ALIMENTAREA PACIENTULUI

1. Servirea meselor
a) Orarul si repartizarea meselor:
- intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel incat perioada de repaus din cursul noptii sa
nu fie mai mare de 10 - 11 ore, iar in unele cazuri si mai mic (ulcer gastric).
- pacientii in stare grava, febrili, vor fi alimentati in momentele de acalmie, indiferent de
programul sectiei
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la intervale
scurte, in functie de stadiul de evolutie; la ei alimentele trebuie servite uneori din ora in ora in cursul
zilei, adaugand una, doua mese si-n cursul noptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava vor fi alimentati dupa un program special, cu
mese mici, dese, atat ziua cat si noaptea
- pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flamanzire mai mare de 6
ore
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare la oficiul
de alimente
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului
- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, intrucat, in aceasta perioada, procesul de
digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati mari de sange la nivelul organelor
abdominale
b) Pregatirea servirii meselor:
- hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei (tratamente, recoltari, vizita
medicala,etc.)
- inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlatura din salon toti factorii dezagreabili (plosca, urinare, scuipatori)
- pacientii cu aspect neplacut (arsi, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati de restul
bolnavilor cu paravane
- saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta placuta, familiala

- asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, isi prinde parul in calota, isi spala bine mainile
c) Distribuirea alimentelor:
- servirea estetica si curata a meselor creste pofta de mancare a pacientilor
- asigura decalnsarea secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica
- operativitatea impiedica denaturarea si racirea alimentelor (isi pastreaza forma, aspectul si
valoarea calorica initiala)
-

distribuirea aliment

elor se face pe baza tabelelor de alimentatie

- in unele cazuri, asistenta intocmeste fise individuale de regim, care se inmaneaza pacientului
odata cu masa (pastrate, vor ajuta pacientul la domiciliu)
- alimentele se portioneaza pe regimuri, apoi sunt distribuite in salon pe un carucior special, iar la
bolnavi pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul anterior
- alimentele nu se ating cu mana
- gustul unor alimente se poate corecta cu: sare, otet, zahar (daca nu contravine dietei)
d) Ordinea de servire a mesei:
- se va distribui intai regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune
aducerea regimurilor individuale, pentru pacientii a caror alimentatie nu se incadreaza in regimurile tip
- vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei
ce trenuie alimentati de ea
- alimentatia artificiala se va face in afara programului obisnuit
2. Modurile de alimentare ale bolnavilor

In functie de starea bolnavului, alimentarea se face: activ, pasiv, artificial.

A. Alimentarea activa

In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele oferite, in
salon sau sala de mese, la masa sau la pat.
1) Pregatiri - materiale - tava, tacamuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete
de masa, cosilet de paine.
2) Conditii de mediu-a) sala de mese- curatenia, aerisirea, se aranjeaza estetic pe mese mici (4
persoane), tacamurile, paharele, cana de apa, sevetelele, flori, numarul regimului; - se creeaza o
atmosfera cat mai intima; - se anunta bolnavii sa vina la masa; - se invita sa se spele pe maine.
Servirea mesei - se servesc felurile de mancare pr rand
- se ridica imediat vesela folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, daca nu,
se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire
- se transporta vesela la oficiu
- se aeriseste si se curata sala de mese
-b) conditii de mediu in salon, la masa- se indeparteaza tot ce ar putea
influenta negativ apetitul pacientului (tavita, scuipatori, plosca); - se separa cu paravan pacientii cu
aspect dezagreabil pentru ceilalti; - se pregateste masa pacientului: se aseaza fata de masa curata,
tacamuri, cana de apa, servetele, sarea (dupa caz); - se invita pacientul sa se spele pe maini; - pacientul
este ajutat sa se aseze la masa; - asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta, se
spala pe maini.
-c) alimentarea activa in salon, la pat: - se pregateste salonul ca si
pentru alimentarea la masa; - se aseaza pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau sezand cu
ajutorul rezematorului de pat sau pernei; - se protejeaza lenjeria de pat cu musama; - se aseaza peste
musama un lighean, i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spele; - i se ofera prosopul sa-si
stearga mainile; - se indeparteaza materialele folosite
- se adapteaza masa speciala la pat, acoperita cu fata de masa sau o tava acoperita cu
servetel, se aseaza pe genunchii pacientului, peste patura acoperita cu aleza
- se aseaza in jurul gatului un prosop
- asistenta imbraca halatul de protectie
- se spala pe maini si serveste masa la fel ca la masa, in salon

-d) alimentarea activa, la pat in decubit lateral stang: - se aseaza pacientul in

decubit lateral stang, cu capul sprijinit pe o perna; - se spala pe maini; - se protejeaza lenjeria de pat cu o
aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat
- se aseaza tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului; - se servesc
alimentele pe rand, se vor taia cele solide
- lichidele se servesc in cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente,
curate, fierte
- se ridica vesela utilizata, se indeparteaza materalele folosite, se spala pacientul pe maini

