Functii Derivabile 2

reapta
ii
=f'o(*o).
tr
Fie functia f
:iQ -+
D' f (x)=
'
punct de intoarcere al funcfiei

f.
Solu{ie
Avem ce:
lrl+f (*)
x<0
Elemente de analizd matematici o
{f.
::'
lVx,x>0
sr
se arate cd xo = 0 este
lg+G" = 0,
= l,ll..E:0
l,ll,r(*)
x<A
x>o
x>o
Agadar, f este continul
in
lll.
ei f
(0):0.
xn = 6.
fu'(o)= lim vx = Iim* = +*.

ilou x i.-3 ./x
Astfel sunt intrunite toate condifiile pentru ca punctul xo 0 sd fie
=
punct de intoarcere al functiei.
in figura 4 se observi ci axa oy este semitangentr vertical5 a graficului in O(0, 0).
PUNCTE UNGHIULARE
{.
I
f
daca
rferite in
al grafi.
frgura 3
I
I
DEFINITIE
Fie functia numericd f : D -+ le.

'Punctul xo e D se numeqte punct unghiular aI funcfiei f dacd f este
continui in xo, are derivate laterare diferite in xo qi cel pulin o derivatl
lateral[ este finitd.
Punctul Mo (*0, f (xo))et9, se numegte punct unghiular al graficului

functiei, iar semitangentele in acest punct la curba g, forrneazd.
w unghi
propriu, (figura 5).
v,
iMo
i
f '"(x6), f '6(x6) e e
(punct unghiular)
./
f '"(x6)=-o, f 'a(xe)ee
(punct unghiular)
f '"(x6) e Q, f '6(x6) = -o
(punct unghiular)
Tem6.
Reprezentati qi alte situafii in care apar.puncte unghiulare.

227
Elemente de analizd matematicd
r lll. FUNCTII
DEBMBILE
g,tun/plnd ,ro/ailtald
tr
Si
se arate
,t
ci punctul Xo = 0 este punct unghiular aI functiei:
tr"|II
S
lsrnx, x>0
Solutie
Functia f este continud in xu = 0 deoarece
iigf(x)=0=f(0).
. r(x) - f(o)-rrm-=limx=0:
. x,
l''.(0)=limr^
x-0
X ,,
I..o x ;.6,
rrx)- f (0) ,.-^- sinx
f',, (o)=t-ff=l,S:l}=,
.,
x-(,
Asadar, conditiile ca punctul Xo = 0 s[ fie punct unghiular sunt inde:nite. Punctul r{0 (0, 0) este punct unghiular ar curbei ,!),. Drepter.e y 0, y
=
l.
"
sunt semitangente in stanga, respectiv in dreapta, in origine, (figura 6).
* orrlrulrlr
i I EBCI
PUIICTE DE INFLEXI{JNE
I Fie functia numericd f :f.l -+ re.

l'Punctul xo e D este punct de inflexiune al functiei f dacd func[ia es:.
! continua in xo, are derivatd in punctul xo (finiti sau infiniti) iar func:-,
este convexd. (concavr) de o parte a lui x0 qi concavi (conrzexi)
:.
!
I cealaltd parte a punctului xo.
Punctul Mn (*0, f (".)) este punct de inflexiune al curbei g,, i,:
semitangentele la curbi in punctul Mo sunt semidrepte opuse.
Dreapta suport traverseazd curba (.()r, (figaraT).
:- :a
deri
cizAr
ma.E
a ft
b fl
"
f(
d) f
et f (
Figurr
fr f (
c) f
h) f (
I2, Si
se
f:D
cizdn
f'"(xo):f'a(xo)=+m
f'"(xs)=f'a(xo)=--
(punct de inflexiune)
228
f '"(x6) = f 'a(xo) e e
a) f (
b) f
Elemente de analizd matematici
Ill.
FUN
DEBIVABII.E
goanhrned ,tp/nirah
tr
Sd se arate c[ punctul Xo = 0 este punct de inflexiune pentru functiile:

a) f :lQ -+ lD, f (x)= {E; b) g:tQ + lD, g(x)= x3.
Solu{,ie
a) Pentru funclia f avem: l55rf(*)
x=y
Y=
sinx
-: indepli-
._0,y_x
:a 6).
Aqadar, f este continui in xo = g qi are derivata

punct, deci xo = 0 este punct de inflexiune.
este
'r'functia
:i'exl)
de
i 9r,
ia:
SI
Figura
ea sE a.raLe ca runctta f !Lr_+,L afe ll
I
-/ \ X+2 xo=i;
clr r(x)=
*^-i*
r^ definitie
r^c_j.:^ hmaxim de
D:
a) f (x) =2xz +11 xo = g;
d)
=
- cosx,
-' f- (")
)../
derivati in punctul specificat, pre- ll

cizind de fiecare dati domeniul ll
acest
ll
Il
=;;
'
meniile de definitie D qi D. in cazurile:
b) f (x)=5x2+,1;
ll
ll
ll
ll " r(")
:li=':*n'
-3x+2; d) r(x)
= xB
= 1;
"'
tl r(") = 2oo6; f) f (x) = si11v * 2'
ll
ll
E2. Sa se studieze derivabilitatea tuncliei

f : D -+ lQ in punctul specificat, p're-
cizind mullimea D:
a) f(x)=3x+4r xo=-2;
b) r(x) = -x2+x, -,
01
,, :lra T dul":Tin-e tuncfia derivati

e precizAnd uu'
do-f funcfiei f : D -+ E'reurzauu
ll
Xo =
r(") = lnx, xo = 1;
")
or(t)=lx+2l,xo=-2.
ll
b)f(x)=4x3+t,xo=-1;
c) f(x)=*,xo=0;
o r(x)=sinx, *, =f
**1,
ll
d r(x) = 2*, xo = -1;

1
h) f (x)=fr,x0
=1.
=Q
infinit[ in
PBOBI.EME
d) f (x) = J;d, xo = I.i

e) f (x)= V5x+3, xo = 1;
-*Vf =+*.
x =i4rfl
rezulti ci xo = 0 este punct de inflexiune pentru funcfia g.

