Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prepoziiile n german sunt unul dintre cele mai dificile elemente ale limbii, ntruct nu exist o
coresponden cu o alt limb, ele trebuiesc nvate ntr-un mod intuitiv. Astfel cea mai bun solu ie este
expunerea fa de materiale n limba german, cititul de cri, ziare etc.
Clasificare:
1. Prep. care cer acuzativul
bis(pn), durch(prin), fr(pentru), gegen(mpotriva), ohne(fr), um(la, n jurul), entlang(de-a
lungul), wider(mpotriva)
5.
ohne - fr
Ohne ihre Katzen ist Frulein Meier traurig.
Frulein Meier este trist fr pisicile ei.
6.
um - la, n jurul
Um sechs Uhr ist sie gewhnlich hier.
La ora ase ea e de obicei aici.
Der Brieftrger luft um die Rennbahn.
Potaul fuge n jurul pistei de alegri.
7.
wider - contra, mpotriva
Das ist wider meinen Willen.
Asta este mpotriva dorinei mele.
8.
entlang - de-a lungul
Er ging an der Allee entlang spazieren.
El a s-a plimbat de-a lungul aleii.
2. Prep. care cer dativul
1.
auer - n afar, afar de, cu excepia
Auer dir ist niemand da.
n afar de tine nu mai e nimeni aici.
2.
bei - la, lng, cu, de,
Das kommt selten bei ihm vor.
Asta i se ntmpl rar.
Er hat Geld bei sich.
Are bani la el.
Er wohnt bei der Brcke.
El locuiete lng pod.
3.
mit - cu
Das Kind spielt mit seinen Freunden.
Copilul se joac cu prietenii lui.
Er fhrt mit dem Bus.
Merge cu autobuzul.
4.
nach - dup, spre
Nach der Vorlesung geht der Student in die Kneipe.
Dup cursuri, studentul merge n crcium.
Sie fliegt nach Europa.
Ea zboar spre Europa.
5.
seit - de, din, de la
Seit fast fnfzig Jahren gibt es bemannte Raumfahrt.
De aproape 50 de ani exist zbor al omului n spaiu.
6.
von - de, de la, despre
Schiller war ein Freund von Goethe.
Schiller a fost un prieten de-al lui Goethe.
Alles wurde von den Feinden zerstrt.
Totul a fost distrus de ctre dumani.
Von jetzt an
De acum nainte
7.
zu - la, spre, ctre
zum Beispiel
de exemplu
Sie wandte sich zum Fenster.
Alte prepoziii care cer genitivul : auerhalb, innerhalb, diesseits, jenseits, oberhalb, unterhalb.
Prepoziiile bicazuale
Prepoziii bicazuale (cu acuzativul i dativul)
Exist n limba german cteva prepoziii care cer cnd dativul, cnd acuzativul. Dativul este cerut atunci
cnd verbul exprim o stare pe loc sau o micare fr indicarea direciei(ntrebarea wo?), iar
acuzativul cnd verbul exprim o micare spre un loc anumit, o deplasare ntr-o
direcie(ntrebarea wohin?).
1.
an - la, pe (o suprafa vertical)
Das Bild hngt an der Wand.(dat)
Hngen Sie das Bild an die Wand. (ac)
2.
auf - pe (o suprafa orizontal)
Er legt den Brief auf den Tisch. (ac)
Der Brief liegt auf dem Tisch.
3.
hinter - ndrtul, dup, napoia
Er stellt sich hinter die Tr. (ac)
Er steht hinter die Tr. (dat)
4.
in - n
Ich nehme das Buch in die Hand (ac).
Das Buch ist in der Hand. (dat)
5.
neben - lng
Sie sa neben mir. (dat)
Sie setzte neben mich. (ac)
6.
ber - deasupra, pe partea cealalt
Die Sonne scheint ber den Bergen (dat).
Er geht ber eine Brcke. (ac)
7.
unter - sub
Das Buch fllt unter den Tisch (ac).
Unter dem Tisch liegt das Buch (dat).
vor - n faa
vor dem Haus stehen (dat)
vor das Haus treten (ac)
9.
zwischen - ntre
Er sa zwischen mir und ihm. (dat)
Er setzte sich zwischen mich und ihn. (ac)
Verbele cauzative i corespondentele lor
8.
Verbele stellen, legen, setzen sunt verbe care exprim direcia unei micri, i se numesc cauzative
pentru c cauzeaz o schimbare de stare a complementului lor. Corespondentele lor sunt stehen, liegen,
sitzen, care exprim o stare pe loc.
Astfel, verbele stellen, legen, setzen se ntrebuineaz ntotdeauna cu un complement direct, la acuzativ,
deci ele sunt tranzitive. Prepoziiile bicazuale care urmeaz aceste verbe vor cere ntotdeauna cazul
acuzativ.
