Magmatismul

Magma / Magmatism / Conditii de

formare
Formarea rocilor magmatice / corpuri
magmatice
Lava / Vulcanism / Conditii de formare
Impactul activitatilor magmatice si
vulcanice

Magmatism
Magmatism - ansamblul de fenomene majore care au loc in
scoarta terestra legate de formarea, deplasarea, evolutia si
consolidarea topiturilor de roci = MAGME;
Magma = amestec topit de silicati, oxizi, sulfuri si substante
gazoase, formate in anumite conditii de presiune si temperatura;

FORMAREA MAGMELOR
Magmele se formeaza la diferite temperaturi si diferite zone
din interiorul pamintului;
Formarea lor este conditionata de compozitia chimica,
temperatura si presiune.

Compozitii chimice diferite;

Temperatura de topire difera functie de presiune (10000 C / 13000 C);
Cantitatea de apa continuta (albit 8000C > apa / 10000 C cu <apa);
Formeaza camere magmatice - zone kilometrice de acumulare a
materialului topit sau semitopit, cu deplasare lenta a magmei.

VULCANIC

EFUSIV / EXTRUSIV
INTRUSIV

SUBVULCANIC
= HIPOABISAL

Filonian
PLUTONIC
= ABISAL

Compozitia magmelor
Continutul chimic al magmelor este dominat de SiO2 si Al2O3 la care se adauga:
Fe2O3 MgO, CaO, Mn2O, K2O, H2O
Cea mai mare pondere o are SiO2 - intre 40% si 80%
Functie de continutul in silice, rocile se impart in
acide (65-80% SiO2)) (granitice)
intermediare (55-65% SiO2), (andezitice)
bazice (40-55% SiO2), (bazaltice)
ultrabazice (sub 40% SiO2 );

Magmele bazice si ultrabazice pot fi considerate nesaturate in SiO2 denumite si

mafice si cele saturate in SiO2 fiind magmele intermediare si acide, denumite si
felsice
In toate rocile magmatice predomina feldspatii;

Magma

Magma = roca topita +/- cristale, +/- gaze dizolvate (volatile)

Proprietati

Mafice

Felsice

Compozie

50% SiO2
Mg, Fe, Al, Ca
Mai putine volatile

75% SiO2
Al, Ca, Na, K
Mai multe volatile

Temperatura

1000-1200 C

650-800 C

Densitatea

2.6 g/cm3

2.3 g/cm3

Viscositatea*

Mica

Mare

*functie de temperatura si continutul in apa

7

Tipurile de magma
In functie de locul de formare (oceanic/continental) si de
adincimea de formare magmele pot fi grupate in
urmatoarele tipuri:

- Magme bazaltice (bazice) formate in zonele oceanice, chimism

ultrabazic, anhidru, compusi feromagnezieni;
- Magme andezitice (intermediare) formate in zone de
subductie, mineralele sunt hidratate si contaminate prin asimilarea
unor componente din sedimentele strabatute;
- Magme granitice (acide) formate in zonele continentale, de
orogeneza, chimism acid, determinat de inglobarea materialului
sedimentar strabatut;

Caracteristicile magmelor

Temperatura
Magmele bazice au temperaturi mai ridicate (1000 - 12000C);
Lavele acide au temperaturi mai scazute (650 - 8000C)
Temperatura evolueaza continuu pina la consolidarea totala in
interiorul cuptorului magmatic.
Viscozitatea magmelor condtionata de chimism si temperatura.
Scaderea temperaturii duce la cresterea viscozitatii
Magmele si lavele bazice au viscozitate mai scazuta / viteze de
deplasare de pina la 16km/ora
Magmele si lavele acide au viteze mult mai mici;

CONSOLIDAREA MAGMELOR

Magmele formare deplasare ascensionala consolidare

Consolidarea
Fractiune cristalizata + Substante volatile

Raportul Cristale/Volatile
1. Etapa lichid magmatica (1000 600 C) (in zone profunde, silicati)
holocristaline, echigranulare
2. Etapa pegmatit pneumatolitica (injectarea in filoane, 600 350 C)
Holocristaline, panidiomorfe, hipidiomorfe
3. Etapa hidrotermala (<350 C) (consolidare in adincime, minereuri) /
Hipocristaline, amorfe/vitroase

