Sunteți pe pagina 1din 20

OBSTETRICA este ramura a medicinei care se ocupa cu studiul sarcinii, a nasterii precum si

cu asistenta la nastere si in perioada de lauzie.


GINECOLOGIA este ramura a medicinei care se ocupa cu fiziologia si patologia aparatului
genital feminin.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminin este format din:
- organe genitale externe;
- organe genitale interne;
- organe(glande) anexe.
Organele genitale externe(vulva) sunt:
- muntele lui Venus;
- labiile mari si labiile mici;
- organele erectile(bulbii vestibulari,clitorisul,corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
Organele genitale interne sunt:
-ovare;
-uter;
-trompe;
-vagin - toate situate in micul bazin(pelvis).
Organele sau glandele anexe ale ap. genital sunt:
-gl. Bartholin;
-gl.Skene;
-gl.mamare.
VAGINUL
conduct virtual, extensibil, musculo-membranos,
turtit antero-posterior, oblic in jos si inainte;
inserat in sus pe colul uterin deasupra O.E., iar in jos se deschide in spatiul dintre cele 2
labii mari(vestibulul vaginal) prin orificiul vaginal(himenul delimiteaza vaginul de vulva);
raporturi: - anterior cu uretra si vezica urinara,
- posterior cu rectul si escavatia rectouterina,
- lateral cu peretii escavatiei pelvine(ridicatorii anali).
superior vaginul se insera pe portiunea vaginala a colului uterin formand fundul de sac
vaginal caruia i se descriu 4 portiuni: una anterioara(f.d.s vaginal anterior), una
posterioara(f.d.s.vaginal posterior=Douglas) si doua laterale(f.d.s.vaginal stang si f.d.s.
vaginal drept).
Structura.Peretele vaginal este format din trei tunici:
- tunica externa - conjunctiva;
- tunica medie musculara
- tunica interna - mucoasa.
Mucoasa vaginala are in structura 4 straturi de celule:
- bazale;
- parabazale;
- intermediare;
- superficiale.
Mucoasa vaginala sufera modificari morfologice si biochimice in raport cu ciclul menstrual.In
vagin exista flora microbiana saprofita constituita in mare parte din bacili Dderlein. Aceasta
flora se schimba in fiecare etapa a vietii femeii(pubertate, sarcina,contraceptie,menopauza
etc.).
Functiile vaginului:
serveste actului copulativ;

este locul in care se depune sperma;


este canal de trecere a fatului la nastere.
Vascularizatia vaginului:
- este asigurata de a.vaginale, ramuri ale a. uterine, a. hemoroidala mijlocie si a. rusinoasa
interna ramuri din a. hipogastrica.
Inervatia vaginului:
- este inervat in partea superioara de plexul utero-vaginal,iar partea inferioara de nervul
rusinos.
UTERUL
- Este organ musculo-cavitar nepereche situat in pelvis,deasupra vaginului,intre vezica
anterior si rect posterior, cu forma aproximativ de para cu extremitatea superioara mai mare in
sus;
I=6-8cm;G=50-70gr.
- Este format din:
col uterin;
istm uterin;
corp uterin.
Corpul uterin - se descriu: fundul uterin, 2 coarne uterine care sunt locul de insertie a celor 2
trompe, 2 canturi(stang si drept) si o fata anterioara si una posterioara.
Colul uterin - este partea inferioara a uterului, are aspect cilindric, este strabatut de canalul
cervical, care se deschide in vagin prin O.E., iar in cavitatea uterina prin O.I.
Istmul uterin portiune ingrosata intre col si corpul uterin, vizibila pe fata anterioara si care
in sarcina(trim.III) devine segment inferior.
Structura - uterul prezinta 3 tunici:
seroasa la exterior(peritoneul visceral);
musculara miometrul;
mucoasa endometrul(hormono-sensibil).
Normal uterul este anteversat si anteflectat.
Uterul isi mentine pozitia prin:
- mijloace de suspensie(ligamentele largi - 2 cute peritoneale de forma patrulatera -;
ligamentele rotunde - pleaca de la unghiul tubar al uterului, strabat ligamentele largi si
patrund in canalul inghinal si se termina in tesutul grasos al M.Venus-)
- mijloace de sustinere organele interne/uterul sunt sustinute ca intr-un hamac de catre
perineu si tesutul conjunctiv pelvi-subperitoneal.
- are rol in procreatie si nastere.
- vascularizatia este asigurata de artera uterina care se anastomozeaza cu arterele ovariene si
vaginala.
- inervatia este asigurata de plexul utero-vaginal.
TROMPELE
Trompa(Fallope) = salpinga = tuba
- sunt 2 canale(conducte) in forma de trompeta si care pleaca dintr-o parte si alta a fundului
uterin,facand legatura intre uter si ovare;
- L=10-12cm;
- captusite cu o mucoasa care prezinta cili vibratili;
- prezinta 4 portiuni: -interstitiala(intramurala)
-istmica,
-ampulara,
-pavilionara prevazuta cu numeroase prelungiri = fimbrii.
Functiile trompei:
- capteaza ovulul si conduce oul dupa fecundatie spre uter;

- migratia oului se face datorita peristalticii tubare,miscarii cililor si curentului secretiilor


