Sunteți pe pagina 1din 49

Accidentul prin expunere la

sange (AES)
Precautiunile universale

Cuprins
Definitii, agenti patogeni, riscuri AES
Profilaxia primara

Precautiuni universale
Spalarea mainilor
Echipamentul personal de protectie
Prevenirea inteparii accidentale

Profilaxia secundara
Masuri imediate
Profilaxie post-expunere functie de riscul identificat

Supravegherea AES in Romania


Date statistice OMS, CDC

Definitii
AES = orice expunere accidentala la:

Sange
Fluide ale organismului care pot sa contina agenti
patogeni transmisibili prin sange
Lichid biologic contaminat cu sange
AES la personalul sanitar se poate produce prin :
Lezarea tegumentelor - intepare, taiere
Proiectarea pe mucoase ( oculara, nazala, bucala)
sau pe tegumente ;

Trebuie considerat la risc


Contactul tegumentelor i mucoaselor cu:
Snge
Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal,
lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian
Sperma, secreii vaginale
Tesuturi
Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu
snge

Agenti patogeni transmisi prin sange


> 50 agenti patogeni:
Principali :
Virusul hepatitei B (VHB)
Virusul hepatitei C ( VHC)
Virusul imunodeficientei umane (HIV)

Alti agenti :

Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax)


Mycobacterium tuberculosis
Treponema spp.
Leptospire
Rikettsii
Citomegalvirus
Herpesvirus
Virusul Ebola, sa

Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit March 2010
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/

Riscul de transmitere
Virus

Evolutie
cronica

Riscul dupa
accident
percutan*

Vaccin

HIV

100%

0.3%

Nu

HBV

10%

30%

Da

HCV

60-80%

3%

Nu

*) Prss-stn A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among health-care workers.
American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf

Factori de gravitate AES

Legat de accident

Inocularea profunda
Cantitatea de sange inoculata
Aplicarea unor masuri imediate

Legat de pacientul sursa Stadiul evolutiv clinic

Nivelul viremiei
Existenta terapiei specifice si eficienta
acesteia

Legat de persona
expusa

Utilizarea manusilor
Receptivitate/imunitate specifica
Aplicarea adecvata a profilaxiei postexpunere

Activitati cu risc crescut de AES

Prelevare probelor biologie ( 25 % din AES)


Efecture injectiilor ( 15 % din AES)
Eliminare materile contaminate /manipularea deseurilor (15 % din AES)
Alte situatii :

Interventiile sub camera implantabila


Prelevarile din artera
Montarea/ indepartarea perfuziilor
Hemoculturile
Prelevarile din vena
Injectiile ( subcutane, im)
Prelevarile capilare

60 % din AES survin la terminarea procedurii


20 % din AES sunt direct legate de nerespectarea precautiilor standard

Profilaxia primara AES


Aplicarea precautiunilor universale
Spalarea manilor
Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect
Prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesionala:

Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite


Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure
Nerecapisonarea acelor
Pansarea oricaror leziuni cutante, chiar minore
Decontaminarea imediata a suprafetelor din mediu care au venit in contact cu
sangele sau produse biologice ( cu substante clorigene sau alt dezinfectant
eficient)

Vaccinarea impotriva hepatitei B

Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB


Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni
Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni
Titru protector anti HBs >10 m UI/ml, testare la 2 luni de la ultima doza

Precautiuni universale
Definitie:
Msurile care se aplic in vederea prevenirii transmiterii
HIV, HBV, HCV i ali ageni patogeni cu cale de
transmitere sanguin, in timpul actului medical

Reguli de baza - Se considera ca:


Toi pacienii sunt potenial infectai
Sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV,
HBV, HCV
Acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate
dup utilizare

Aplicarea precauiunilor universale


Spalarea mainilor
Utilizarea echipamentului de protectie adecvat,
complet, corect
Prevenirea AES i a altor tipuri de expunere
profesional

Spalarea manilor
Cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor
Spalarea simpla este definita ca fiind:
Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate
suprafetele, dupa o prealabila umezire si sapunire;
Se efectueaza cu apa si sapun simplu

