COMUNICAREA INTERPERSONAL

ASPECTE ALE COMUNICRII EMOIILOR LA COPII

BUCURESTI
-2015-

Actul comunicrii reprezint una dintre condiiile indispensabile pentru

funcionarea i organizarea societii. Mai mult, individul se numete fiin social i se
raporteaz la cellalt ca atare, n msura n care comunic cu cellalt.
Comunicarea este un proces n care toi indivizii sunt liberi s participe i n
care cei implicai interacioneaz permanent pentru a transmite i primi informaii, dar i
pentru a intepreta i deduce semnificaii ale acestor informaii.
Ca esen a legaturilor umane, comunicarea reprezint ansamblul
proceselor fizice i psihice prin care se efectueaz operaia de punere n relaie cu una
sau mai multe persoane n vederea atingerii unor anumite obiective.1
Individul triete n mijlocul unor comunicri multiple, care acoper, n medie,
11 ore din cele 24, adic 70% din timpul activ zilnic, distribuite astfel: scris 9%, citit
16%, vorbit 30%, ascultat 45% (Timm, 1980).
Comunicarea interpersonal poate fi definit ca orice comportament
verbal sau nonverbal care este perceput de o alt persoan. 2 Este mult mai bine
definit n sens restrns ca un mesaj transmis de o persoan ctre un receptor cu
intenia contient de a influena comportamentul acestuia.3
O

alt

definiie

comunicrii

interpersonale

ar

fi:

Comunicarea

interpersonal, respectiv direct, se realizeaz ntre dou sau mai multe persoane, care
se afl n poziii de proximitate (spaial, de regul) i care interacioneaz sau se
influeneaz reciproc.4
Comunicarea interpersonal este caracteristica cea mai important a
omenirii i, n acelai timp, cea mai mare realizare a sa. Este abilitatea oamenilor de a

1 Irena Chiru, Comunicarea interpersonal, Editura Tritonic, Bucureti, 2003, p.5

2 Eugen Burdu, Managementul schimbrii organizaionale,, Editura Economica,
Bcureti, 2000, p.620
3 Idem, p. 621
4 Mihai Coman, Introducere n sistemul mass-media, Editura Polirom, Iai, 1999, p.
14
BUCURESTI
-2015-

transforma spusele fr noim n cuvinte vorbite i scrise, prin care ei sunt capabili s
i fac cunoscute nevoile, dorinele, ideile i sentimentele.
Subiectul eseului vizeaz comunicarea nonverbal, mai exact comunicarea
emoiilor i n mod particular cum se deruleaz acest proces la copii, acetia
transmind o sumedenie de emoii, care, de cele mai multe ori sunt extrem de
puternice, aspect datorat n principal limbajului verbal, care este subdezvoltat la vrsta
mic.
Prin comunicare nonverbal nelegem: interaciunea uman bazat pe
transmiterea de semnale prin prezena fizic i/sau prin comportamentele indivizilor intro situaie socio-cultural determinat.5
ns n literatura de specialitate sunt menionate nu o singur definiie a
comunicrii nonverbale ci mai multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce
perspectiv este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice.
Dei oamenii sunt educai s prefere cuvintele pentru a comunica, n
procesul comunicrii interpersonale doar 7% din mesaj este verbal, n timp ce 93% din
mesaj este transmis nonverbal, din care: 38% este prin tonurile vocale i 55% prin
limbajul nonverbal, preponderent prin gesturi.
Limbajul trupului este cel mai vechi limbaj. Deseori se constat mari
discrepane ntre cuvintele cuiva i aciunile sale fizice. De multe ori apar confuzii n
receptarea unui mesaj.
n asemenea situaii, mesajele verbale i nonverbale sunt n conflict. De
aceea, specialitii recomand s avem ncredere n mesajele nonverbale primite (adic
ceea ce vedem), deoarece cuvintele pot fi manipulate, dar gesturile sunt mai greu de
controlat.
Comunicarea nonverbal este mai subtil i poate fi mai putin controlat,
ns are ca rezultat transmiterea unor informaii despre strile emoionale i informaiile
personale pe care oamenii adesea doresc s le ascund de ceilali.