tubare;
Vascularizatia aportul sanguin este asigurat de arterele ovariene si arterele uterine.
Inervatia este asigurata de plexul utero-vaginal si ovarian.
- glande sexuale feminine(gonade feminine),situate in pelvis de o parte si de alta a
uterului,intr-o foseta a peretelui lateral pelvin(foseta ovariana)
- au marimea unei migdale
- este singurul organ neacoperit de peritoneu.
Structura
-un strat extern = corticala
-un strat intern = medulara
Corticala contine foliculii ovarieni in diferite stadii de
dezvoltare,c.galben,t.conjuctiv,c.albicans,atreticum.
Medulara contine vase de sange si limfatice.
Functii:
- gametogena(excretorie) de producere a celulelor sexuale feminine(ovule);
- endocrina(secretorie) de producere a hormonilor (sexuali care creaza conditiile necesare
fecundatiei,instalarii si mentinerii sarcinii,dezvoltarii si mentinerii caracterelor sexuale
feminine somatice si psihice).
Vascularizatia este asigurata de artera ovariana ce anastomozeaza cu artera uterina.
Inervatia este asigurata de plexurile ovarian si utero-vaginal.
GLANDA MAMARA(san)
Sanii prezinta forma,dimensiuni,consistenta variabile, in functie de varsta,tip constitutional si
etapele fiziologice ale femeii:menstruatie,sarcina,alaptare.
Structura: a)invelis cutanat(structura si aspect caracteristic tegumentului) care prezinta:
1.areola mamara(reg.circulara in partea proeminenta a sanului cu 2.5-3cm,roz la
virgine si nulipare si usor brun la femeile care au nascut);
contine t.Morgagni(gl.sebacee) in nr.10-15,in sarcina se transforma in t.Montgomery
2.mamelonul- proeminenta cilindrica in centrul
areolei,suprafata neregulata,cu 15-25 canale galactofore deschise pe suprafata sa.
b)stratul conjuctivo-adipos format din loji grasoase;
acest strat contine vase de sange,nervi si limfaticele regiunii.
c)corpul mamelei format dintr-o reg.periferica -parenchim glandular alc.din acini glandulari
si o regiune centrala,formata din canale galactofore,care continua glandele acinoase.
Reg.glandulara are rol in secretia laptelui,canalele galactofore in transportul si ejectia lui.
Cresterea,dezv.si functia gl.mamare sunt sub controlul estrogenilor si progesteronului la care
se adauga prolactina(PRL),h.tiroidieni etc.
Fiziologia ap.genital feminin
Activitatea ap.genital feminin este coordonata neuro-endocrin.
Ciclul menstrual are 2 faze delimitate prin ovulatie:
faza preovulatorie(estrogenica),sub influenta secretiei de
FSH si imediat preovulator LH,caracterizata prin maturarea unui folicul,,privilegiatpurtator
al unui ovul (grupul de foliculi este responsabil de ? secretiei de estrogeni)
ovulatia are loc in jurul zilei a 14 a sub act.conjugata a
FSH,LH si a estrogenilor
faza postovulatorie(estro-progesteronica),sub influenta LH
si partial a FSH,caracterizata prin transformarea in corp galben
a unui folicul debarasat de ovul.
Corpul galben secreta estrogeni si mai ales progesteron.

Ovulul eliminat in timpul ovulatiei este captat de franjurii trompei si condus in portiunea
ampulara unde poate avea loc fecundatia;oul rezultat isi incepe migrarea spre uter.Sub
influenta LH,corpul galben secreta cantitati importante de estrogen si progesteron,hormoni
care vor pregati mucoasa uterina(endometrul)pentru o eventuala sarcina.Corpul galben se
transforma in corp galben de sarcina sau se transforma in corpus albicans in cazul
aparitiei menstruatiei. Menstruatia este o hemoragie exteriorizata prin vagin,care se produce
ciclic,incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza.Menstruatia dureaza 3-5 zile,cant.50200ml,periodicitate la 28 zile.
Conceptia
Gametul masculin(spermatozoidul)
Spermatozoizii sunt produsi de testicul,sunt celule mici
(50) alcatuite din cap(nucleu) si coada care ii asigura
si mobilitatea.Sunt produsi in cantitate mare 40-200
mil./ml de lichid spermatic(2-5ml la un ejaculat),iar
supravietuirea este de cateva zile.Maturarea unui
spermatozoid se face in 74 de zile.Spermatogeneza
cuprinde:multiplicarea si cresterea(46,XY),maturatia
(spermatocite 23X;23Y)si spermiogeneza-din
spermatide rezulta spermatozoizi(celule haploide23X;
23Y).
Gametul feminin(ovulul) se formeaza in ovare la nivelul corticalei in care se gasesc foliculi
ovarieni.
Ovulul este o celula sferica de aprox.200microni, fiind singura celula din corpul uman
vizibila cu ochiul liber, pusa in libertatae la ovulatie prin ruptura peretelui folicular(ponta
ovulara).La nastere,o fetita are 1-2 milioane de foliculi ovarieni care incep sa se dezvolte
prepubertar.La pubertate,fetita mai are 300-400 de mii de foliculi primordiali si primari. Pana
la menopauza,300-400 vor atinge stadiul de foliculi maturi(de Graaf).Imediat dupa ovulatie
incepe diviziunea reductionala in care dintr-un ovocit de ordinul II(46,XX)rezulta un ovocit
de ordinul II(23,X).
Ovulatia poate fi surprinsa clinic si paraclinic astfel:
- T bazala>de 37,5C;
- discreta pierdere de sange prin vagin(sindromul intermenstrual);
- durere lombo-abdominala la jumatatea ciclului;
- turgescenta sanilor la jumatatea ciclului;
- glera cervicala abundenta, translucida;
- examenul citovaginal indica o scadere a indicelui acidofil.
Fecundatia reprezinta unirea unui ovul cu un spermatozoid,rezultand oul,celula-ou sau zigotul.
- are loc in 1/3 externa a trompei,frecv.in ampula tubara
- ovulul este captat de franjurii pavilionului tubar si condus in ampula tubara.
- spermatozoizii depusi in f.d.s.v.post.datorita mobilitatii
patrund prin O.E.cervical in uter si apoi in trompa.
- un spermatozoid - si numai unul - va reusi sa patrunda in celula sexuala feminina.
- oul rezultat va avea 46 cromozomi,din care jumatate
provin de la tata(23,X;23,Y) si cealalta jumatate de la mama (23,X).
Fecundatia
- astfel ia fiinta prima celula a noului individ oul - .
- sexul noului individ este dat de cromozomul X sau Y
provenind de la tata.

- formula XY va da un baiat.
- formula XX va da o fata.
- X si Y sunt cromozomi sexuali.
Segmentarea si migrarea
- dupa fecundatie, oul se divide in 2,4,8 etc.prin mitoze succesive dupa aproximativ 36 ore;ia
astfel aspect de ,,mura(stadiul morula),apoi se adanceste si ia aspectul de
,,blastocist(stadiul blastula).
- migrarea(transportul) spre cavitatea uterina are loc
concomitent cu diviziunile celulare.
- durata migrarii este de 3-4 zile.
- ajuns in uter oul va ramane liber in cavitatea uterina
inca aproximativ 3 zile.
- migrarea oului spre uter se face datorita:miscarilor cililor vibratili ai mucoasei
tubare,curentului secretiilor
tubare si peristaltismului trompei.
Nidatia este implantarea oului(ajuns in stadiul de blastocist: la periferie un strat de celule
mici=trofoblast si in centru celule mai mari=butonul embrionar) in grosimea mucoasei uterine
-se produce spre a 8-a zi
-trofoblastul poseda o intensa activitate litica, distructiva, atacand si distrugand celulele
endometrului permitand oului afundarea in grosimea mucoasei endometriale
-suprafata endometrului se cicatrizeaza in urma oului care va fi cuprins in grosimea
mucoasei:sarcina incepe din acest moment.
Dezvoltarea oului
In dezvoltarea sa oul se va diferentia in doua parti princi- pale: pe de o parte viitorul
copil,adica embrionul numit mai tarziu fat,si pe de alta parte anexele fetale(placenta
cordonul ombilical,membranele si lichidul amniotic)
Dezvoltarea embrionului in primele 3 saptamani:
- butonul embrionar se aplatizeaza formand un disc,
discul embrionar in grosimea caruia se diferentiaza:
-ectodermul,superficial;
-endodermul mai profund;
-intre ele se intercaleaza mezodermul.
Este admis de catre toata lumea ca cele 3 foite constituie debutul tuturor tesuturilor si organelor individului.
Ectodermul va da: pielea si sistemul nervos,
glandele endocrine.
Mezodermul va da: tesutul conjuctiv,scheletul,muschii,
caile genitale.
Endodermul va da: aparatul digestiv si glandele anexe
(ficat,pancreas etc.) si celulele sexuale.
Aceasta diferentiere are loc in primele 3 saptamani de
viata embrionara.
Dezvoltarea embrionului in primele 3 luni
- primele 3 luni sunt consacrate organogenezei(diferentierii tuturor organelor).
I-a luna:apare ap.cardio-vascular si circulatia;
II-a luna:apar mugurii membrelor,se dezvolta sistemul nervos,se individualizeaza
ficatul,debuteaza osificarea, se diferentiaza ochiul si mai tarziu urechea.
III-a luna:toate celelalte organe se diferentiaza si mai ales sexul. La sfarsitul lunii a-III-a
embrionul masoara 10 cm si va purta numele de fat incepand cu luna a IV-a.

