Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IV

Zona climatica

-21

denumire / destinatie camera

denumire
element
constructie

Supraf.
Totala

IV

T inter. C

24

Rc

Temp
ext. a
peret.

-21
-21
-21
-21
-21

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

-21
-21
-21
-21

in localitate

denumire
element
constructie

0.00
0.060
0.060
0.060
0.060

1.038
1.200
1.200
1.200
1.200

perete 2
fereastra 1
fereastra 2
fereastra 3
usa

0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.060
0.060
0.060

1.038
1.200
1.200
1.200

fereastra 1
fereastra 2
usa

aprox.

0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00

fereastra

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Bun

-21
-21

0.00
0.00

0.00
0.060

1.038
1.200

usa

0.00

0.00

T. Bun

-21

0.00

0.060

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

T. Slab

20
20
20

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

T. Slab

20
20
20

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Slab

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Slab

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.00

P3

perete 3

2.80

fereastra 1
fereastra 2
usa

perete 5

perete 7
usa
usa

perete 9

2.80

2.80
2.00

2.80

usa
usa

perete 11

2.80

usa

perete 13

2.80

usa

podea 1
podea 2
podea 3
podea 4
podea 5

3.00

exact

T. Bun
T. Bun
T. Bun
T. Bun

B
T. Bun
T. Bun
T. Bun

0.70

T. Slab

0.70

T. Slab

0.70

0.70

P3
P3
P3
P3

Adincimea pinzei de apa freatica

m elem.
de
constr.

H sol

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

2.80
2.00

4.0

Necesar termic total

Lvitral.

fereastra 1
fereastra 2
fereastra 3
usa

Supraf.
de
calcul

Zona eoliana

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

perete 1

07/25/2015

TOTAL

Setari generale ( pt. intregul imobil ) :

Supraf.
Totala

Coef. Etaj E

1.000

CM

W/mc

0.00

W/mp

0.00

Supraf.
de
calcul

Rc

1.00

Temp
ext. a
peret.

-21
-21
-21
-21
-21

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.060
0.060
0.060
0.060

1.038
1.200
1.200
1.200
1.200

-21
-21
-21
-21

0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.060
0.060
0.060

1.038
1.200
1.200
1.200

H sol

m elem.
de
constr.

Lvitral.

aprox.

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

B
T. Bun
T. Bun
T. Bun

0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00

T. Bun
T. Bun

fereastra

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Bun

-21
-21

0.00
0.00

0.00
0.060

1.038
1.200

1.200

usa

0.00

0.00

T. Bun

-21

0.00

0.060

1.200

0.090
0.090

1.000
1.200
1.200

usa
usa

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

T. Slab

20
20
20

0.00
0.00
0.00

0.090
0.090

1.000
1.200
1.200

0.00
0.00
0.00

0.090
0.090

1.000
1.200
1.200

usa
usa

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

T. Slab

20
20
20

0.00
0.00
0.00

0.090
0.090

1.000
1.200
1.200

20
20

0.00
0.00

0.090

1.000
1.200

usa

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Slab

20
20

0.00
0.00

0.090

1.000
1.200

20
20

0.00
0.00

0.090

1.000
1.200

usa

0.00
0.00

0.00
0.00

T. Slab

20
20

0.00
0.00

0.090

1.000
1.200

20
20
20
20
20

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

1.000
1.000
1.000
1.000
1.000

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

10
10
10
10
10
-21
-21

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

i fer./usi

7.00

2.80

perete 4

2.80

perete 6

2.80

perete 8

2.80

perete 10

2.80

perete 12

2.80

perete 14

tavan 1
tavan 2
tavan 3
tavan 4
tavan 5

2.80

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

3.00
0.00
0.00
0.00
0.00

fereastra 1
fereastra 2

exact

T. Bun

T. Bun

0.70

T. Slab

0.70

T. Slab

0.70

0.70

T5
T5
T5
T5
T5
T. Bun
T. Bun

i fer./usi

0.00

0.060
0.060

1.038
1.038
1.038
1.038
1.038
1.200
1.200

Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala
vreo formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti
doar sa vedeti cum afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.

