Sunteți pe pagina 1din 14

Prepoziiile

Prepoziiile n german sunt unul dintre cele mai dificile elemente ale limbii, ntruct nu exist o
coresponden cu o alt limb, ele trebuiesc nvate ntr-un mod intuitiv. Astfel cea mai bun solu ie este
expunerea fa de materiale n limba german, cititul de cri, ziare etc.
Clasificare:
1. Prep. care cer acuzativul
bis(pn), durch(prin), fr(pentru), gegen(mpotriva), ohne(fr), um(la, n jurul), entlang(de-a
lungul), wider(mpotriva)

2. Prep. care cer dativul


aus(din, de la), auer(cu excepia), bei(la, lng), mit(cu), nach(dup, conform),seit(de cnd), von(de
la, de), zu(la), gegenber(opus, vis-a-vis).
3. Prep. care cer sau acuzativul, sau dativul n funcie de sensul verbului
an(pe, la), auf(pe, deasupra), hinter(n spatele), in(n), neben(lng),ber(deasupra,
despre), unter(sub), vor(n faa), zwischen(ntre).
4. Prep. care cer genitivul
trotz(n ciuda), statt(n locul), whrend(n timp ce), wegen(datorit), um ... willen(pentru numele
lui ...).
O prepoziie cere un caz n sensul c substantivul care o urmeaz este n cazul respectiv. n restul
articolului vom lua fiecare prepoziie n parte i vom analiza cele mai des ntlnite utilizri prin exemple.
1. Prep. care cer acuzativul
1.
bis - pn la(spaial sau temporar)
Bis heute hat Frulein Meier den Witz nicht gehrt.
Pn azi, Frulein Meier nu a mai auzit gluma.
Der Student fhrt nur bis Zrich.
Studentul a cltorit doar pn n Zrich.
2.
durch - prin
Der Wanderer geht durch den Wald.
Drumeul merge prin pdure.
Viele steigen durch Snde, manche fallen durch Tugend.
Muli se ridic prin pcat, unii cad prin virtute.
3.
fr - pentru
Frulein Meier bckt fr den Jungen.
Frulein Meier a copt pentru biat.
4.
gegen - mpotriva, spre, ctre
Der Ritter kmpft gegen den Drachen.
Cavalerul lupt mpotriva balaurului.
Es wird gegen Abend khler.
Spre sear se face mai rece.
Gegen zehn Uhr kommt er.
n jurul orei zece va veni el.

5.

ohne - fr
Ohne ihre Katzen ist Frulein Meier traurig.
Frulein Meier este trist fr pisicile ei.
6.
um - la, n jurul
Um sechs Uhr ist sie gewhnlich hier.
La ora ase ea e de obicei aici.
Der Brieftrger luft um die Rennbahn.
Potaul fuge n jurul pistei de alegri.
7.
wider - contra, mpotriva
Das ist wider meinen Willen.
Asta este mpotriva dorinei mele.
8.
entlang - de-a lungul
Er ging an der Allee entlang spazieren.
El a s-a plimbat de-a lungul aleii.
2. Prep. care cer dativul
1.
auer - n afar, afar de, cu excepia
Auer dir ist niemand da.
n afar de tine nu mai e nimeni aici.
2.
bei - la, lng, cu, de,
Das kommt selten bei ihm vor.
Asta i se ntmpl rar.
Er hat Geld bei sich.
Are bani la el.
Er wohnt bei der Brcke.
El locuiete lng pod.
3.
mit - cu
Das Kind spielt mit seinen Freunden.
Copilul se joac cu prietenii lui.
Er fhrt mit dem Bus.
Merge cu autobuzul.
4.
nach - dup, spre
Nach der Vorlesung geht der Student in die Kneipe.
Dup cursuri, studentul merge n crcium.
Sie fliegt nach Europa.
Ea zboar spre Europa.
5.
seit - de, din, de la
Seit fast fnfzig Jahren gibt es bemannte Raumfahrt.
De aproape 50 de ani exist zbor al omului n spaiu.
6.
von - de, de la, despre
Schiller war ein Freund von Goethe.
Schiller a fost un prieten de-al lui Goethe.
Alles wurde von den Feinden zerstrt.
Totul a fost distrus de ctre dumani.
Von jetzt an
De acum nainte
7.
zu - la, spre, ctre
zum Beispiel
de exemplu
Sie wandte sich zum Fenster.