5 Septimiu Chelcea, Comunicarea nonverbal: gesturile i postura, Editura

Comunicare.ro, Bucureti, 2005, p. 25
BUCURESTI
-2015-

Deseori ne punem ntrebarea: Cum comunicm cu copii notri? Cum tim

cnd copilul e fericit sau entuziasmat, cnd e furios sau plictisit?
Cu

siguran

poi

intui

starea

copilului/bebelu ului

spre

exemplu,

observndu-i gesturile, mimica, modul n care se joac, n care i rspunde la propuneri

sau felul n care gngurete. Iar de cele mai multe ori acest proces are loc incon tient.
Pentru c noi comunicm cu bebeluul nc de cnd se na te i chiar
dinainte, pe cnd este nc n pntecul mamei i tim cum s vorbim cu el i cum s l
nelegem.
Lawrence Shapiro (renumit profesor al Universitii Wisconsin - Madison) a
numit aceast comunicare limbajul secret al copiilor i tot el spune c dac po i
nelege acest limbaj atunci vei putea avea o comunicare deschis cu nou nscutul i
mai apoi cu copilul, adolescentul, adultul care va deveni.
Practic acest tip de limbaj este cel care ne poate arta nu numai ce gnde te
de fapt copilul, dar i ce temeri profunde are sau care sunt nevoile i dorin ele lui
ascunse.
Aceast comunicare este cea care deschide ua ctre dezvoltarea
emoional a copilului. Chiar i atunci cnd copilul va ncepe s vorbeasc, acest limbaj
va rmne baza comunicrii lui, iar noi, prin ii, cu ct n elegem mai bine acest limbaj
cu att vom putea rspunde mai prompt nevoilor sale.
n plus vom putea s le oferim alinare i suport i ne vom folosi de acest mod
de a comunica pentru a pstra i ntri legtura cu copilul.
Acesta este un limbaj al emoiilor, nu al cuvintelor, a adar cnd ne dorim s-l
ajutm pe copil s fac fa problemelor sale vom folosi alte mijloace dect cuvintele.
Le vom vorbi prin intermediul desenelor, al pove tilor, dar mai ales al jocului.
Specialitii n domeniu spun c pentru crearea unui vocabular emotional,
copii au nevoie de sprijinul adulilor.
BUCURESTI
-2015-

Copiii care isi identifica si clasifica emotiile in mod precis tind sa fie mai
putin agresivi, sunt mai usor acceptati de prietenii lor si in general sunt mai sociabili.
Copiii invata sa-si dezvolte o constiinta sentimental, atunci cand adulii le
dau un exemplu, prin exprimarea propriilor sentimente in cuvinte si prin familiarizarea
copiilor cu un vocabular de sentimente in timpul conversaiei si jocurilor si prin
intermediul jocului.
Prin exemplificare repetata, copiii invata sa-si identifice propriile emoii si
sentimentele altora. Emotiile sunt normale si ele reflecta cu acuratete propria
experienta. Invata ca sentimentele se pot schimba si ca oamenii au emotii diferite legate
de acelasi lucru.

Care sunt beneficiile comunicrii emoionale?

Cei mai muli dintre noi tim c o comunicare deschis, autentic este
esenial n construirea unei legturi afective puternice. Atunci cnd copiii se simt
nelei i ndrumai cu ncredere de ctre prin ii lor, ei capt un sentiment de
siguran i ncredere n forele proprii formndu- i astfel bazele sentimentului propriei
valori.
Cum ne ajut limbajul secret s facem asta? Iat cteva exemple:
1. Comunicarea emoional deschide calea ctre inteligen a emo ional conceptul de inteligen emoional este din ce n ce mai utilizat, iar importan a sa este
recunoscut din ce n ce mai mult n toate domeniile, de la via a de zi cu zi, rela iile
personale, la mediul de afaceri.
De ce acest lucru? Pentru c a fi capabil s i exprimi sentimentele i a
nelege sentimentele celorlali, presupune o capacitate ridicat de adaptare i o
suferin mai mic n faa problemelor emo ionale i rela ionale. Iar comunicarea

BUCURESTI
-2015-

emoional este componenta cea mai important a inteligen ei emo ionale. Deci cu ct
o vom deprinde mai repede cu att mai bine!
2. Comunicarea emoional consolideaz i mbog e te rela ia cu copilul comunicarea emoional este cea care ne ajut s fim mai aproape de nevoile,
dorinele profunde ale copilului indiferent de stadiul de dezvoltare n care se afl.
De la perioada de sugar, cnd ne va ajuta s n elegem mai bine nevoia
bebeluului i astfel, s rspundem prompt i cu exactitate cnd acesta plnge sau s i
oferim stimularea potrivit, la perioada NU, cnd vom putea s identificm cu mai
mare uurina ce i dorete de fapt copilul i ce se ascunde n spatele mpotrivirii sale.
Astfel vom putea s i oferim copilului o rela ie plin de siguran i suport,
care l va ajuta n ncercarea de a face fa provocarilor vie ii.
3. Comunicarea emoional este limbajul vindecrii emo ionale - a nva
acest mod de comunicare presupune nu doar s identifici i s n elegi problemele cu
care se confrunt copilul, ci i s l ajui s le fac fa i s le rezolve.
Ptrunznd n lumea lui vei putea s gse ti cea mai potrivit manier de a
te raporta la situaia respectiv, tiind astfel cnd e nevoie de un joc, de o poveste sau
poate doar de o mbriare pentru a face fa unui moment dificil.