La suprafata fenomene vulcanice

Diferentierea magmatica

Este procesul prin care o magma initiala, uniforma din punct de vedere
compozitional, poate genera o varietate mare de roci functie de
compozitia lor;

Cristalizare fractionata si acumulare gravitationala

olivina, piroxeni, amfiboli, mice, feldspatoizi, feldspat, curat.
Mineralele cad gravitational. Topitura isi schimba compozitia magma
bazica/adincime acida/suprafata

Seriile lui Bowen

Rocile magmatice
Importanta:

Formeaza >90% din crusta

Apar in toate planetele terestre
Genereaza hazarde naturale
Interes economic - Cr, Ni, Co,
Mo, Sn, W, Ti, Li, diamante

Se intilnesc:
Manta (ultramafice, plutonice)
Crusta oceanica (SIMA - mafice)
Crusta continentala (SIAL
intermediare si felsice)
Tipurile de roci sunt corelate cu
elementele de tectonica placilor

Vesuviu, Napoli
14

Clasificarea rocilor magmatice

Clasificarea rocilor magmatice

Intermediare

Mafice

Efuzive

Felsice

Intrusive

Riolite
Granite

Andesite
Diorite

Basalt
Gabbro

Formele de zcmnt ale

rocilor magmatice

Formele de zacamint discordante

Formele de zacamint concordante
Fenomenele vulcanice
Alcatuirea unui vulcan

Vulcan

Lacolit

Cenus
a

Lava

Neck
Lopolit

Dike

Dike

Stock

Sill

Xenolit

Batolit

Formele de zacamint discordante

Strabat rocile inconjuratoare fara sa tina seama de structura si
dispozitia lor

BATOLITE
Cele mai importante forme de zcamint
Extindere in suprafata
Nu se cunoaste radacina

STOCKURILE
Asmanatoare cu batolitele dar de dimensiuni mai mici

NECKURILE
Corpuri discordante cilindrice, verticale, legatura dintre rezervor si alte

FILOANELE
Corpuri discordante subtiri, in sisteme de fisuri, relativ departe de
rezervor

DIKE-urile
Corpuri discordante stratiforme, aproximativ verticale

Batolit
Afloriment / blocuri
granitice

Neck

Agathie`s Needle (Kayenta Arizona, SUA) Neck

bazaltic

Dike

http://www.ga.gov.au/image_cache/GA9914.jpg

Filoane

http://www.ga.gov.au/image_cache/GA9914.jpg

Formele de zacamint concordante

LACOLITELE
Sunt paralele cu stratele in care sunt intruse, zona subvulcanica
Forma de ciuperca sau lentila, dimensiuni km2

LOPOLITE
Asemanatoare lacolitelor dar cu partea superioara concava
Specifice magmelor mai fluide

FACOLITE
Corpuri intrusive in roci cu strate cutate si respecta curbura
stratelor

SILURILE
Intruse intre doua strate necutate, pe suprafete foarte mari

Lacolite

http://www.ga.gov.au/image_cache/GA9914.jpg

Sill

Cuvinte cheie
Batolit, Dyke, Lopolit, Lacolit, Facolit, Sill, Filon
Circuitul rocilor
Roci intrusive, roci efuzive
Seriile Bowen
Cristalizare, diferentiere magmatica
Chimismul magmelor, compozitia magmelor

07/24/15

copyright 2006 www.brainybetty.com; All Rights Reserved.