S-a ntors ctre fereastr.


gegenber - vizavi
Aceast prepoziie este plasat aprope ntotdeauna n urma substantivului.
Er wohnt mir gegenber.
El locuiete vizavi de mine.
2. Prep. care cer genitivul
1.
trotz - n ciuda
Er kamm trotz der Klte.
El a venit n ciuda frigului.
2.
statt - n locul
Statt eines Hundes hat der Philosoph eine Katze
n loc de un cine, filozoful are o pisic.
3.
whrend - n timpul
Ich habe whrend dieser Zeit nichts mehr von ihm gehrt.
Nu am mai auzit nimic de la el n acest timp.
4.
wegen - din cauza
Wegen des defekten Wagens wurde die Strae blockiert.
Din cauza mainilor stricate s-a blocat strada.
8.

Alte prepoziii care cer genitivul : auerhalb, innerhalb, diesseits, jenseits, oberhalb, unterhalb.
Prepoziiile bicazuale
Prepoziii bicazuale (cu acuzativul i dativul)
Exist n limba german cteva prepoziii care cer cnd dativul, cnd acuzativul. Dativul este cerut atunci
cnd verbul exprim o stare pe loc sau o micare fr indicarea direciei(ntrebarea wo?), iar
acuzativul cnd verbul exprim o micare spre un loc anumit, o deplasare ntr-o
direcie(ntrebarea wohin?).
1.
an - la, pe (o suprafa vertical)
Das Bild hngt an der Wand.(dat)
Hngen Sie das Bild an die Wand. (ac)
2.
auf - pe (o suprafa orizontal)
Er legt den Brief auf den Tisch. (ac)
Der Brief liegt auf dem Tisch.
3.
hinter - ndrtul, dup, napoia
Er stellt sich hinter die Tr. (ac)
Er steht hinter die Tr. (dat)
4.
in - n
Ich nehme das Buch in die Hand (ac).
Das Buch ist in der Hand. (dat)
5.
neben - lng
Sie sa neben mir. (dat)
Sie setzte neben mich. (ac)
6.
ber - deasupra, pe partea cealalt
Die Sonne scheint ber den Bergen (dat).
Er geht ber eine Brcke. (ac)
7.
unter - sub
Das Buch fllt unter den Tisch (ac).
Unter dem Tisch liegt das Buch (dat).

vor - n faa
vor dem Haus stehen (dat)
vor das Haus treten (ac)
9.
zwischen - ntre
Er sa zwischen mir und ihm. (dat)
Er setzte sich zwischen mich und ihn. (ac)
Verbele cauzative i corespondentele lor
8.

Verbele stellen, legen, setzen sunt verbe care exprim direcia unei micri, i se numesc cauzative
pentru c cauzeaz o schimbare de stare a complementului lor. Corespondentele lor sunt stehen, liegen,
sitzen, care exprim o stare pe loc.
Astfel, verbele stellen, legen, setzen se ntrebuineaz ntotdeauna cu un complement direct, la acuzativ,
deci ele sunt tranzitive. Prepoziiile bicazuale care urmeaz aceste verbe vor cere ntotdeauna cazul
acuzativ.
Verbele stehen, liegen, sitzen sunt intranzitive, iar prepoziiile bicazuale care determin acest verb cer
dativul.
Verbul hngen poate fi sau tranzitiv sau intranzitiv, n funcie de cum este folosit.
De observat este faptul c verbele cauzative (inclusiv hngen tranzitiv) sunt slabe, iar corsepondentele lor
(inclusiv hngen intranzitiv) sunt tari.

