1.

Hematopoeza embrionara
Definiie
Procesul prin care iau natere celulele sanguine mature, funcionale
Iniiat n viaa intrauterin i cantonat n final la nivelul mduvei osoase (m.o)
Necesit celule de origine i micromediul hematopoietic
Celule hematopoietice (de origine) 3 grupe
I - Celule stem pluripotente
II Celule stem multipotente - progenitoare hematopoietice ca CFC-GEMM, CFC-GM, E,
-M, -Meg, -Eo, -Bazo, etc.
III - Celule hematopoietice ale seriilor sanguine unipotente eritrocitare,etc.

1.Celule stem totipotente

Dupa fertilizarea celulei ou, zigotul sufera o serie de diviziuni in urma carora devine morula,
blastocist, embrion apoi fetus. Celulele care se formeaza in cursul acestor diviziuni pana la
stadiul de blastocist sunt celule stem totipotente, putand deveni orice tip de celula care intra
in compozitia organismului. Celulele umane au aceasta capacitate numai dupa un numar
foarte limitat de diviziuni. Celulele stem embrionare sunt celule totipotente
foarte longevive si pot fi multiplicate in laboratoare speciale, prin procedeul cunoscut sub
numele de linii de celule stem embrionare. Liniile de celule stem embrionare sunt derivate
dintr-un embrion uman creat prin fertilizare in-vitro sau clonare.
2.Celulele stem pluripotente
La o saptamana de la fecundarea ovulului, zigotul formeaza o structura cunoscuta sub numele
de blastocist si un tesut trofoblastic din care se va dezvolta placenta care captuseste uterul
matern in care se dezvolta fetusul. In acest stadiu de dezvoltare, celulele stem sunt definite ca
pluripotente.Acest tip de celule stem pot deveni aproape orice tip de celula, mai putin
cele care compun placenta sau tesuturi necesare dezvoltarii fetusului in uter. Celulele
stem pluripotente sunt cele care apar efectiv dupa ce celulele stem totipotente sufera primele
diviziuni. Celulele stem embrionare in faza de blastocist sau faza fetala sunt pluripotente.

3.Celulele stem multipotente- sunt celule stem care pot da nastere unui numar limitat
de celule ale organismului, mai ales celulelor sanguine, celulelor inimii, muschilor si
nervilor. Acest tip de celule actioneaza ca un sistem reparator al tesuturilor bolnave.
4. Celulele unipotente -sunt celulele care dau nastere unui singur tip de celule dintr-un tesut
(spre exemplu, celulele susa din stratul bazal al pielii care dau nastere
cheratinocitelor).Celulele stem se mai pot imparti in doua categorii: embrionare si adulte.
Celulele stem embrionare pot da nastere oricrui alt tip de celule (pluripotentialitate).
Celulele stem din tesuturile adulte au o capacitate de diferentiere limitat (mono, bi sau
multipotentialitate), putand da nastere doar unor celule caracteristice tesutului din care
provin.Trebuie facuta aici urmatoarea remarca: celulele stem din maduva osoasa si cele din
sangele ombilical si placentar au o capacitate de diferentiere mult mai mare decat cele
provenind din alte tesuturi.
Dezvoltarea sistemului hematopoietic
sacul vitelin insule sanguine (area vasculosa) insulele Wolf f i Pander(19 zi spt.10)
hemangioblatii se difereniaz n 2 direcii celule periferice ce
formeaz vasele sanguine i celule progenitoare hematopoietice .
- hematopoieza produce numai progenitori eritroblastici (intravascular,
megaloblastic)
n paralel se dezvolt canale vasculare care fac legtura ntre sacul vitelin i embrion trec
celulele stem hematopoietice n circulaia embrionar i apoi n organele hematopoietice
Dup spt.11-a hematopoieza primar migreaz ctre parenchimul hepatic (spt 11-24)
hematopoieza
devine extravascular parenchimatoas eritrocite anucleate, nc
macrocitare, conin HbF; sunt prezente celulele seriilor granulocitare , megacariocitare
Luna a 4-a apar cavitile osoase primitive primele celule- celulele stromale
Luna a5-a - maximum hematopoiezei hepato-splenice
Din luna a5-a- celulele stem se stabilesc n aceste caviti ncepnd cu clavicula,
hematopoieza hepato-splenica scade progresiv ncepnd cu luna a6-a
Hematopoeza fetala decurge in 3 etape:
1. Perioada prehepatica sau mezoblastica
-primele 2 luni de viata intrauterine
-mezenchimul extraembrionar-insulele Wolff si Pander-sacul Yolk
2. Perioada hepato-splenica
3. Perioada medulo-ganglionara
n ultimul trimestru de sarcin cavitile osoase medulare devin sediul exclusiv al mielo i
megacariopoiezei(formarea plachetelor sangvine) . Eritropoieza are loc n ficat i splin din
ce n ce mai puin i maduva osoasa devine sediul principal.
La natere singurul organ hematoformator devine maduva osoasa.
n jurul vrstei de 4 ani mduva roie din diafizele oaselor lungi dispare treptat fiind
nlocuit cu celulele adipoase
La 18 ani esut hematopoietic se gsete n vertebre, stern, coaste, oasele craniene, pelvine,
partea proximal a epifizelor oaselor lungi.
Tesut limfatic