Punctul O(0, 0) este punct de inflexiune al parabolei
cubice qi dreapta y = 0 este tangent[ la curbi.
EXEBCITII
f(0) qi f,(0) =Ugr+

*{
b) Pentru funcfia g avem: f,rgrS(")= 6 = g(0) si g'(0)=g*{ =Lr}x, =0.

/ x-{ X
"-{
corelAnd cu aspectul curbei gr(parabola cubici) din figura g,
iigura 6
r::ctia
=0=
ll
ll
E4. SA se studieze continuitatea gi deri_

vabilitatea ruuuvruur
functiilor fr:: e -+ le, in
:__l;]:!]a
noo"tul xo = Q
3
f (") = xz -x+4;
ll
"l
ll
,, r(*) =
229
{:"1f}:,
:; l,
r lll.
Elemente de analizi matematic6
c)
f(x)=x-lxl;
d)'
f(x)={*'*z'*<0.
\ /
II
DEBIVABITE
b) f(x) = x2 +x, xo = -1;

c) f(x)=x3-2x, xo =-3;
d) f (x) = cosXr xo = rr;
[5x+1,x>0
E5. Sn se arate ci functia f : lQ -+ lQ,
e)
1.1
r(*) =.lxsin:' *+o ."t" continui
[0, x=o
in
xo = 0, dar
acest punct.
b) f (x)
c) f(x)
d)
t;J_,
lgx-r.
{", _r,
-1
.l r1*;={*''
se calculeze
a)
-*
l.d
r(x)={E'*(1,*o=ri
b) f
Ell.
r}t
b) f(x) =-x3 +x,
xo e {-1, 0, 2};
c) r(x) =t -sinx,
* .
{;, ;, "}.
E8. Se se scrie ecualia tangentei la curba

91 pentru f : lQ -+ lQ furpuncteledate:
(x)=J;-s|,
Xo
=8.
ci punctul :ro este pm

de inflexiune pentru funqtia f : f-"t&
daci:
a) f(x)=x3+1,x0=1;
b) f(x) = Vx, xo = 0;
Sn se arate
c) f (x)
= Vr.t, xo = o;
d) f(x)={ETz; xo=-2.
= x2, xo = 3;
APROFLTNDARE
A1. Folosind definifia derivatei, s[ se
c) f (x) =
determine derivata f' a functiei
"#-r. d) r(x)=rr(l -+,
f :D-+lQ, precizAnd mu\imile D qi
e) f(x)=- "t* ,
I+osx
D1', daci:
.a)
{-+#f)
rl;.1
lVx-1,x>1
indicate:
a) f(x)
riliu ll ,, r.
intoarcere, qtiind c6:
-3.
{-r, },
trr r'
E10.Se se verifice daci pentru fesm

f : lQ --r Q punctul :rn este punm
xo = -1;
panta tangentei la gra-
*0.
,r*i$Jii,
x<o'
ficul func,tiei f :lQ+lQ, in punctele

a) f(x) =x2 +tr
=-4;
1.srnxrx>0t
a) r(x) = {/x.
r(x)=2x-11**,*o=j,
xo =
i.,,1
f(x)={*'*l'x<o'
[e"' x>o
U) r(x) = *.*(*, *');
*o = 1;
x > _I,
e) f(x) =lx+sl -2,

87. Se
<
uru
a)
l-x"+5x,x>1
*,<1,
tll *'
E9. Sn se verifice daci x = 0 este

unghiular pentru func,tiile f :t
gtiind ci:
nu e derivabili in
[3x+4. x(1
,'_
_,xo=1;
(o
xo
0 f(x) = (z - s*)'z, xb = 1.
86. Se se calculeze derivatele laterale

ale func,tiei f : D -+ lD in punctul specificat gi s5. se precizeze daei f este
derivabili sau nu in acest punct:
a)f(x)=j
f(x)=J;'+9,
ui[$]i iri 'r' -i
0 r(x)=Jp-g".
f(x)=3*+:q b) r(x)=#,
230
; jr
:I
Elemente de analizi matematicd
ur
k)
- \.-/ -, f/x)-fcos(x-z)'
[l*_zl+x_1, x>2,
x32.
x)2,
[sin(x_z),
-n'
l)
-, f- (x)
\"t =['"
-
r'(|)=s.
llp
56' se scrie ecuafia tangentei la

curba reprezentativ5. a func,tiei
m)
f : D -+ lQ in punctul specificat:
n) r(x)
-r"^, -. (*, i]
-'\'
),
' *'[t' **J
*
{(*-r)'"i,,*,
S5. se
determine punctele de deriva-
bilitate pentru functiile f

daci:
se studieze continuitatea gi deri-
i
"lrr*l={*1'
lx"+2,xeQ\Q
fG'.6k,xe(0,z)
a)r(x)=lu
_ i
xe[2,+o)
Li",
[ln(,:-rC, xe(--o, -1]
b) r(x)=jzmro-s(x+r)
.;
L n ,xe(-I,+o)
b)
a)
[0,
f(x)=l -,-,"
c) f (x)
x e (--o, o] '
i
j) f(x)=[3x+r],".
x32.
=[('-a)x2-b'
fZax+h,x<0
f(")=l *-r
+m)
i) f (x)= min(x3 -2,4x+to);
x>l;
l2ax3-x2 +4a,x>2
47. Fie functia f :lD -+ lD,
xe(-o,1]
a r(x) = l"'-ul+lx+{;
c) r(x) =,F-E. h) r(x) = t/i"';E;
f(x)={*.r,
xs1.
lsin(x-r)+bcos(zx-2),X ) 1'
xe(o+o).
le("-,)', xe(t,
f(x)=[(a+r)e"-l,
- \-''
L?,
e)
l#, xeA\Q
b)
|.{f,'-2",xe(-o,2]
i
xe(2,+o)
lrrrlr-";,
f(x)={xl,xeo
S[ se deterrnine a,belQastfel incdt

func{ia f :Q-+Q si fie derivabili
in punctul de legi.turi, dac5.:
lax+b. x<1
c) f (x) = 1x++
f(x)=1""-''
- \-''
: Q -+ Q,
xeQ
vabilitatea funcfiilor f in punctele

de leglturi, gtiind c5:
d)
-'
*'.
x=l
[0,
fm(**<*), xe(o rl
d)f(x)={"
,rh=l.
'\
"
ffi(*-r)*maxe(1,+.)'
n(*-a);
lzr
c) f(x)=x3+x+e*rxo=1;
functia
punct de
f(x)=1,
llarcsin2x
a) f (x)=G'z+4x+4 txo=2i
b) t (x) = x2 + sinx, xo = 0;
Si
FUNCTII DERIVABI!-E
*32,
Fie funcfia f : lD -r rA, f (x) = al + h,

Si se determine arb e lQ astfel incit
s5. fie verificate condifiile:
r(1)=-1
r lll.
Ig*r' "'tt
SE se deter-
mine a,belQ daci f '(0)erD.

