Sunteți pe pagina 1din 10

Rolul consilierului n orientarea n carier a elevilor

1. Rolul i importana consilierului colar: slide 3


Scopul fundamental al orientrii colare i profesionale i consilierii n
carier este de a evalua potenialul unei persoane, de a oferi sfaturi asupra
modului cum se poate ajunge la cele mai bune opiuni n alegerea unui
traseu profesional i, n final creterea capacitii unui individ de a decide n
legtur cu propria carier. Efectul general i pe termen lung este calitatea
nalt a vieii i a muncii pentru beneficiari.
Potrivit lui Norbert Sillamy, orientarea colar i profesional reprezint
dirijarea unui adolescent sau adult spre meseria sau profesia care i se
potrivete cel mai bine din punct de vedere al aptitudinilor, capacitilor sau
gusturilor sale, inndu-se totodat seama de posibilitile de angajare i de
situaia familial.
Proiectarea unui program de consiliere trebuie s in seama de urmtoarele
etape de coninut:
clientul s primeasc regulat i periodic informaiile care s-i permit
s ia decizii bine documentate;
clientul s-i dezvolte capacitatea de autocunoatere, autocontrol i
planificare
clientul s beneficieze de un mediu de susinere i nvare;
clientul s fie asistat s-i depeasc problemele de disconfort social;
clientul s participe la un program organizat ntr-un cadru oficial;
rolurile din procesul de orientare i consiliere s fie evidente;
programul de consiliere i orientare s produc dezvoltarea celor
implicai;
programul s fie revzut i actualizat continuu.
o Scopurile concrete ale consilierii trebuie s fie diferite pentru clieni diferii.
Activitatea de consiliere este individualizat, fiecare client are dreptul la
respectarea individualitii i deci la un scop unic cu care este i el de acord;

Slide 4
I. Cunoatera personalitii elevului
Cunoasterea elevului presupune o activitate complex, care const n culegerea
datelor despre elev, din diverse medii (familie, scoal, grupuri de prieteni etc.),
utilizarea unor metode specifice de investigare a personalittii.
Aceast activitate constituie o component esential a procesului de consiliere
si orientare scolar.
Cunoasterea personalittii elevilor nu se realizeaz usor si nici ntr-o perioad
scurt de timp. Ea necesit parcurgerea unor etape ierarhice, observarea
continu a cresterii si dezvoltrii individului precum si a atitudinilor sale, n
urma unor evenimente aprute sau provocate.
Cu alte cuvinte, const n observarea si examinarea evolutiei aptitudinilor,
capacittilor si performantelor elevilor de-a lungul scolarittii.
Consilierul pot folosi o gam larg de metode si tehnici de cunoastere
psihologic a elevilor. Ele pot fi grupate n dou categorii principale:
- Metode de cunoastere a individualittii elevilor.
- Metode de investigare a grupurilor scolare.
Au fost enumerate doar cteva dintre ele, considerate a fi mai accesibile si n
acelasi timp mai eficiente n practica orientrii scolare si profesionale.
1. Metode de cunoastere a individualittii elevilor: observatia, analiza
rezultatelor activittii elevilor, convorbirea, chestionarul, analiza datelor
biografice, autocaracterizarea, metoda testelor.
2. Metode de investigare a grupurilor scolare: metoda aprecierii obiective
a personalittii, proba Ghici cine?, tehnicile sociometrice

II. Educarea elevilor n vederea alegerii carierei


presupune nsusirea unui ansamblu de cunostinte cu privire la diversele domenii
ale realittii, dezvoltarea unor interese multilaterale si a unor interese profesionale
dominante, dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale, educarea preferintelor si
aspiratiilor elevilor n directia satisfacerii cerintelor sociale de fort de munc,
dezvoltarea unei motivatii superioare si a idealului profesional etc.
n cadrul procesului educational, principalele modalitti si mijloace prin care se
realizeaz pregtirea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii
corespunztoare sunt:
continutul obiectelor de studiu;
lectia ca principal form de organizare a activittii didactice;
stabilirea unei legturi permanente ntre procesul de nvtmnt si
activitatea social-productiv;
metodele de instruire;
activitatea individual cu elevii;
influenta personalittii profesorului.
III. Cunoasterea retelei scolare si a lumii profesiunilor
Pentru a se ajunge la efectuarea unor optiuni scolare si profesionale corecte si
realiste este necesar informarea elevilor cu privire la tipurile si profilurile de
studii pe care le pot urma, la posibilittile si formele de calificare profesional,
la lumea profesiunilor si dinamica ei specific, la perspectivele dezvoltrii
social-economice si oferta social de munc.
n practica orientrii sunt utilizate urmtoarele metode si mijloace de informare:
academice sau orale, concrete, audio-vizuale, scrise. Dintre toate metodele si
mijloacele de informare ce pot fi utilizate n practica orientrii elevilor, cele mai
eficiente sunt considerate activittile practice care-i pun pe elevi n contact
direct cu munca productiv si cu principalele profesiuni din industrie si
agricultur. O eficient ridicat mai pot avea desigur, vizitele n unittile