B. Alimentarea pasiva
Pacientului i se introduc alimentele pe gura.
1) Scop: - vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati, adinamici, in stare grava si cei
cu usoare tulburari de deglutitie.
2) Pregatiri: - materiale: - tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, sevet de panza, cana de
supa, tacamuri
- asistenta: - imbraca halatul de protectie
- aseaza parul sub boneta
- se spala pe maini
- pacient: - se aseaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau
in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia; - se protejeaza lenjeria
cu un prosop curat; -se protejeaza pacientul cu un prosop in jurul gatului; - se adapteaza masuta la pat si
se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura.
3) Servirea mesei: - asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna
- verifica temperatura alimentelor (pacientii in stare grava nu simt
temperatura si nici gustul alimentelor
- ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
- supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile
de deglutitie ale pacientului; - acesta va fi sters la gura; - se aranjeaza patul

- se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav pot

conduce la formarea escarelor; - schimba lenjeria daca s-a murdarit
- acopera pacientul si aeriseste salonul
- strange vesela si o duce la oficiu
DE STIUT: - se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia
alimentelor in procesul vindecarii
- se ofera pacientului cantitati nu prea mari, deoarece ar putea sa le aspire,
neputand sa le inghita
DE EVITAT: servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci; - atingerea alimentelor care au
fost in gura pacientului.
Principii de alimentare ale pacientilor inapetenti
Scop: - observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau
anorexiei bolnavului
- apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni; - astfel
bolnavii cu:
-cancer gastric refuza carnea de vaca
- in hepatita epidemica- faza preicterica refuza grasimile
- polifagia indica un diabet zaharat
- apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului (gravide)
Pentru conbaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele
de regim in comparatie cu cele preferate
- se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de
prescriptia medicala
- servirea mesei se va face intr-un cadru cat mai estetic
- se servesc alimentele in portii mici, pentru a nu provoca senzatia de plenitudine, numai
la simpla vedere, a cantitatilor mari
- mesele se servesc la intervale mici (2 - 3 ore)

- pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intro variatie cat mai mare
- nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca senzatia de plenitudine si
provoaca diareea
-laptele in canatitate mai mare de 1 l provoaca greata, diaree
-albuminele supradozate (branza) provoaca meteorism si accentueaza inapetenta
- la bolnavii complet inapetenti, senzatia de sete va fi exploatata si l-i se vor oferi
elemente nutritive sub forma lichida: laptele, sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte, cacao,
galbenus, preparate de zahar, zeama de lamaie sau portocale
- bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, branza, faina, galbenus de ou, cacao
- in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza
usor si nu modofica gustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice 2500 - 3000 cal/24 ore prin administrare de preparate
lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida repartizata in 4 - 5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeze
valoarea calorica pentru a se putea orienta in privinta acoperirii necesitatilor zilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume doar alimente conform prescriptiei medicale

C. Alimentarea artificiala
Definitie: introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Procedee:

- sonda gastrica sau intestinala

- gastrostoma
- pe cale parenterala
- clisma

Scop: - hranirea pacientilor inconstienti

- cu tulburari de deglutitie

- cu intoleranta sau hemoragii digestive

- operati pe tubul digestiv si glandele anexe
- cu structuri esofagiene sau ale cardiei
- in stare grava
- negativism alimentar
1. Alimentarea prin sonda gastrica
a) Pregatire: - materiale: - de protectie: - aleza, prosoape
- sterile: - sonda Einhorn sau Faucher
- seringi de 5 - 10 cm
- pensa hemostatica
- nesterile: - palnie, tavita renala
- bulion alimentar (sa nu aiba grunji, sa fie la
temperatura corpului, sa aiba valoare calorica)
- pacient:
-psihic- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii; - este rugat sa respecte
indicatiile din timpul sondajului
-fizic-se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept
-se protejeaza cu sortul de caiciuc sau material plastic
-se indeparteaza proteza dentara (la nevoie); - se aseaza tavita renala sub barbie
pentru a capta saliva
b) Introducerea sondei:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca sortul de cauciuc
- isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea in faringe si esofag