A8. Se
di tuncfia f : Q -+ Q,
fx3+(a+l)x+3,
'
f(x)=l
- \-^''
=]t
xs0
l2a+b+h(1+xs), x > o'
Si
sE
23L
se determine arb
existe f '(0) e n.
e lQ astfel
incdt
Elemente de analizi matematici . lll.

A9. Sn se deterrnine a,b,ce E astfel
DEBIVABITE
axa Ox un unghi obtuz? Dar in
funcliaf:ie+e,
x- + (a + r)x + b, x)0
t,"r=
-;
{ ,1, 2abx + ( c'x)" ,X(0
si admiti tangenti in & = 0
si fie paraleli cu axa

problemi pentru
{t"'*"
----:--+x -2007.
qi
- :-
functiile f, g : e + e,
f(")=x3+ax2+b, g(x)=Bxz+ei-.
Si se determine ar b,e e le pe.;r
care curbele reprezentative s:;l
tangente in punctul cu abs:_lr
x = 1r iar tangenta comuni
D,
x e (o' el
paraleli cu prima
axelor de coordonate.
f:D-+tD,f(x)=f ++f _r in
care taagenta este paraleli cu dreapta

3x - y + f = 0. SA se scrie ecuatia Gn-
b) f :Q-+a,
-;::r-:
: : --I
:.r
- tt
bisectoa:.e
*.r.o
=.
[Vx-1,x>1
c) f : e-+a, f (x) =lxr-sx+e],>rn
:D+tA, f(x)=x4_8x+t
d) f : e -+ D, r(x)=
admite tangenta de ecuatie y

=24x_
47, Si se deterrnine coordonatele
punctului de tangen{i.
er r: [e
AlS.Tangenta la graficul functiei
f : n \ {-1}
:"r-,;1,
f(x)={'=
gentei.
Al2.Functia f
__
,ii7"Se se verifice daci punctele sp+r

ficate sunt puncte unghiulare:
a) f : lQ + e, f (x) = l*, -al,*, e
{0,-:
se determine punctele graficulu-i
tunctiei
\:
[oxz+px +4,xe(e, +o)'

S[ se determine c,, p e ]e astf,el inc6t
f si aibi tangenti in :, = e gi sir se
scrie ecua(ia tangentei.
All.Se
A16.Se dau
di tunc{ia f : (0,+o) +
(*)
g : te _+ D, S(") =
Zx3
2f(*1) = f(2).
A10. Se
BE
Ox? Ac
e, f (x)
\ / ='.t4
x+1.
formeazi cu axa Ox un unghi cu
rnisura 1. Sa se determine coor_
+"o)
-+e,
ffi,*,
r(")={t:]'
tz
= {_!.
".f0,
[r-I,xe[L-:
=1'
-+
AlE. Sn se deterrnine a, be Dpentr.u c;r,

fi.rnctiile f, g : ie + iD nu au pu:irmr
unghiulare, in cazurile:
a) f(x)=xix-al;
donatele punctului de tangenti gi

ecuatia tangentei in acest punct, -
u) g(x)=xlx-aj+lx-rl.
A14.S[ se precizeze daci existd puncte

pe graficul functiei f : A \{_1} _+ e,
A19.Si se deterrnine punctele de intc e

cere pentru functia f : ie _+ lp, da,:r
f(9 = I ,1 in care rangenra are

x+l
Panta egali cu m = tg30o.sin60.
AlS.Seconsider[functia f :ie_+te, f (")

=
= ex - ex. Existi puncte ate graficului in care tangenta s[ forrneze cu
a) r(x) =
li.l.
b)r(x)
";
-'_in-l
JF-
.,{20.Sn se deterrrdne punctele unghiut
alefunctiei f :le-+ie,
i_'r I
f(x)=timf"-1-#+6
'\^/-H,j;2+;;x4" , nefr:
232
si
Elemente de Analizd Matematici e

tll.
considerrm functia f :D -+ re,
func{ie derivab,i pe murfimea D.
Derivata sa este functia f ':D,, -+ re, f '(x)=

und.e D,,
ir*S*,
este domeniul de derivabiiitate ai funcliei
f. cu ajutorur acestei formule
vom determina derivatere catorva
func{ii elu-"rrt.r" p" jo.rrurrirl de deriva_
bilitate corespunzltor.
1. FITNCTTA
CONSTANTA
Funclia f :e-+te,
functia nuld:
f(x)=c
este derivabild pe iD gi are derivata

egall cu
+:.!{i!rAWu
mai scrie c'=0,VxelQ.

Demonstrafu,
Se
+*fe*re t+T
Astfel, daci
r'(x)
f (x)
TSo
o.
=4,y xe lD, atunci f,(x)=0, xele
sau 4,=0.
TUNCTIA PUTERE CU EXPONENT

NATURAL
Funcfia f : re -+ rD, f(x) =x", n e N' este
derivab,r pe D qi derivata
este dati de relatia:
2.
Se scrie
sa
(*")'=nx"-',vxele.
Demonstra,tie
-f '(x)=ri*lG.D-f
\--'l -h^l?i --
=irS(cl"'-l
h-
(") ,, (*+h)" { _,,* cl*'-,h+clx.-,h2 +...+hn

