Sunteți pe pagina 1din 28

CURS 1.

Notiuni generale
Definitiile Ergonomiei

Ergonomia = stiinta multidisciplinara care cauta sa


adapteze munca posibilitatilor anatomice, fiziologice si
psihologice ale omului.
Este o parte a ergonomiei generale de la care preia
principiile de baza.
Scopurile aplicarii ergonomiei dentare:
- Imbunatatirea conditiilor de munca
- Eficienta sporita si reducerea timpului de lucru
- Performanta maxima prin aparatura si tehnici de

lucru optimizate.
- Satisfactie profesionala si satisfacerea cerintelor
pacientului
- Reducerea costurilor umane si materiale
Postura = pozitia de lucru , modul in care diferitele
segmente ale corpului sunt asezate pentru a permite
efectuarea unei activitati.Trebuie mentinuta timp
indelungat.
Solicitarile din timpul muncii
3)Solicitarile in timpul muncii:
componenta intelectuala;
componenta fizica efort muscular: dinamic+static
a)dinamic

-alternanta ritmica de alungiri si scurtari ale muschiului


(contractii izotonice);
-tensiunea ramane constanta;
-muschi realizeaza lucru mecanic;
-muschiul se comporta ca o pompa: creste aportul
sanguin, permite eliminarea toxinelor.
b)static
-lungimea muschiului ramane neschimbata (contractie
izometrica);
-tensiunea creste;
-muschiul nu realizeaza lucru mecanic;
-se produce compresiunea vaselor: scade aportul
sanguin; acumulare de acid lactic; aparitia durerilor
musculare si a oboselii; in timp deteriorarea articulatiilor
ligamentelor si tendoanelor.
Solicitarile fizice in procesul muncii presupun:

gestualitate-raport direct intre om si mijlocul de


munca (componenta fizica);
posturalitate-pozitia corpului in timpul desfasurarii
activitatii (componenta statica).
Solicitarile posturale: la fel ca la componenta
statica+actiuni repetitive care au efect cumulativ,
ducand la deterioarea articulatiilor, a ligamentelor, a
tendoanelor.=>afectiuni musculo-scheletate: afecteaza

personalul care desfasoara activitati statice (dentisti,


operatori calculatoare, croitori)+ pozitii statice
vicioase+miscari nefiziologice: ale coloanei vertebralediscopatii, ale bratelor-tendinite, epicondilite.
a)Microclimat:
-temperatura aerului,
umiditatea relativa, curenti de aer;
-asigura confort termic.
b)Neuro-psihice:
-grad de pregatire, nivel
intelectual, memorie, spirit de observatie,
aptitudini tehnice, simtul cromatic;
-asigura calitatea relatiilor
profesionale.
c)Senzoriale vizuale:

-oboseala;
-ambianta vizuala;
-determina modul de lucru.

auditive: -datorate activitatii zilnice in


cabinet;
-zgomote exterioare;
-duc la oboseala cu
diminuarea atentiei si aparitia iritabilitatii si a cefaleei.
d)datorate unor noxe: pot conduce la fenomene alergice
(dermatite, rinite, eczeme).
Factorii neuro psihici:

- Aptitudini profesionale - capacitate intelectuala,

manualitate
- Aptitudini de pregatire si antrenament
- Gradul de risc al manoperelor si responsabiliatea
- Gradul de adaptare la nou si nevazut
Caoacitatea de relationare

Factorii care influenteaza capacitatea de munca:


1. Factorii care depind de organismul uman
2. Facorii care depind de conditiile de munca
3. Factorii sociali
1.Factorii care depind de organismul uman:
a) Exercitiul prin repetarea unei activitati specific
organismul isi castiga si isi creste capacitatea de
munca pentru aceasta activitate.
b) Antrenamentul prin repetarea unei activitati
musculare complexe organismul isi castiga si isi
creste capacitatea de munca.
c) Starea de sanatate sau boala
d) Emotiile:
Pozitive determinate de ritmicitate in munca,
ordine si aparatura , performanta , beneficii morale
si financiare.
Negative - lipsa celor de mai sus.
e) Oboseala starea fiziologica , reversibila care se
manifesta prin scaderea capacitatii de munca si a
performantelor muncii.
2.Factorii care depind de conditiile de munca:

a. Organizarea muncii eliminarea manoperelor


inutile, limitarea contracture statice, folosirea
aparaturii performante.
b. Calitatea modului de lucru igiena, iluminarea
optima , nivel redus de zgomot, muzica adecvata ,
microclimate optim.
c. Folosirea adecvata a spatiului
d. Factorii psiho sociali - relatiile dintre membrii
echipei.
3.Factorii sociali:
a) stilul de vita
b) conditiile de transport la si de la serviciu
c) satisfactia morala si financiare
d) stabilitatea si siguranta locului de munca
ORGANIZAREA CLINICII DENTARE :
Receptia include sala de asteptare , garderoba si grupul
sanitar.
Zona administrativa primul loc de informare pentru pacienti si
managementul datelor.
Zona de tratament doua sau mai multe cabinet pe sistemul
inchis / deschis / semideschis.
Zona de sterilizare una accesibila din zona de tratament si una
din zona personalului.
Zona personalului garderoba, grup sanitar, birouri , dulapuri
depozitare material si echipament.
Zona pt pacienti

Cabinetul dentar, zona de tratament

Funciile : consultaie, tratament, igienizare,


imagistic
Obiective organizatorice: - condiii tehnice
optime (dotare)
- condiii de
funcionalitate (spaiu i zone de lucru)
- acces din zona
pacienilor i sterilizare
- condiii ambientale
(iluminat, cromatic, zgomot)
Punctul ,, zero al activitii ntr-un cabinet
dentar l reprezint cavitatea oral a pacientului, n
jurul lui trebuie s se organizeze aparatura,
instrumentarul, materialele i mobilierul.
Spaiul intim pacientului:
- zona circular din jurul capului pacientului cu raza
de 50 cm
-cuprinde capul pacientului, minile i antebraele
medicului i asistentei
-necesit iluminare mai bun dect restul
cabinetului
- accesibil medicului din orice direcie dorit
Poate fi privit ca un cadran de ceas i
submprit n : zona operatorului
zona static
zona asistentei
zona de transfer

Zona medicului:
- n dreapta i n spatele fotoliului (lucrul la patru mini)
- conine: scaunul medicului, aparatur i mobilier
mobil
- cuprinde pasajul de trecere al pacientului : scurt i
direct
Zona asistentei :
- n stnga i n spatele fotoliului
- conine: scaunul asitentei, aparatur i mobilier fix i
mobil, chiuvet
Prioritile ocuprii poziiilor de lucru :
Prioritile decurg din :
- Specificul activitilor fiecrui membru al echipei: mai
dificil pentru medic,mai simpl pentru asistent

Ordinea ocuprii poziiilor de lucru:


Pacient, Medic, Asistent

Dimensiunile si ambientul cabinetului:


-

dimensiuni : min 16 m2.


Ambientul vizual iluminat si cromatica
Ambientul sonor
Microclimatul temperature, umiditate, camp
electromagnetic)

Ambientul vizual:
Iluminatul sursa natuala ( N/S lumina constanta ) si sursa
artificiala ( surse incandescente glaben rosu, mai calde si
surse fluorescente mai reci, asemenea cu sursa naturala).
Cromatica se recomanda culorile deschise cu efecte
psihostimulative.Se utilizeaza culori complementare , combinatii
alb si negru sau aceeasi culoare dar intensitate diferita( inchis
deschis ).
Ambientul vizual este determinat si de alte caracteristici ale
dotarii cum ar fi arhitectura.
Ambientul sonor :
Zgomotul = sunet nedorit, neplacut care deranjeaza si interfera
perceperea sunetelor dorite si este fiziologic daunator.
Surse de zgomot : piesele turbina, contraunghi , detartraj ,
sistemul de aspiratie si compresorul.
Zgomotul >= 1000 Hz si >= 50dB => scade capacitatea de munca
si produce diminuarea si pierderea auzului.
In cabinet deschise , semideschise zgomotul se insumeaza.
Microclimatul:
Depinde de:
1)
2)
3)
4)