Strns legat de formarea maduvei osoase

Apare n plexul limfatic n spt.a9-a i glandele limfatice n spt. a 11-a
Splina n perioada de declin a mielopoiezei(geneza maduvei osoae) apare
limfopoieza
- Timus limfopoietic n spt. a 9-a , aici vin celulele stem din ficat, splin, maduva
osoasa
Dup natere
-esut limfatic prezent n maduva osoara dar mult extins n ggl. limfatici, plci Peyer, timus
Migrarea celulelor stem
n viaa intrauterin migreaz din sacul vitelin n ficat, din ficat n mduva osoas, timus
splin, ggl.
La adult CSP se gsesc n sngele circulant i m.o.
Migrarea este explicat de:
- intervenia CSP(celulele stem pluripotent) n sectoarele medulare intens solicitate
- cutarea de noi teritorii hematopoietice
- meninerea unei rezerve de CSP(celule stem pluripotente) n snge atunci cnd mduva
este lezat
Morfologia celulei stem
n microscopia optic nu poate fi difereniat de limfocit
Celula care candideaz la funcia de celul stem:
8-10, form rotund
- nucleu rotund/reniform, cromatina fin dispersat cu nucleoli
- citoplasm albastru deschis fr granulaii.
2. Modifiari postnatale ale circulatiei fetale
Imediat dupa nastere , la prima respiratie, plamanii se umplu cu aer, ce ia locul
fluidului din viata intrauterina.
Nivelul crescut al O2 in sange si umplerea alvelolelor pulmonare cu aer duc la
scaderea rezistentei vasculare pulmonare.
Rezultatul este fluxul crescut de sange dinspre VD inspre plamani.
Modificarile anatomice
1. Cordonul ombilical este clampat si sectionat astfel ca Placenta, este scoasa din circuit.
2. Foramen ovale, Ductul Venos si Ductul arterial se inchid functional.
3. Rezistentele vasculare sistemice crescute prin sectionarea cordonului ombilical duc la
inchiderea functionala a Ductului Venos.
4. Presiunea mai mare din AS, datorita cresterii fluxului sanguin pulmonar,urmata de
scaderea presiunii in AD determina unirea septului primar cu cel secundar => inchiderea
foramen ovale.
5. Concentratia crescuta a O2 in sange , scaderea nivelului de prostaglandine si scaderea
rezistentei vasculare pulmonare sunt factorii care duc imediat la inchiderea functionala a
ductului arterial.
Ductul venos dupa obliterare=> ligamentul venos
Vena ombilicala dupa obliterare=> lig. rotund al ficatului
Duct arterial obliterate=> lig arterial