productive, consultatiile date de specialistii din diverse domenii de activitate,


filmele si documentarea independent a elevilor pe baza mijloacelor scrise.
n urma diverselor contate cu surse de informare si n urma discutiilor purtate
cu consilierul scolar, elevul se va decide asupra unui domeniu de activitate sau
chiar asupra unei profesiuni date. Alegerea trebuie s-i apartin n totalitate,
consilierul doar asistndu-l n evaluarea propriilor decizii. Rolul consilierului
este de a-l nvta pe elev cum s obtin informatii utile, cum s le utilizeze
eficient, s le coreleze si raporteze corect la posibilittile sale. Pe parcursul
procesului de orientare, consilierul trebuie s-l sprijine si s-l ncurajeze pe elev
n diversele directii posibile, cum ar fi: s actioneze n vederea lurii unei
decizii, s adopte un program specific de pregtire, s-si reevalueze periodic
alegerile fcute.
IV.Consilierea si ndrumarea efectiv a elevului
ndrumarea elevilor spre anumite tipuri de scoli sau grupuri de profesiuni
constituie actiunea cu care se ncheie procesul de orientare. Ea presupune
acordarea unui sfat de orientare cu caracter facultativ constnd n informatii si
indicatii cu privire la profilul de studii si ramura de activitate profesional n
care elevul are cele mai mari sanse de dezvoltare si afirmare.
Metodologia elaborrii sfatului de orientare const n dou metode principale de
actiune:
a) Esenta primei metode const n faptul c trecutul determin viitorul
elementele care s-au dovedit stabile, constante n evolutia anterioar a
personalittii elevului au sanse de a se manifesta si n planul evolutiei sale
viitoare.
b) Cea de-a doua porneste de la ideea c viitorul determin prezentul
educatorul trebuie s stie nu att ce este elevul n cauz, ct ceea ce va putea el
s fie. Optiunile exprimate de elevi i angajeaz pe acestia pentru un anumit
timp si determin anumite comportamente specifice

SLIDE 5
Orientarea colar i profesional
... este ndrumat pentru a accepta i pentru a putea s i dezvolte o imagine
de sine complet

Dup Adkin i Cadza consilierea ofer asisten n formarea, dezvoltarea i


aplicarea urmtoarelor capaciti:

rezolvarea unor sarcini concrete;


rezolvarea unor crize existeniale;
optimizarea relaiilor interumane;
nvarea unor metode de comportament, cum ar fi:
gestionarea eficient a resurselor financiare i de timp;
planificarea activitii stabilirea de scopuri n via;
ascultarea activ;
conversaia;
autoafirmarea;
concentrarea ateniei;
dezvoltarea capacitilor intelectuale;
opiune coal/profesional;
dezvoltarea creativitii;
meninerea sntii .a.

M. Jigu identific urmtoarele obiective pentru orientare i consiliere colar


i profesional:

cristalizarea imaginii de sine pozitiv;


creterea responsabilitii personale fa de sine i de alii;
creterea capacitii de decizie;
pstrarea echilibrului n situaii de succes i eec;
creterea rezistenei la frustrare;
autoevaluarea realist;
asumarea de obiective realiste i realizabile;
autoanaliza erorilor, greelilor, eecurilor;
asumarea riscurilor, stpnirea situaiilor de incertitudine;
adoptarea unei atitudini active fa de propriul viitor i fa de carier;
elaborarea unor situaii alternative;
adoptarea unei atitudini pozitive fa de mediu.

Orientarea carierei consta in acele activitati si programe prin care indivizii sunt
ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor , a experientei, in corelatie cu :
- autointelegerea care include cunosterea propriei personalitati si raportarea
acesteia la personalitatile altora.
- intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si deci a acelor factori
care contribuie la schimbarea continua a acesteia, incluzand aici si atitudinea
fata de munca.
- constitentizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in viata personala.
- intelegerea necesitatii existentei unei multimi de factori cu rol activ in
planificarea carierei.
- intelegerea necesitatii informatiilor si a abilitatilor in obtinerea succesului si
a satisfactiei de munca, dar si in activitatile desfasurate in timpul liber.
- invatarea procesului de luare a deciziilor in alegerea si dezvoltarea carierei.