Clasificarea prepozitiilor in Germana


Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:
Sens local:

an; ex: an der Grenze = la granita.


auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul
Genitiv.

Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care
arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind;
pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia
- Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina
prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat
catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe
perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea atarnata pe
perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe
podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr
pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun
raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv
sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau
dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;

2. Prepozitii de timp
am+ Tag (zi)
sambata?
am+ Datum (data)

Was mochtest du am Samstag machen? - Ce vrei sa faci

um+ Uhrzeit (ora)


im+ Monat (luna)

Der Film beginnt um 20 Uhr. - Filmul incepe la ora 20.


Julia hatte im Juli Urlaub. - Julia a avut vacanta in iulie.

Vera kommt am 12. Februar. - Vera vine pe 12 februarie

ab+ Datum (data)


Sie ist ab (dem) 24. August in Graz. - Ea este incepand cu
24 august in Graz
bis(zum) + Datum (data) Sie ist bis (zum) 31. August in Graz. - Ea este pana la 31
august in Graz.
von ... bis +Tage
Sie hat von Montag bis Mittwoch Proben. - Ea a avut de
luni paa miercuri probe.
(de la ... pana la +ziua)
von...bis + Uhrzeit
Wir haben von 9 bis 13:30 Uhr Unterricht - Avem cursuri de
la 9 la 13:30.
seit + Zeitangabe
Diana lernt seit sechs Monaten Deutsch. - Diana invata de
sase luni limba germana
(adverb de timp)
Prepoziiile
Prepoziiile fac posibil exprimarea i legarea cuvintelor, dnd sens frazelor. n limba
german, acestea trebuie nvate nc de la nceput pentru a evita probleme de limb
ulterioare, ce pot fi mai greu remediate. De aceea, v invit s acordai atenie maxim
acestei seciuni. Pentru orientare, exist 5 tipuri de prepoziii. Fiecare grup cere cazuri
specifice.
Astfel:
Prepoziii care cer Dativul obligatoriu: mit, aus, von, zu (micare), bei (stare), nach, seit
(timp), ausser.
Prepoziii care cer Acuzativul obligatoriu: bis, durch, fr, ohne, um, gegen.
Prepoziii care cer Genitivul obligatoriu: wegen, statt, whrend, trotz, innerhalb, inmitten.
Prepozitii bicauzale, adica acelea care alterneaza cazurile D si A in fucntie de tipul verbului
din fraza.
Abia de aici ncolo se complic lucrurile n funcie de verbul propoziiei, anumite prepoziii
cer fie dativ, fie acuzativ. Astfel, dac verbul propoziiei indic starea pe loc (de
genul warten),atunci dup prepoziie se pune Dativul. Dac dimpotriv, verbul propoziiei
indic micarea, direcia (de exemplu gehen), atunci dup prepoziie se pune Acuzativul.
Aceste prepoziii sunt urmtoarele: ber, in, auf, unter, neben, zwischen, an, vor, hinter.
Cu un pic mai mult efort i cu un profesor rbdtor, se asimileaz i aceast regul de
gramatic.

Prepozitii cu dativul

Prepozitii germane cu cazul dativ

ab

de (la), incepand de

mit

cu

aus

din, de la

nach

dupa, la, in spre

auer

afara de , cu exceptia

nchst

pe langa

bei

la (stare sau actiune pe loc), langa

nebst

impreuna cu, pe langa

dank

datorita, multumita

samt

cu, impreuna cu

entgegen

(in) contra

seit

din, de (temporal)

fern

departe de

von

de, de la, despre

gegenber

in fata, fata de, peste drum de, vis-a-vis

zu

la (miscare)