Dezvoltarea fatului pana la termen


a-IV-a luna:apare parul si debuteaza functiile glandulare
renale si intestinale.
a-V-a luna:apar P.M.A.F.percepute de mama;fatul masoara circa 25cm.
a-VI-a luna:este marcata de o data importanta in evolutia sarcinii;se dezvolta aparatul
muscular;la sfarsitul lunii fatul masoara 30cm si cantareste 1000g;legal este viabil si trebuie
declarat la primarie.
a-VII-a luna:este marcata de maturarea S.N.C.si a centrilor respiratori.
a-VIII-a si a-IX-a luna:fatul creste in inaltime si greutate.
Descrierea si fiziologia fatului la termen
- masoara 50cm si cantareste 3000g-4000g
- tegumentele sunt acoperite cu o substanta alb-grasoa-sa numita vernix caseosa si de fire de
par-lanugo.
- parul este bine dezvoltat.
- unghiile ajung pana la varful degetelor.
- gatul mobilitatea si flexibilitatea gatului asigura miscarile de orientare a capului in cursul nasterii.
- trunchiuldimensiunile sunt date de biacromial=12cm
si bitrohanterian=7cm.
- membrele sunt repliate in fata trunchiului si reprezinta sediul miscarilor active fetale.
Capul reprezinta volumul cel mai mare care trebuie sa strabata filiera pelvina.
Fata si baza craniului formeaza un masiv osos solid;
din contra bolta craniana formata din oase inca nesudate intre ele,se pot modela usor pentru
a strabate
bazinul osos.
Bolta craniana cuprinde: in fata frontalul,in spate occipitalul,lateral cele doua parietale si
cele doua temporale.
Oasele boltii sunt separate de spatii liniare numite suturi
Acolo unde mai multe oase sunt in contact,suturile se largesc formand spatii membranoase
fontanele.
Capul
Exista 2 fontanele principale:
-fontanela anterioara(bregma sau marea fontanela) in forma de romb;
-fontanela posterioara(lambda sau mica fontanela) in forma de triunghi.
Dimensiunile capului principalele diametre sunt:
-in plan sagital - occipito-mentonier = 13cm
- suboccipito-frontal = 10,5cm
- suboccipito-bregmatic = 9,5cm
-diametrele transverse: - biparietal = 9,5cm
- bitemporal = 8cm
Caracteristici fiziologice a fatului
Diferenta importanta intre fat si n.-nascut este aceia legata de fiziologia respiratiei si
circulatiei.
Aparatul respirator
Fatul nu respira in uter,alveolele pulmonare sunt
aplatizate, circulatia sanguina este insignifianta.
In momentul primului tipat alveolele se deschid si se umplu cu aer iar circulatia sanguina
creste considerabil.
Aparatul circulator

Fatul nu respira in uter, sangele oxigenat ii parvine din placenta prin vena ombilicala, iar
sangele sarac in O2 si bogat in CO2 paraseste fatul prin cele
Aparatul circulator
doua vene ombilicale. Orificiul Botal (auriculul drept comunica cu cel stang) se inchide dupa
nastere.
Sangele fetal este un amestec omogen de sange arterial cu sange venos iar schimburile de
CO2 si O2 intre mama si fat au loc la nivelul placentei.Canalul venos Arantius se transforna in
ligament hepatic,iar arterele ombilicale in ligamente vezico-ombilicale laterale.
Aparatul renal-functia renala este insuficienta.
Aparatul digestiv functia intestinala exista la fat,in
intestin se acumuleaza meconiul(amestec verde-negru rezultat din s..biliare,ale t.digestiv si
celule descuamate)
Anexele fetale
Placenta este un organ feto-matern ce deriva din tro-foblast, care se dezvolta rapid formand
vilozitatile care
sunt in raport direct cu peretele uterin. Un grup de vilozitati formeaza un cotiledon,placenta
avand 16-18.Latermen se prezinta ca o masa carnoasa,moale,rotunda sau ovalara de 1520cm;G=500-600g(1/6 din G. fatului),Are 2 fete:una materna aderenta la peretele uterin de
culoare rosie inchisa,lucioasa si una fetala ce priveste spre fat,de culoare alb sidefie,parcursa
de vase groase ce se unesc in centru si se leaga de cordonul ombilical.
Functiile placentei:
- respiratorie
- nutritiva
- excretorie
- de protectie si aparare(bariera)
- de rezerva(glicogen)
- hormonala(endocrina).
Placenta este un organ feto-matern cu dublu rol:
-rol fetal = asigura cresterea fatului;
-rol matern = asigura mentinerea sarcinii.
Cordonul ombilical(CO)leaga fatul de placenta,de forma cilindrica si 50cm. Este alcatuit din:
1.un invelis exterior,prelungirea amniosului;
2.tesut conjuctiv(g.Wharton) si
3.vasele ombilicale(o vena si 2 artere).
CO.are 2 capete:- fetal-ombilicul(vena se varsa in vena cava inferioara si cele 2 artere in
iliacele interne
- placentar-insertia CO.normal in mijlocul placentei.
Membranele in numar de 2,amnios si corion se ataseaza placentei si inconjoara fatul intr-un
sac-sacul ovular.
Corionul deriva din trofoblast,vine in contact cu pereteleuterin,este subtire si putin rezistent.
Amniosul provine din ectodermul discului embrionar delimiteaza inauntrul sacul
ovular,contine lichid amniotic
(LA),este gros si rezistent.
Lichidul amniotic se formeaza din luna a-2-a de sarcina,ajunge la termen intre 5001500ml.LA.provine o parte din serul sanguin matern filtrat,o parte din secretia amniosului insusi si o parte din urina fetala.
Rolul LA: -protector(mecanic)
-termic- Tfatului ramane constanta
-permite miscarile fatului