27

Vulcanismul
Structura geosistemului vulcanic
Tipurile de lave
Fenomenele vulcanice
Produsele vulcanice
Geohazarde (vulcanism)
Impact
Exemple din Europa
Concluzii

VULCANISMUL - mecanismul prin care magma ajunge la suprafata formind roci

vulcanice, cu generarea unui relief specific) si degajind vapori de apa, gaze si cenusa
Eruptia poate fi subaeriana sau
subacvatica

Lava si produsele vulcanice se

acumuleaza si formaza un vulcan

Magma urca spre spurafata si erupe, sub

forma de lava, prin canale pricipale si
secundare
Magma urca in crusta si se acumuleaza
formind o camera magmatica

Magma se formeaza in astenosfera si

incepe sa traverseze baza litosferei

Nor
vulcanic

Curgeri
piroclastice
Bombe
vulcanice

Con secundar

Crater
Cos
vulcanic
Curgere
de lava

Canal
secundar

Camera
magmatica /
vatra vulcanului

Caracteristicile unui aparat vulcanic

Tipuri de lave (I)

Lave bazaltice (continut scazut de silice)
Eruptii linistite, viteze mari de curgere (zeci de km/ora),
temperaturi ridicate (800o C), distante mari de deplasare
(zeci/sute de km), solidifica sub trei forme: pahoehoe, aa
(subaerian) si pilowlava (subacvatic);
Ex: Islanda, Hawaii.

Eruptie linistita,
liniara
(Islandica)

http://www.nat.is/travelguidee
ng/geology_volcanic_activity.ht

Curgeri de tip pahoehoe

Curgeri de tip aa

Coloane de bazalt / Orga de bazalt / Columnar joint basalt

Giant's Causeway and Causeway Coast, UK, Irlanda de Nord (World Heritage List, UNESCO)
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Causeway-code_poet-4.jpg

Coloanele de bazalt de la Racos (Jud Brasov)

Tipuri de lave (II)

Lave andezitice (continut mediu de silice)
Se formeaza in zonele de subductie (arcuri insulare
oceanice sau continentale);
Au temperaturi mai scazute, pot fi foarte explozive si
distrugatoare, datorita formarii unor dopuri de lava si
expulzarea lor de acumularile de gaze si lichide
(phreatic/steam eruptions)
ex: Krakatau, 1883; Mt St Helen, 1980);

Vulcanul Krakatau
(inainte de eruptie
inceput de sec XIX si in
timpul eruptiei, 1883)

http://en.wikipedia.org/wiki/Krakatoa

Mt Saint Helen, 1980 (USA)

Tipuri de lave

Lave riolitice (continut ridicat de silice)

Se formeaza in zonele cu crusta continentala; au
temperaturi mai scazute (600o C), fluiditate
scazute, viteze mici de deplasare (de zece ori mai
mici decit cele bazaltice); eruptiile sunt foarte
explozive;
ex: Yellowstone.

Yellowstone area

Fazele eruptiilor vulcanice

Trei faze principale
Faza preeruptiva cutremure de mica adincime, derglari
ale debitului apelor, izvoare termale, agitatia animalelor
Faza eruptiva emisii de fum, emanatii de gaze, explozii,
curgeri de lave. Eruptii succesive, intermitente, ploi
acide, topirea ghetarilor din zonele inalte curgeri
masive de cenusa si apa = LAHAR
Lavele acide eruptii explozive
Lavele bazice eruptii linistite
Faza post-eruptiva durata mare emanatii de gaze,
izvoare termale, gaze

Produsele activitatilor vulcanice

Functie de starea lor: solide, lichide, gazoase
Produse vulcanice solide = PIROCLASTICE (
foc), ( rupt, fragment)
Blocuri vulcanice dimensiuni mari
Bombe vulcanice solidificare in momentul exploziei
Lapili dimensiuni centimetrice
Nisipuri si cenusa vulcanica
Acumularea produselor vulcanice = ROCI
PIROCLASTICE
Brecii (cimentarea blocurilor)
Aglomerate (cimentarea bombelor)
Ignimbrite (elemente semiincandescente sudate)
Aglomerate lapilice
Tufuri (cinerite) (acumularea cenusii vulcanice)
Tufite mixte (material vulcanic si sedimentar)