Dimensiunea cabinetului minim 12 m3 aer/ pers


Temperatura optima 21 grade
Umiditate 42 52 %
Incaratura microbiana aerosoli si micropicaturi

Principiile ergonomie pentru organizarea cabinetului:


- Selectarea simplificarea si eliminarea
- Aranjarea ordinea folosirii si secventialitatea
- Economia de miscare

SELECTAREA:
- Unit, echipament, aparatura, mobilier , instrumentar,
material se aleg din ofera ff larga pe considerente
ergonomice.
Implica:
Simplificarea selectarea elem de dotare dupa usurinta in
folosire , adaptabilitate si flexibilitate
Eliminarea selectarea doar a elementelor de dotare
absolut necesare.
ARANJAREA:
- Dispunerea in spatial cabinetului si in mobilier a
echipamentelor, instrumentelor, materialelor in acord cu:
Frecventa folosirii elementele de dotare cel mai des
folosite se aseaza cat mai convenabil pentru utilizator
aproape si usor acesibil
Secentialitate se aseaza in ordine folosirii lor.
ECONOMIA DE MISCARE:
Efortul muscular dinamic miscari de amplitudine reduse,
complexe, effectuate in ritm intens implica un numar limitat de
grupe musculare si articulatii si predispun la suprasolicitare.
Efortul muscular static postura mentinuta mult timp implica
solicitarea unor grupe musculare mari si predispune la
oboseala.

ELEMENTELE DE DOTARE ALE CABINETULUI:


1. Mobilierul fix si mobil
2. Unitul cu fotoliu si scaune special

3. Echipamente accesorii microscop operator, unit


de radiologie sistem laser, sistem CAD / CAM .
lampa albire.
4. Echipament accesoriu pe mobilier mobil ( lampa
fotopolimerizare, camera intraorala, instrumentar
rotativ specific , trusa urgenta, bisturiu electric.)
5. Instrumentar manual
6. Material dentare
7. Accesorii

MOBILIERUL CABINETULUI:
Fix : - dulapior pentru instrumente , materiale ,
aparatura.Cuprinde si chiuveta.Sunt dispuse in zona
asistentei, cu ocupare cat mai putin posibil a spatiului
cabinetului.
Mobil dulapior mobil cu masuta pentru instrumentar si
material pregatite pentru fiecare manopera.Sunt masute
mobile si supraetajate .
UNIT UL DENTAR:
- Consola / cartul medicului cu seringa apa aer,
piese de mana si tabela de comanda
- Consola asistentei si sit de aspiratie
- Lampa
- Tavita pentru instrumentar
- Pedala de comanda
- Scuipatoare si suport pahar
- Conexiuni cu compresor.
-

- CERINTE ERGONOMICE
- Dimensiuni scazute la strictul necesar
- Grad mare de mobilitate in plan vertical si
transversal
Fotoliul dentar anatomic:
Baza deplasabila pe vertical , sincron cu unit
Spatar deplasabil in verticala si orizontala , subtire si
ingust pentru a nu interfera cu pozitia echipei.
Tetiera sustine capul in pozitia aleasa , grad mare de
adaptabilitate.
SCAUNUL MEDICULUI SI AL ASISTENTEI:
- Sprijin pe minim 5 picioare
- Roti pentru mobilitate
- Sistem de reglare a inaltimii pe axul central baza
anatoforma

Caracteristici specific medic:


- Spatar pt sprijin lombar , ajustabil pe inaltime
- Spriin antebrat stg / dr detasabile

Caracteristici specific asistentei:

- Spatarul pentru sprijin lombar si / sau antebrat


- Inel supor pt picioare

INSTRUMENTAR:
MANUAL:
- Maner priza sigura si usoara , diametrul 7 10
mm , textura si relief ce previn alunecarea si rotirea
( plastic , cauciuc, muchii).
- Gat cudat in diferite grade , in functie de
destinatia de folosire , usor cudat pentru accesul la
nivelul frontalilor, in ce in ce mai cudat pentru distal
- Partea activa dimensiuni corespunzatoare si lama
bine ascutita.
DINAMIC:
Cerinte ergonomice:
- Piesa de mana priza sigura, angulatie pentru
acces , silentioasa, vibratorie, sist de racier, fibra
optica, cap cu volum redus.
- Partea active dimensiuni corespunzatare, muchii
taietoare, suprafete active.