Dezvoltarea emotionala - copilul intre 0-1 ani

Copilul mic sau sugarul invata pn la 1 an una din cele mai importante lectii
de viata, si anume: NCREDEREA.
Prin interactiunea cu parintii lui si cu adultii din jurul lui, el are nevoie sa
nvee ca lumea din jurul lui este un loc sigur in care poate creste si se poate dezvolta in
siguranta. De aceea, este important ca prin tot ceea ce faci si spui, sa fii o prezenta de
incredere pentru micutul tau.
BUCURESTI
-2015-

Iata cateva moduri prin care i se poate ctiga ncrederea: printele este
mereu acolo langa el cand micutul plange, l ia n brae i l mngie; l hrnete n cel
mai scurt timp dupa ce acesta si-a "exprimat" nevoia, prin plans, aceasta fiind maniera
pin care copii i comunic emoiile; -i vorbete i i explic ce urmeaz s fac i va
face ntocmai, chiar daca copilul nu intelege exact ce i se spune;
Copilul invat astfel ca poate avea un sprijin n printe, c lumea este sigura,
c va putea si ca ARE VOIE sa isi exprime si implineasca linistit nevoile, de la cele
primare, elementare, pn la cele mai complexe.
Bucuria, surprinderea, supararea, teama, neplacerea, interesul pentru
ceva anume sunt de fapt forme de manifestare emotiva ale bebelusului.
Teama este una din primele emotii cunoscute la copil. Chiar dupa nastere,
un zgomot foarte puternic sau persoane noi care se apropie de el l pot speria,
determinandu-l s plang.
n aceasta perioada, de la natere i pn la vrsta de 1 an, senzatia de
teama si de anxietate este cea mai mare. De aceea, mamele trebuie sa stea cu copilul
lor zi de zi, cel putin in primul an de viata.

Dezvoltarea emotionala - copilul intre 1- 3 ani

n aceast perioad copilul testeaza reactiile parintilor, pentru ca asa nvata
cel mai bine cum sa relationeze si sa rezolve situatiile conflictuale.
In jurul varstei de 1 an si continuand pn la 2 ani, copilul este tot mai curios
cu privire la reactiile parintilor, dar si in privinta rezultatelor actiunilor asupra obiecte.
Copilul invata mecanismele reactie - efect, plangand atunci cand parintii pleaca din
camera sau apucand si izbind diverse obiecte. Comportamentul sfidator fata de parinti il
ajuta pe copil sa invete cum sa rezolve situatiile conflictuale.

BUCURESTI
-2015-

Pn la varsta de 2 ani, n momentul n care este suparat sau i este fric,

copilul o prefera pe mama si persoanele adulte care l ingrijesc de obicei.
Sentimentul de frica si neliniste declansat de separarea de parinti apare pe la
6 - 8 luni, iar pe la 10 - 18 luni acesta se intensifica. Copilul reactioneaza amplu la
separarea de persoana fata de care manifesta un atasament.
n aceasta perioada atasamentul se exprima mai ales fata de mama, iar la
21-24 de luni poate imbraca forme dramatice cnd copilul, obisnuit cu prezenta
acesteia, ii descopera absenta.
Acest lucru devine o problema mai ales daca persoana ce o inlocuieste pe
mama nu are un comportament adecvat problemelor copilului la aceasta varsta. Legat
de acest aspect, abandonul genereaza reactii care pot influenta negativ dezvoltarea
ulterioara a copilului.
Tot n aceast perioad a vieii, copilul incepe sa fie constient de propria
identitate. Aceasta capacitate se manifesta dupa varsta de 15 luni si aduce cu sine
posibilitatea aparitiei sentimentelor ca rusinea, invidia sau empatia.
Rusinea. Odata cu descoperirea propriei identitati, copilul isi da seama ca
celelalte persoane au dorinte si pareri diferite, si incepe sa-i fie rusine atunci cand se
gandeste cum l-ar putea privi si ce ar gandi despre el alta persoana.
Empatia. Spre varsta de 2 ani, copilul da tot mai mult dovada de faptul ca
intelege atunci cand persoana de langa el sufera sau este ranita, in acelasi timp
incearcand sa o ajute. Tot in aceasta perioada, copilul incepe sa arate sentimente de
afectiune fata de membrii familiei.
Invidia. Acest sentiment apare odata cu constientizarea dorintelor celorlalte
persoane sau copii, diferite fata de ale sale.
De asemenea, la vrsta de 2 ani, CRIZELE DE FURIE sunt ceva obisnuit.
Desi izbucnirile de furie sunt ceva obisnuit, pn la varsta de 2 ani, copilul va
BUCURESTI
-2015-