Punct Cardinal

N-V

Ao
Rm
Ac

5.000
16.200

Adaosuri

1.212

0.60

AT
Ap
Rp
Abc
R bc
Abcj

0.00

mediu

1.20

0.00

ms
ns
V 3/4

0.50

0.00
0.00
0.00
0.00

1.40

A usi ext.
n-nr.desch.
Qu

L rosturi

0.00

6.35

alege destinatia camerei:

aer

1.20

bai

Cp

1,011

nao

Qi1
Qi2

0
0

0.00

0.00028

V - volumul camerei

0.00

QS
QT

0.00

QT*adaosuri
QT*ad.+Qi

0
0
0

Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor --

Material component

beton simplu / armat

Grosime
( cm )

10

orientativ!

Strat izolator

Grosime
( cm )

Grad
izolare

vata minerala

20

FB

Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) =

3.6577

Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu
ajutorul tabelului din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii
( K, R, ), precum si o serie de formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face
calculele pierderilor de caldura conform formulelor din SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !

Tabel

Definitii

Formule

Pentru PODEA si TAVAN, s-a luat in calcul o placa de beton de 15 cm grosime

+ un eventual strat izolator de 5 sau 10 cm (vezi mai jos):
Pt . acest program, .

PODEA izolata inseamna :

TAVAN izolat inseamna :

1. pe interior, in sapa, un strat de polistiren extrudat de 5 cm

grosime.
2. pe exterior, placare cu polistiren expandat de 5 cm, cu sau fara
gips-carton. Valabil daca sub camera aveti o alta incapere in care
aveti acces, si careia de fapt ii izolati tavanul ( beci la casa, sau
casa scarilor la bloc etc).
1. pe interior, sub tavan, un strat de polistiren expandat (sau vata
minerala) de 10 cm, cu sau fara gips-carton.
2. pe exterior, placare cu polistiren de 10 cm grosime. Valabil daca
deasupra camerei aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia
de fapt ii izolati podeaua (pod la casa etc).

Evident, aceste valori ale grosimii stratului izolator reprezinta un minimum necesar.
Pt detalii, vezi tabelul din aceasta pagina, celulele AF27:AL47 !!!

Tip constructiv fereastra - orientativ.

5.00

0.200

Geam dublu 1

geam cu sticla obisnuita, cu 2 foi de

4.00
sticla, timplarie lemn.

0.250

Geam dublu 2

geam cu sticla obisnuita, cu 1 + 2 foi

3.30
de sticla, timplarie lemn.

0.303

geam termopan, 2 foi de sticla, fara Low

E, fara gaz inert, cu timplarie AL, lemn
statificat sau PVC cu 3 camere.

0.476

Geam simplu

Termopan
slab

geam cu o singura foaie de sticla

obisnuita, timplarie lemn.

2.10

geam termopan, 2 foi de sticla, Low E,

gaz inert, timplarie AL cu rupere punte
Termopan bun termica, lemn stratificat sau PVC cu 3-4 1.20
camere.
geam termopan, 3 foi de sticla, Low E,
Termopan
gaz inert, timplarie AL cu rupere punte
0.80
termica, lemn stratificat sau PVC cu 5-6
foarte bun
camere.

0.833

1.250

Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel,

le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcul:

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire, tip, caracteristici, producator

EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina)
B
C
D
E
F
G
H
I
J

0.027
0.3
0.5
0.7
0.9
1.1
1.3
1.5
1.7
1.9

Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate)

a unui perete sau planseu, in functie de straturile care il compun :
Material component
aer interior
tencuial var
plci de ipsos 1100 kg/m3
folie polietilena 0.2 mm
vat mineral tip 70
Caramida termoeficienta cu goluri verticale Porotherm30
BCA Ytong
tencuial var-ciment
EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina)
mortar ciment
aer exterior

cm !

