafiza fara deplasarea
razelor osoase linia radioopaca neregulata la nivelul jonctiunii epifizi-metafiz
are
Uneori compresarea excentrica a placii metafizare este mentionata ca tipul VI
Dupa statusul osului fracturat
Fractura unui os normal
Fractura unui os patologic = fractura patologica
Osteopenie (rahitism, osteoporoza,hiperparatiroidism, tumori osoase)
Osteoporoza (oase de creta)

Diagnosticul radiologic al fracturilor evidentiaza

Tipul fracturii completa, incompleta, cominutiva, multipla,transversala, oblica
, spiralata
Localizarea = care raza osoasa este afectata si care zona a razei respective (di
afiza, epifiza, metafiza)
Directia de deplasare = cu suprapunere, cu angulatie, cu rotatie, distal sau pro
ximal
Leziunile asociate = statusul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente
Evaluarea radiologica a fracturilor postoperator
Gradul de reunire a fragmentelor osoase
Alinierea osului din incidente ortogonale
Pozitia materialului utilizat la reducerea si imonilizarea fracturii
Aspectul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente
Evolutia procesului de vindecare
Evaluarea radiologica a procesului de vindecare a fracturilor
Stadiul I (2-3 zile)
aspect ascutit al marginilor fragmentelor rezultate, tumefi
erea tesuturilor moi adiacente, consecutiv hemoragiei locale
Stadiull II (5-10 zile)
marginile fragmentelor devin neclare (hiperemia locala s
i resorbtie osoasa) linia de fractura se largeste, se reduce tumefierea tesuturi
lor moi, usoara reactie periostala (la tineret)
Stadiul III (10-20 zile) formarea de calus nestructurat endostal si periostal, r
educerea distantei dintre fragmente prin crearea unei punti intre capetele fract
urate
Stadiul IV (dupa 30 zile)
disparitia liniei de fractura prin cresterea si minera
lizarea calusului
Stadiul V (1-3 luni) remodelarea osoasa cu formarea trabeculelor si reducerea ca
lusului si formarea cortexului. Cavitatea medulara continua sa se refaca.
Intervalul de reevaluare
Varsta pacientului
Complexitatea fracturii
Tipul de remediere
Starea clinica a pacientului
Obisnuit 2-3 saptamani la tineret si 4-6 saptamani la adulte.
Utilizarea acelorasi incidente pentru comparatie
Vindecarea fracturilor se poate realiza in doua moduri
Vindecarea primara- pentru remedierile rigide
nu se formeaza calus osos
Vindecarea secundara pentru remedierile elastice
toate stadiile cu formarea calu
sului ce trece prin faza cartilaginoasa si apoi se osifica si se remodeleaza pan
a la restaurarea conturului normal si functiilor osului implicat.
Complicatiile fracturilor
Calusarea vicioasa vindecarea in pozitie incorecta
Poate antrena tulburari functionale
tulburari degenerative
Intarzierea consolidarii cand fractura nu se consolideaza in timpul asteptat (ra
za osoasa si tipul fracturii)
Persistenta liniei de fractura miscarea
Pseudoartroza
articulatie falsa
extremitatile fragmentelor sunt scelrozate, ingr
osate (picior de elefant) cu linie de radiotransparenta evidenta, captele osoase
sunt conectate printr-o strctura fibroasa mimand capsula articulara
Osteomielita
Contaminarea fracturilor deschise sau in timpul interventiilor chirurgicale
Semnele clinice preced semnele radiografice
Rx
Initial tumefierea tesuturilor moi
Reactie neregulata periostala extinsa
Zone de scleroza si zone de liza
Sechestrul osul mort care impiedica vindecarea
fragment opac separat de osul-mam
a, printr-o zona transparenta ce contine puroi (nu apare in tumori)
Ii este asociat unui traiect de drenaj
Transformarea neoplazica
Cauza si mecanismul inca incerte

