Accidentul vascular cerebral

Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, insa nu se poate regenera in
totalitate (vindecare ad integrum).
Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular cerebral pot prelua cu succes functia
esutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite funcii anterior alterate i persoana n
cauz reuseste sa-si controleze treptat ariile cerebrale deficitare.
Cu toate c 15-30% dintre pacientii cu accident vascular cerebral raman cu cel putin o
dizabilitate permanenta, mai mult de jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si recastige
majoritatea functiilor, independent.
1.Generaliti
Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea
procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit un AVC.
Reabilitarea trebuie instituit ct mai curnd posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti
normale.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difer de la o persoana la alta,
ns au aceelasi scop si anume:
- dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte
persoane
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular
cerebral
- integrarea corespunzatoare n familie i comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate n cteva
luni, nsa altele pot s persiste pentru ntreaga via.
Trebuie s se rein c reabilitarea trebuie nceput ct mai repede, deoarece exist o
ans mai mare de recuperare n acest stadiu precoce.
Dizabilitile se accentueaza i raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se
recomanda instituirea unui program de reabilitare cat mai curand posibil.
2.Tipuri
Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de
localizarea si extinderea cerebrala a leziunii cauzatoare.
Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral, includ:
tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii).
Pot sa apara scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare, mobilizarea dificila sau imposibila a
unui membru (pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia
sensibilitatii pentru durere, stimuli mecanici sau termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si
organelor interne
tulburari de perceptie care consta in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute,
imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului

probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau de
memorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un AVC si sunt obiectivate prin pierderi de
memorie, dificultate n scrierea unor cuvinte sau n citirea i ntelegerea acestora, dificultate n
exprimarea unor ganduri sau sentimente.
probleme emotionale, sunt destul de des ntlnite dupa un accident vascular cerebral. Pot sa apara
anxietatea, depresia, frustrarea, agresivitatea sau frica. Dintre acestea, depresia se poate agrava n
timp si poate necesita tratament psihiatric corespunzator.
Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odat cu iniierea programului
de reabilitare.
3.Recuperarea sau permanentizarea dizabilitatilor post AVC
Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, nsa nu se poate regenera n
totalitate (vindecare ad integrum).
Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular cerebral pot prelua cu succes functia
tesutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite functii anterior alterate si persoana n
cauz reuseste sa-si controleze treptat ariile cerebrale deficitare.
Cu toate ca 15-30% dintre pacientii cu accident vascular cerebral raman cu cel putin o
dizabilitate permanenta, mai mult de jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si recastige
majoritatea functiilor, independent.
Recuperarea depinde de localizarea si extinderea tesutului cerebral afectat de accidentul
vascular cerebral precum si de capacitatea de preluare a functiilor neurologice deficitare a portiunii
de encefal sanatos.
De asemenea, creierul are o capacitate mare de adaptabilitate si ajuta organismul sa gaseasca
noi metode de a desfasura activitatile obisnuite.
Nu trebuie sa uitam si de recuperarea emotionala a pacientilor care au suferit un accident
vascular cerebral, care poate fi realizata prin consiliere psihologica sau tratament medicamentos.
Recuperarea pacientului poate fi destul de dificila, fiind necesare o rabdare si gandire
pozitiva pe tot parcursul acesteia.
Sprijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor este de asemenea foarte important
in reabilitarea pacientilor.
Primele 36 de luni de la accidentul vascular cerebral constituie perioada de timp n care
sunt recuperate majoritatea dizabilitatilor, cu toate ca unele probleme sunt ameliorate pe parcursul
anilor si depind de mai multi factori (ntinderea si localizarea leziunii cerebrale, vrsta pacientului,
patologia asociata, tratamentul efectuat).
Perioada de recuperare difer de la o persoan la alta si este de cele mai multe ori un proces
care dureaz ntreaga via.
4 . Specialitii
In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi
specialisti care lucreaza n echip si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare.
Acestia sunt:
- fiziokinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare, echilibru si
coordonare
- specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca unele abilitati esentiale
pentru supravietuire, precum mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul, cititul

- logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi metode de comunicare verbala sau
non verbala. De asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire, poate ajuta de asemenea
la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (inghitire)
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou activitatile cotidiene si
sociale efectuate si naintea accidentului vascular cerebral
- specialistul ortoped, poate recomanda n unele cazuri folosirea unor proteze speciale care ajuta la
corectarea unor diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient n parte n functie de necesitile
acestuia
- consilierul vocational, poate ajuta pacientul s-si gseasca o noua slujba sau ocupatie in functie
de abilitatile acestuia.
5.Dizabilitatile post AVC
Dizabilitatile initiale
Dizabilitatile si capacitatea de recuperare dupa un accident vascular cerebral depind de mai
multi factori:
portiunea de creier afectat (daca este sau nu la nivelul emisferei dominante)
ariile cerebrale afectate (fiecare arie controleaza o anumita functie a organismului)
suprafata si adancimea leziunii cerebrale
starea generala de sanatate si bolile asociate.
Dizabilitatile care afecteaza sistemul muscular si miscarea sunt:
- slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate cauza tulburari de mers, imposibilitatea
de apucare a obiectelor (prehensiune). De obicei partea emisferei cerebrale afectate determina
simptome pe hemicorpul de partea opusa (datorita incrucisarii fibrelor la nivelul trunchiului
cerebral)- rigiditate si artralgii (durere articulara). O persoana care a suferit un accident vascular
cerebral si care are slabiciune musculara accentuata, prezinta de asemenea si durere a articulatiilor
adiacente datorata lipsei miscarii active a membrului respectiv. De aceea este foarte important ca
pe tot parcursul recuperarii sa se incurajeze miscarile active, respectiv pasive ale membrului
afectat.
Exercitiile de recuperare a fortei musculare sunt importante pentru a evita atrofia
fibrelor musculare si a asigura forta musculara necesara recuperarii
- spasticitate musculara (spasme si contracturi musculare), apar in asociere cu celelalte tulburari
musculare si neurologice secundare accidentului vascular cerebral. Medicul neurolog poate
recomanda tratament medicamentos, care amelioreaza simptomatologia (substante medicamentoase
care blocheaza influxul nervos)- tulburari de sensibilitate si termoreglare, sunt neplacute insa nu
sunt considerate grave, predispun pacientul la accidentari (arsuri, degeraturi, echimoze)- durere,
furnicaturi- tulburari de mers si coordonare a miscarilor- disfagie (tulburari la inghitire)
- probleme digestive si urinare, apar destul de frecvent in contextul unui accident vascular
cerebral. Incontinenta urinara (probleme in retinerea urinii in vezica urinara), constipatie cronica
(tranzit intestinal incetinit), episoade de diaree (rar), balonare postprandiala (dupa mancare),
defecatie dificila.
Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si unele manifestari de ordin
emotional si informational, precum:
- afazia, care se prezinta sub forma tulburarilor de vorbire si limbaj si este datorata lezarii portiunii
stangi a creierului, unde este localizat centrul nervos responsabil de controlul limbajului. Unele