='r'$r--l_- = r^Sh
+C2xn-2h+...+h'-r)=Cl,x"-,
=nX.-1,
v xe le. r
W Exetnple
a) Derivata funcfiei identice f (") x, V x
e le este funcfia defrniti prin
=
f '(x)= 1, V x e ID. Scriem:PL-l.
b) Dace f(") =x', V x e lD, atunci
c) Dace f(") =x', V x e lD, atunci
o00
1)
2O
Elemente de analizi marematici
r lll.
FUNGII] DERIVABIIE
3. FI.INCTIA PUTERE CU E)(PONENT REAL
4.F
Func{ia f : (0, +"o) -+ D, f (*) = *', , u lp este derivabild
ffi
Fun
(0,
(*')'=rx"-l,V x>o'
Se scrie:
Se
Demonstratie
".,
l-ntr.
'(x)=
lnig
f(x+h)-f(x)
h+0
I=r,
NotAnd
(x+h)"-x.
h
t-O
rezultd
f(,
h
V
x>0"
'
rlr
=l5 ljm
r'-'l
@ Exemple
q
a) f(x)=xi,x>0,
b) t(x)= Jx, x > 0,
3.
31
4 4l*' x>0.
1
1 .,-, 1
r'(x)= (G)' = (x2 )' = -.x'
,X)0.
2
24x
f '(x) =
';a-'
oI
o"-i
3 OBSERV
Fie fur
schimb
Si retinem cI
tlBSEBVATIE
o Functia radical f :[0, +oo)-+D,

deoarece
f'(0)
d)
( I o
xo
=.
r,(x)=f1)
v
=-+,
\ ,/
'- \x/ =(r-,)'=-x-,
*r'"^ x +0.
n e Nn \ {1}, atunci *.
n
r-r
in
5. Fl
Funr
Daci r =1,
f:)'1
IX"
I =.i.y"
este derivabili
ao6.
c) r(x)=1.:< +0,
f(*)=G ,,
.rVx'-'
:' (x)= a.
Se
=r,*=V*. S" obtine:
"-pentru x > 0 dach n este par, sau xele*dac, n est
s<
intr-
f '(*.
impar,
in pr
E RETINEM!
6. FI
pentru x > 0 gi n par sau x ;r 0 qi n impar
Func
pentru orir
")G
234
I
4.
lll.
DEBIVABII.E
FI]NCTIA LOGARITMICA
Funclia f
: lQ
-+ D, f (x) = ln
este derivabilE pe
intervalul (0, +"o) gi
Se scrie:
i.rtr-ud"rri., p"r,t.r, oricare x > 0 avem:

r,(x)
ts E
1 .. ln(l+
Xv--o
y
v)
*g
i,*
fr,(+) *'"rt-.x-,1)
=
c oBSEBVATTE
o Fie functia f : (0,+.o) -+ D, f (x)= logu X, I
schimbare
J)
Xo =Q
5.
bazeilogaritmului, Iog" *
l:;,
0,
a* 1. Folosind formula de
se obfine:
FI]NCTIA DPONENTIAI,A
Funclia f : lD-+ (0,+.o), f(")

f '(x)=a*.lna, xe Q.
Se scrie
= a*,
a>0, &+1, este derivabil[ pe lQ gi
(a')'-a*.lna,VxeQ.
intr-adevd., pe.rtru oricare x

-cd n este
u'*n -u*
f '(x)
= lim
\ ./ = lih+o
h+o
h
D avem:
+"=a*.rna.
in particular, (ex)'=e*,VxeQ
6. FTJNCTIILE TRIGONOMETRICE SINUS
$I COSINUS
Funcfiile f, g : Q e Q, f(x) = sin x, g(x) = cos x sunt derivabile pe le qi

pentru orice x e lQ avem:
(sin)'(x).= cos x, V x eQ;
b) cos)'(x) = - sin x, V x e lD.
235
lll.
FUNCTII DERIVABILE
Demonstra{ie
h 2x-L
ZSrn-CoSsin(x +h) -sinx
a) Pentru orice x e lD,' f '(x)
=lirr-22=
\ / = lim
h+o
h+0
h
t'l.h2
.lim
t.
=tm
= 1.lim .o.[**!)=
rr-o h h+ocosf*.!)
hro -\
(
2/
"o"lu.,,f**!)) =
2)
b) TemI
3
o
[h;o(--
0EBIVATt
F TEORE}1
f-e functii..
i'^D',
Prin tre
::::1
cd
,si g
f+g)'(x
. (ln2)'=0;
(ln)'(2)=1
2 ';
[.i.rI)'=0,
\ 6'
./ Tem[
frirrl'll)=cosn=6
',t6, ---6 2
Aplicdnd formulele pentru derivatele cAtorva func-tii elementare,
calculeze derivatele funcpiilor:
b) Pentr
s[ *
: slg(x) - f(>i
f(x) = X4r xe Q ; 2. f(x) = 2961, xe D; B. f(x) =*i, * > 0; 4. f(x) =t/x, x > ft
5. f(x) =Vx, x * 01 6. f(x) = log, x, x > 0; Z. f(x) = g*, x e e ; 8. f(x) =.E, x e E
1.
f(x)
a) Pentr
@ Exemple
9.
qifct,
ierir.are:
a) {f +g}'{
(lBSERVATIE
A.
funct
j-o
-
2))
Trebuie fdcuti distinctie clarl intre numerele f '(xo)qi (f(xo))'. Astfef '(xo) reprezinti valoarea derivatei f in punctul xo (atunci cAnd existit
iar (f(xo))'reprezint[ derivata constantei f(xo) qi este zero.
lac[
=sinI, xeQ;
f0. f(x)
="o"f;,
xe D;11. f(x) = e2*, x e.
TrecAnd
-.ptul cd f qi
B. Calculati gi comparafi:
r.
(sin)'(-;)
', (-"*f)',
r. r"o")'(9f,) ,,
C. 1. Pentru funcfia f(x) = 5*, s6...se calculeze f'(0), (f(0))',

f ' (- logu (ln
f'(-l),
f'(loguB):
E)) .
2. Pentru tuncfia f(x) =Vx,
f'(-1), (r(-r))'.
sE.
(f .g)'(xo
("""?) ; B. on e),si on),(e).
se calculeze f '(1),(f(1))'; f '(8),(f 1a;),,
=: \).g(xo;*
3
()BSERVATII
1.
Dac[ functi
derivabile tr
E.g)=f-
oPERATu cu FUNcIrr DERTvABTLE
Tehnica de determinare a derivatei unei func{ii pornind de Ia definitie se

dovedeqte a fi destul de anevoioasd pentru functii obtinute pe baza
operaliiior cu functii (adunare, inmultire, compunere, inversare, ...). De
aceea se vor g6si niqte reguli practice care permit determinarea derivatei
unei functii oarecare intr-un mod cdt mai simplu.
236
2. Cele dou6
cazul a n fu
(f, + f, +....
(Ef,'
Pentru f,
f;
=
I
?r
Elemente de analizi matematici
r lll.
FUNCTII 0ERIVABILE
4.I. OERIYATA SUMEI SI A PBODUSUruI