Lapili

Bombe vulcanice

Blocuri vulcanice

Cenusa vulcanica

Sectiune printr-un aparat vulcanic

Produse piroclastice

Tuf si tufit / afloriment / La Grunj - Buzau

Produsele vulcanice lichide

Produse vulcanice lichide : lava si apele juvenile
LAVA - Temperaturi de peste 1200 km
Lave acide (continut mai mare de SiO2)
Lave bazice (sarace in SiO2)

APELE JUVENILE
Rezultata din chimismul lavelor
Pot antrena si APA VADOASA (din infiltrarile de la suprafata)
Formeaza izvoare cu diverse tipuri de manifestare

SOFFIONI permanente, T>100 grade, din lava

GEYSERELE izvoare fierbinti, intermitente, apa secundara
IZVOARE CARBONATICE apa vadoasa, termale sau reci

Geysere

http://www.hanksville.org/daniel/geology/geyser
s.html

Produsele activitatilor vulcanice

Produse vulcanice gazoase
FUMAROLELE T > 200 C
USCATE T > 1000 C

H2, Cl2, S, N2, O2, CH4

ACIDE 270 1000 C

Cloruri, acizi, sulfati

ALCALINE 270 200 C

NH4OH
SOLFATARE T 200 40 C
MOFETELE T< 40C
Bogate in CO2, N2, H2,
CH4

Clasificarea vulcanilor
Dupa forma zonei de eruptie

Cratere centrale
Eruptie liniara (in lungul unei fracturi)
Caldere
Platouri de lava / Trape

Dupa locul eruptiei: subaerieni, subacvatici

Dupa forma conului: de tip scut, stratovulcani, de cenusa
Dupa modul de manifestare a eruptiei
Linistite lave bazice
De tip Islandic (linistite, lave bazice) Islanda
De tip Hawaiian (eruptie centrala, lave bazice)

Exploziva lave acide

De tip Strombolian (eruptii continue)

De tip Vulcanian
De tip Peleean (cu nori de gaze Nuees Ardentes)
De tip Vezuvian / Plinian CALDERA
De tip Bandai lave acide consolidate in adincime si expulzate

Morfologia zonei de eruptie

Eruptii centrale
-Cratere Depresiuni formate in
urma eruptiei materialului
- Caldera Depresiuni largi
formate in urma prabusirii /
expulzarii tavanului camerei
magmatice

Eruptii liniare
Platouri de lava - Formate in
urma eruptiilor liniare (fisuri,
crapaturi), au intinderi de mii
de km

Vulcani subaerieni
KRAKATAU: Cea mai mare eruptie?

26 August 1883 Krakatau ("Krakatoa") in Indonesia / O insula practic necunoscuta

Cenusa a ajuns in atmosfera blocind lumina soarelui / ajuns pina in New York
Explozia a fost auzita pina la 5000 km / A generat tsunami mari valuri de 40 m
observate in Oceanul Indian Ocean, Oceanul Pacific, Coasta de Vest a SUA

pilow lava - actuale

Vulcani
subacvatici

pilow lava vechi, scoase la suprafata

de miscarile tectonice

Forma conului
Stratovolcani / Vulcani stratificati
(Mt. St. Helens, Mt. Fuji)

Volcani de tip aplatizat (shield)

(Hawaii)

9 - 150 km (Hawaii)
3 - 15 km (Vesuvius)
.3 - 1.5 km

Vulcani de cenusa / scorie

(cinder)

Vulcani stratificati

Vulcani aplatizati / Shield

Prodomina curgerile de lava
Muana Loa cel mai mare vulcan din lume

http://hvo.wr.usgs.gov/maunaloa/

Photograph by J.D. Griggs on January 10, 1985

Conuri de material piroclastic / cenusa

Photograph by J.P. Lockwood on 1 December 1975

http://volcanoes.usgs.gov/Products/Pglossary/CinderCone.html

Modul de manifestare
a eruptiei

Este determinat de tipul

exploziei si de dimensiunea
coloanei de material expulzat

USGS

Eruptie linistita,
liniara
Tip Islandic

http://www.nat.is/travelguideeng/geology_volcanic_act

Tipul Hawaiian (Hawaii)