- se aseaza in dreapta bolanvului si ii fixeaza capul cu mana stanga, tinandu-l intre mana
si torace
- prinde cu mana dreapta extremitatea rotujita a sondei ca pe un creion
- cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana
la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita; - prin
deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac (la marcajul 40 - 50 cm citit
la arcada dentara)
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului cu seringa; - se fixeaza
sonda
c) Alimentarea propriu-zisa
- in caz de staza gastrica, se aspira continutul si se face spalatura gastrica
- se aseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200 - 400 ml pana la
500 ml, incalzit la temperatura corpului; - se introduc apoi 200 - 300ml apa si o cantitatea mica de aer
pentru a goli sonda
-se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar
putea fi aspirate, determinand o complicatie grava = pneumonia de aspiratie
- se extrage atent sonda
DE STIUT: - la pacientii inconstiensi, cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4 - 6 zile, cele de cauciuc maxim 23 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ratia zilnica se administreaza in 4 - 6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izoterme
2. Alimentarea prin gastrostoma
Gastrostoma = deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul
alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.
In cazul stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice, cand
alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi
introduse in organism prin gastrostoma.
In stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse
cu o seringa sau palnie, iar alimetarea se face la fel ca prin sonda gastrica. Alimentele se introduc in

doze fractionate, la intervale obisnuite, incalzite la temperatura corpului. Cantitatea introdusa o data nu
va depasi 500 ml.
Dupa introducerea alimntelor sonda se inchide, pentru a impiedica refularea lor.
Tegumentele din jurul stomei se pot iritasub actiunea sucului gastric ce se prelinge adesea
pe langa sonda; - regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si
antimicrobian, pansata steril cu un pansament absorbant.
3. Alimetarea prin clisma
Asigura hidratarea si alimetarea pentru timp scurt.
Deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe doar solutii
izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie.
Alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura, cu solutie Ringer, glucoza 47 % cu
rol hidratant; - in locul irigatorului se foloseste un termos.
4. Alimentarea parenterala
Se face cu substante cu:
- valoare calorica mare
- pot fi utilizate direct de tesuturi
- nu au proprietati antigenice
- nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo sau hipertone (glucoza 10 - 20 - 33 - 40 %; fructoza
20 %, sol. Dextran, hidrolizate proteice).
Alimentarea se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24 ore si a ratiei de lichide in
care pot fi dizolvate principiile nutritive. Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii
glucozate si proteice. Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea. Ritmul de administrare difera de
la 50 - 500 ml / ora, dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului

Regimul igieni dietetic al pacientilor cu afectiuni difestive

Indicatii: boala de reflux gastro-esofagian, esofagita, hernie hiatala, dispepsie,
gastrita, ulcer gastric, duodenita, ulcer duodenal.
Afectiunile cronice ale esofagului, stomacului si duodenului necesita urmarea
unui regim alimentar de crutare digestiva care insoteste tratamentul recomandat
de medicul gastroenterolog.
Prin acest regim se urmareste excluderea din alimentatie a oricarui factor care
poate irita segmentele superioare ale tubului digestiv:
1. Se opreste definitiv fumatul.

2. Se reduce consumul de alcool si cafea mai ales inainte de masa.

3. Reduceti stresul. Faceti exercitii fizice minim 60 de minute pe zi, dintre care
15 minute inviorarea de dimineata.

4. Mentineti greutatea normala a corpului.

5. Folositi cu prudenta si numai la recomandarea doctorului medicamente

agresive pentru stomac (antiinflamatoare precum aspirina, ibuprofenul, etc).

6. Mesele vor fi ritmice (la interval de 3-4 ore) si reduse cantitativ. Mancati
regulat trei mese pe zi cu doua gustari usoare intercalate intre ele.

7. Alimentele se consuma la temperatura corpului, cu masticatie corecta.

8. Lichidele se consuma fie cu 30 de minute inaintea mesei sau la 2 ore dupa

masa. Se evita consumul de bauturi carbogazoase.

9. Dupa masa nu va intindeti in pat, nu va aplecati si evitati efortul fizic intens.

O plimbare usoara de 10-15 minute va este insa indicata.

10. Se evita: condimentele tari, alimentele acide (otet, muraturi), mancarurile

afumate, prajite sau conservate, mezelurile si dulciurile. Se evita temporar
citricele, bulionul si pasta de tomate, precum si zeama de la supa sau ciorba de
carne.

11. Se poate consuma orice aliment care nu se regaseste in categoriile

enumerate mai sus si care nu irita tubul digestiv. Exemplu: supe de zarzavat,
ghiveci de legume, carne slaba fie in supa (fara zeama), fie gatita la cuptor sau
pe gratar, salata de cruditati fara otet sau lamaie adaugate, oua fierte, branza
dulce, etc.

12. Pentru prevenirea complicatiilor urmati intocmai recomandarile medicului

curant si monitorizati evolutia vindecarii prin controale medicale periodice.
In plus, incepand cu varsta de 40 de ani efectuati o endoscopie digestiva
superioara la intervale de 3 ani, respectiv o colonoscopie la intervale de 5 ani
pentru a depista si trata la timp eventualele afectiuni ale tubului digestiv.