persoane cu afazie nu inteleg sensul cuvintelor scrise sau vorbite si isi exprima cu greutate propriile
ganduri si simtiri
- problemele cognitive si de memorie, apar in momentul in care sunt lezate anumite arii din encefal
care controleaza costienta, capacitatea de invatare sau memoria. Pacientul relateaza tulburari de
concentrare, invatare cu amnezie retrograda sau anterograda.
Toate aceste tulburari fac dificila efectuarea unor activitati obisnuite mai mult sau mai putin
complexe. In unele cazuri, pacientul nu este constient de problemele pe care le are si ii este foarte
greu sa se adapteze la cerintele sociale obisnuite.
- tulburarile de perceptie, constau in probleme legate de aprecierea corecta a distantei, pozitiei,
orientarii temporo-spatiale, perceptia gresita a formei lucrurilor- probleme legate de afectarea
hemicorpului, cum se intampla atunci cand persoana in cauza nu mai poate realiza anumite
comenzi a jumatatii de corp afectate de accidentul vascular cerebral (campul vizual diminuat pe
hemicorpul de aceeasi parte, imposibilitatea rotirii capului catre partea afectata).
Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale corpului ca fiind proprii (in special in cazul
pacientilor care au si tulburari senzitive pe aceleasi segmente). In unele cazuri, mai rare, sunt
identificate anumite bizarerii.
De exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea acestuia cu functia lui (stie cum arata
o furculita insa nu stie la ce si cum se foloseste sau stie cum arata o masina, dar nu mai stie cum se
conduce sau cum se porneste).
In alte cazuri, exista o perceptie gresita asupra orientarii in spatiu (lucrurile i se par mai
aproape sau mai departe decat sunt n realitate)
- problemele emotionale, nsoesc deseori tulburarile neurologice si sunt materializate prin
frustrare, frica, agresivitate, anxietate, depresie.
Aproximativ o treime dintre pacientii mai in varsta de 65 de ani care au suferit un accident
vascular cerebral prezinta sindrom depresiv.
In cazul in care acesta persista se recomanda tratament medicamentos de specialitate (de
catre medicul psihiatru).
6.Recuperarea initiala dupa AVC
Dupa cum am amintit si anterior, creierul are o capacitate mare de refacere, ariile nervoase
integre putand sa preia cu succes functiile zonelor encefalului afectate de accidentul vascular
cerebral.
Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ
scurt de timp de la accidentul vascular cerebral, de aceea este foarte important ca reabilitarea si
recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.
Recuperarea se poate initia dupa 24-48 de ore de la accidentul vascular cerebral,
imediat ce pacientul este stabil hemodinamic.
Reabilitarea initiala necesita supraveghere medicala atenta. Pacientul este incurajat sa
se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze
pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a
doua oara).
Recuperarea initiala
Variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: localizarea si
extinderea leziunii, varsta pacientului si bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar
(asistente, infirmiere, fiziokinetoterapeut) precum si a familiei si prientenilor.
Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie
medicala (de recuperare medicala).
Specialistul fiziokinetoterapeut sau medicul specialist de recuperare medicala va stabilii
mpreuna cu pacientul un program de reabilitare care inlude o serie de exercitii fizice,
tratament medicamentos (daca este necesar) si consiliere psihologica.
Reabilitarea este un proces ndelungat care poate s devin frustrant i care poate s
declanseze episoade recurente de depresie.
In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de
specialitate.
Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca
reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea.
Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai
usor peste acestea.
7. Recuperarea pe termen lung dupa AVC
Pentru majoritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral, reabilitarea este
un proces care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita uneori tratament zilnic (de
exemplu aspirina, pentru a preveni atacurile ischemice viitoare, medicatia antihipertensiva, care
scade riscul aparitiei unui accident vascular hemoragic).
8.Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient cu AVC
Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi
uneori dificila din mai multe motive.
Recuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa rabdare, minime cunostinte medicale
precum si un suport material adecvat.
Majoritatea apartinatorilor sunt ingrijorati de faptul ca nu vor putea oferi sprijinul
corespunzator pacientilor cu dizabilitati. Pe langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori conteaza si
sprijinul emotional, in special in momentele in care apare depresia.
Echipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferii
toate informatiile necesare ingrijirii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.
9.Sfaturi privind ngrijirea pacienilor cu dizabiliti dup un AVC:
- oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator
- integrarea ntr-un program de recuperare
- ncurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
- participarea n diferite programe educationale
- ncurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale
- supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament medicamentos, exercitii
fizice).
10.Profilaxia unui nou accident vascular cerebral
Exista mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral care nu sunt influentabili
prin profilaxie.
Cu toate acestea exista anumiti factori de risc care pot fi ns evitai si anume:
- hipertensiunea arteriala

