1 Câteva rezultate teoretice

T. 1.1. (Fermat) Dacǎ p este un numǎr prim, iar a ∈ Z un numǎr ı̂ntreg nedivizibil prin p, atunci

ap−1 ≡ 1(mod p) .

T. 1.2. (Euler) Dacǎ n ∈ N, n ≥ 2, şi a ∈ Z au proprietatea cǎ (a, n) = 1, atunci

aϕ(n) ≡ 1(mod n) .

T. 1.3. (Wilson) Dacǎ p este un numǎr prim, atunci

(p − 1)! ≡ −1(mod p) .

T. 1.4. (lema chinezeascǎ a resturilor) Fie k ∈ N, k ≥ 2, n1 , . . . , nk ∈ N şi r1 , . . . , rk ∈ Z. Dacǎ

(ni , nj ) = 1, (∀)i 6= j, atunci sistemul de congruenţe

x ≡ ri (mod ni ) , (∀)i = 1, k ,

admite o soluţie, unic determinatǎ modulo n1 · n2 · . . . · nk .

Definiţie 1.5. Fie p un numǎr prim, iar r ∈ {0, 1, . . . , p − 1}. Numǎrul r se numeşte rest pǎtratic modulo
p dacǎ existǎ k ∈ Z cu proprietatea cǎ k 2 ≡ r(mod p). În caz contrar, r se numeşte non-rest pǎtratic
modulo p. Simbolul lui Legendre asociat unui numǎr ı̂ntreg a ∈ Z şi numǎrului prim p este definit prin:

   1 , dacǎ (a, p) = 1 şi a ≡ r(mod p), cu r rest pǎtratic modulo p ,
a
= −1 , dacǎ (a, p) = 1 şi a ≡ r(mod p), cu r non-rest pǎtratic modulo p ,
p
0 , dacǎ p|a .


T.1.6. Fie p un numǎr prim impar şi a, b ∈ Z. Atunci

a b
i) p = p , dacǎ a ≡ b(mod p)
    
ii) ab = ap b
p 2  p

iii) ap = 1, dacǎ (a, p) = 1

 
iv) p1 = 1
p2 −1
 
v) p2 = (−1) 8
  p−1
vi) −1 p = (−1) 2
  p−1
vii) ap ≡ a 2 .

T. 1.7. (legea reciprocitǎţii pǎtratice) Dacǎ p şi q sunt numere prime impare, atunci
  
q p p−1 q−1
= (−1) 2 · 2 .
p q

Definiţie 1.8. Fie n ∈ N, n ≥ 2, şi g ∈ {0, 1, . . . , n − 1}, cu (g, n) = 1. Numǎrul g se numeşte rǎdǎcinǎ
primitivǎ modulo n dacǎ puterile g, g 2 , . . . , g ϕ(n) sunt necongruente douǎ câte douǎ modulo n. În acest
caz, dacǎ a ∈ Z este un numǎr ı̂ntreg cu (a, n) = 1, indicele lui a relativ la rǎdǎcina primitivǎ g modulo
n este numǎrul indg (a) ∈ {1, 2, . . . , ϕ(n) cu proprietatea cǎ

g indg (a) ≡ a(mod n) .

T. 1.9. Condiţia necesarǎ şi suficientǎ ca numǎrul n sǎ admitǎ o rǎdǎcinǎ primitivǎ este ca n ∈ {2, 4} ∪
{pk , 2pk | p−prim, p > 2}. În acest caz, dacǎ g este o rǎdǎcinǎ primitivǎ, iar a, b ∈ Z, cu (a, n) = (b, n) = 1,
atunci
indg (ab) ≡ indg (a) + indg (b) (mod ϕ(n)) .

1
2 Probleme
P. 2.1. Arǎtaţi cǎ dacǎ n ∈ N, n ≡ 3(mod 4), atunci n nu se poate scrie sub forma a2 + b2 , cu a, b ∈ Z.
P. 2.2. Arǎtaţi cǎ dacǎ n ∈ N, n ≡ 7(mod 8), atunci n nu se poate scrie sub forma a2 + b2 + c2 , cu
a, b ∈ Z.
P. 2.3. Arǎtaţi cǎ dacǎ numerele m, n ∈ N se pot reprezenta ca sume de câte douǎ pǎtrate de numere
ı̂ntregi, atunci şi mn are aceastǎ proprietate.
P. 2.4. Rezolvaţi ecuaţiile diofantice
153x − 34y = 51
şi
30x + 105y + 70z + 42w = 1 .
P. 2.5. Fie Fn = 2n + 1, cu n ∈ N. Arǎtaţi cǎ dacǎ Fn este prim, atunci n este o putere a lui 2. Arǎtaţi
cǎ 641| F32 .
P. 2.6. Fie Mn = 2n − 1, cu n ∈ N. Arǎtaţi cǎ dacǎ Mn este prim, atunci n este prim. Arǎtaţi cǎ
23| M11 .
P. 2.7. Arǎtaţi cǎ existǎ o infinitate de numere prime.
P. 2.8. Arǎtaţi cǎ existǎ o infinitate de numere prime de forma 4k + 3, cu k ∈ N.
P. 2.9. Arǎtaţi cǎ existǎ o infinitate de numere prime de forma 6k + 5, cu k ∈ N.
P. 2.10. Arǎtaţi cǎ pentru orice n ∈ N, cu n > 2, existǎ o infinitate de numere prime care nu sunt de
forma nk + 1, cu k ∈ N.
P. 2.11. Dacǎ m, n ∈ N, cu (m, n) = 1, atunci pentru orice x, y ∈ Z are loc egalitatea