3. Modificari pre si postnatale cardiace

4. Modificari respiratorii postnatale
Pana in luna a7a de VIU bronhiolele se divid in mod continuu iar aportul vascular creste
continuu. Respiratia devine posibila atunci cand unele dintre cel cuboidale ale bronhilelor
respiratorii se transforma in cel subtiri, aplatizate. Tot in luna a7a se dezvolta un alt tip de
celule-celulele epiteliale alveolare de tip II care secreta surfactantul.
In ultimele 2 luni de viata prenatala si timp de cativa ani dupa nastere (celule epiteliale
alveolare de tip I)numarul sacilor terminali creste treptat. In plus, cel care tapeteaza
suprafata interna a sacilor terminali se aplatizeaza astefel incat capilarele inconjuratoare
proemina in sacii alveolari. Alveolele mature nu sunt prezente inainte de nastere.
Miscarile respiratorii fetale incep inainte de nastere si induc aspirarea de lichid
amniotic. Aceste miscari sunt importante deoarece stimuleaza dezvoltarea plamanilor si
cresterea fortei muschilor respiratori.
Cand aerul patrunde in alveole in timpul primei respiratii, surfactantul impiedica formarea
unei interfete aer-apa cu tensiune superficiala ridicata. In absenta stratului s-ar produce
colabarea alveolelor in timpul expiratie(atelectazie).
Miscarile efectuate dupa nastere determina patrunderea aerului in plamani care se dilata si
ocupa cavitatile pleurale. Se estimeaza ca la nastere este prezenta numai a6a parte din
numarul de alveole de la adult, restul se formeaza in primii 10 ani de viata postnatala,
procesul fiind continuu in acest interval
5. Clasificarea principalelor malformatii cardiace
A. Defecte structural
-Cu cianoza
-Fara cianoza
Fiecare este impartit in functie de circulatia pulmonara
-crescuta
-redusa
-normala
Ventricul dominant stang sau drept
Hipertensiune pulmonara prezenta sau absenta
B. Defecte functionale
C. Defecte de pozitionare a cordului
I.MCC cu Flux Pulmonar Crescut dar Fara Cianoza

1 - Defectul Septal Interatrial (DSA)

2 - Defectul Septal Interventricular (DSV)
3 - Canalul Arterial Permeabil (PDA) : reprezinta un rudiment (vestigiu) din timpul
vietii intrauterine, realizand o comunicare intre artera pulmonara si aorta (sunt orientat
drepta-stanga), care scurtcircuiteaza in acest fel plamanii fatului, inca neaerati. La majoritatea
nou nascutiilor se inchide spontan in decurs de cateva ore, pana la cateva zile dupa nastere
(cresterea CO2 determina contractia musculaturii netede din peretele canalului arterial si
inchiderea consecutive a acestuia)

4 - Canalul Atrioventricular Comun (CAVC) :

reprezinta o malformatie cardiaca

complexa si consta in prezenta unui DSV-defect septal atrial- mare nerestrictiv, asociat cu un DSA tip OP,
care impreuna determina o comunicare (un defect confluent) larga in zona inferioara a septului interatrial si
lo valva atrio-ventriculara unica, cu grade diferite de insuficenta (regurgitare) la nivelul componentei
valvulare drepte sau stangi. Se asociaza frecvent cu trisomia 21 (sindrom Down).