SLIDE 6:
Principalii factori care influeneaz alegerea carierei sunt:
- auto-identitatea- cariera reflect modul n care ne nelegem pe noi
nine i imaginea noastr despre sine
- interesele - oamenii tind s aleag acele cariere pe care le percep sau le neleg
ca fiind cele mai potrivite intereselor lor sau sistemului lor propriu de valori
- personalitatea - orientarea noastr personal, ca i nevoile noastre de afiliere,
de succes sau de realizare, de autoritate sau de putere ne influeneaz
alegerea carierei.
Dupa John Holland, alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii;
inventarele de interes sunt inventare de personalitate; membrii aceluiasi domeniu
de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii
personalitatii ; indivizii unui grup vocational, avand personalitati similare, vor
raspunde, in multe situatii si la multe probleme, in mod similar, punandu-si
amprenta asupra mediului de munca, dandu-i acestuia anumite caracteristici ;
satisfactia profesionala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta
dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza.
- in cultura nostra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri de
personalitate : realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si
artistic

SLIDE 7
Identitatea vocaional

Identitatea vocaional include dup E. Erikson ;; aspecte legate de :


caracteristicile nnscute i dobndite ale personalitii (cum ar fi temperament,
introversiune, pasivitate), talentele i abilitile personale (cunotine i
deprinderi), identificarea cu modelele (prini, colegi sau alte figuri
semnificative), modalitile de interaciune, modalitatea de rezolvare a
conflictelor, modalitile de reglare a comportamentului, rolurile sociale,
vocaionale i de gen adoptate de individ la un moment dat;;

Identitatea este n permanent construcie i reconstrucie


Identitatea se formeaz progresiv, pe msura organizrii i structurrii
informaiilor despre sine
Dezvoltarea identitii vocaionale

Procesul ncepe cu o perioad a fanteziei


Copilul ntre 3 i 10 ani se identific n planul intereselor vocaionale
cu diverse persoane semnificative din mediul familial sau colar i
imit comportamentul acestora n cadrul jocurilor.
perioada a tatonrilor (11-17 ani).
elevii i exploreaz propriile interese vocaionale,
experimenteaz mai multe tipuri de activiti
observ necesitatea de a lua n considerare balana interese
aptitudini n exprimarea unei alegeri educaionale sau profesionale.

Alegerile pot avea un caracter vag i tranzitoriu, putnd fi abandonate


relativ uor
Perioada realismului (18 25 ani)
cristalizarea identitii vocaionale
Exista o viziune de ansamblu asupra factorilor care influeneaz
alegerea traseului educaional i profesional,
decizii mult mai pragmatice
Forme de identitate vocaional la adolesceni
identitate forat
adolescentul are obiective ocupaionale specificate,
Sunt preluate necritic, de la prini, colegi sau alte persoane
semnificative.
difuzie identitar
adolescentul nu simte o presiune pentru realizarea unei alegeri, n
ciuda apropierii momentului de opiune
nu este preocupat s fac un angajament pe o anumit direcie.
criz identitar
adolescentul se confrunt cu probleme de identitate,
simte o presiune pentru a realiza o alegere educaional sau
ocupaional, dar alegerea este mereu amnat.
identitate conturat
adolescentul a fcut propriile alegeri, este orientat i urmrete obiectivele
profesionale propuse

SLIDE 8
Caracteristici personale relevante pentru alegerea carierei
1. Interesele
reprezint preferinele cristalizate ale unei persoane pentru anumite
domenii de cunotine sau de activitate.
constituie factori motivaionali eseniali n alegerea carierei
determin gradul de satisfacie i performan in activitate

BIBLIOGRAFIE:
1. Bban, A., Consiliere educational ghid metodologic pentru orele de
dirigentie si consiliere, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
2. Consilierea carierei Compendiu de metode i tehnici. Anul:2004-2005. Echipa
de cercetare: Jigu M. (coord), Botnariuc Chiru M., Cozma I., Musc A., Tsica ...
3. Erikson Erick - Stadiile dezvoltrii psihosociale ale individului, Editura
Bucuresti, 1980
4 .Manolescu Aurel Managementul resurselor umane,Ediia a IV-a, Editura
Economic, Bucureti, 2003
5. Sillamy Norbert- Dicionar de Psihologie, Editura Univers Enciclopedic, 2009