Unele teorii
Initierea carcinogenezei de catre ionii metalici ai fixatorilor siprocesu inflam
ator cronic
Apare dupa o perioada indelungata (3-5 ani)
Rx
Leziuni agresive osoase in zona unde anterior a fost o fractura
reactie periosta
la, liza osoasa si mineralizari in tesuturile moi
Punctia biopsica confirma diagnosticul rx
Cand se suspecteaza....
Examinarea radiologica a articulatiilor
Articulatiile
Fibroase sinartroze (craniul)
fara imagine rx
Cartilaginoase - amfiartroze (intervertebrale, pubis) spatiu/linie radiotranspa
renta
Sinoviale
diartroze
Articulatia sinoviala
Doua suprafete articulare opuse acoperite de cartilaj articular
Radiotransparente
Cavitatea articulara si lichidul sinovial
Capsula articulara si ligamente
Formatiuni complementare intraarticulare (meniscuri, etc)
Tehnica de examinare
Standard craniocaudal/caudocranial
Lateral
Suplimentare
Oblice
Flexie/extensie
Artrografierea
Rx se apreciaza
Conturul suprafetelor articulare si aspectul osului subcondral
Dimensiunea interliniei articulare
Forma epifizelor
Examenul radiologic al artropatiilor primare
Osteocondroza (OC)
Necroza subcondrala consecutiv unei perturbari a osificarii encondrale locale
se
pararea focala a cartilajului articular
Se traduce prin schiopatura (4-10 luni)
Tineretul raselor mari de caine, cu crestere rapida
Evolueaza frecvent bilateral, desi animalele afectate preznta schiopatura la un
singur membru
Are o predispozitie anatomica articulatiile ce suporta greutatea mai mare
umar,
cot, genunchi, jaret
OC a capului humeral
Rx
Defect al osului subcondral sub forma unei zoe radiotransparente, aplatizate sau
chiar concave, inconjurata de scleroza osului sbcondral adiacent (radioopaca)
Fragmentul se poate desprinde si migreaza in spatiul articular fragmente radioop
ace dupa mineralizarea lor
Pot aparea colectii articulare sau ingrosarea capsulei = opacitata tesuturilor m
oi tumefiate
Secundar afectiuni degenerative articulare
OC condilului medial humeral
Focar radiotransparent pe marginea condilului medial al hunerusului cu delimitar
e pritr-o zona descelroza
Rar fragmentul se mineralizeaza in situ
Frecvent atasat de membrana sinoviala se poate calcifica devenind vizibil
Determina procese degenerative secundare la nivelul cotului
osteofite, displazie
de cot
OC a genunchiului
Afecteaza atat condilul lateral cat si cel...

OC jaretului
Leziunile pot aparea oricunde pe arcul crestei .....
Necroza aseptica a capului femural = maladia Legg-Perthes-Calve
Afecteaza tineretul raselor mici de caini (Yorkie, Poodle, WHWT, etc)
Varsta 3-12 luni (7 luni)
Etiologie neclara mai mute ipoteze
Plurifactoriala factori predispozanti (rasa talie varsta) sau factori determinan
ti (traumatisme)
Clinic
Semnele apar mult in urma modificarilor osteo-articulare
Schiopatura
Rx
Variaza in functie de evolutia bolii
In faza incipienta linie radiotransparent in profunzimea osului subcondral....
Capul femural se apltizeaza
Necongruenta intre capul femural si cavitatea acetabulara creste
Scurtarea colului femural
Largirea cavitatii acetabulare
Remodelarea capului si colului femural si a cavitatii acetabulare
Subluxatie coxofemurala
Procese degenerative articulare
Se recomanda.....
O forma de osteonecroza aspetica la pisica
Manifesata uni- sau bilateral
Cu necroza la nivelul colului femural
radiottransparenta crescuta
Se poate remodela si apare neomogen si ingrosat
Se poate fractura
In ambele situatii apar procese degenerative secundare
Curs 10
Examenul radiologic al artropatiilor primare
Displazia de cot
Dezvoltare anormala a articulatiei cotului de trei entitati patologice
Fragmentarea procesului coronoid medial al ulnei
Neunirea procesului anconat al olecranului
Osteocondroza condilului medial al humerusului
Determina procese degenerative secundare osteofite si incongruenta articulara
Fragmentarea procesuui coronoid medial al ulnei
La unii indivizi are centru secundar de osificare
5 luni
Afecteaza rasele mari si medii, mai ales masculii
Consecutiv presiunii se fragmenteaza
Ramane in loc/se deplaseaza
Ramane cartilaginos/se osifica
Semnele clinice
mai devreme de 6 luni
Diagnosticul dificil pe prezenta fragmentului
mai ales daca ramane cartilaginos
sau nu este desprins in totalitate
Cand este osificat fragment radioopac pe marginea mediala a procesului coronoid
Mai frecvent pe semnele indirecte
modificari degenerative secundare
Neunirea procesului anconat al ulnei
Centru de osificare secundar la rasele mari
ciobanesc german cea mai afectata ra
sa
Cresterea radiusului scaderea ulnei
trochleea H
forta pe procesul anconat
pertur
ba unirea
Diagnostic prezena unei linii trasparente ce separa procesul anconat de olecran
dupa varsta de 5 luni
Aceasta linie poate fi definita sau cu diferite neregularitati si ingrosari
Apar procese degenerative secundare
osteofite pe procesul ancoat si epicondilii
humerali
Poate evolua concomitent cu fragmentarea procesului coronoid medial ulnar
proces
e degenerative secundare grave