Postura = modul n care diferitele segmente ale corpului


sunt aezate pentru a permite efectuarea unei activiti
- Postura medicului i asistentei au ca reper postura
echilibrat sau neutral
Poziia = aezarea spaial a membrilor echipei n jurul
capului pacientului (cercul de lucru)

- Poziiile medicului i asistentei sunt condiionate de


dimensiunile spaiului din jurul pacientului (cuprinde i
echipamentul, aparatura i mobilierul mobil) i buna
gestionare a acestuia.
Postura echilibrat- reprezint un reper pentru postura
corect de lucru i trebuie meninut, n limitele
impuse de practic, pe tot parcursul actului operator.
Este o postur natural, neforat, nestresant i
simetric care respect fiziologia loco-motorie a
organismului uman, fiind rezultatul studiilor de
ergonomie general adaptat nevoilor din practica
dentar.

Confortabil - contracii i tensiuni musculare minime


Stabil - stabilizeaz segmentele corpului i articulaiile
Simetria postural este o condiie pentru echilibrul
postural!

Postura echilibrat caracteristici :

Capul nclinat, contractur minim la 32-44


Linia umerilor paralel cu podeaua, umerii relaxai,
cobori
Spatele drept (respectarea curburilor fiziologice)
- se admite o nclinare anterioar, cu spatele drept,
max. 20 , din articulaia oldului
- nu se admite rotaia trunchiului i nclinrile laterale
- sprijinul lombar pe sptar este folosit ocazional
Braele pe lng corp, sprijinite de trunchi, orientate
max. 10 anterior
Antebraele la orizontal sau max. 25 superior fa de
orizontal
Coapsele paralele cu podeaua sau nclinate inferior
max.15 fa de orizontal ; coapsele uor deprtate,
max. 45
Unghiul dintre coapse i gambe trebuie s fie de
minim 90 pentru a evita compresiunea pachetului
vasculonervos din spaiu popliteu, recomandat: 105
110
PE activ : alternarea momentelor de susinere a
spatelui drept (respectarea curburilor fiziologice) doar
prin tonicitatea musculaturii paravertebrale cu cele n
care se apeleaz la sprijinul lombar
PE pasiv : folosirea permanent a sprijinului lombar
Mod dinamic de lucru: PE activ

pauze ntre pacieni, cu ridicare


de pe scaun i deplasare
alternare edine lungi- edine
scurte
exerciii simple ntre pacieni i
la finalul programului
Poziia pacientului poziia sptarului :
Orizontal : unghi de max. 20 a sptarului cu orizontal
Este indicat n majoritatea situaiilor de lucru.
Este poziia aleas pentru toi pacienii sntoi
deoarece ofer n majoritatea cazurilor cele mai bune
condiii pentru acces , vizibilitate i respectarea posturii
echilibrate.
Reper: linia ce unete vrful nasului cu genunchii
paralel cu podeaua

Oblic: - pacienii cu afeciuni cardio-vasculare i


respiratorii
- femei nsrcinate trim. I ( reflex vom),
- trim. III (sdr. de compresie
a venei cave inferioare)
- uneori lucrul pe hemiarcada dreapt
mandibular

Vertical :-pacienii cu reflux gastro-esofagian i


esofagit de reflux
- manopere ce impun aceast poziie ( ex.:
ampr.cu mat.fluide )
Poziia pacientului - nlimea fotoliului:
Reglabil n funcie de nivelul zonei de lucru :
30 - 40 cm. de ochii operatorului
aproximativ n dreptul inimii sau apendix-ului xifoid al
medicului
Poziia pacientului Poziia capului:
Poziionarea corect a capului este deosebit de
important pentru asigurarea accesului i vizibilitii n
condiiile pstrrii posturii echilibrate .
Tetiera susine capul n poziia aleas.

Direcii de orientare a capului din poziia neutral:


- Flexie - extensie
- Rotaie dreapta-stnga
- nclinare dreapta -stnga (lateroflexie)
Scop:
orientarea cmpului operator direct sub privirea
medicului

Stil de lucru n care medicul aezat pe scaun este asistat


permanent de o asistent specializat, aezat i ea i
care urmrete actul operator, cunoate foarte bine
etapele de tratament i poate anticipa toate nevoile
medicului, prelund mare parte din grijile acestuia.