gem

conform cu, dupa

zuwider

contrar, potrivnic

Mai jos aveti cateva exemple pentru prepozitiile folosite cel mai des.
ab - sens local sau temporal
Are sens local (punct de plecare in spatiu; von wo ab? , de unde?)
Abfahrt ab dem Hauptbahnhof.
Plecarea de la gara principala.
Wir fliegen ab allen greren deutschen Flughfen.
Zburam de la toate aeroporturile germane mari.
Are sens temporal (punct de plecare in timp; ab wann?, de cand?)
Ab dem 01. September ndern sich unsere Preise.
De la 1 septembrie se vor schimba preturile.
Die gnstigen Sommerfahrkarten sind ab Montag bundesweit gltig.
Biletele ieftine de vara sunt valabile de luni la nivel national.
aus - sens local, temporal, cauzalitate
Are sens local (desprinderea din interiorul unui spatiu sau al unui obiect; woher?,
woraus?, de unde?) sau sens temporal (punct de plecare in timp; aus welcher Zeit?
din ce timp?)
Um wie viel Uhr kommt Martina aus der Schule?
La ce ora vine Martina de la scoala?
Indica provenienta (woher? woraus? - de unde?) sau materia (woraus? de unde?).
Dieses Kleid ist aus echter Seide.
Aceasta rochie este din matase naturala.
Der Ring ist aus reinem Gold. Er stammt aus dem 12. Jahrhundert.
Inelul este din aur pur. Dateaza din secolul 12.
Poate exprima, de asemenea, cauza sau urmarea (warum? de ce?).

Er hat sie aus Liebe geheiratet.


El s-a casatorit din dragoste.
Er hat es aus berzeugung getan.
A facut-o din convingere.
bei - sens local, simultaneitate, idiomuri
Are sens local (prezenta la o persoana; bei wem? cu cine?, wo? unde?)
Ich war bei einem Freund.
Am fost la un prieten.
Er ist beim Frhstck.
El este la micul dejun.
Sie ist bei der Arbeit.
Ea este la munca.
Gestern war ich bei Herr Mauser. Unsere Mitarbeiterin Frau Saum war auch bei ihm.
Ieri am fost la Domnul Mauser. Colega noastra, Domna Saum, era si ea acolo.
Er arbeitet bei einer groen Firma.
El lucreaza la o firma mare.
Are sens local (apropierea in spatiu, vecinatatea; wo?)
Buftea liegt bei Bukarest.
Buftea se invecineaza cu Bucurestiul.
Sie sitzt immer bei den Bchern.
Ea sta intotdeauna langa carti.
Are sens temporal (durata, perioada, simultaneitatea; wann? cand?; bei - pe, in timp
de, in timpul, cu)
Wir kommen bei Tage an.
Ajungem in timpul zilei.
Ihr Mann verschwand bei Nach und Nebel.
Sotul ei a disparut in noapte si ceata.
Poate exprima activitatea. wobei? unde? (bei - la)
Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden.
Am gasit acest citat de Goethe.
Bei guten Wetter gehe ich gern spazieren.
Pe vreme buna imi place sa ma plimb.
gegenber - are sens local
Das Hotel ist dem Bahnhof gegenber.
Hotelul este vizavi de statia de tren.
mit - indica o relatie, o cale, un scop
Diese Arbeit kann man nur mit viel Geduld und Spucke schaffen.
Aceasta treaba poate fi facuta doar cu multa rabdare si scuipat.
Diese Huser werden mit Gas beheizt.
Aceste case sunt incalzite cu gaz.