-nutritiv,prin imbibitie si inghitit de fat


-bacteriostatic
-ocitocic.
Patologic: oligoamnios si hidramnios.
Aspectul normal al LA este clar,opalescent. patologic este verde-brun(meconiul).
Filiera pelvi-genitala = ansamblul elementelor materne,strabatute de fat in momentul
nasterii.Este alcatuita:
-parti osoase bazinul osos;
-parti moi bazinul moale.
Bazinul osos este o centura pelvina format din unireacelor 2 oase coxale(ilion,ischion si
pube) cu sacrul si coccisul.Oasele sunt unite intre ele prin articulatii si simfize.Din unirea
ultimei vertebre lombare cu prima sacrata rezulta o proeminenta= promontoriul.
Bazinul osos are forma de palnie cu:
-in sus-bazinul mare evazat intre aripile iliace
-in jos-bazinul mic(pelvis sau escavatia pelvina)
Bazinul mare este despartit de pelvis de un orificiu osos
numit stramtoarea superioara.Bazinul mare sustine organele abdominale si dirijeaza fatul
spre micul bazin.
Diametrele externe ale bazinului(pelvimetria externa):
- bitrohanterian= 32cm
- bicrest= 28cm
- bispinos= 24cm
- antero-posterior= 20cm
D.p.d.v.obstetrical marele bazin are importanta redusa.
Bazinul mic(pelvis)= bazinul obstetrical prezinta in sus
un orificiu- stramtoarea superioara apoi escavatia insasi si un jos un orificiu de iesire
stramtoarea inferioara,iar intre cele 2 stramtori se afla- stramtoarea medie.
Stramtoarea superioara,parte esentiala a bazinului d.p.d.v.obstetrical,este un contur(inel)
osos continu deli- mitat de: promontoriu posterior,lateral de liniile nenumite (linia curba pe
fata interna a osului iliac),eminentele ileo-pectinee,si anterior de marginea superioara a
pubelului. Are forma unei ,,inimi de carte de joc.
Diametrele stramtorii superioare sunt:
A) transverse - transvers maxim 13,5cm
- transvers mediu(obstetrical) 12cm.
B) oblice stang si dreptunesc eminenta ilio-pectinee
(stg. / dr.) cu articulatia sacro iliaca opusa(dr. / stg.) si masoara 12-12,5cm.
C) antero-posterior(conjugata vera) sau diametrul util
uneste promontoriul cu mijlocul fetei posterioare a simfizei pubiene(10,5 -11cm).
Stramtoarea mijlocie- situata la jumatatea escavatiei pelvine si este marcata de spinele
sciatice.
transvers sau interspinos masoara 10cm.
anteroposterior intre mijlocul corpului celei de-a treia vertebre sacrate si fata posterioara a
simfizei pubiene si masoara 11,5cm.
Stramtoarea inferioara este poarta de iesire din bazin, cu forma romb, formata din 2 arii
triunghiulare cu baza comuna - linia care uneste tuberozitatile ischiatice. Este un contur
osos,delimitat de marginea inferioara a simfizei pubiene(ant.),varful coccisului(post.) si
tuberozitatile ischiatice(lat.). biischiatic=11- 12,5cm.
Dimensiunile:sensibil egale in toate directiile - 11cm.
Bazinul moale(partile moi)

Canalul osos pelvin este captusit de o palnie moale, care, desi ii micsoreaza dimensiunile il
face sa devina functional in cadrul mecanismului nasterii.
Partile moi sunt reprezentate de muschi situati in 2 planuri, aponevroze.
Muschii intinsi transversal sunt ca un hamac inchizand in jos escavatia si sustinand organele
pelvine.
ridicatorii anali constituie planul profund:
- in numar de 2, unul la dreapta si altul la stanga, aplatizati, largi, oblici in jos si inauntru.
- marginile lor interne, libere lasa o fanta prelungita de sus in jos prin care trece uretra,
vaginul si rectul.
muschii perineali formeaza planul superficial:
- intinsi transversal intre cele doua tuberozitati ischiatice
- se reunesc pe linia mediana, formand o zona fibroasa ,,inelul fibros central al perineului
- acest al doilea plan muscular trece transversal intre vagin anterior si rect posterior, separand
aceste
organe
- portiunea planseului perineal cuprinsa intre vulva si anus = perineu anterior iar cea dintre
anus si rect =
perineu posterior
Modificarile organismului matern in sarcina
Sarcina antreneaza modificari adaptative complexe,necesare satisfacerii unor cerinte
suplimentare, impuseorganismului femeii prin prezenta fatului.
Cele mai importante transformari care se produc in totorganismul sunt datorate actiunii unei
mari cantitati de hormoni ce inunda organismul in aceasta perioada.Au loc modificari
hormonale si metabolice, se observa o intensificare a activitatii tuturor aparatelor si sistemelor
pe de o parte, iar pe de alta parte au loc transformari ale organelor genitale.
Modificarile organismului matern in sarcina
Impregnarea hormonala importanta provoaca inansamblul organelor si tesuturilor o
hiperhidratare,adica un exces de apa.Acest fenomen, foarte general se numeste imbibitie
gravidica.
Modificari generale
Aparatul cardio-vascular sufera modificari anatomice, functionale si hemodinamice.
- creste debitul cardiac
- creste masa sanguina
- pulsul creste cu 10-15 b/min
- TA. scade in prima jumatate a sarcinii ( datorita
vasodilatatiei) si creste in a doua jumatate a sarcinii
- creste presiunea venoasa pe membrele inferioare datorita compresiunii uterului gravid ( apar
varice la nivelul membrelor inferioare si organelor genitale)
- creste coagulabilitatea sangelui
Aparatul respirator nu prezinta modificari apreciabile.
In ultimile luni de sarcina uterul gravid limiteaza miscarea diafragmului impingandu-l in sus
cu 4 cm.
- creste frecventa respiratorie
- creste debitul respirator
- apare o hiperventilatie
Aparatul digestiv prezinta modificari instalate precoce
- greturi si varsaturi
- sialoree
- crestere si pervertirea apetitului
- dureri retrosternale si in epigastru-pirozis

- constipatie prin diminuarea motilitatii, scaderea peristalticii si compresiunea uterului gravid