Displazia de sold
Dezvoltare anormala a articulatiei coxo-femurale
Afecteaza toate rasele de caini, dar cu o prevalenta crescuta la cele de talie m
are (ciobanesc german 46-61%), apare si la pisica
Etiologie incerta
purifactoiala
Se transmite ereditar, evoluand obisnuit bilateral, dar poate fi intalnita si un
ilateral
Factorii negenetici alimentatia = greutatea, varsta
Nu se observa la nastere, insa evolueaza cu varsta, prezentand aspecte variate d
e la laxitate articulara pana la instalarea osteoartrozei coxofemurale
Clinic
Fara semne la unii indivizi in fazele incipiente
Se constata mers defectuos, durere, schiopatura si atrofia musculara care se agr
aveaza odata cu evolutia modificarilor degenerative secundare
Severitatea semnelor clinice nu este intotdeauna corelata cu gradul modificarilo
r raiografice
Pentru stabilirea diagnosticului oblgatoriu examen radiologic
Rx
Metoda recomandata de OA incidenta VD cu membrele in extensie foarta si articula
tia genunchiului rotita catre interior
masurarea unghiului Norberg mai mare sau
egal cu 105 grade.
Precizie redusa la tineret, precizia creste odata cu inaintarea in varsta
diagno
sticul cert dupa 2 ani
Nu verifica laxitatea articulara, ci doar raaportul dintre capul femural si cavi
tatea acetabulara, precum si prezenta modificarilor degenerative secundare
Metoda PennHIP (Pennsylvania Hip Improvement Program)
Utilizarea a trei radiografii
De compresie pentru verificarea congruentei capului femural cu cavitatea acetabu
lara
De abatare pentru verificarea laxitatii pasive a articulatie
un dispozitiv de ca
uciuc ce tractioneaza bilateral femurul (aflat la 90 grade fata de pelvis)
Clasica
pentru dentificarea proceselor degenerative
Rx
Eroziunea si subtierea cartilajului articular
aspect neregulat, opacitate crescu
ta a osului subcondral
Remodelarea capului si gatului femural aplatizarea capului, scurtarea si ingrosa
rea gatului
Remodelarea cavitatii acetabulare
mai putin adanca si largita
Formarea de osteofite periarticular, cu aspect de guler
La pisica incidenta mai redusa la metisi 6,6% si mai mare la rasele pure
12,3%
Rx
Subluxatia coxofemurala consecutiva remodelarii cavitatii acetabulare
Formarea osteofitelor pe marginea cavitatii acetabulare
Mai rar
remodelarea capului si gatului femural
Examenul radiologic al artropatiilor secundare
Osteoartrozele
Procese degenerative progresive care afecteaza articulatiile sinoviale
Apar ca urmare a imbatranirii sau dobandite (boli primare
OC, FPCMU, NPAO, DS sa
u secundare traumatisme, infectii)
Cele mai afectate articulatii
genunchiului, soldului, cotului
Caracteristicile radiografice variaza in concordanta cu stadiul bolii
Colectii articulare si degradarea cartilajului articular
Initial largirea, apoi reducerea spatiului articular
Producerea de os nou osteofite pericondrale
Scleroza osului subcondral si remodelarea lui
Hipervitaminoza A
In urma consumului excesiv de ficat de bovine
Afecteaza mai ales pisicile, care devin reticente la sarituri si hipersensibile
la palpatia cervicala
Rx