Eruptii dominate de curgerea

lavelor
Lipsa unor coloane semnificative
de cenusa
Explozii de dimensiuni reduse

http://www.google.com/search?
hl=en&rlz=1W1GGLL_en&q=lava+classification+ppt&a

Eruptii Stromboliene (Stromboli)

Explozii intermitente, fintini de lava bazaltica, un singur crater
Eliberari de gaze vulcanice la fiecare citeva minute
Materialul vulcanic: cenusa, lapili, bombe

Eruptii de tip Vulcanian (Vulcan)

Eruptii moderate, la intervale mari de timp. Material solid, de tip andezitic,
magme gazoase

In mitologie, atelierul zeului

Hefaistos / Vulcan, originar din
insula greceasca Lemnos

Eruptii de tip Peleean

Similare celor de tip Vulcanian
dar cu o cantitate mare de nori
de gaze fierbinti
Nues ardentes / Mount Pelee
1902)

Eruptii de tip Plinean

/ Vezuvian (Vezuviu)
- Foarte explozive
- Mari pauze intre eruptii\Coloane de
material vulcanic ce ajung pina in
stratosfera > 11 km
-Materialul poate ramine in stratosfera
o perioada indelungata
-Numele dupa Vulcanul Vezuviu /
Pliniu cel Tinar / Pliniu cel Batrin a
murit in timpul eruptiei din anul 79 DC

Viziune artistica, din 1822, a

eruptiei Vezuviului (79 AD)
http://en.wikipedia.org/wiki/Plinian_e
ruption

Pompeii

Formarea de caldere
Vulcanul Tambora (Indonezia) stratovulcan, activ
Eruptia din 1815, 7/8 pe scara VEI, considerata

Eruptii de tip Bandai:

Muntele Bandai (Japonia)

Relatia dintre vulcanism si

tectonica placilor

Tip arc insular

Tip hot spot

Tip margine continentala

Java, Indonezia

Hawaii

Mt Ranier, USA

Arc insular
Subductue CO/CO

Divergenta
Rift

Vulcanism
de hot spot

Mafic intermediar
(Intrusiv)
Mafic intermediar
(Efuziv)

Bazaltic (intrusiv)
Bazaltic (extrusiv)

Bazaltic (intrusiv)
Bazaltic (extrusiv)

Rift

Vulcani hot spot

Arc vulcanic / Subductie

Topire partiala
(manta superioara)

Arc vulcanic
continental
Cru
sta
con
ti ne
nta
Lito
la
sfe
ra c
on t
n
ea
oc
ra
i ca

Manta

Zona de
subductie

fe
os

Litosfera
oceanica

Panase de manta
(Hot spot)

Mafic - Felsic (intrusiv)

Mafic - Felsic (extrusiv)

Lit

Magama

Crusta oceanica

Subductie continentala
CO / CC

1. Vulcani din zone

divergente / Rift

Rift
medio-atlantic
(subaerian Islanda)

Rift
medio-atlantic
(submarin)
Placa cana
ri
- ame
d
r
o
N

Pla
eura ca
siati
ca

Topire partiala
(manta superioara)
Magama

Roci bazaltice (intrusive)

Roci bazaltice (extrusive pillow lava)

2. Vulcani de tip arc insular

Arc inslar
Subductie placa oceanica placa oceanica
Roci mafice intermediare
(Plutonic / Vulcanic)
Vulcani de tip arc-insular

Zona de subductie
Litosfera oceanica

3. Vulcani de margine continentala

Arc vulcanic continental

Zona Subductie
Mafice la felsice (intrusive)
Mafice la felsice (extrusive)
Zona de subductie

Crusta oceanica

a
er
sf ica
to n
Li cea
o

Cr
us
Lit
ta
os
co
fer
nt
ine
ac
nt
on
ala
tin
en
ta
la

Vulcan de margine
continentala

4. Vulcani de tip hot spot / puncte fierbinti

Hot - spot
Roci bazaltice extrusive
Roci bazaltice intrusives

Vulcan de tip hot-spot

Panas de manta
(hot spot)