Verbele stehen, liegen, sitzen sunt intranzitive, iar prepoziiile bicazuale care determin acest verb cer
dativul.
Verbul hngen poate fi sau tranzitiv sau intranzitiv, n funcie de cum este folosit.
De observat este faptul c verbele cauzative (inclusiv hngen tranzitiv) sunt slabe, iar corsepondentele lor
(inclusiv hngen intranzitiv) sunt tari.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul
Genitiv.
Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care
arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind;
pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia
- Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina
prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat
catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe
perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea atarnata pe
perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe
podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr
pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun
raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv
sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau
dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;
2. Prepozitii de timp
am+ Tag (zi)
sambata?
am+ Datum (data)
Prepozitii cu dativul
ab
de (la), incepand de
mit
cu
aus
din, de la
nach
auer
afara de , cu exceptia
nchst
pe langa
bei
nebst
dank
datorita, multumita
samt
cu, impreuna cu
entgegen
(in) contra
seit
din, de (temporal)
fern
departe de
von
gegenber
zu
la (miscare)
gem
zuwider
contrar, potrivnic
Mai jos aveti cateva exemple pentru prepozitiile folosite cel mai des.
ab - sens local sau temporal
Are sens local (punct de plecare in spatiu; von wo ab? , de unde?)
Abfahrt ab dem Hauptbahnhof.
Plecarea de la gara principala.
Wir fliegen ab allen greren deutschen Flughfen.
Zburam de la toate aeroporturile germane mari.
Are sens temporal (punct de plecare in timp; ab wann?, de cand?)
Ab dem 01. September ndern sich unsere Preise.
De la 1 septembrie se vor schimba preturile.
Die gnstigen Sommerfahrkarten sind ab Montag bundesweit gltig.
Biletele ieftine de vara sunt valabile de luni la nivel national.
aus - sens local, temporal, cauzalitate
Are sens local (desprinderea din interiorul unui spatiu sau al unui obiect; woher?,
woraus?, de unde?) sau sens temporal (punct de plecare in timp; aus welcher Zeit?
din ce timp?)
Um wie viel Uhr kommt Martina aus der Schule?
La ce ora vine Martina de la scoala?
Indica provenienta (woher? woraus? - de unde?) sau materia (woraus? de unde?).
Dieses Kleid ist aus echter Seide.
Aceasta rochie este din matase naturala.
Der Ring ist aus reinem Gold. Er stammt aus dem 12. Jahrhundert.
Inelul este din aur pur. Dateaza din secolul 12.
Poate exprima, de asemenea, cauza sau urmarea (warum? de ce?).
Er fhrt immer mit dem Auto zur Arbeit, seine Frau dagegen mit dem Bus.
El merge mereu cu masina la munca, pe cand sotia lui merge cu autobuzul.
Mit der Bahn fahren wir.
Noi mergem cu trenul.
nach - are sens local si temporal
Sensul local exprima directia geografica (wohin? unde?)
Die Mllers fahren im Urlaub mal wieder nach Spanien.
Familia Mller merge din nou in concediu in Spania.
Ich fahre nach Ungarn.
Eu merg catre Ungaria.
Er fhrt nach Moskau.
El merge catre Moscova.
Directia spre un punct cardinal, spre un spatiu (wohin? unde?)
Zum Bahnhof mssen sie die nchste Strae nach links abbiegen.
Catre gara trebuie sa virezi la stanga pe urmatoarea strada.
Die Fenster meines Zimmers gehen nach Sden.
Ferestrele din camera mea sunt spre sud.
Temporal exprima momentul in urma caruia se petrece o actiune (wann? cand?)
Er rief mich nach zehn Minuten wieder an.
M-a sunat din nou dupa 10 minute.
Nach dem Unterricht gehen alle gemeinsam in die Mensa.
Dupa cursuri, toti merg la cafenea.
Succesiunea (dupa, in urma; nach wem? conform cui? wonach? pentru ce?)
Bitte nach Ihnen.
Va rog, dupa dumneavoastra.
Er kam nach seinem Freund.
El a venit dupa prietenul sau.
Modelul (nach wem? wonach?)
Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu.
Aceasta este o replica dupa Grigorescu.
Er zeichnet nach der Natur.
El deseneaza dupa natura. (se inspira din natura)
Conformitatea (wonach?)
Meiner Meinung nach ist es zu teuer.
In opinia mea este prea scump.
Nach dem Gesetz ist er schuldig.
Dupa lege (coform legii), el este vinovat.
Meiner Meinung nach haben Sie recht.
Dupa parerea mea, ai dreptate.
seit - sens temporal
Are sens temporal si exprima o actiune inceputa in trecut care dureaza in prezent
(seit wann? de cand?)
Ich lerne seit einem Jahr Deutsch.
Eu invat limba germana de un an.
Seit gestern ist er hier.
De ieri este aici.
Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde.