La nivelul cavitatii bucale:
- hipertrofia gingiilor- gingivita de sarcina (edeme si sangerare)
- carii dentare
La nivelul ficatului:
- cresc transaminazele
- colecistul evacueaza mai lent, poate sa apara icterul
Aparatul renal
- diureza creste la 1800 ml, scade densitatea urinara
- polakiurie si disurie
- albuminurie si glicozurie spre sfarsitul sarcinii
Aparatul osteo-articular sufera modificari prin decalcifiere si prin relaxarea articulatiilor
- se accentueaza lordoza lombara
- mersul si postura se modifica datorita cresterii in greutate si a schimbarii centrului de
greutate
- imbibitia gravidica determina laxitate articulara in special a articulatiilor bazinului
Pielea este lucioasa, catifelata, gl. sebacee si sudoripare sunt mai active, apare
hiperpigmentarea fetei, a liniei albe, a cicatricilor, a organelor genitale externe,a areolelor
mamare; apar vergeturile
Sistemul nervos
- in primul trimestru apar fatigabilitate si somnolenta
- in trimestrul doi apare o stare de buna dispozitie
- in trimestrul al treilea apar manifestari depresive,anxietate, irascibilitate, fatigabilitate,
tulburari ale somnului
Frica, teama, neincrederea in evolutia sarcinii si in desfasurarea nasterii sunt elemente
care trebuie combatute prin psihoprofilaxie constanta si eficace.
Metabolismul hidro-electrolitic: imbibitia gravidica se manifesta prin crestere ponderala,
edeme
- cresterea ponderala medie este de 12,53Kg (1,5Kg/luna) si este progresiva
- edemele de sarcina in ultimile luni de sarcina si nu au semnificatie patologica decat daca se
asociaza cu HTA si proteinurie
Metabolismul glucidic: pasajul transplacentar al glucozei spre fat, in crestere, creeaza la
mama un fond hipoglicemic
- insulina nu traverseaza placenta
- sarcina este un stres diabetogen
Metabolismul lipidic
Mai ales in ultimile luni metabolismul energetic matern este deviat spre consumul prioritar de
lipide pentru a-si acoperi propriile nevoi in conditiile cresterii pasajului
placentar de glucoza
Sub influenta hormonala in sarcina este prezenta o hiperlipidemie: cresc lipidele totale,
colesterolul si acizii grasi
Metabolismul proteic
Cresc nevoile de proteine in sarcina datorita cresterii si dezvoltarii fatului. Proteinele au rol
plastic.
Modificarile aparatului genito-mamar
Uterul sufera modificarile cele mai importante
- G ? de la 50-70 gr. la 900-1200gr. la termen
- V ? de la 2-3 ml la 4-5 litri sau mai mult
- dimensiunile uterului cresc astfel:

vertical = 32 cm la termen
anteroposterior = 22-23 cm
transvers = 24 cm
- situatia si pozitia uterului se schimba treptat devenind organ abdominal dupa luna a treia
Uterul
- grosimea peretelui uterin ? prin hipertrofie si hiperplazia fibrelor musculare de la 10-15 mm
la 19 mm, apoi se subtiaza datorita distensiei
- forma se modifica astfel:piriform in luna a II-a, sferoid in lunile III, IV, V, ovoid in lunile VI,
IX
- consistenta ? in primele doua sapt. de sarcina, uterul devine pastos, ramolit; in luna a III-a, a
IV-a este elastic; dupa luna a V-a devine renitent
Proprietatile muschiului uterin: sensibilitate, extensibilitate,elasticitate, excitabilitate,
contractilitate
Colul uterin isi schimba consistenta; cresc dimensiunile si cele doua orificii, intern si extern,
raman inchise; mucusul acumulat in cavitatea cervicala formeaza ,,dopul gelatinos
Vaginul, vulva si perineul prezinta o coloratie violacee;secretia vaginala ?; Ph-ul vaginal =
3,5-5
Sanii isi modifica din luna a II-a de sarcina forma, dimensiunile, cresc progresiv si devin
emisferici, mameloamele devin proeminente, areolele se hiperpigmenteaza si di luna a III-a la
exprimarea mamelonului poate apare colostrul (secretie galbuie-opaca)
Studiul clinic al sarcinii
Sarcina - starea fiziologica, particulara si speciala in care se gaseste femeia din momentul
conceptiei si pana la expulzia produsului deconceptie si anexelor sale.
Clasificare
1. dupa locul in care se dezvolta:
- s.uterina
- s. ectopica
2. dupa nr. fetilor:
- unica
- multipla ( dubla, tripla, cvadrupla, etc.)
3. dupa evolutie (dupa modul de adaptare a organismului femeii la noile conditii create de
starea de gestatie):
- fiziologica
- patologica.
Diagnosticul clinic de sarcina se bazeaza pe simptome (subiective), semne obiective si
explorari paraclinice.
Semnele clinice de sarcina variaza in functie de varsta sarcinii.
Diagnosticul de sarcina
In primul trimestru de sarcina:
1.amenoreea- primul si principalul semn functional al instalarii gestatiei; are valoare de
semnal si importanta pentru dg. de sarcina si stabilirea varstei gestationale ( se face dg.
diferential intre amenoreea fiziologica de sarcina si amenoreea patologica)
2.modificarile locale ale uterului-decelabile la T.V.sunt:
marirea de volum a uterului
scaderea consistentei uterului (ramolirea uterului)
modificarea formei uterului
Celor doua semne li se adauga semnele ,,accesorii:
semne digestive: lipsa apetitului, sialoree,