5 Fereastra Aorto-Pulmonara (FAP )

6 Drenaj Venos Anormal Partial (DVAP
II. MCC cu Flux Pulmonar Crescut si cu Cianoza
1 Transpozitia de Vase Mari (TVM)
2 - Trunchiul Arterial (TA)
3 Ventricul unic (VU)
4 - Atrezia de Tricuspida fara stenoza de artera pulmonara (AT)
III. MCC cu Flux si Vascularizate pulmonara normala
1 Coarctatia de aorta (Co Ao)
2 Stenoza Aortica (SA)
IV MCC cu Flux pulmonar scazut
1 Tetralogia Fallot (TF)
2 Boala Ebstein (BE)
3 Atrezia de Tricuspida cu Stenoza Pulmonara (AT)
4 - Stenoza sau Atrezia de Pulmonara (SP)
V MCC cu Flux Vascular si Vascularizatie crescuta
1 Cord Hipoplastic stang (CHS)
6. Defect de sept interventricular
7. Defect de sept interatrial
Se clasifica in functie de localizare :
DSA tip ostium secundum - situat in regiunea medie a septului interatrial
DSA tip ostium primum - situat in regiunea inferioara a septului interatrial
DSA tip sinus venos situat in vecinatatea varsarii venelor cave in atriul drept
DSA tip sinus coronar aparut datorita lipsei totale sau partiale a peretelui ce separa
sinusul coronar de atriul stang.
8. Tetralogia Fallot
Etienne Fallot a fost un doctor francez care a menionat pentru prima dat acest tip de
defect cardiac. Tetralogia const din 4 defecte:
Cele 4 defecte sunt:
1. Stenoza pulmonara
Stenoza pulmonar const ntr-o ngustare sub valva pulmonar, ceea ce nseamn c
sngele circul cu dificultate din ventriculul drept n artera pulmonar.
2. Defect septal ventricular (VSD)

VSD este o gaur n peretele dintre ventriculi, existnd, astfel, posibilitatea ca sngele s
se scurg dintr-un ventricul n cellalt.
3. Aort mrit
Intrarea n aort, care ar trebui s duc doar snge oxigenat n organism, acoper VSD.
Astfel,ventriculul drept pompeaz o cantitate de snge neoxigenat direct n aort prin
VSD.
4.Ventriculul drept ngroat
Ventriculul drept se ngroa ntruct funcioneaz mai greu, fortnd sngele s
ptrund n artera pulmonar ngust.
Alte defecte
Tetralogia Fallot este, uneori, parte a unui sindrom,cum ar fi Sindromul Down sau
Sindromul Di George.
9. Formare si anomalii limba
10. Formare si anomalii tiroida
Glanda tiroida se formeaza intre tupberculul impar si copula prin proliferarea testului
epithelial de la nivelul planseului faringian;acestei regiuni ii corespunde ulterior
foramen cecum(gaura oarba).Glanda tiroida coboara anterior de intestinal
faringian,avand aspectul de diverticul lobat.In timpul migrarii,glanda tiroida pastreaza
contactul cu limba prin intermediul unui canal ingust,denumit tract
tireoglos.Ulterior,acest duct dispare
Pe parcursul dezvoltarii,glanda tiroida coboara anterior de osul hiod si cartilajele
laringiene.In saptamana a 7a ajunge in pozitia finala,anterior de trahee.In acest interval
de timp,se formeaza cei 2 lobi laterali si un istm median de dimensiuni mici.Glanda
tiroida incepe sa functioneze catre sfarsitul celei de-a treia luni de viata
intrauterine,cand devin vizibili primii foliculi cu coloid.Coloidul este produs de celulele
foliculare si contine tiroxina si triiodotironina.Celulele parafoliculare sau celulele Cderivate din corpul ultimobranhial-secreta calcitonina.
Anomaliile ductului tireoglos si ale glandei tiroide
La orice nivel de-a lungul caii de migrare a glandei tiroide se poate forma un chist
tireoglos,care este intotdeauna localizat pe linia mediana a gatului sau in apropierea
acesteia.Dupa cum indica si denumirea,aceasta este o structura vestigiala chistica a
ductului tireoglos.Desi aproximativ 50% dintre aceste chisturi sunt situate in
vecinatatea sau imediat inferior de corpul osului hioid,ele pot fi localizate si la baza
limbii sau in apropierea cartilajului tiroid.Ductul tireoglos comunica uneori cu
exteriorul prin intermediul unui canal denumit fistula tireoglosa.O astfel de fistula se
produce de obicei consecutive ruperii unui chist,insa poate fi prezenta si in timpul
nasterii.
Tesutul tiroidian ectopic poate fi present la orice nivel de-a lungul caii de migrare a
glandei tiroide.Acest este localizat frecvent la baza limbii,imediat posterior de formarea
foramen cecum si poate fi afectat de aceleasi boli ca si glanda tiroida propriu-zisa.