Mineralizarea tesuturilor moi (ligamente, capsula) adiacente articulatiilor

punt
i artroza anchilozanta
Leziuni
cot, umar si coloana vertebrala cervicala si portiunea craniala a cv tor
acala
Diagnosticul anamneza (hrana), leziunile anchilozante de la nivelul cv concomite
nt cu cele de la articulatiile proximale
Traumatismele articulare
Sunt afectiuni dobandite consecutiv actiunii unor factori mecanici
Caracteristici
Tumefierea articulatiei
Acumulari de lichid
Modificarea pozitiei capetelor articulare
Entorsele
leziuni ale ligamentelor si tendoanelor, cu ruperea partiala sau total
a, fara deplasare osoasa
Caracteristicile radiografice
Nu se vad radiografic
doar aparitia proceselor degenerative secundare
osteofite
Tumefierea tesuturilor moi adiacente
Luxatiile deplasarea capetelor articulare
Cu lezionarea ligamentelor, tendoanelor si capsulei, eventual avulsia de fragmen
te de la locul de insertie ligamentara/tendinoasa
Poate aparea la nivelul tutror articulatiilor
Fracturile intraarticulara orice fractura care comunica cu spatiul articular
cel
e eifizare
Artritele infectioasa
Poliarticulare
Produse de un focar de infectie din care disemineaza pe cale sanguina (endocardi
te, discospondilite etc)
Produse de boli sistematice (Mycoplasma, Leishmania)
Monoarticulare
Un focar de osteomielita la articulatia adiacenta
Inseminare in urma unei fracturi intraarticulare
Intepaturi cu corpuri straine
In urma interventiilor chirurgicale intraarticulare
Aspecte radiologice
Largirea articulatiei = colectie articulara si tumefierea tesuturilor moi adiace
nte
Distrugerea cartilajului articular si instalarea osteomielitei subcondrale
Reducerea interliniei articulare
Distrugerea osului subcondral si pericondral aspect neregulat = extinderea infec
tiei la os
Distrugerea continua a osului subcondral spatii chistice de liza (radiotranspare
nta)
Scleroza osoasa adiacenta zonelor de liza
Diagnosticul artritelor septice
examen citologic si lichidul sinovial
Artropatiile neoplazice
Osteocondromul sinovial
Afectiune benigna cu etiologie necunoscuta cu punct de plecare membrana sinovial
a
Se intalneste la caini si pisici (Birmanezele fiind predispuse)
Deformare articulara, durere si schiopatura
Indepartarea chirurgicala amelioreaza semnele clinice
Rx
Focare bine conturate, neomogene, intraarticulare sau extraarticulare
Devin vizibile cand sunt mineralizate
Examenul histopatologic stabileste tipul lezional
Sarcomul sinovial
Tumora primara articulara
Afecteaza cainii de talie mijlocie si mare, de varsta mijlocie
Cu predilectie la genunchi si cot
Rx

Initial
o masa de tesut moale omogen la nivel articular
Apoi zone mineralizate unctiforme sau liniare
Ulterior invadeaza osul adiacent articulatiei
Apar spiculi periostali
Eroziuni neregulate osoase
Uneori initial neagresiv (mimeaza un chist) ca apoi sa devina distrugator, invad
and ambele capete osoase ale articulatiei
Tumora este invaziva local, cu un pronuntat caracter imprevizibil de metastazare
Cand metastazeaza
pulmonul principalul loc = rx torace.
Prezenta leziunilor tumorale intraarticulare cu potential distructiv asupra oase
lor adiacente articulatiei nu pot fi atribuite obligatoriu sarcomului sinovial (
fibrosacomul, rhabdosarcomul, fibromiosarcomul, liposarcomu, hemangiosarcomul et
c)
Evaluarea histologica = diagnostic cert