greturi, varsaturi (matinale, fara efort, repetitive, pot jena alimentatia,dispar dupa luna a-IV-a,
persistenta lor fiind evocatoare ptr. leziuni organice sau ptr. O disgravidie), pervertirea
apetitului.
semne neuro-psihice: somnolenta, fatigabilitate, labilitate emotionala, irascibilitate.
semne urinare: polakiurie.
semne genito-mamare: persistenta tensiunii sanilor, coloratia violacee a epiteliului
vaginal, ramolirea colului uterin
Dg. paraclinic: TIS(prezenta HCG in sange si urina) si ECHO
Echografia de prim trim. aduce urmatoarele informatii:
- existenta, varsta si viabilitatea sarcinii
Din sapt. a IV-a se evidentiaza sacul ovular, din sapt. a VII-a se repereaza ecoul embrionar si
din sapt. a VIII-a se evidentiaza pulsatiile cardiace.
Varsta gestationala se stabileste prin:
D.U.M. + 10 zile si se raporteaza la data examinarii
Examenul clinic genital( T.V.)
Echografia (se masoara sacului ovular/ lungimea embrionului exista tabele)
Oprirea in evolutie a sarcinii se evidentiaza:
clinic, imunologic si echografic
Diagnosticul de sarcina
In trimestrul al doilea de sarcina
Dg. presupune raportarea la varsta de 20 sapt.:
a) 14 20 sapt., dg. sarcinii este similar trim. I.
b) dupa 20 sapt. si in general in adoua jumatate a sarcinii se bazeaza pe semne de
certitudine(fetale):
M.A.F. sunt percepute de primipare la 4 luni si de multipare la 4 luni, se percep
palpatoriu / auscultatoriu
auscultatia permite perceperea BCF-urilor din luna a cincea cu stetoscopul obstetrical,
cu cardiotocograful decelate subombilical in plina masa uterina. BCF=120-160 b/min
Diagnosticul de sarcina
In trimestrul al doilea de sarcina
palparea de parti fetale prin balotare abdominala, vaginala sau combinata: din luna a
VI-a se identifica cei doi poli fetali
ecografia si auscultatia Doppler sunt examinari de electie pentru diagnosticul si
stabilirea evolutiei sarcinii
In trimestrul al treilea, dg. de sarcina cuprinde:
a) rangul de gestatie (nr. total al sarcinilor) si rangul de paritate (nr. nasterilor)
b) dg. de sarcina bazat pe semne de certitudine (detectarea BCF, palparea MAF, echo)
Diagnosticul de sarcina
In trimestrul al treilea
c) varsta gestationala, exprimata in saptamani de amenoree sau luni de gestatie se calculeaza:
prin anamneza (DUM si PMAF)
masurarea IFU dupa formula: IFU (cm.) +1
4
prin aprecierea IFU in laturi de degete in raport cupunctele de reper ale abdomenului
(simfiza pubiana, ombilic, apendicele xifoid);uterul creste cu ~ 4 cm/luna
sarcina este la termen in preajma D.P.N.
durata sarcinii la specia umana:40-41sapt., 9 luni solare calendaristice, 270-280zile
Diagnosticul de sarcina
In trimestrul al treilea

d) dg. de stare a fatului viu/mort


e) prezentatia si pozitia: prin palpare abdominala, auscultatie obstetricala si T.V.
f) starea membranelor intacte/rupte
g) afectiuni care insotesc sarcina
Investigatii paraclinice in sarcina:
- ex. lab.(HLG, Gr.sg. Rh, RBW, glicemie, ex. urina)
- dozari hormonale
- investigatii ultrasonice(echo, amnioscopie si ex. LA)
Examenul obstetrical
Anamneza primul timp indiferent de varsta gestatiei, efectuat metodic permite stabilirea
semnelor si simptomelor de sarcina, a evolutiei, a patologiei generale si/sau obstetricale
asociate
O anamneza corecta permite obtinerea urmatoarelor date:
- economico-sociale, varsta, ocupatie
- statut marital
- antecedente (AHC, APF, APP, APO, APG, APChi)
- istoricul sarcinii actuale (DUM,semne de sarcina, patologie de gestatie)
Examenul clinic obstetrical:
1. Inspectiacuprinde intreg corpul gravidei axandu-se pe: morfotip(ginoid sau android),
prezenta caracterelor sexuale secundare, prezenta semnelor de sarcina,
Aspectul si dimensiunile abdomenului, prezenta eventualelor semne de patologie asociata
sarcinii(edeme, varice), depistarea unor bazine viciate (bazine de schiopatare).
2. Examenul sistematic al aparatelor si sistemelor
3. Palparea obstetricala-permite obtinerea de date legate de sarcina( varsta sarcinii, nr.
fetilor,prezentatia, pozitia)-este o metoda neinvaziva.
Tehnica palparii obstetricale Leopold
Examinatorul se aseaza in dreapta femeii gravide asezata in decubit dorsal cu
genunchii semiflectati
Timpul I- acomodarea gravidei cu mana examinatorului- permite apreciarea
consistentei peretelui abdominal, cantitatii de LA, prezenta sau nu a CU
Timpul II- delimitarea fundului uterin si aprecierea inaltimii acestuia raportand-o la
punctele de reper abdominale sau masurand IU cu centimetrul
Timpul III- palparea polului inferior al uterului precizandu-se ce formatiune ocupa
segmentul inferior(craniul/pelvisul/segment gol)
Tehnica palparii obstetricale Leopold
Timpul IV- se palpeaza cu ambele maini FU delimitand formatiunea fetala care ocupa
aceasta regiune
Timpul V- palparea flancurilor uterului se executa tinand cu o mana una din parti
palpand si balotand cu cealata zona opusa: se delimiteaza un plan regulat,
nedepresibil(spatele fetal) iar de cealalta parte o formatiune neregulata,
depresibila(parti mici fetale)- valabil pentru prezentatia longitudinala
- in prezentatia transversala se va palpa intr-unul din flancuri o formatiune caracteristica
capului fetal iar de cealalta parte pelvisul
4. Auscultatia - se executa cu ajutorul stetoscopului obstetrical, sonicaidului,
tococardiografului
Pentru prezentatia craniana - linia spino-ombilicala dreapta/stanga
Pentru prezentatia pelviana - paraombilical stg/dr
Pentru prezentatia transversala supra/subombilical
- focarul de auscultatie corespunde spatelui fetal
5. Examenul cu valvele permite evidentierea:

- epiteliului exocervical si mucoasei vaginale


- prezentei LA si a aspectului acestuia; a leucoreei
- dilatatiei colului, prezentei/absentei membranelor
- aspectelor patologice ale colului si vaginului
6. Tuseul vaginal (TV) - furnizeaza date numeroase si esentiale pentru ex. obstetrical
- este un examen bimanual
T.V.- efectuat in conditii de asepsie, cu blandete, cu gravida in pozitie ginecologica
explorandu-se:
-perineul, vaginul = culoare, suplete, permeabilitate
-colul=lungime, consistenta, situatie,permeabilitate OE
-membranele=intacte /rupte
-segm. inf.=bine dezvoltat, larg/gros, subtire/rau format
-prezentatia=CR./pelv./transv.; situatia (mobila, aplicata, fixata, angajata, coborata)
-pozitia si varietatea de pozitie
-pelvimetria interna=aprecierea diametrelor micului bazin
Prezentatia este partea fetala(cap/pelvis/trunchi) care va lua prima contact cu
stramtoare superioara a bazinului pentru a se angaja, cobora si degaja din filiera
pelvina.
Pozitia este raportul ce exista intre un punct de reper al prezentatiei si jumatatea
stanga sau dreapta a stramtorii superioare. Punctele de reper ale prezentatiei craniene
sunt:
-occiputul=flectata
-mentonul=faciala
-nasul=frontala
-fruntea=bregmatica
Consultatia prenatala
Prima etapa=luarea in evidenta a gravidei(sapt.4-12)
Prima consultatie prenatala are urmatoarele obiective:
-verificarea dg.clinic de sarcina si a varstei sarcinii
-stabilirea bilantului starii de sanatate a gravidei
-conditii socio-economice
Pentru realizarea acestor obiective:
-anamneza completa
-examen sistematic al aparatelor si sistemelor
-examen ginecologic complet
-investigati paraclinice
Concluzia-ierarhizarea sarcinii(normala/GROC)
Sapt.12-28 ale sarcinii-ritmul consultatiilor lunar
Obiectivul este de a preveni aparitia si de a depista precoce instalarea marilor sindr.obst.
(hemoragic, hipertensiv, patologie indusa/asociata sarcinii).
Continutul consultatiei:
-urmarirea curbei ponderale si a curbei T.A.
-evaluarea acomodarii org.la starea de gestatie
-notarea datei PMAF
-auscultatia BCF din sapt. 18-20
-examen ginecologic complet la nevoie
-educatie pentru sarcina si nastere
Sapt. 28-40 ale sarcinii-ritmul consultatiilor este bilunar intre sapt 29-36 si saptamanal intre
sapt.37-40
Continutul consultatiei:

-monitorizarea curbei ponderale si a T.A.