Manta

http://www.biosbcc.net/ocean/marinesci/02ocean/hwgeo.htm

Distributia vulcanilor de tip hot-spot / puncte fierbinti

2/3 dintre vulcani Cercul de Foc al Pacificului

Impactul vulcanismului
- Asupra evolutiei geologice a Pamintului
- Asupra comunitatilor umane
- Hazard natural
- Risc natural

Magmatism / Vulcanism (90% din crusta)

Corpuri magmatice
Muntii vulcanici

Crearea continentelor
Surse de viata (venturile hidrotermale)
Aparitia / evolutia speciei umane?
Crearea atmosferei & si oceanelor
Rol activ in miscarea placilor
Schimbari climatice / extinctii

NAMIBIA IN AFRICA

Pamintul la inceputul formarii

atmosferei si oceanului plantar
reconstructie

Provincii magmatice mari (Large Igneous Province LIP), in domeniile

continental si oceanic

PLATOURI
OCEANICE
curgeri masive de
lave

Supervulcani
submarini, curgeri
masive intr-un timp
relativ scurt
(mii/milioane de
ani)

Shatsky Rise
(> 400.000 kmp,
<2000 m)

Provincii magmatice mari (Large Igneous Province LIP), in domeniul

continental
Curgeri masive de lave (TRAPE)

Extinctii
K/T (Cretacic / Tertiar); Permian / Triasic
Deccan Traps / Platoul Deccan India
3,500 metri grosime de curgeri vulcanice
500,000 kmp intr-un interval
de timp de 1 milion de ani
Cresterea temperaturii
globale cu 4 7 grade
Celsius.
A contribuit / a determinat
disparitia dinozaurilor

http://news.nationalgeographic.com/news/bigphotos/

Curgerile vulcanice din Siberia (trape)

Virsta 250 m.a; Durata curgerilor 1 m.a.; Suprafata = Europa de West
Combinatie de curgeri si eruptii explozive)
Posibil impact extinctia de la limita Pz/Mz (90% din specii) (Great Dying)

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Extent_of_Siberian_traps_german.png

Impact asupra evolutiei vietii

Izvoare submarine fierbinti / Venturi / Originea vietii ?

Evolutia hominidelor stabilita pe baza descoperirilor paleontologice

(Zona Riftului African) / Ipoteza unei corelatii intre evolutie si existenta
zonei de rift / activitate vulcanica

Impactul asupra comunitatilor umane

The Last Day of Pompeii , Karl Briulov (1830-33)

Potential distructiv
foarte mare

Principalii vulcani activi / potential de eruptie

 Nuclee ardente (curgeri

piroclastice)
Bombe vulcanice
Gaze
Lahars (curgeri de
noroi)
Alunecari de teren
Tsunami
Cutremure
Schimbari climatice

Masurarea intensitatii unei eruptii

vulcanice
- Indice de explozivitate vulcanica
(Volcanic Explosivity Index (VEI))
- Identificarea intensitatii eruptiilor mari
din ultimele 400 m.a. (supervulcani
48 supervulcani (VEI - 8)

http://volcanoes.usgs.gov/Imgs/Jpg/Photoglossary/VEIfigure.jpg

Nuee ardente:
Mt. Pelee, 8 mai, 1902
St. Pierre, Martinica

LAHAR

fum, cenusa, caldura

2 supravietuitori

Caldera / distrugei dupa

eruptie

Impact asupra climatului / vietii /

extinctii
Vulcanul Toba (Indonezia) Cea mai mare eruptie (VEI 8) din ultimul milion de ani
/ Scaderea temperaturii cu 3 5o C, o racire globala pentru 1000 de ani,
reducerea populatiei umane (blocaj genetic) (Toba catastrophe theory)

Anul fara vara (1816)