W/mK

---

8.000

1.00
0.00
0.00
0.00

0.700
0.410
100.000
0.045

30.00

0.208

0.00
0.00
10.00
0.50

0.110
0.870
0.027
0.930

---

24.000

41.50
coeficient punti termice :
rezistenta termica corectata :
nivelul gradului de izolare :

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete (sau mai multi, vezi cel. W27 W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W/m cub si W/m patrat, pt. o camera cu
dimensiunile si ferestrele de mai jos :
( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator )
Lungimea camerei
Latimea camerei
Inaltimea camerei
Suprafata camerei
Volumul camerei
Suprafata peretilor exteriori, cu tot cu ferestre / usi
Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior
Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior
Temperatura interioara
Temperatura exterioara
Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi (doar prin zidarie)
Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior
Pierderea TOTALA de caldura :
Pierderea de caldura raportata la volumul camerei
Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei

4.00
4.00
2.50
16.00
40.00
10.00
3.00
1.50
20
-21
71.75
184.50
256.25
6.41
16.02

m
m
m
mp
mc
mp
mp
W/mpK
C
C
W
W
W
W / mc
W / mp

Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :
Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata
geam) * ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )

corectate)
e il compun :
R = d/
m2K/W
0.1250
0.0143
0.0000
0.0000
0.0000
1.4430
0.0000
0.0000
3.7037
0.0054
0.0420

5.3334
0.75
4.0000

col. H/T

multi, vezi cel. W27 at, pt. o camera cu

pereti ext.
1.00

Procent
din total
pierderi de
caldura :
28%
72%

vezi si Formule

DEFINITII

de BAZA:

Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este e

transfer termic

K =

( notata si U ).

coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transm
ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.
Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin

= coeficient de co

= (coeficientul de) conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprim
material cu o grosime de 1 m, in timp de o ora, la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 supr

efectiva
calcul

= valoarea teoretica a conductivitatii termice a unui material; se calculeaza in laborator de catre produc
materialul in stare perfect uscata; de obicei este valoarea care apare pe eticheta pr
= valoarea reala, folosita in calcule, a conductivitatii termice a unui material; este mai mare decit
normale de exploatare ale materialelor.

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de
materialului respectiv, si este inversul lui

Rc

(notata si

efec

= re

K . Depinde de grosimea materialului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara

elemente de constructie eterogene cu grosimi diferite si cu conductivitati termic

R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta ter

puntilor termice.

n prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecie termic Rc , pt. asigurarea unui confort term
prin pierderile de caldura sunt mrite mai mult, conform C107/1 mod
REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc (min)
cladiri de locuit:
Nr.

pt elementele de constructie ale

Elementul de constructie

1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise)
2. Tamplarie exterioara
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite
5. Pereti adiacenti rosturilor inchise
6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)
7. Placi pe sol (peste CTS)
8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS)
9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omoge
mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de

Exemple de situatii in care exista

punti termice la peretii exteriori :

1* buiandrug din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta term
2* rosturi mai mari intre caramizi, sau "umplute" neglijent cu mortar: cu goluri etc.

3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari

4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turti
circula aerul de la o placa la alta etc.
5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid
6* materiale de constructie (BCA, caramizi, vata etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (ma
proprietatile termoizolante.

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amp
8* stilpii de sustinere din beton neizolati termic de la colturile cladirii.

9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la
10* ETC.

r, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea

= coeficient de

( notata si U ).

exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un mp de element de constructie timp de o

d C intre interior si exterior.

at prin

= coeficient de conductivitate termica.

ezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh care trece printr-o suprafata de 1mp, a unui
renta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

uleaza in laborator de catre producatorii de materiale de constructii, la 10 grade C si cu

valoarea care apare pe eticheta produsului finit.

material; este mai mare decit

tare ale materialelor.

sa lui este exprimata de

efectiva si tine cont de umiditatea naturala in conditiile

= rezistenta termica ( sau rezistivitatea termica ) a

izat. Cu ajutorul lui se pot compara proprietatile termoizolatoare ale unor materiale sau
mi diferite si cu conductivitati termice diferite.

erialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat

termice.

pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica
mai mult, conform C107/1 modificat:

elementele de constructie ale unei

se)

nguri de trecere etc.)

dupa
1
ianuarie
2011
Rc(minim)
[m2K/W]

dupa
1 ianuarie
1998

inainte de
1 ianuarie
1998

Rc(minim)

Rc(minim)

[m2K/W]

[m2K/W]

1.80

1.40

1.20

0.77
5.00
2.90
1.10

0.50
3.00
1.65
1.10

0.40
2.00
1.10
0.90

4.50

4.50

3.00

4.50
4.80

4.50

3.00

4.80

4.20

2.90

2.40

2.00

nstructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai

ca decit restul elementului de constructie dat.

ructie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)

deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".

ateral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate
ca la alta etc.
zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc.
mult timp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza
zolante.

ea) putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)

erior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)

FORMULE

R
teoretica
rezistenta
termica
teoretica

Tint. - Text.

diferenta de
temp. :
interior
minus
exterior

d
c

d = grosime
material
c = conductivitate
termica de calcul,
reala

0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de

aer de pe cele 2 suprafate ale peretelui.

R
teoretica

calculat cu coeficient de corectie

datorat prezentei
valorile
eventualelor punti
din tabele
termice

T
t1 / t2

R1, R2, Rn = rezistenta termica a stratului

1, 2, n din care e alcatuit peretele

rezistenta
termica
corectata,
reala, a
peretelui

perete
( m2 )

( R1 + R2 + +Rn ) +
0,167

rezistenta
termica totala
a peretelui,
teoretica

suprafata

inversul
rezistentei
termice
corectate,
reale

coeficientul
de transfer
termic

teoretica

Rc

coeficientul
de transfer
termic

(W)

fluxul termic

simplificate :

75/65

t1 /t2

75/65
caldura degajata
de un radiator la
temperaturile de
tur / retur t1 / t2 si
la o oarecare
temp. t interior

caldura degajata
n = exponent termic, dat de
de un radiator la
producatorii de radiatoare, care
temperaturile de
difera, pt. fiecare model de
tur / retur 75 / 65 radiator, cu inaltimea lui. Are valori
si la o oarecare
cuprinse intre 1,1 si 1,5 , insa
temp. t interior
poate fi aproximat linistit la
valoarea de 1,30.

unde :

T
t1/t2

t1 + t2
2

interior

n
f =

T t1/t2
T
75/65

f = un factor de corectie. Unii

producatori de radiatoare ofera
tabele cu valorile lui f, in functie
de temp. de tur /retur /interior,
si cu valori ale lui n calculate
de ei.

Exemple :

T
75/65

T
50/40

T
90/70

75 + 65
2

20

50

50 + 40
2

20

25

90 + 70
2

20

60

1.3

50/40

25
50

1.3

0.5

0.4061

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a

camerei t interior de 20 C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur
de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 C, va degaja doar
406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un
radiator cu o dimensiune mult mai mare, care la 75/65 sa ofere (1000 /
0,4061) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei 1000 W initiali, necesari
camerei.

M-am hotarit sa dau o tenta de "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si ofe
care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate
- valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! 1.

Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valo
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie
clasificarea gradului de izolare :
minim
valorile rezist. termice
( R ) pt. fiecare nivel :
maxim

FS
0.30
0.60

S
0.61
1.00

S-M
1.01
1.50

M
1.51
2.10

M-B
2.11
2.70

B
2.71
3.40

valoarea de calcul a rezistentei

termice ( R c ) pt. peretii exteriori :

0.35
0.26

0.70
0.53

1.10
0.83

1.60
1.20

2.20
1.65

2.80
2.10

Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :

valoarea de calcul a rezistentei

termice ( R c ) pt. TAVAN :

T1
0.30

T2
0.30

T3
2.10

T4
0.30

T5
2.10

T6
0.30

valoarea de calcul a rezistentei

termice ( R c ) pt. PODEA :