-repetarea examenului clinic general
-examen obstetrical complet care stabileste:
varsta sarcinii, cantitatea de L.A., dg. de prezentatie si pozitie, viabilitatea fatului,
integritatea membranelor
-pregatirea psihoprofilactica pentru nastere
Igiena sarcinii
Totalitatea masurilor igieno-dietetice ce concura la asigurarea evolutiei normale a sarcinii.
De retinut! Gravida nu este o femeie bolnava
Simplul bun simt dicteaza diversele precautii ale igienei
Modul de viata -interzise eforturile mari, prelungite
Igiena muncii -reglementata de Codul muncii
Odihna gravidei -8 ore de somn zilnic
Activitatea sportiva-interzis sportul de performanta,
Igiena corporala-aceeasi ca in afara sarcinii
Igiena vestimentara -comoda, lejera
Activitatea sexuala restransa si interzisa in luna-8-9
Igiena alimentatiei - se recomanda regim alimentar complet, echilibrat, diversificat care sa
asigure necesarul caloric in functie de varsta gravidei, ocupatie,
greutate inainte de sarcina
O dieta normoglucidica, usor hiperproteica si hipolipidica, bogata in vitamine si saruri
minerale
Necesarul caloric in sarcina este de 2170-2400/zi.
NASTEREA
Ansamblul fenomenelor active si pasive care au ca rezultat iesirea fatului si anexelor sale prin
filiera pelvigenitala.
Clasificare:
-dupa nr. fetilor=unica/multipla
-dupa modul de declansare=spontana/declansata
-dupa calea de nastere=naturala(vaginala), artificiala(interventii obstetricale sau chirurgicale)
-dupa evolutia nasterii=eutocica/distocica
-dupa varsta sarcinii=prematura/la termem/postmatura
Fenomenele active: C.U. involuntare, intermitente, dureroase cu frecventa, durata si
intensitate progresive
La acestea se adauga contractia musculaturii abdominale si perineale in expulzie.
Fenomene pasive: modificarile colului uterin(scurtare, stergere,dilatare) si formarea pungii
apelor la 3-4cm. sub infuenta CUD.
R.S.M. prematura,precoce,tempestiva,intempestiva
R.A.M. tehnica obstetricala
Elementele esentiale ale nasterii :mobilul fetal,uterul,
filiera pelvigenitala
Perioadele nasterii
1. Dilatatia - intervalul de timp in care se produce dilatatia colului uterin de la 2 cm. la 10
cm.
2. Expulzia/nasterea propriu-zisa
3. Delivrenta - decolarea si expulzia placentei si a membranelor amniocoriale
4. Periodul IV/postpartumul imediat/lehuzia imediata
Timpii nasterii
1. Angajarea cu orientarea si flectarea craniului fetal
2. Coborarea cu rotatia interna

3. Degajarea cu rotatia externa


PRETRAVALIUL
Semnele premonitorii sunt:
1.semne principale
-aparitia CUD
-pierderea dopului gelatinos
-RSM
2.semne auxiliare
-discrete dureri lomboabdominale
-pozitia ortostatica si mersul devin dificile(mers de rata)
-polakiurie
-respiratia se usureaza
-colul se inmoaie si se scurteaza
TRAVALIUL
Incepe cand gravida prezinta CUD sistematizate(2 CU in 10 min.),colul este sters si dilatat 3
cm.
Gravida se interneaza si este dusa in SNA pentru monitorizarea travaliului si asistenta la
nastere, dupa examen clinic obstetrical complet si aprecierea prognosticului nasterii.
Travaliul se termina dupa expulzia placentei.
Pregatirea parturientei pentru nastere: dus, clisma,raderea pilozitatii genitale, golirea vezicii
urinare si pregatirea psihica pentru nastere
Dotarea minima pentru asistenta la nastere: mobilier (canapele, mese ginecologice, masute
pentru materiale si instrumente, reflectoare, masuta pentru nou nascut,etc); instrumentar
(valve obstetricale, truse asistat, truse perineu, truse curetaj, pense, forceps,etc); material
moale(halate,
campuri,
comprese,
tampoane);
barem
minim
de
medicamente(antispastice,ocitocice, hipotensoare,vitamine,anestezice locale si iv,uterotone,
AB. material de sutura, etc.)
Conduita in perioada de dilatatie
Moasa monitorizeaza:
-starea generala a parturientei
-CU (involuntare, dureroase, intermitente, ritmice, progresive ca durata, intensitate, frecventa,
totale)
-starea fatului (BCF, LA)
-progresiunea dilatatiei
-progresiunea prezentatiei
-starea membranelor
Atitudinea in per. de dilatatie:atenta observare a tuturor parametrilor amintiti, corectarea
oricarei patologii (adm.de analgetice,sedative,PEV ocitocica) si sustinerea psihica a
gravidei.
Conduita in perioada de expulzie
Expulzia sau nasterea propriu-zisa incepe cand:
-dilatatia este completa
-prezentatia este coborata
-gravida prezinta senzatie reflexa de screamat
-BCF se asculta suprasimfizar pe linia mediana
-fanta vulvara si rectul incep sa se deschida
Pregatirea parturientei pentru nastere:
-parturienta se aseaza pe masa ginecologica(d.dorsal)