Echipamentul personal de protectie


Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa
de infectie reprezentata de persoanele ingrijite

Manusi
Halate
Sorturi, bluze impermeabile
Masca
Protectoarele faciale (ochelari, ecran protector)
Bonete simple sau impermeabile
Cizme de cauciuc

Secventa/ordinea de echipare
1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protectie / protector facial

4. Manusile

Imbracarea halatului protector


Selectati o masura adecvata
Imbracati halatul
Legati la gat si la spate

Cum purtam masca


Puneti masca peste nas, gura si obraz
Securizati prin legare sau cu elastic
Potriviti ca marime

Ochelari de protectie /protectorul facial


Pozitionati ochelarii si fixati la spate
Pozitionati protectorul facial si fixati
prin legare
Ajustati masura

Manusile
Manusile se imbraca la sfarsit
Se selecteaza masura potrivita
Se trag peste mansetele halatului de protectie

Echipamentul utilizat
Partea contaminata
exteriorul care a venit in contact cu pacientul,
suprafete si obiecte contaminate din mediu

Partea curata:
interiorul echipamentului
legaturile de la gat si de la cap-zone ce sunt mai
putin probabil de a fi contaminate/ de a fi venit in
contact cu suprafetele de mediu

Secvente de dezechipare
1. Manusile
2. Ochelarii/protectorul facial
3. Halatul

4. Masca

Scoaterea manusilor
Se prind din partea interioara
Se indeparteaza manusa fara sa se atinga exteriorul acesteia;
Se elimina in recipientul deseu infectios

Scoaterea ochelarilor/protectorului facial


Se scot cu mainile fara manusi
Se departeaza de fata
Se elimina in recipientul de deseu infectios sau pentru
decontaminare

Scoaterea halatului protector

Se dezleaga legaturile
Se dezbraca incepand de la gat si umeri
Se impatureste cu partea contaminata spre interior
Se elimina in recipientul de deseu infectios

Scoaterea mastii
Se dezleaga legaturile de la spate
Se indeparteaza de pe fata
Se elimina in recipientul de deseu infectios

Dupa indepartarea echipamentului


Se practica igiena mainilor - imediat dupa
indepartrea echipamentului de protectie
Daca manile devin vizibil murdare se spala mainile
si se continua scoaterea echipamentului

Se spala manile cu apa si sapun sau se


dezinfecteaza cu solutii alcoolice

Utilizarea a 2 perechi de manusi


Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%
Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul
interventiei ( de la 26 % la 1% )
In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul
de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior
(diminueaza inocularea cu 50- 80%)

Dispozitive create pentru prevenirea


accidentelor prin obiecte ascutite

Indepartarea in recipiente sigure a


deseurilor intepatoare

Profilaxia secundara/ managementul


cazului de AES
Ingrijirile de urgenta
Atitudinea fata de caz
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHB
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHC
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere HIV

Atitudinea in caz de AES


Intreruperea activitatii, cu asigurarea securitatii
pacientului
Anuntarea cadrului medical superior sau
responsabilul SPCIN*
Asigurarea ingrijirilor de urgenta
Investigarea persoanei asistate si a persoanei
accidentate pentru HIV, HVB, HCV si adoptarea unei
atitudini corespunzatoare
Intreaga asisten acordat persoanelor implicate in
expunerea profesional ( pacient surs, personal
accidentat) se va desfura pe baz de
consimtmnt i confidenialitate
*SPCIN: supraveghere, prevenire si control infectii nosocomiale

Asigurarea ingrijirilor de urgenta


In caz de expunere cutanata
Spalarea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :

Solutie clorigena diluata 1/10

Compus iodat in solutie dermica


0

Alcool 70

Alt dezinfectant cutanat

In caz de expunere percutanata- intepare/taiere


Spalarea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :

Solutie clorigena diluata 1/10

Compus iodat in solutie dermica


0

Alcool 70

Alt dezinfectant cutanat


Interzisa sangerarea deorece produce microleziuni care pot accelera

difuziunea virusului

In caz de expunere a mucoaselor( oculara, nazala, bucala)


Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa

Investigarea persoanei accidentate


Proba de sange in primele ore de la
accident :
Test HIV; in cazul supravegherii se repeta la 3 si 6 luni
Evaluarea imunitatii fata de VHB
Ac anti VHC

Investigarea pacientului sursa


Statusul infectiei HIV
Pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv
Accidentatul va lua legatura cu responsabilii cu chimioprofilaxia
cat mai repede posibil de la producerea accidentului- consult la
boli infectioase

Statusul HIV al pacientului sursa este necunoscut


Test HIV rapid ( 2 ore de la AES) cu acordul pacientului
Functie de rezultatul testului se recomanda chimioprofilaxia- consult la
boli infectioase

Daca testul nu poate fi efectuat se evalueaza riscul pentru


infectia HIV ( comportament sexual, utilizare de droguri,
apartenenta la grupuri de risc)
Functie de rezultatul evaluarii se recomanda chimioprofilaxia

Investigarea pacientului sursa


Statusul infectiei cu VHB
Pacientul sursa este VHB pozitiv
Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs cat mai repede posibil

Persoana care a suferit AES este nevaccinata, vaccinata


incomplet sau nu se poate determina titru :
Imunoglobuline specifice si o doza de vaccin HB
Titrare ulterioara- daca titru Ac anti HBs < 10mUI/ml se continua
schema de urgenta : 0,1,2 si 12 luni

Pacientul sursa este HBV negativ


Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs

Persoana care a suferit AES este nevaccinata


Vaccinare schema clasica 0, 1, 6 luni

Investigarea pacientului sursa


Statusul infectiei VHC
Pacient sursa cu Ac anti VHC negativ

Risc scazut, dar se recomanda determinarea ARN


viral la pacientul sursa

Pacient sursa cu Ac anti VHC pozitivi sau ARN


viral pozitiv

Risc suplimentar ; se recomanda testarea periodica


si luarea in evidenta de servicii competente

Raportarea evenimentului
Atributii din Ord.MS 916/2006
Imediat dupa expunere
Catre Seful de sectie si serviciul SPCIN
Inregistrarea datelor de identificare a pacientului surs (dac
este posibil identificarea)
Inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus
Initierea recoltarii probelor de sange de la persoana expusa
si pacientul sursa
Ulterior
Medicul epidemiolog : evaluarea riscului, consiliere,
completarea fisei de supraveghere
Medicul de medicina muncii- monitorizare
Medicul infectionist reevaluarea riscului , profilaxie

Algoritm de circulaie a informaiei n cazul expunerii profesionale


accidentale la snge i produse biologice

Alte masuri de reducere a riscurilor AES

Protocoale scrise privind atitudinea in caz de


AES la nivelul unitatii sanitare;
Educarea personalului (la angajare si periodic);
Evaluare, consiliere, monitorizare;

Date statistice privind AES in Romania


2003- 94 cazuri/ 70 au primit profilaxie
2004- 96 cazuri/75 au primit profilaxie

Sursa: MS - Ord MS 916/2006

Statisticile OMS privind AES


35 milioane persoane lucreaza in domeniul sanitar pe glob
Dintre acestia , anual :

La 3 millioane se inregistreaza expuneri percutanate la patogenii transmisi prin sange

In urma acestor expuneri pot rezulta :

2 milioane la VHB
0.9 milioane la VHC
170 000 la HIV

70 000 infectii HBV


15 000 infectii VHC
500 infectii HIV

Peste 90% din aceste infectii apar in tarile in curs de dezvoltare

Sursa: WHO
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN

Date statistice SUA

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Bibliografie

Ministerul Sanatatii . ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de
supraveghere, prevenire i control al infectiilor nosocomiale n unitile sanitare
Ministerul Sanatatii . Ghid practic: Managementul expunerii accidentale la produse
biologice
Guidelines for the Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and
Recommendations for Postexposure Prophylaxis MMWR June 29, 2001 / 50(RR11);1-42
Resurse web:
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf
http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html
http://www.who.int/injection_safety/sign/en/
http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html
http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/