Eruptia vulcanului Tambora, Indonezia, 1815

Tsunami

gaze: H2O, SO2, H2S, CO2

Lake Nyos, Camerun, 1986
maare

Jet stream
Curent puternic de aer, la limita
dintre troposfera si stratosfera
Descoperit dupa explozia
vulcanului Krakatau (1883)
A influentat raspindirea cenusii
vulcanului Eyjafjallajkull si orpirea
zborurilor in 20 de state (2010)

Eruptia vulcanului Eyjafjallajkull (Islanda)

Aprilie Octombrie 2010 / Vulcanul este situat intr-o zona acoperita de gheata
Mai multe faze
- Faza 1 lave bogate in olivina, bazalt, andezit;
- Faza 2 exploziva cenusa bogat in sticla vulcanica. Valoare 4 VEI

Sursa hidrotermale

Ash, SO2, CO2, aerosoli

Sursa de caldura
Extinctii ?

Observatii:
Deplasarea

Deformarea crustei

Masuratori satelitare

Gazele
SO2/CO2

Colectare

Monitorizare continua

Seismicity:

Fuji / Japonia

Vulkaneifel
Messel
Sf Ana

Vulcania / Auvergne
Hateg

Racos

Pompei
Stromboli

Capadocia
Lesvos

European Geoparks Network

2000 2012 (4 la 52 geoparcuri)

Stromboli / Insulele Eoliene

Uli Premival horse

Messel Pit

Messel Pit: o fereastra in istoria Pamintului,

47 ma

Originals: Naturmuseum Senckenberg, Frankfurt/M.; Hessisches Landesmuseum, Darmstadt

Ida
Darwinius masillae

Messel Pit Educational Centre

Vulkaneifel Geopark - Germania / Maar

Willi Bazalt family

Rodolpho Phacops, Gabi Pyroxen, Anna Sandalina, Oscar Dolomit,Theo
Limestone, Elvira Rugosa, Hansi Sandstein, Lisa Maar.

Petrified
Forest
Park

Sigr
i
Mytilini

Lesvos Petrified Forest Geopark

Vulcania
www.vulcania.com
Auvergne (Clermont Ferrand),
Franta

Concluzii

Magmatismul Vulcanismul geoprocese majore la nivelul mantalei

scoartei terestre recircularea materialului din interior si impact asupra
continutului crustei, atmosferei, hodrosferei;

Diferite tipuri de magme si lavel - chimism diferit influntat de temperatura

de cristalizare/topire a mineralelor, presiune, locul de formare;

Corelatie directa intre tectonica placilor litosferice si procesele

magmatice / vulcanice

Vulcanismul are un impact major asupra evolutiei Pamintului /

Comunitatilor umane (aport de material, extinctii / speciatii, hazard, sursa
de materii prime / suport pentru viata

Fenomen geologic spectaculos a generat o parte din patrimoniul

geologic mondial

Pentru examen

Magma / magmatism / cristalizare

Textura rocilor dimensiunea cristalelor pentru rocile intrusive
e.g., granite) a rocilor extrusive Ie.g. bazalt)
Lavele / tipurile de lava
Vulcanii. Clasificare, produsele vulcanice
Roci mafice, felsice, intermediare
Tabelul (relatia temperatura A,Q, P +/- Fe, Mg, Ca tipurile de
roci)
Forma corpurilor magmatice
Vulcanismul si placile tectonice (compozitia)
Impactul vulcanismului

Surse utilizate

1. Press, F., Siever, R., 1998 Understanding Earth, WH Freeman and Company, 682 p
2. http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ocw.ceu.edu/geology/geology
3. http://pcwww.liv.ac.uk/~hiatus/Resources/index.htm

Surse folosite

1.
2.
3.
4.
5.

Press, F., Siever, R., 1998 Understanding Earth, WH Freeman and Company, 682 p
http://images.google.com/imgres?imgurl=http://ocw.ceu.edu/geology/geology
http://pcwww.liv.ac.uk/~hiatus/Resources/index.htm
www.scotese.com
http://www.nasa.gov/offices/education/about/index.html