-Asistenta are responsabiliti crescute


-Necesit exerciiu i antrenament pentru formarea
echipei medic-asistent
Lucrul la patru mini- avantaje
- Crete eficiena muncii echipei permind medicului
s-i foloseasc la maxim abilitile sale i s se
concentreze exclusiv asupra calitii actului operator, n
timp ce asistenta preia o parte din sarcinile mai simple

- Permite economia de timp i micare n cursul actului


operator printr-o bun organizare

- Reduce oboseala fizic i psihic a medicului

- Ofer mai mult comfort fizic i psihic pacientului


Lucrul la patru mini-cerine de baz
- Cabinet special conceput i dotat corespunztor
- Asistent bine instruit pentru lucrul n echip

- Posturi i poziii corespunztoare de lucru


- Planificarea edinelor de tratament
-Formarea unor stereotipii de lucru n echip
Cercul de lucru : centrul la nivelul cavitii orale i raza
de 50 cm.
cadran de ceas cu ora 12 la nivelul
vertexului pacientului

Ora 9-13 zona operatorului


Ora 13- 14- zona static ( instrumentar)
Ora 14-16- zona asistentei
Ora 16- 9- zon transfer ntre operator i asistent
RESPONSABILITATILE ASISTENTEI lucrul la 4 maini:
- Sa cunoasca protocolul de lucru
- Sa aiba pregatite , sa serveasca si sa schimbe
instrumentarul
- Sa aiba pregatite , sa prepare si sa serveasca materialele
- Sa manevreze lampa unitului asigurand o iluminare
corespunzatoare
- Indepartarea partilor moi
- Spalare si uscare camp operator
- Aspiratie
- Ajuta medical la toate solicitarile acestuia
Protocolul de lucru:
- Lista ce cuprinde toate cele necesare manoperei ce
urmeaza a fi efectuata
- Intocmit de medic

Respectat de asistenta
Dulapior mobil
Set de instrumente
Aparatura necesara
Planificarea edinelor de tratament- semnificaie
Cea mai mare cretere a productivitii n condiii de stres
i tensiune minim pentru echipa operatorie se obine
printr-o bun organizare a activiii .
Organizarea este esenial pentru succesul lucrului la
patru mini, scopul ultim fiind de a lucra mai inteligent i
mai uor,nu neaprat mai repede.
Economia de timp, deosebit de important, este doar
o consecin direct a unei foarte bune organizri.
Pregatirea actului operator-Setul de instrumente
Tavit cu capac , pregtit din timp si sterilizat ca ntreg.
Are componen specific unui act operator.
Conine instrumente i accesorii ce se pot steriliza
mpreun.
Caracteristici :
- conine instrumentele strict necesare (selectare)
- instumentele se aeaz n ordinea folosirii, de la stnga la
dreapta (aranjare)
-partea activ a instrumentelor este orientat spre
asistent
(economia de micare)

Pregtirea pacientului
1. Poziionare n fotoliu- ndrumat i ajutat de asistent
Se avertizeaz pacientul cnd urmeaz a fi ntins fotoliul.
2. Protecia hainelor cu bavet

3. Protecia ochilor cu ochelari speciali

II.Asigurarea accesului
-

Deschiderea optima a cavitatii bucale


Indepartare parti moi
Instrumentar adecvat
Diga

III.Asigurarea vizibilitatii:
-

Pozitie corecta medic


Pozitie cap pacient
Indepartare parti moi
Iluminare corespunzatoare
Folosirea oglinzii
Camp operator curat
Control fluide prin aspiratie
Izolare cu diga(contrast oferit de aceasta)
Izolarea relativa cu metode absorbante
Acuitatea vizuala a medicului
Sist de magnificatie

IV.Protectia partilor moi:


- Indepartare
- Poate pune probleme in zonele laterale si la

pacientii obezi.
- Responsabilitatea impartita cu asistenta
- Medicul poate folosi : oglinda si degetele de sprijin
- Asistenta poate folosi : aspirator chirurgical,
oglinda, departatoare, seringa apa / aer , rulouri
V.Protectia pasajului faringian:
- in pozitia orizontala cavitatea bucala e inchisa

1. diga metoda ideala , ofera siguranta maxima


2. bariere mecanice protectie relativa : compresa mare
sau burete subtire
3. aspirare eficienta

Consecinele activitii neergonomice


Asupra membrilor echipei:
imediate: disconfort fizic- dureri acute, cu potenial de
cronicizare
disconfort psihic- stres
accidente : leziuni cu incapacitate temporar
de lucru si
risc de contactare a unor boli
infectioase
tardive : oboseal cronic (surmenaj, extenuare),
boli profesionale (boli determinate de condiiile
de munc)
Asupra pacientului:
tratamente nesatisfactoare
accidente
timp pierdut inutil
STRESUL N MEDICINA DENTAR:

cauze datorate factorilor de munc,


temperamentului i personalitii medicului,
managementului pacienilor i al cabinetului,
probleme legate de furnizarea serviciilor dentare.
OBOSEALA fenomen consecutiv unei solicitri
prealabile; ea are ca efect o diminuare reversibil a
performanelor i funciilor i este nsoit de o
micorare a satisfaciei muncii, o mrire a senzaiei de
efort i poate conduce la o tulburare a armoniei
funcionale a personalitii
EVOLUIE PROGRESIV
- oboseal plcut cel mulumit de rezultatele
muncii sale,
- extenuare pierdere total a puterii, dureri
musculare, dureri de cap, deprimare.
CONSECINE: accidente de munc, absenteism,
creterea erorilor, scderea productivitii, scderea
rezistenei la mbolnviri.
OBOSEALA . Tipuri
a. FIZIOLOGIC
este determinat de munc i considerat un
mecanism de aprare,
este asimilabil cu stadiul de alarm, reversibil,
al sindromului
general de aprare echivalent cu
noiunea de STRES ( H. SEYLE ),

stare reversibil a omului sntos, normal n


ciclul munc-repaus,
cauze: fizice, neurosenzoriale, cerebrale i
sociale.
b. PATOLOGIC ( CRONIC)
este o form stabil i complex de dezadaptare
la condiiile de via i de munc,
se manifest prin instabilitate psihic, cu deficit
motivaional i volitiv i prin numeroase disfuncii
vegetative, dereglri nervoase i psihice.
AFECIUNI CARE APAR DATORITA STRESULUI
Boli cardiovasculare.
Leziuni musculo-scheletale.
Afeciuni psihice.
Ulcerul si scderea funciilor imunitare.
Diabet
BOLILE PROFESIONALE - TABLOU CLINIC
1. B. ale aparatului loco-motor: leziunile musculoscheletale
2. B. psiho-senzoriale, ce afecteaz:
Analizatorul auditiv: otice hipoacuzie sau surditate
extraotice: astenie, fatigabilitate,
cefalee,iritabilitate,depresie

Analizatorul vizual: presbiopie, astenopatie de


acomodare sau convergen
3. B. neuropsihice: dischinezii profesionale- nevroze de
coordonare/dispraxii
(forme nevralgice, tremurtoare,
spastice, paralitice)
neuropatii periferice- sdr. de tunel
carpian
4. B. organo-metabolice:cardiovasculare ( HTA, sdr.
Raynaud,varice)
biliare (dischinezii, litiaz)
genitale
5. B. infecto-contagioase: grip, tuberculoz,
hepatit,etc
LEZIUNILE MUSCULO-SCHELETALE
Definiie : Afectare a muchilor, tendoanelor,
articulaiilor, discurilor intervertebrale, nervilor periferici
sau a sistemului vascular ce nu rezult dintr-un
eveniment acut i se instaleaz n mod gradual sau
cronic.
Cauze: 1. factorii ocupaionali specifici profesiei
2. factori medicali : afeciuni fizice, predispoziia
genetic, vrst
3. stilul de viat ( nivelul de activitate fizic,
activitile de recuperare)

FACTORII OCUPAIONALI SPECIFICI PROFESIEI :