+h
E TEOREMA 3
Fie functiile f, g:D + lQ qi xo e D punct de acumulare allui D.
Dac[ funcliile f qi g sunt derivabile in punctul xo e D, atunci functiile
f + g qi fg sunt derivabile in punctul x0, qi au loc urmitoarele reguli de
COSx-
Demonstratie
-{stfe1.
rnstl
+g)(x)-(f +gXxo)- f(x)-f(xo)ng(x)-g(xo).

a) pentrux# x0 urr",,(f
X-Xo
X-Xo
X-Xo
Prin trecere la limitE cAnd x -+ x0 in aceasti egalitate qi folosind
faptul ci f qi g sunt derivabile in x,, se obline:
(f +gxx)-(f +gx><o)
g(x)-g(xo)
f(x)-f(xo)
(f + g),(xo ): lim
*r'r,
= ,i*
+xo
xrx{,
X-x0
x+xo
X-XO
trebuia demonstrat.
(fgXx)-(fgXxo)
x0 se obtine:
x-Xo
X-XO
= f '(xo ) + g'(xo ) , ceea ce
b) Pentru x r
f(x)g(x) - f(xn )g(x) + f(xn )g(x) - f(xn )g(xn )
x-Xo
f(x)g(x)-f(xo)g(xo)
X-xo
{("Lf(r.lg(x)
X-Xo
+ r{xo
ydrL(ru
X *Xo
)
.
ia limit[ cAnd x -) Xo in egalitdtile de mai sus rei folosind

faptul c5 f qi g sunt derivabile in xo qi .e lr-T g (") = g (*o ), se obline:
TrecAnd
(f
.g),(r..)=
=f'(xo)' g(".)
lfTre ry-+tf
X-Xg
lLTgr*l
x+xo
+f1xol
s(x)-s(xo)
lig
xixo
f(xo)' B'(>ro), ceea ce trebuia demonstrat"
X-XO
(tBSEBVATI!
1.
Dac[ funcliile f qi g sunt derivabile pe D, atunci qi functiile f + g 9i fg sunt

derivabile pe D qi au loc urmhtoarele reguli de derivare:
(f + g;'- f ' + g' qi (fg)'=f'g+fg'.
2. Cele doui reguli de derivare pentru sumd qi produs se pot extinde la

cazul a n functii, f, fr, ..., {, derivabile pe mul{imea D. Avem:
(fr+fr+...+q,)'=
f,
+f, -...+f.
(t f, ....{")'={f,4...( +f,4E...{, +... +{f,{ t, =i{r,4...fi_,fkfi.,.,.{,,,.{

l(=l
Pentru fr=f, =f,
=...:f, =f
seobtine (f" )'=

237
n'f"-t 'f'.
r lll.
DEBIVABITE
3. Alegand g = c, c e lQ, regula de derivare a produsului conduce Ia forn:. _-,

(cfl' = c'f + cf' = 0 . f + cf' = cf', (constanta trece in fafa derivatei).
Pentru g = -1 se obline (-fl' =-f', iar (f- g)' - (f + (-g))' = f' g'.
tr
RETTNEM!
G'olc . rl oi (f-s)'=f'-
!,1, DEBIVAT,
E TEOREM
Fie functii
Dac[ func
It
este de:
E*ob@ iplanab
o
E
tr
ffiEruIi
1. sa se determine derivatele func{iilor f gi valoarea f '(xo) a deriva::
in punctele specificate:
a)f : lQ -+ lQ,f(x)=x3 + x+cosx, xo=0;
1
^r-+;;,
b)f:lQ'-+f,,, t(x) ={x
*o =
ffi
Din con
"::in6tate a tr
1;
c)f :(0, +co) -+ Q,f(x)=lnx +2*- sinl, x^ = 1.

2.U
-_'l
Solutie
a) Functia f este derivabil5 pe le ca sum[ de functii derivabile pe [

f'(x) = (;s)' + x' + (cos)'(x) = 3x2 + 1 - sin x, Vx e le, f'(0) = B . 0 + 1 sin 0 = 1.
b) Functia f este derivabild pe lD'ca sumr. de functii derivabile pe f '
f'(x) =
f '(1)
if;)' + t'+l = --1- +(x,),=.L

\x- / 3.Vx'
3Vx'
=1 -2
33
. f(x).g(>
=:'-T--
-!.
7+21n2.
=l'*
, [f(x) - f
=;'-T-
-2x,, v x+0;
functii derivabile pe (0, +oo) Si f '(x) = (ln)'(x) + (2*), -
tx"l
c) Functia f este derivabil6 pe (0, +.o) fiind exprimatr ca sume ::
Vx>0,f'(1)=
{+$;l',:i'
!+2.In2[.irrI)'=
\ 2) x
[r(*) -
=.lrml
.-*oL
X-)
'1xo )
.g(x
[f
Demon
lerivabile pe
j
EI
2. Folosind regulile de derivare a sumei qi a produsului, sh se determr-.

legea de corespondentl a functiei f', dac5:
a) f : (0, +.o) -+ lQ, f(x) = x21n * +*J* ;
este derivr
r!)'
Ig.]
b)f : D -+ lD,f(x)=xsinx-2cosx.
Solutie
- (32 lnx)'+(xG)'= (12)'In x + x2 (tn)'(x) + *'J*+o(J*