- boala cardiaca ischemica

- dislipidemia (in special hipercolesterolemia)
- diabetul zaharat
- obezitatea
- consumul excesiv de alcool
- fumatul
- consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola)
- consumul de droguri (mai ales cocaina).
PROFILAXIA
Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata. Pe langa
administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:
- exercitiul fizic regulat
- limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi animale, alimente procesate,
dulciuri concentrate
- consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.
Adoptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. Niciodata nu e prea tarziu sa se
adopte schimbarea modului de viata, acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este instituit
mai repede.
Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post
accident vascular cerebral, deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivante poate sa
salveze viata pacientului.
11.Profilaxia medicamentoasa a AVC recidivant
Pe langa nscrierea ntr-un program de reabilitare corespuzator, este necesara instituirea unui
tratament medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou accident vascular cerebral.
Sunt recomandate urmatoarele clase de medicamente:
- medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea trombocitelor, care pot forma trombi).
Aspirina este cel mai des folosita in acest scop, existand multiple studii medicale de specialitate
care au dovedit eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de
miocard
MEDICAMENTE
- medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare lunara a
timpilor de coagulare pentru a preveni sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai
des folosite in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele)
- medicatia hipocolesterolemianta este reprezentata prin 2 grupe de medicamente care sunt folosite
in tratamentul dislipidemiilor, statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul
trigliceridelor
- medicatia antihipertensiva este reprezentata de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibitorii
enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de angiotensia II, agentii beta
blocanti si diureticele.
Optiuni de medicamente in reabilitarea dupa un AVC
Exista mai multe tipuri de medicamnete care se pot administra pe tot parcursul reabilitarii
dupa accident vascular cerebral. Dintre acestea amintim:

- medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi de serotonina, antidepresivele

triciclice, anticonvulsivante (folosite ca medicatie antalgica)
- medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral, atunci cand apar
tulburarile de somn (insomniile). Dintre medicamentele prescrise de medicul specialist amintim:
antidepresivele (trazodone, mirtazapine) care au si un efect sedativ
- medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un accident vascular cerebral. Cel mai
des utilizat este alprazolamul (Xanax), care reduce anxietatea si nervozitatea. Alte medicamente
utilizate in reducerea anxietatii sunt benzodiazepinele (lorazepamul), tranchilizantele minore si
sedativele, care pot insa creea dependenta
- medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamnete din clasa
neurolepticelor (haloperidol, risperidol, olanzapina), antipsihoticelor sau anticonvulsivantelor
- medicatia care ajuta la restabilirea tonusului general, precum metilphenidatul, este folosit in
primele stadii ale reabilitarii dupa un accident vascular cerebral
- medicatia care ajuta la mbunatatirea atentiei si creste capacitatea de invatare, precum
dextroamfetamina este folosita deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creea
dependenta).
12.Viata dupa un AVC
Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar recuperarea unor
disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari familiale si
sociale corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.
Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul pacientilor cu accident
vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului, dintre acestea amintim:- ingustarea
campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatrea de a vedea anumite lucruri decat daca
intoarce capul in aceea directie)- reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele
cazuri pacientul nu isi simpte partile corporale afectate)- dificulati de concentrare, confuzii,
amnezie retrograda sau anterograda (pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele
calendaristice, etc)- dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere- tulburari legate de activitatile
cotidiene (imbracare, gatit, igiena).
Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot pune in pericol
viata acestuia sau a altor persoane (sofatul, manevrarea unor utilaje).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie, precum
oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul de eventualele accidentari (iluminarea
corespunzatoare a incaperilor, evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier
corespunzator, etc).
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite activitati
mai lent sau dezorganizat, mai ales cand acestea le par nefamiliare. In aceste cazuri apar anxietatea
si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. Sprijinul familiei si prietenilor este extrem de
important in aceste cazuri.
Evolutia si prognosticul AVC
Un AVC poate evolua n 3 moduri:
1)progresiv, cu agravarea simptomelor si cu sfrsit letal
2)regresiv, cu ameliorarea simptomelor neurologice, a simptomelor cardiovasculare si revenirea
treptata a constiinei
3)remitent, cu agravari si ameliorari periodice n legatura cu cauza cu care a provocat coma si cu
complicatiile care se pot ivi.