Anomalii tiroidiene

Aplazia tiroidiana (absenta congenitala a tiroidei) cretinism si deficit neuropsihic

ireversibil
Hipogenezia- grad mai redus de intarziere nervoasa si mintala
Persistenta structurilor embrionare:
-Lobul piramidal
-Tiroida accesorie
-Chist de tract tireoglos
Tiroide ectopice: linguala, pe traseul canalului tireoglos, intratoracic sau
substernal(TIROIDA ECTOPICA / thyroide ectopique / aberrant thyroid, ectopic
thyroid. Tesut cu structura glandei *tiroide situat in alte regiuni ale organismului fata
de situarea fiziologica, mai frecvent fiind vorba de t. linguaia, t. cervicala
suprahioidiana)
11. Formare si anomalii hipofiza
Hipofiza se dezvolta din doua structuri:
O evaginare ectodermala a stomodeumului situata anterior de membrana bucofaringiana
numita punga lui Rathke;
O prelungire inferioara a diencefalului numita infundibul;
Punga lui Rathke comunica temporar cu stomodeumul prin tija lui Rathke; fiziologic aceasta
se fibrozeaza si se resoarbe;
Peretele anterior al pungii lui Rathke reprezinta primordiul lobului anterior al hipofizei;
Peretele posterior al pungii lui Rathke reprezinta primordiul lobului intermediar al hipofizei;
Proliferarea celulelor peretilor anterior si posterior determina disparitia lumenului
sacului( in cazul in care acesta persista exista riscul formarii unui chist);
Infundibulul reprezinta primordiul tijei pituitare si a lobului posterior al hipofizei;
Anomalii congenitale hipofizare :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Neurohipofiza ectopica
Hipofiza faringiana
Agenezie/Hipoplazia hipofizei
Duplicarea hipofizei
Tumora congenitala hipofizara (Craniofaringiom)
Chistul pungii lui Rathk
1.Neurohipofiza ectopica: Pe RMN se observa absenta punctului luminos
corespunzator lobului posterior hipofizar in saua turceasca. Apare un semnal luminos
in alt loc (cum ar fi eminenta mediana)
Dezvoltare: Extensie caudala incompleta a diencefalului in timpul embriogenezei
Efecte: Piticism hipofizar
Deficit de STH
Nanismul afecteaza cresterea si dezvoltarea individului printr-o secretie
insuficienta de hormon somatotrop hipofizar

Acest deficit hormonal se face simtit inca din copilarie, devenind evident in perioada
pubertatii. Cresterea indivizilor afectati de aceasta problema este foarte lenta si
determina intarzieri in dezvoltare.
Functia glandei hipofizare sau pituitare scade in perioada copilariei, inainte de
incheierea osificarii cartilajelor de crestere.
2. Resturi ale hipofizei, cunoscute ca hipofiza faringiana, persista uneori in interiorul sau
inferior de osul sfenoid, dar rareori se pot transforma in tumori hipofizare.
3.Agenezie/hipoplazie
Agenezia = absenta glandei pituitare;
Absenta glandei pituitare este incompatibila cu viata;
Hipogenezia conduce la panhipopituitarism(insuficienta hipofizara);
4.Duplicarea hipofizei
Este o anomalie de dezvoltare craniofaciala rara care apare n timpul blastogenezei;
5.Craniofaringioame
Au originea in structurile vestigiale ale pungii lui Rathke. Acestea pot aparea la nivelul
seii turcesti sau de-a lungul tijei pituitare, insa cel mai frecvent sunt localizate superior de
saua turceasca.
Aceste tumori:
pot produce hidrocefalie, care determina cresterea presiunii intracraniene;
determina aparitia unor disfunctii hipofizare( diabet insipid, deficit de crestere);
afecteaza nervul optic;
6.Chistul pungii lui rathke
Originea acestui chist este de origine embriologie.
Peretele anterior al pungii lui Rathke constituie originea lobului anterior hipofizar iar peretele
posterior constituie originea lobului intermediar hipofizar. In mod normal, lumenul pungii se
inchide. Daca lumenul nu se inchide in mod fiziologic, constituirea unui chist intre lobul
anterior hipofizar si lobul intermediar hipofizar este foarte posibila.