2xln
=2xlnx**'.1+1.Jx**--L=
'x+x+ 3 r
x
2'lx
'''lx'vx>o'2 (cos)'(x) sinx b) f'(x) = (xsinx)'-(2 cosx)'= x',sinx+ x.(sin)'(9a) f '(x)
+xcosx+2sinx =3sinx +xcosx,V xe
le.
"rl4ba,rth
1.Fiei
Atunci
I
,a formula
r lll. FUNGIII
DEBIVABIIE
4.2. DEB|VATA CArArut
atei).
E TEOREMA 4
Fie functiiie f, g : D -+ iQ qi x,, e D, punct de acumulare al lui D.
Daci funcliile f qi g sunt derivabile in xn qi g( xo ) * 0, atunci funcfia cAt
af
este denvabil[ in punctul x0 $i are loc egalitatea:
. Cerivatei
:pe lD Ei
,-0=1.
r'= pe
Din condifia g(xn ) * 0 qi g continuii in x6 , rezult[ c[ g este nenul[ pe o

vecin[tate a punctului xo qi deci are sens derivabilitatea cAtului in xo.Avem:
(f),
f(x) f(xo)
.' (r),
I - I(x)-l
l(x^ ,)
''
g(x) g(xo)
(gJ
[!l'r*l=p*(gJ'
-r.-f(x)'g(xo)-f(xo)'g(x)
= lim
x+x.
xJx.
x+xo (x-xo).g(x).g(x.)
"
(gi
X-Xo
X-xo
_,-_ f(x). g(xu)-f(xo). g(xo)+ f(xo). g(xn)-f(xo). g(x) _
xrx0
(x - xo ).g(x).g(xo )
lQ*,
(x -
=hm[$Lgx.).
,-*oL X-Xo
sumi
-
de
l'1n2-0.
xn )
.g(x) .g(xn )
g(xo
)-
).fr*.il ,=] _ =
X-Xo
I glx.t .g(xo.)
g(x)-g(xo
.f(xo )]
, ceea ce trebuia demonstrat. r
[f '(xo ) 'g(xo ) - g'(xo )
- ==
g-(xo)
Demonstrafia teoremei arat[ totodat[ ci daci functiile f qi g sunt
derivabile pe multimea D qi functia g nu se anuleaz[ pe D, atunci functia cAt
=
:f
o
b
este derivabild pe D qi are loc reguia de derivare a cAtului:
(r)' f'g-fg'
l-l=
tol
\D./
o2
"qltba&I
o."\,
239
f(x) = tg x.
f;
:',
r lll.
tntr-adev,r, (tg),(x)
sin2x+cos2x
cos2 x
tr
FUNCTII DERIVABItE
[cosx]
=-1-,vx+
cos'x
2. Fie funciia f : lQ
":,
-sin2x-coszx
sin'x
cos'x
qf(x)
- l(x)
(2k+7tL.kett
2'
i O . ,.1, > R, f(x) = ctg x.
{kn
f(.x)
nt f(x)
:, Vi *krs, ke T-,
=- s1nx
'- (cos)'(x). sin x * cos x' (sin)'(;;
-/cosx
1
Atunci (ctg)'(x)
Avem (ctg)',(x)
(sin)'( x)' cos x --sinx' (cos)'(x)
=fgrrl)' -
-1
f(x)
sin'x
\sinx,l
sln- x
xtkfi, keTl
., Si se
.
ciz6,n
nilie
al fut
EXEHCtIil Sr PRoBTEME
a)
E)MRSARE
81. S[ se deter:nine derivatele funetiilor f

qi si se calculeze f '(xo), unde xo este
specificat pentr-u fiecare functie:
a)f : Q -r D, f(x) = JE + x2 + xs -x4,
c) f : D +Q,f(x) = (8sinx - 1X2 - 5 co. I

2N
h=T;
f : Q -+ Q,f(x) = (V* + 1X4 + I - x

h =-8;
e) f ; (0, +m) -> Q, f(x) = 131t x + x)(4 - I
xo=1;
f) f : (0, +oo) -+ Q, f(x) = x lnx, x, = g;
x<r
=-1;
e) f : (0,
+{6,
+co)
-+Q, f(x) =
,E+ttr-{&*
-sin x+ cos
&
-r
g) f(r
htf(r
i'f(:
tate:
Q, f(x) = ln x + log, x- lg
xo
=2;
b) f(x) =
c)f(x)= 1 - t ,
x-1 x+1'
E2. Se se deterrnine derivatele functiilor

si f'( rfo ) in punctul x* specif,icat:
a) f :D-rQ,f(x) =4xa+ 3x3-2x2
a)f(x)= ' ,
x+3'
+x-1,
\r = -l;
b) f : Q + D,f(x) = (2x + 3)z + 4f(x-
d) f(x)
e)
B)r(x)
1),
=0;
rf
flf(*r= 1+1
I +4'
_=uar;h)r(x)
={f
j)f(*) =*-'-4*+1; -i)f(x) = G,

x" +4x+2
x+l'
244
=1*4*1,
x{x"
f(x)-Bx-5:
4x+7'
f/
L frr
**1
x+2
r(:
l-r
f : D -l Q, precizind domeniul ,:
definitie gi domeniul de derivabr_
0 f :Q-+P,f(x)=5"-e1 xo=0.
t)t(x
E3. S[ se calculeze derivatele functii-:
x- sina+
lt
+cosTrr\=r;
e) f : (0, +m)
d) f(:
xo = 1;
d) f : A +Q,f(x)
c) f(r
e) f(:
d)
\=-2;
I 1 i *lnb,
lr)f:Q'--rQ.f{xi =;z'+;z
--o
f(:
b) f()
I 3 t)l
iL
. ..-.:
---, a-:
-l
--:li
r
*V*
k) f(x) ,
x+2'
l) f(x)
p) f(x) =
Px-x;
lnx+ x
r) f(x)
t) f(x)
= logs
u) f(x)
- x)(4 - x),
El =e;
l'\
=-1'
functiilor
niul
de
terivabilix+1
,*2'
xsinx
x+5
iX
,J;
DERIVABII.E
x + logx B;
(e2)* + E*.
-.
APROFUNDARE
Af. Sn se rezolve ecuafia f '(x) = 0, pre.
42. Fie funcfiile f, g : e -+ D, astfel incAt
cizind domeniul maxim de defif(x) = (x2 + Zx +2).g(x), Vxee, iar
nilie 9i domeniul de derivabilitate
g este derivabili in x 11 g (1) | gi
al funcfiei f:
=
=
E'(1) = 0. 56. se calculeze f '(1).
a) f(x) = x4 - 4x3;
b) f(x) = 2x$ - 1Ex2 + 24x + 5;
A3. Fie funcfiile f, g : e -+ e, astfel incAt:
c) f(x) z x4
-
4xs + 4x2.
x-2 v xeQ'
f(x) = 2.* ' g(*) *P;'
g este derivabili in x g
= 61 g (0) = g,
B' (01 = -1. Si se calculeze f ,(0).
d) f(x) = 33 . sx;
e) f(x) = sinsx + cossxl
0 f(x) = x2. lnx;
S) f(x) = ex(x2 + 6x - 15);
h)f(x)= **1
A4. Si se scrie ecua{ia tangentei la gra_