- postur deficitar, meninut mult timp, cu
segmente nesusinute, aplecri
( nainte ) i torsiuni ale capului, umerilor,
trunchiului i articulaiilor
- micri repetitive, de mic amplitudine, ritm
intens
- vibraia instrumentarului mecanic
- priza strns a instrumentelor i folosirea forei
- edine lungi, epuizante
DEZECHILIBRE MUSCULARE
Cauze: posturi statice prelungite, posturi
nefiziologice, neechilibrate, aplecri (nainte), rotri
( cap, gt, trunchi)

=> muchii responsabili, mai puternici, mai


scuri
muchii devin ischemici, dureroi,
exercitnd fore asimetrice
deviere +
mobilitate sczut
=> muchi opozani
mai slabi, se lungesc
muchii devin relaxai din ce
n ce mai slabi

EFORTUL MUSCULAR STATIC


ISCHEMIA MUSCULAR I NECROZA
lungimea muchiului rmne neshimbat
(contracie izometric)
- tensiunea crete

- muchiul nu realizeaz lucru mecanic


- se produce compresiunea vaselor, scade aportul
sanguin, scade aportul de nutrieni i de oxigen
ischemia, acumulare de acid lactic
=> apariia
durerilor musculare i a oboselii ( puncte trigger )

relaxarea repararea esutului afectat

dac gradul de recuperare < gradul de afectare =>


necroza
- alt poriune de muchi preia i funcia prii
scoase din uz (substituie muscular )
- n timp deteriorarea articulaiilor, ligamentelor i
tendoanelor,hipomobilitate articular, compresiune
nervoas, afectarea discurilor intervertebrale
CLASIFICARE LMS
1. Leziuni (disfuncii) datorate compresiei unor nervi
2. Disfuncii musculo-scheletale ale gtului i a
plexului brahial
3. Disfuncii musculo-scheletale ale umerilor
4. Disfuncii musculo-scheletale ale cotului,
antebraului i ale minii
Disfuncii musculo-scheletale ale regiunii lomb

TIPURI DE AFECIUNI MUSCULOSCHELETALE LA


NIVELUL GTULUI I UMERILOR :

Sindromul de gt tensionat - un complex de durere,


nepenire a muchilor cervicali i trapezi, cu
apariia spasmului muscular.
Spondiloza cervical boal degenerativ,
implicnd osteoartrita coloanei cervicale.
LEZIUNI LA NIVELUL MINII I NCHEIETURII MINII
Sindromul de tunel carpian
-apare ca urmare a compresiunii nervului median
care trece prin tunelul carpal la ncheietura minii.

Semne caracteristice:

semne subiective (nervoase): durere, parestezie,


furnicturi n teritoriul de distribuie cutanat a
nervului median;
semne obiective (fizice): scderea sensibilitii la
vibraie, la atingere i discriminarea anormal a 2
puncte.
Leziuni musculo-scheletale la nivelul spatelui
SPONDILOZA LOMBARA descrie aparitia de
osteofite - excrescente osoase pe fata anterioara,
laterala si mai rar cea posterioara a marginilor
superioare si inferioare ale corpilor vertebrali.
SPONDILOZA TORACALA. Este mai rara si se
manifesta prin nevralgii intercostale.

METODE DE PREVENIRE ale aparitiei bolilor


profesionale
ADOPTAI POSTRILE CORECTE N TIMPUL
LUCRULUI
O PROGRAMARE JUDICIOAS A PACIENTILOR
EVITAREA SEDINELOR PREA LUNGI
PROGRAMAI ALTERNATIV EDINE LUNGI I
SCURTE
ALTERNAREA POZIIILOR - EZUT, N PICIOARE
NTRE PACIENI SE FAC SCURTE PAUZE
CONDUCEM PACIENTUL , L NTMPINM,
CHIUVETA O INSTALM LA DISTAN ETC SE
IAU PAUZE I PAUZE LUNGI CAFEA,PRNZ
PROGRAMUL ZILNIC NU TREBUIE S
DEPEASC 7 ORE
SE PROGRAMEAZ CTE O IEIRE LA 6
SPTMNI
SPORT DE 3ORI/SPTMN, CTE 45 MINUTE