Er fhrt immer mit dem Auto zur Arbeit, seine Frau dagegen mit dem Bus.
El merge mereu cu masina la munca, pe cand sotia lui merge cu autobuzul.
Mit der Bahn fahren wir.
Noi mergem cu trenul.
nach - are sens local si temporal
Sensul local exprima directia geografica (wohin? unde?)
Die Mllers fahren im Urlaub mal wieder nach Spanien.
Familia Mller merge din nou in concediu in Spania.
Ich fahre nach Ungarn.
Eu merg catre Ungaria.
Er fhrt nach Moskau.
El merge catre Moscova.
Directia spre un punct cardinal, spre un spatiu (wohin? unde?)
Zum Bahnhof mssen sie die nchste Strae nach links abbiegen.
Catre gara trebuie sa virezi la stanga pe urmatoarea strada.
Die Fenster meines Zimmers gehen nach Sden.
Ferestrele din camera mea sunt spre sud.
Temporal exprima momentul in urma caruia se petrece o actiune (wann? cand?)
Er rief mich nach zehn Minuten wieder an.
M-a sunat din nou dupa 10 minute.
Nach dem Unterricht gehen alle gemeinsam in die Mensa.
Dupa cursuri, toti merg la cafenea.
Succesiunea (dupa, in urma; nach wem? conform cui? wonach? pentru ce?)
Bitte nach Ihnen.
Va rog, dupa dumneavoastra.
Er kam nach seinem Freund.
El a venit dupa prietenul sau.
Modelul (nach wem? wonach?)
Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu.
Aceasta este o replica dupa Grigorescu.
Er zeichnet nach der Natur.
El deseneaza dupa natura. (se inspira din natura)
Conformitatea (wonach?)
Meiner Meinung nach ist es zu teuer.
In opinia mea este prea scump.
Nach dem Gesetz ist er schuldig.
Dupa lege (coform legii), el este vinovat.
Meiner Meinung nach haben Sie recht.
Dupa parerea mea, ai dreptate.
seit - sens temporal

Are sens temporal si exprima o actiune inceputa in trecut care dureaza in prezent
(seit wann? de cand?)
Ich lerne seit einem Jahr Deutsch.
Eu invat limba germana de un an.
Seit gestern ist er hier.
De ieri este aici.
Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde.
Din acele zile ei erau buni prieteni.
Seit seiner Hochzeit mit Ludwina ist Georg nicht wieder zu erkennen.
De la nunta sa cu Ludwina, Georg este de nerecunoscut.
Seit seiner Ankunft in Deutschland ist der Student auf Wohnungssuche.
De la venirea sa in Germania, studentul este in cautarea unei locuinte.
Ich habe Jochen seit Monaten nicht mehr gesehen.
Nu l-am mai vazut pe Jochen de luni bune.
von - sens local si temporal
Sensul local indica miscarea dintr-un loc intr-o directie (woher? de unde? von wem?
de la cine?)
Ich komme von einem Freund.
Vin de la un prieten.
Are temporal prin precizarea unei date (vom wievielten?), a unei perioade de timp
(von wann - bis wann?) sau a varstei (in welchem Alter?).
Der Brief ist vom 20. April.
Scrisoarea este din 20 aprilie.
Es folgt eine Pause von zehn Minuten.
Este o pauza de zece minute.
Ich hatte vom 11. April bis zum 11. Mai Urlaub.
Am avut concediu de pe 11 aprilie pana pe 11 mai.
Ich mute von heute auf morgen wegfahren.
Ar trebuie sa plec de azi pana maine.
Von heute an habe ich Urlaub.
De astazi sunt in vacanta (concediu).
Goethe ist im Alter von 83 Jahren gestorben.
Goethe a murit la varsta de 83 de ani.
Sylvia kommt soeben vom Zahnarzt.
Sylvia tocmai s-a intors de la dentist.
Ist das Michaels Auto oder ist es von Peter?
Este masina lui Michael sau este a lui Peter?
Von Montag bis Mittwoch muss ich beruflich nach Stuttgart fahren.
De luni pana miercuri trebuie sa merg profesional la Stuttgart.
zu - info locale si temporale, date numerice
Schalke hat gegen Kln 0:2 verloren. (null zu zwei)
Schalke a pierdut cu 0:2 cu Kln. (zero la doi)
Du siehst sehr krank aus. Geh lieber schnell zum Arzt.
Arati foarte bolnav. Mai bine te-ai duce de urgenta la doctor.