"perfectiona" aceste accese si va deveni tot mai irascibil. Copiii mici sunt posesivi, nu le
place sa imparta lucrurile si isi doresc sa faca totul de unul singuri. La aceasta varsta
emotiile sunt foarte intense, dar de scurta durata.
Ce se intampl cu copilul intre 2 si 3 ani?
n aceast perioad crete independenta fa de printi. Dup vrsta de 2
ani, copilul oscileaza ntre dorinta ncrancenata de a fi independent si nevoia de a se
refugia n bratele mamei. n aceasta perioada copilul are sentimente contradictorii cu
privire la despartirea de parinti.
Imit comportamentul celorlalte persoane, n special al parintilor si copiilor
mai mari. Imitatia reprezinta o metoda foarte eficienta pentru copii de a invata de la alte
persoane. Datorita faptului ca le place foarte mult sa imite, copiii sunt foarte bune
ajutoare pentru mama. Pe langa parinti si membrii familiei, copiii pot imita si persoanele
de la televizor sau strainii.
De asemenea, copilul este capabil sa isi astepte randul intr-un joc. La varsta
asta, copiii sunt tot mai putin egoisti, mai independenti si siguri pe sine. Cu ghidare si
exemplu din partea parintilor, copilul intelege si apreciaza tot mai bine sentimentele si
actiunile celorlalti. Acum copilul ar trebui sa fie capabil sa rezolve singuri conflictele,
asteptandu-si randul sau multumindu-se cu alta jucarie. Este normal ca in jurul varstei
de 3 ani comportamentul agresiv sa se atenueze. In jurul acestei varste, copilul chiar
are izbucniri de afectiune pentru copiii parteneri de joaca.
Copilul mic devine capabil sa isi compare propriul comportament cu cel
standard. Odata ce copilul stie ce asteptari au ceilalti de la el, invata si care sunt regulile
si standardele familiei sau culturii sale. Aceste standarde sunt adesea impuse de catre
parinti si educatori, insa copiii au si propriile standarde dupa care sa-si ghideze
comportamentul. Odata ce copilul este capabil sa-si compare comportamentul cu
standardele, apar sentimentele de rusine, vinovatie si mandrie.
Sentimentul de vinovatie si mandrie la copilul mic.
BUCURESTI
-2015-

Pe masura ce devine constient de asteptarile parintilor si celorlalte persoane,

copilul se simte vinovat sau rusinat daca nu reuseste sa se comporte pe masura
asteptarilor. In aceste momente copilul isi atribuie esecul.
Tot astfel, daca reuseste sa indeplineasca obiectivele, copilul este mandru.
Mandria este diferita de starea de fericire, care apare cand se intampla ceva pozitiv.
Atunci cand este mandru, copilul isi atribuie succesul.
Copilul mic obiecteaza la schimbarile majore in rutina lor.
Pn la varsta de 3 ani, copilul isi regleaza anxietatea de desprtire,
devenind ceva mai independent.
Copilul devine constient de diferentierea sexuala dintre persoane. Copilul mic
intre 2 si 3 ani se joaca si coopereaza cu ceilalti copii, se imbraca singur daca este
ajutat, are prieteni imaginari si poate folosi furculita si lingura.
Vrea sa isi impuna vointa. In dorinta de a-si impune vointa, cuvantul preferat
al copilului este "Nu". Foloseste negatia deoarece este o declaratie mai ferma decat
aprobarea. De fiecare data cand veti dori sa il ajutati, copilul va spune "Nu", chiar daca
vrea sa spuna "Da".

Dezvoltarea emoional a copilului ntre 3-6 ani

Integrarea in societate
Copilul se integreaza tot mai activ in mediul social si cultural din care face
parte asimiland modele de viata si experiente. Solicitarile complexe si diversificate ale
mediului social determina dezvoltarea bazelor personalitatii, dezvoltarea capacitatii de
cunoastere si a comunicarii.