, ficul functiei f j O -+ p iIr proltrf
specificat, dac6.:
a) f(x) = x4, xo = -1;
b)f(x)=xlnxr:h =e;
+l ''
i) f(x) = ---=--1--,
x" -5x+6'
j) f(*) = { -s*+:t .
{ -5x+7'
r
*V*
(x+t)2
c) f(x)
k) f(x) =
,
x+1'
r) f(x)
= 4t'
,(?*;l)'"_,
+l2x+l'
oosx
r+1
lll.
f(x)={*1,
1-osx'
n)f(x)-2+sinx.
r +4'
t'-gx
sin2x+1'
s)
Soosx .
ts-1'
2sinxn) f(x) o, t(x, =
t: - x),
tgx+
mrt(xr=-.sinx
osx-2'
3+sinx '
- 5 cos x),
Elemente de analizi matematice
m) f(x) =
o, r(x,
=;*,
xo = _1;
d)f(x)={+, fr=r;
Jx
slnx
1+tgx
e) f(x)
surx
0 f(x) = (x+l)e*, xo = 0,
=tgx, *
=f,
& = l.
oosx + 1
4.3. DEBTVAREA FAilCItEt CnMPASE
In paragraful anterior s-a observat ci aplicand operaliile

algebrice
funcfiilor derivabile se ob-tîn tot funclii a"ri"uriii.]"
lo.rtirrrrare vom intarni
un alt mod de a genera functii derivabile. r""tr" ri*plitatea
exprim6rii,
functiile vor fr considerate ca fiind definite pe intervale
de numere
reale.
247
E]
r lll.
TEOREMA 5
Fie I qi J intervale d.e numere reale qi functiile I ] -! e.
"r
Dacd u este derivabil6 in punctul xo e I, iar f este derivabilh in punc:r
,(*o)
= yo
J, atunci funcfia compusi (f "
punctul xo qi are loc relatia:
")
I -+ lQ este derivabile
F:J+te,
F(y) =
iry#
If
Deoarece
in
,{yo
xt, re
),
u(x) - yo
x-xo
lnx
f(u(x)) - f(xo )
, (t)
X-Xo
-:{.x,a>C
prin trecere la limiti, se obline:

(r ",),(*o ) =
vx
esir
yo.
.
(", )) r'
fit${*#@'lri-r(,,
(*o ) =
F(Vo)u'("0)
(-))
1*elP
= f '(yo ). u'(xo ) = f '(u(xo )). u'(xo
ex
a', a > 0,
s1n x
cos x
). r
tgx
(lBSERVATII
1. UtilizAnd aceastl teoremd qi definitia derivatei unei functii pe o multime

se obtine urmltorul rezultat general:
Fie I, J intervale de numere reale gi f 5,l5p.
DacE functia u este derivabili pe intervalul I qi funcfia f este derivabil,
pe intervalul J, atunci funcfia (f .
") este derivabil[ pe I qi are 1oi
urmitoarea regulh de derivare:
(f "r)'* (f '.o).r'.
2. Teorema se poate extinde la un numir n, n > 2 de funclii derivabile care s

pot compune. Astfel, dac[ f, u, v sunt trei funclii care determinr functra
f ouov pe un interval I, iar dacd v este derivabilS in punctul xo I,f este
derivabilI in punctul u(v( xo )), atunci functia compus[ f o u o v este
derivabili in punctul xo qi are loc egalitatea:
(f ou or)'(*o) = f'(r(r(*o)))'
.tr
X=Xo
timF(y)=1i*$!I(v,) - f,(yo;=F(yo), func{ia F
Din egalitatea F(u(x),
= F (u
constar
,Y*Yo
Y-Yo
continud
xt'. ne t
Demonstra{ie
Fie
Functi
eiementr
"'("(*,)).r'(*o),
242
sau mai general:
ctg x
4. Dac[ u, r
functia u
{o",il
\ ,:
-,
:
tntr-adev
u')'
= (e"'""
=uu.lnu.\'
rnntfula7
3 Folosir
derivatele fr
a)h:r
c) h:(
Functia
elementarl
ounctul
"abill in
Derivata
c (constantl)
x
,1tt,
xe iD
1. xe lD
nxn t. xelD
rxr t. xe (0- +ar)
lQ
t
xe
2G,
J;
v;
'
x
t
- ,-,
xlna
ex
ex-
&"r&)0ra*7
lD*, nimpar
+oo)
x e (0,
xe
+oo)
iD
Derivata
a"-'" ,cosx*0
ctg x
-.*{
rut-r'u'
,sinx+0
u'
2..lu
fi
1
lnu
u
1og,.
-_. u'
u
1
ulna
e' tl'
u':-11u
Ll
cos u
inultime,
u
nu, - 1. u'
1
----:"
.[
sln
stnx. xclD
tgx
ut, nN*
ur, re lQ
au
cosx- xclD
eu
a,.ina, xe le
srn x
lerivabil6
i: are loc
lx
x e (0,
*l
logux,a>0ra*L
(0,+m)
J*.(0,+m), npar
lnx
cos
Funcfia
compusl
U.
n N*
x", re
#j;;;;r;;;;ffii;:"i;#ff:]
iior elementare deduse pani acum
tgu
ctg u
g'
cos u .u'
*sin u . u'
tr,
o*\
"
:---;-'u
1
srn- u
Daci u, v: I -+lD sunt functii derivabile pe I gi

u(x) > 0, xe
es. e derivabild pe I qi derivata
ei este:
{ungtia" 1"
(qli': v '"uY Iu.ii,ri'g,J;,ty;
'il),fiffi
t"tr- aaeva",-u""rfr
I, atunci
"T'
care
se
:-a functia
r:I,feste
r.
este
(r")' = (u""),
= uu
(oI')"'.,,,.
.
1v In
u), = sv.rnu
.lnu. v'+v.u,-, .u,.
(',,'t,,,,." +) =r"[,,]nu +"