P1
0.30

P2
0.30

P3
1.20

P4
0.30

P5
1.20

P6
0.40

tip fereastra

G.Simplu

G.Dublu1

G.Dublu2

T. Slab

T. Bun

coeficienti K

5.00

4.00

3.30

2.10

1.20

coeficienti R

0.20

0.25

0.30

0.48

0.83

0.170

0.140

0.110

0.090

0.060

coeficienti

2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza

Punct Cardinal
coeficienti *

Nord
5.00

Sud
-5.00

Est
0.00

Vest
0.00

N-E
5.00

N-V
5.00

QT = fluxul termic prin transmisie,

S-E
-5.00

S-V
-5.00

3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod sau fara, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona

Tavan : valoarea temp.

exterioare de calcul C :

T1
10

T2
-16

T3
-16

T4
-10

T5
-10

T6
-21

T7
-21

Podea : valoarea temp.

exterioare de calcul C :

P1
20

P2
8

P3
8

P4
-21

P5
-21

P6
8

P7
8

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :

4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incape
Rm

0.60

0.70

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

1.80

2.00

2.30

2.60

Ac

16.20

14.25

12.30

11.00

9.70

8.90

8.35

7.75

7.45

7.00

6.60

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare
se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, coresp

5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara lo
Zona
eoliana
I
II
III
IV

6.

in localitate

inafara localitatii

8.0
5.0
4.5
4.0

16.00
8.55
7.45
6.35

10.0
7.0
6.0
4.0

21.54
13.39
10.90
6.35

Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la a

Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de i
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura pr

4
h (m)
0 - 4,5
0.0
0.768
1.0
0.490
2.0
0.448
^ valori SR

H(m)
10
6
8
4,5 - 7
7 - 9 9 - 10
0.645 0.574 0.530
0.430 0.398 0.377
0.380 0.347 0.327

<-- valori SR
<-- valori program
0 - 0,5
0,5-1,5
1,5 -

7. Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :
destinatia incaperii
camere de locuit
bucatarii
bai
scoli, crese, spitale

nao (m3/s)/m3

nao (m3/h)/m3
0.00022
0.792
0.00033
1.190
0.00028
1.000
nao*Vol. = 0,007*Nr. Persoane

8. Valorile unor constante, utilizate de program :

Notare
Valoare

CM
1.00

E
1.000

m podea
1.000

m per. ext.
1.038

m tavan
1.038

m geam
1.200

9. "Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimen
precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea n
de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.
Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici :
%

10. O harta a Romaniei, cu impartirea pe zone CLIMATICE :

- 12 C
cu verde = zona I

- 15 C
cu galben = zona II

- 18 C
cu albastru = zona III

11. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :

cu maro = zona IV

zentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului

nerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

m si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face

afetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.
valorile coeficientul de infiltratie " i ".

T=

FB
3.41
10.00
3.50
2.63

Pt. peretii exteriori

- valorile scrise cu rosu pot fi modificate.
--> valoarea propusa ( din tabel ) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel.
--> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoarea
propusa mai sus x coeficientul de mai jos:

0.700
Coeficientul general care ia in calcul
existenta puntilor termice din pereti;
scade valoarea reala a rezistentei
termice calculate.

T7
2.10

0.75
P7
1.20

T. Bun

T.f. bun

1.20

0.80

0.83

1.25

0.060

0.030

fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.

podea cu beci, in functie de zona climatica setata :

I
-12
-8
11

Zona climatica setata

II
III
IV
-15
-18
-21
-11
-13
-16
10
9
8

n tabelul de mai sus, cu :

ezistenta termica medie a incaperii =

3.00

3.50

4.00

Temp. ext. aferenta zonei

Temp. in pod neizolat
Temp. sol/beci NEincalzit

grade C.

CM*AT*(tint-text) / QT
5.00

6.00

8.00

10.00

6.40

6.00

5.75

5.50

5.25

5.00

4.80

spunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9,

nci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

esteia, in localitate sau inafara localitatii :

e 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de

rea Qs = pierderile de caldura prin sol.

nditii de confort fiziologic :

m geam
1.200

m per. int.
1.000

se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de

% ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata

- 21 C
cu maro = zona IV