(xm + yn, mn) = (x, n)(y, m) .

P. 2.12. Arǎtaţi cǎ funcţiile aritmetice τ , σ şi ϕ sunt multiplicative(adicǎ verificǎ identitatea f (m · n) =
f (m) · f (n), (∀)m, n ∈ N, (m, n) = 1).
P. 2.13. Determinaţi mulţimile urmǎtoare:
a) {x ∈ Z| x ≡ 1(2), x ≡ 2(3), x ≡ 3(5), x ≡ 4(7)};
b) {x ∈ Z| x ≡ 1(9), x ≡ 2(5), x ≡ 1(7)};
c) {x ∈ Z| x ≡ 1(9), x ≡ 1(5), x ≡ 3(7)}.
P. 2.14. Fie n ∈ N, n > 1, cu (n, 10) = 1. Arǎtaţi cǎ existǎ atunci m ∈ N cu proprietatea cǎ
10m ≡ 1(n). Deduceţi atunci cǎ dacǎ N = ak ak−1 . . . a2 a1 a0 (10) , atunci n| N dacǎ şi numai dacǎ
n|ak ak−1 . . . a2 a1 + ma0 .
P. 2.15. Deduceţi criterii de divizibilitate prin toate numerele n ∈ N, cu 2 ≤ n ≤ 30.
P. 2.16. Arǎtaţi cǎ dacǎ p este un numǎr prim cu proprietatea cǎ Mp este de asemenea prim, atunci
n = 2p−1 · Mp este un numǎr perfect(adicǎ n coincide cu suma divizorilor sǎi proprii).
P. 2.17. Fie n ∈ N astfel cǎ n sǎ admitǎ rǎdǎcini primitive. Arǎtaţi cǎ g ∈ {1, 2, . . . , n − 1} este rǎdǎcinǎ
ϕ(n)
primitivǎ modulo n dacǎ şi numai dacǎ g 2 ≡ −1(n).
P. 2.18. Determinaţi o rǎdǎcinǎ primitivǎ modulo 17. Rezolvaţi congruenţele

x20 ≡ 13(17)
x12 ≡ 13(17)
x48 ≡ 9(17)
x11 ≡ 9(17)

2
P. 2.19. Fie g o rǎdǎcinǎ primitivǎ pentru n > 2. Arǎtaţi cǎ

ϕ(n)
indg (−1) =
2
şi deduceţi cǎ
ϕ(n)
indg (−a) ≡ indg (a) + (ϕ(n)) .
2
P. 2.20. Arǎtaţi cǎ congruenţa
(x2 + 1)(x4 − 4) ≡ 0(mod p)
admite soluţii pentru orice numǎr prim p.
503
şi 501



P. 2.21. Calculaţi 773 773 .
 
P. 2.22. Arǎtaţi cǎ −7
p = 1 dacǎ şi numai dacǎ p ≡ 1, 2, sau 4(7).

P. 2.23. Rezolvaţi sistemul de congruenţe


3x + 4y − 29 ≡ 0(143)
2x − 9y + 84 ≡ 0(143)

P. 2.24. Folosind mica teoremǎ a lui Fermat, transformaţi congruenţa urmǎtoare ı̂ntr-una de grad mai
mic decât 5:

3x14 + 4x13 + 3x12 + 2x11 + x9 + 2x8 + 4x7 + x6 + 3x4 + x3 + 4x2 + 2x ≡ 0(5) .

P. 2.25. Rezolvaţi congruenţele

7x4 + 19x + 25 ≡ 0(27)

9x2 + 29x + 62 ≡ 0(64)
x3 + 2x + 2 ≡ 0(125)
x4 + 4x3 + 2x2 + 2x + 12 ≡ 0(625)
6x3 + 27x2 + 17x + 20 ≡ 0(30)
31x4 + 57x3 + 96x + 191 ≡ 0(225) .

P. 2.26. Sǎ se determine numǎrul soluţiilor pentru fiecare dintre urmǎtoarele congruenţe:
a) x60 ≡ 79(97);
b) x55 ≡ 17(97);
c) x15 ≡ 46(97).

P. 2.27. Rezolvaţi congruenţa x3 ≡ 23(109).