Din acele zile ei erau buni prieteni.
Seit seiner Hochzeit mit Ludwina ist Georg nicht wieder zu erkennen.
De la nunta sa cu Ludwina, Georg este de nerecunoscut.
Seit seiner Ankunft in Deutschland ist der Student auf Wohnungssuche.
De la venirea sa in Germania, studentul este in cautarea unei locuinte.
Ich habe Jochen seit Monaten nicht mehr gesehen.
Nu l-am mai vazut pe Jochen de luni bune.
von - sens local si temporal
Sensul local indica miscarea dintr-un loc intr-o directie (woher? de unde? von wem?
de la cine?)
Ich komme von einem Freund.
Vin de la un prieten.
Are temporal prin precizarea unei date (vom wievielten?), a unei perioade de timp
(von wann - bis wann?) sau a varstei (in welchem Alter?).
Der Brief ist vom 20. April.
Scrisoarea este din 20 aprilie.
Es folgt eine Pause von zehn Minuten.
Este o pauza de zece minute.
Ich hatte vom 11. April bis zum 11. Mai Urlaub.
Am avut concediu de pe 11 aprilie pana pe 11 mai.
Ich mute von heute auf morgen wegfahren.
Ar trebuie sa plec de azi pana maine.
Von heute an habe ich Urlaub.
De astazi sunt in vacanta (concediu).
Goethe ist im Alter von 83 Jahren gestorben.
Goethe a murit la varsta de 83 de ani.
Sylvia kommt soeben vom Zahnarzt.
Sylvia tocmai s-a intors de la dentist.
Ist das Michaels Auto oder ist es von Peter?
Este masina lui Michael sau este a lui Peter?
Von Montag bis Mittwoch muss ich beruflich nach Stuttgart fahren.
De luni pana miercuri trebuie sa merg profesional la Stuttgart.
zu - info locale si temporale, date numerice
Schalke hat gegen Kln 0:2 verloren. (null zu zwei)
Schalke a pierdut cu 0:2 cu Kln. (zero la doi)
Du siehst sehr krank aus. Geh lieber schnell zum Arzt.
Arati foarte bolnav. Mai bine te-ai duce de urgenta la doctor.
1.
2.
3.
4.
Prepozitii bicazuale sau alternante cu D sau A:an, auf, hinter, in, neben,
ber, unter,vor, zwischen
5.
KONJUNKTIONEN
Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. Conjunctiile coordonatoare nu schimba structura frazei
si a propozitiilor. Cele subordonatoare fac ca verbul sa stea la sfrarsitul propozitiei pe care o introduc.
CONJUNCTII COORDONATOARE
GERMANA
ROMANA
und
si
oder
sau
aber
dar, insa
sondern
ci
denn
caci,pentru ca
entweder - oder
sau - sau
weder - noch
nici - nici
nu numai - ci si
bald - bald
cand - cand
teils - teils
o partial - partial
atat - cat si
einerseits - andererseits
mal - mal
cand - cand
CONJUNCTII SUBORDONATOARE
GERMAN
ROMANA
dass
ca
als
wenn
cand,(actiune repetabila)
whrend
in timp ce
bevor/ehe
inainte sa
bis
nachdem
dupa ce
sobald
de indata ce
seit/dem
de cand
solange
sooft
als
cand, pe cand
wie
als ob/wenn
ca si cum/cand
so dass
asa incat
damit
ca sa, pentru ca sa
weil
fiindca, pentru ca
da
deoarece
zumal
mai ales ca
obwohl
desi, cu toate ca
obgleich
desi
trotzdem
cu toate acestea
wenn
daca, cand
falls
in caz de
DAS ADVERB
Adverbele sunt parti de vorbire, care nu dispun de un sistem flexionar ca adjectivele, cu care unele adverbe coincid formal.
Acestea din urma adverbe pot avea -asemeni adjectivelor cu care coincid - grade de comparatie. Ele dispun in cazul acesta
numai de o forma de superlativ: cea adverbiala (ex.am schnellsten).Deosebim adverbe locale, temporale si modale.
Adverbe de timp
ab und zu
bald
curand
da, dann
atunci, apoi
damals
(pe) atunci
erst
abia, intai
immer
mereu
nun, jetzt
acum
manchmal
uneori
nie, niemals
niciodata
noch
inca
oft
adesea
schliesslich
in final
schon
deja
selten
rareori
sofort
imediat
zuerst
mai intai
Adverbe de loc
hier
aici
da
acolo
von hier
de aici
von dort
de acolo
drinnen
inauntru
draussen
afara
links
in stanga
rechts
in dreapta
hinten
in spate
vorne
in fata
oben
sus
unten
jos
irgendwo
undeva
nirgendwo
niciunde
Adverbe de mod
gern
cu placere
genau
precis, exact
irgendwie
cumva
lieber
mai bine
am liebsten
vergeblich
in zadar