BUCURESTI
-2015-

Integrarea copilului n colectivitate devine o conditie esentiala a stimularii si

folosirii optime a potentialului sau.
Gradinita devine astfel unul din factorii cheie ai dezvoltarii copilului in aceasta
perioada de varsta.
Copilul se descopera din ce in ce mai mult pe sine, realizand ca nu este
identic cu ceilalti. Tot n aceasta perioada constientizeaza ca propriile actiuni
(comportamente) produc anumite reactii in mediul lui de viata sau, altfel spus, avem de
a face cu o prima forma de responsabilitate.
Copilul are stari si emotii contradictorii
La

inceputul

acestei

perioade,

manifestarile

comportamentale

sunt

nediferentiate si implica stari afective confuze (copilul prescolar rade si plnge in acelasi
timp sau rade cu lacrimi pe obraz). Abia dupa 4 ani emotiile devin mai profunde,
dispozitiile mai persistente, starile afective sunt inca legate de ceea ce este mai
apropiat n sensul de concret, perceptiv.
Copiii incep sa-si stapaneasca emotiile, incearca sa nu mai plang atunci
cand se lovesc. Apare posibilitatea simularii emotiilor (se dezvolta mai ales in activitatea
de joc).
Aparitia sentimentelor si emotiilor estetice, intelectuale, morale este o
caracteristica a acestei varste (sa te porti frumos inseamna sa te comporti corect si
invers).
Tot acum copilul poate sa aprecieze prin frumos sau urat anumite trasaturi
ale obiectelor, fenomenelor, persoanelor etc. Observam ca cuvantul conditioneaza si
dezvoltarea acestui proces psihic. Prin cuvant, in cadrul comunicarii verbale, copilul isi
poate exprima bucuria, tristetea, supararea.

Jocul si manifestarea personalitatii

BUCURESTI
-2015-

La 3 ani, jocul este inca legat de obiecte si de manipularea lor. Copilul

incepe sa se joace cu mingea, cu tricicleta, cu papusile, iar intre 5 si 6 ani isi manifesta
interesul pentru colectii. In joc copilul vine in contact cu ceea ce este nou pentru el
(dezvoltarea jocului cu reguli, de-ascunselea, de exemplu). In acest gen de jocuri, el se
subordoneaza respectarii regulilor jocului si relationeaza corespunzator cu ceilalti copii.
Intreaga perioada este dominata de aceasta dorinta de joc. Prin joc, copilul afla lucruri
despre sine, despre lume, se intristeaza, se bucura, traieste ambitia, sentimentul
pierderii, al castigului etc.
Interactiunea parinte - copil este complexa la aceasta varsta. Problema cea
mai importanta care se pune este legata de calea cea mai eficienta educationala in
relatia cu acestia.
Parintii iubitori care reusesc sa ofere caldura, modele pozitive copiilor, parintii
care se folosesc in procesul educational de calitatle copiilor si nu de defectele lor, cei
care nu "strivesc" personalitatea copilului prin autoritate excesiva au copii fericiti,
increzatori in fortele proprii.
Prin aceasta atitudine, ei reusesc s aib o comunicare optima cu copilul,
lucru esential in educare.
n contrapartida, metodele necorespunzatoare bazate pe autoritate excesiva,
pe folosirea pedepsei fizice, pe ignorarea personalitatii copilului determina aparitia
comportamentelor agresive, a unei imagini de sine deficitare.
Ca si concluzie, vreau sa menionez c tumultul realitii trite aduce cu el i
riscul c uneori s uitm a ne apleca cu atenie i a vedea cu adevrat nevoile
emoionale ale copiilor.
Uneori lipsa de timp suficient sau programul prea ncrcat al prinilor dar i
al copiilor i nu numai, au drept consecin creterea distanelor sufleteti i, dac n

BUCURESTI
-2015-

prima instan nu ntr-un mod vizibil, desigur mai apoi, evident c pot merge pn la
apariia tulburrilor emoionale.

BIBLIOGRAFIE

BUCURESTI
-2015-

1.Burdu Eugen, Managementul schimbrii organizaionale, Editura Economica,

Bucureti, 2000
2.Chelcea

Septimiu,

Comunicarea

nonverbal:

gesturile

postura,

Editura

Comunicare.ro, Bucureti, 2005

3.Chiru Irena, Comunicarea interpersonal, Editura Tritonic, Bucureti 2003
4.Collet Peter, Cartea gesturilor, Editura Trei,
5.Coman Mihai, Introducere n sistemul mass-media, Editura Polirom, Iai, 1999
6. http://www.gokid.ro/2013/07/comunicarea-emotionala-sau-limbajul-secret-al-copiilor/
7. http://www.qbebe.ro / psihologie / dezvoltare-emotionala / dezvoltarea-emotionala-acopilului % 3A-ghidul-parintilor

BUCURESTI
-2015-