Zu Weihnachten schenken wir unseren Kindern je ein neues Fahrrad.


De Craciun le dam copiilor nostri cate o bicicleta noua de fiecare.
- See more at: http://invatgermanaonline.blogspot.com/2014/02/prepozitii-cudativul.html#sthash.h1Fr0Jp9.dpuf

1.

Prepozitii care cer acuzativul:durch,fr,bis,gegen,ohne,um

2.

Prepozitii cu dativul:aus, bei,mit, nach, von, zu, auer

3.

Prepozitii cu genitivul: wegen, statt, whrend, trotz, innerhalb, inmitten

4.

Prepozitii bicazuale sau alternante cu D sau A:an, auf, hinter, in, neben,
ber, unter,vor, zwischen

5.

Prepozitii folosite de regula fara articol:ab, als

KONJUNKTIONEN
Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. Conjunctiile coordonatoare nu schimba structura frazei
si a propozitiilor. Cele subordonatoare fac ca verbul sa stea la sfrarsitul propozitiei pe care o introduc.
CONJUNCTII COORDONATOARE
GERMANA

ROMANA

und

si

oder

sau

aber

dar, insa

sondern

ci

denn

caci,pentru ca

entweder - oder

sau - sau

weder - noch

nici - nici

nicht nur - sondern auch

nu numai - ci si

bald - bald

cand - cand

teils - teils

o partial - partial

sowohl - als auch

atat - cat si

einerseits - andererseits

pe de o parte - pe de alta parte

mal - mal

cand - cand

CONJUNCTII SUBORDONATOARE
GERMAN

ROMANA

dass

ca

als

cand (actiune unica, trecuta)

wenn

cand,(actiune repetabila)

whrend

in timp ce

bevor/ehe

inainte sa

bis

pana cand, pana ce

nachdem

dupa ce

sobald

de indata ce

seit/dem

de cand

solange

atata timp cat

sooft

ori de cate ori

als

cand, pe cand

wie

cum, dupa cum

als ob/wenn

ca si cum/cand

so dass

asa incat

damit

ca sa, pentru ca sa

weil

fiindca, pentru ca

da

deoarece

zumal

mai ales ca

obwohl

desi, cu toate ca

obgleich

desi

trotzdem

cu toate acestea

wenn

daca, cand

falls

in caz de

DAS ADVERB
Adverbele sunt parti de vorbire, care nu dispun de un sistem flexionar ca adjectivele, cu care unele adverbe coincid formal.
Acestea din urma adverbe pot avea -asemeni adjectivelor cu care coincid - grade de comparatie. Ele dispun in cazul acesta
numai de o forma de superlativ: cea adverbiala (ex.am schnellsten).Deosebim adverbe locale, temporale si modale.
Adverbe de timp
ab und zu

din cand in cand

bald

curand

da, dann

atunci, apoi

damals

(pe) atunci

erst

abia, intai

immer

mereu

nun, jetzt

acum

manchmal

uneori

nie, niemals

niciodata

noch

inca

oft

adesea

schliesslich

in final

schon

deja

selten

rareori

sofort

imediat

zuerst

mai intai
Adverbe de loc

hier

aici

da

acolo

von hier

de aici

von dort

de acolo

drinnen

inauntru

draussen

afara

links

in stanga

rechts

in dreapta

hinten

in spate

vorne

in fata

oben

sus

unten

jos

irgendwo

undeva

nirgendwo

niciunde
Adverbe de mod

gern

cu placere

genau

precis, exact

irgendwie

cumva

lieber

mai bine

am liebsten

cel mai bine

vergeblich

in zadar

S-ar putea să vă placă și