Durata comelor variaza de la cteva ore pna la 3-6 ore si chiar mai mult. n general, coma
epileptica dureaza mai putin de o ora, rareori cteva ore.
Coma traumatica poate dura de la 7 la 16 ore. De multe ori, o coma la nceput mai putin
adnca, cu pastrarea deglutitiei, a reflexelor de aparare la excitanti nocivi puternici si cu miscari
spontane (coma vigil) poate trece, treptat, ntr-o coma profunda, cu pierderea reflexului de
deglutitie, a reflexului de tuse si a reflexelor de aparare mpotriva excitantilor nociceptivi, orict de
puternici ar fi (coma carus).
Prognosticul comei depinde de profunzimea ei, de cauza care a provocat-o si de intervalul
care a trecut de la instalarea starii comatoase pna n momentul cnd bolnavul poate avea un ajutor
medical corect si energic.
n coma diabetica, tratamentul insulinic precoce bine condus poate salva viata bolnavului.
Daca n 24 de ore nca nu s-a administrat insulina, prognosticul se agraveaza.
n traumatismul cranio-cerebral, pierderea constiintei mai mult de 6 ore indica leziuni grave.
Aparitia unor anumite simptome arata agravarea comei. Printre aceste simptome sunt:
- spasme tonice spontane si spasme la manevrele de provocare a reflexelor de aparare, proiectarea
puternica a buzelor si mentinerea lor tonica n aceasta pozitie, cnd se ncearca introducerea de
lichide n gura bolnavului (reflexul de trompa); - -strngerea puternica a maxilarelor, cnd se
introduce o lingura n gura (reflexul de bulldog);
- pierderea reflexelor de deglutitie si de tuse.
- aritmia pe fond cardiatic este un simptom grav n coma infectioasa; pericardita, convulsiile
ntuneca prognosticul n coma uremica. (Convulsiile la nceputul unei come nu sunt un simptom
grav)
Un simptom de alarma este dilatarea pupilelor care au fost la nceput n mioza,
simptom care arata hipotonie a muschiului constrictor al pupilei. (Dilatarea pupilei n prima
faza a comei prin intoxicatie cu atropina nu influenteaza prognosticul datorita paraliziei
parasimpatice)
Un alt simptom grav este deshidratarea organismului. Edemul pulmonar, sughitul,
respiratia Cheyne-Stokes, cianoza progresiva, racirea extremitatilor, sudorile reci, anunta sfrsitul
letal. Bolnavul ia aspectul obisnuit al fazei preagonice, prezinta ochi adnciti n orbite, obrajii si
tmplele excavate, nasul subtiat, o culoare usor caramizie a fetei.
La examenul fundului de ochi se constata semnele unei retinopatii hipertensive n plina
evolutie, cu edem papilar, exsudate si hemoragii retiniene. Des apar obnubilari trecatoare ale
vederii, durnd cteva secunde sau minute.
Uneori merge spre coma si exitus prin hemoragie cerebrala, alteori tratamentul o reduce, dar
prognosticul ndepartat este serios daca hipertensiunea arteriala persista.
Hemoragia cerebrala este o complicatie iminenta care ntuneca prognosticul.
Tratament
Profilactic
Tratamentul insuficientei circulatoare acute a creierului. Tratamentul profilactic
comporta masurile obisnuite igieno-dietetice si medicamentoase ale bolii hipertensive, sau ale
afectiunii vasculare initiale.