-se face toaleta locala cu iod (abdomenul inferior, regiunea vulvo-perineala, coapsele si
fesele)
Conduita in perioada de expulzie
Pregatirea celui ce asista nasterea:
-spalarea pe maini cu apa sterila si sapun dezinfectant
-imbracarea halatului steril,bonetei, mastii si manusilor Sterile
-acopera masuta cu camp steril pe care va aseza materialele si instrumentarul necesar asistarii
nasterii
-va pune campuri sterile sub sezutul pacientei si pe coapse
In aceasta perioada CU se succed la 1-2 min/ 50-60 s. BCF se asculta dupa fiecare CU;durata
expulziei 10-20 min/multipare, 20-30min/primipare
Primele ingrijiri acordate nou-nascutului
In mod normal NN trebuie sa tipe si sa respire spontan
-aspiratia LA si a mucozitatilor din nas, gura si CRS
-pensarea, sectionarea si ligaturarea CO
-aprecierea starii NN prin Scorul Apgar
-examen sumar al NN pentru decelarea malformatiilor
-identificarea NN
-se arata NN mamei si se aduc la cunostinta eventuale patologii
-se cantareste, masoara, se infasa
-se preda sectiei neonatologie
Conduita in perioada de delivrenta
Delivrenta=fenomen complex care cuprinde decolarea si expulzia placentei si a membranelor
amniocoriale precum si hemostaza uterina
Clinic se traduce prin:
-per. de repaus fiz. 5-15 min.(femeia este euforica, relaxata, uterul globulos cu FU la ombilic)
-per. de expulzie a placentei care poate fi:
spontana
naturala
Artificiala
-per. hemostazei fiz.-uterul este retractat, ferm,globulos (glob de siguranta); sangerarea este
minima
Conduita in perioada de delivrenta
Durata=15-45 minute
Cantitatea normala de sange pierdut=300-500 ml.
Greutatea=1/6 din greutatea fatului
Examenul macroscopic al placentei este obligatoriu (fata materna si fata fetala) pentru
controlul integritatii
Controlul partilor moi este obligatoriu efectuandu-se examenul cu valvele: se apreciaza
integritatea colului, peretilor vaginali, vulvei, regiunii periuretrale si periclitoridiene
Perineotomia (epiziotomia)
Este incizia mediana/mediolaterala/laterala a perineului Se face profilactic sau de necesitate
dupa anestezie locala
Perineorafia= refacerea perineului in planuri anatomice
Conduita in periodul IV
Lauzia imediata/consolidarea hemostazei dureaza 2-4h Se va monitoriza:
-starea generala
-prezenta globului de siguranta
-sangerarea
Analgezia la nastere:

-pregatirea psihoprofilactica pentru nastere


-adm. de analgezice, sedative
-epidurala
-anestezie locala
Accidente in timpul nasterii
1.din partea mamei:
-rupturi ale colului, vaginului, perineului, uterului
-hemoragia din periodul III, IV; inversiunea uterina
-socul obstetrical-hemoragic
2.din partea fatului
-asfixia NN(albastra, alba)
-procidenta CO
-bosa serosanguina(infiltrat serosanguin in t.subcutan)
-cefalhematomul(revarsat sg. intre periost si os)
-fracturi(clavicula, oasele craniului, humerus)
-paralizii ale nervilor
Lehuzia (lauzia)
Lauzia= perioada de timp in care se produce retrocedarea modificarilor generale si locale
induse de sarcina cu revenirea la statusul morfofiziologic premergator acesteia. Durata=6sapt
(8 sapt)
Clasificarea:
-lauzia imediata =2-4 ore dupa nastere
-lauzia secundara=prima sapt. Postpartum
-lauzia tardiva?pana la 6 sapt.
Practic d.p.d.v. biologic lauzia se termina cand ap. genital devine apt ptr. reluarea unui nou
ciclu menstrual sau gestational Dupa nasterile eutocice starea generala este buna, lauza este
linistita, euforica, cu TA in limite normale, P plin usor bradicardic, afebrila
Ap. Genital
-vaginul, vulva, perineul isi pierd in 2-3 zile aspectul edematiat, congestiv; cicatrizarea
lambourilor himeneale det. aparitia carunculilor mirtiformi
-uterul devine globulos, ferm, cu FU la O imediat dupa nastere; incepe sa involueze
rapid(involutia uterina) cu 1-1,5cm./zi astfel ca in 10-12 zile devine organ pelvin. G la nastere
=1000g.;500g. la 7 zile; 350 g.la14 zile
-segmentul inferior involueaza rapid, in cateva zile devenind istm
-colul uterin, initial beant, flasc, congestionat, echimotic regreseaza rapid redevenind ferm; OI
se reconstituie dupa 24 ore, OE se reface lent si ramane sub forma unei fante transversale( OE
la nulipara este punctiform)
Lohiile- cea mai caracteristica manifestare a organelor genitale, ele reprezinta scurgerea din
uter prin vagin si vulva de sange incoagulabil( hematii, leucocite, fragmente de decidua,
celule epitaliale, precum si agenti microbieni uneori patogeni, de la nivelul plagii placentare)
si insotesc involutia uterina
Aspectul lohiilor: sang(2-3 zile); serosang(urmat. 3 zile); seroase?3 sapt.
Reactia- alcalina
Cantitatea variabila 1400 gr
Mirosul fad, asemanator uneori sangelui proaspat
Patologic, lohiile isi modifica atat cantitatea (abundenta/redusa) cat si aspectul (cremoase,
filante, pot contine cheaguri si resturi de membrane si cotiledoane) , mirosul (fetid in functie
de agentul patogen), consistenta, culoarea (maronii, brune, socolatii), lacate ( de staza).
Lohiile modificate sunt semn de infectie puerperala, insotesc subinvolutia uterina, necesita
tratament cu antiinflamatoare si antibiotice.

Secretia lactata este o manifestare caracteristica si f. importanta a lauziei.


Se instaleaza la 2-3 zile de la nastere, primele zile caracterizandu-se prin secretia de colostru.
Fenomenul lactatiei este determinat de h. hipofizar prolactina, ejectia laptelui se face sub
actiunea h.ocitocic. Uneori instalarea secretiei lactate este insotita de congestie mamara, sanii
sunt duri, turgescenti, durerosi spontan si la palpare, febra locala, tahicardie,ascensiuni
termice-,,furia laptelui Secretia lactata se stabilizeaza prin suptul regulat si golirea
sistematica a sanilor prin muls. La nivelul organelor care au suferit modificari in cursul
sarcinii au loc in lauzie fenomene regresive morfofiziologice-fenomene involutive-si care duc
la reluarea functiilor initiale.Numai la nivelul gl. Mamare au loc fenomene evolutive.
Conduita in cursul lauziei
In perioada de lauzie imediata si in urmatoarele zile ingrijirea medicala a lauzei este esentiala
in evitarea complicatiilor puerperale (sangerarea, infectia) Se va monitoriza starea generala: P,
TA, R, D, T, scaun, coloratia tegumentelor, comportamentul
Ingrijirea aparatului genital:
-supravegherea involutiei uterine
-aspectul lohiilor
-evolutia cicatrizarii leziunilor partilor moi suturate, a plagii de perineotomie si a plagii
operatorii
Ingrijirea sanilor
Ingrijirea ap. urinar-prima mictiune
Reluarea tranzitului intestinal
Alimentatia
Igiena generala

S-ar putea să vă placă și