+)
lH...--ffil
Srpbc&hte@nt
E Folosind regula de derivare a functiilor compuse,
si se determine
derivatele
functiilor:
a) h:lQ -+ lQ, h(x) =(g1z
c) h:(0, **)-+
- 2x)s. b) h:
lD, h(*)= *..
243
D_-, (0, +.o), h(x) = ln2 (x2 + 5);
. lll. tUIllGTll DEBIVABItE
Solu{ie
a) SI considerim funcliile u, f : le _+ lD, u(x) (3x2

- 2x), f(u) - :
functii derivabile pe le, pentru care u,(x) 6x _ y=
2, xe lD qi f '(u) - 5u
=
u e lQ. Rezulti cE funcfia f o u este derivabill
pe le.
observim ca (f "")(*)=f(u(x))=(Bx, _2*)u
=h(*),xe te. Aqadar. :
este derivabitl pe lQ qi h, (*) (f r),
,(u(x)).
(x) = f
=
u,(x) = b,rn (*) . u,(x I =
"
= b(Bx, -2*)r . (0" -2), x e e.
b) Considerim funcflile p5(0, +*)5p5(0, +oo),
v(x) _ x2 + 5, u(v) = ln:
f(u) - u2 derivabile.
Avem (f .u o
f
")(*) = (u(v(*))) = h, (x, + b) = h(*), x e le.
Rezulti c[ h este functie derivabili pe te gi
l- .rr,1*;
1 r,
v(x) =2rn(x2+ 5).x, +S -^
h'(x) = f'(u(v(x)) . u'(v(x)) . v'(x) 2u(v(x)) .

=
-
=;-f3'h(x'+b).
Fie x
f_,(y)
v
Funcf.
Rezult
)') -+ f-1(
i': obtine :
In
1:
cor
:-:)'(v^)=lv
3 (}BSERVAT
rn
c) Aplichm regula de derivare din Observalia

4:
(*- )'
("'''. ) I = s*rn* . (x lnx),
= sxr,x
(x,h
x + x. ln, x) = e,r,* .
Irr, * * *
=x-(inx+1).
4"4. DEBTI.ABEA
l)
-. uaca rn er
f este stri,
strict desr
x) =
nu este de
Din punci
inverse ar
FAilClEt tttvE*sE
in acest paragraf vom stabili o noui modalitate

de a obline func:derivabile qi totodatd un nou procedeu de
determirra*e a derivatei pentranumite functii.
E T'EOREMA 6
Fie I qi J intervale oarecare
Folosind d
poate extir
FieIqiJi:
Daci funcr
f : I -+ J o functie continur qi bijectivi,

Daci functia f este derivabil6in punctul xo
e f $i f,i;J;6, atunci functia
I este derivabild in punctul yo = f(xo)
f-1:J
qi
ffi}**$**{_-+
Si
+Ie
ra@iru ta7a
Fie func
SI se arr
Solutie
Demonstralie
Bij
ectivitatea functiei
determina limita raportului
Funcfia:
f asigur[ existenfa functiei

f-'(y)-f-'(y")
'v. ^
Y
-Yo
244
cand
inverse
yJyo, y*
yo.
Vor
strict cresc[toa
De asen
iecilmf=(
Fie x = f-t (y). Deoarece y + yo, rezultd .a

*
f(u) - s;.
ll = bu-.
r lll.
*o fl
\J/ r \r0.,_:__:jloz1l1}"))_
-f-'(y)-f-'(yo)
_ f-'(f(*))-f-l1117i^;; x_x
x_x^
\Pl
fGtr?"J - = (il-eJ =T(*l:(xJ'
-Yo
-{qadar, h
Funclia
rt.u'(x)=
f-l
Rezulta
"I
ra
- Jro
concluzie, funclia
yo,
limiti dupr y -+yo,in reratia (1),
f(x) - f(xo
hm
x+xo
X _ Xo
(f-')'(yo)=#
(1)
X-Xo
seobtine:limf-t(r)-f-'(Yo)= 1
In
este continuE in punctul

Io = f(xo ).
f-'(y) = f-'(yo ) = *o . Se deduce astfel cd pentru y
ILT
f-t(y)+f-'(yn), adicd x-+x0. T?ec6nd

Y)Yo
DEBIVABITE
f '(xo )'
f-1 este derivabil6 in punctul
yo = f("0
qi
OBSEHVATII
1. Dacd in enun{ se ia f '(xr)= 0, atunci (f-r)'(yo)=

+oo in cazul in care functia
f este strict crescdtoare pe I qi (f-t)'(yo)=-co in
cazurcand funcfia f este
strict descresc[toare pe I. in conclu zie, daclf,(xo
) = 0 , atunci funclia f-1
nu este derivabill in punctul yo, dar are
derivati infinitl in Io .
Din punct de vedere geometric, in punctul (yo,xo)
graficul functiei
inverse are tangentl verticall.
functii
pentru
2. Folosind derivab*itatea unei functii pe o

mullime, teorema anterioari se
poate extinde astfel:
Fie I qi J intervale oarecare gi f : I + J o funcfie
qi bijectivl.
Daci funcfia f este derivabiid pe intervalul qicontinui
I f ,(x) * 0. Vx e I, atunci
f-l:J -+ I este funclie derivabil[ pe intervalul qi
J
Eno*ifu talahtaf
tr Fie funclia f : D -+ (1, oo), f(x) = g* + B* + 1.
sr se arate cr functia f este inversabilr pe re gi
t.
Vorn
sd se determine (f-1),(B).
Solulie
Functia f este strict crescrtoare pe e
, fiind exprimatE ca sumr de functii
strict crescitoare pe e , deci este in5ect-iv5.
De asemenea, este funcfie continu[ pe lp,[qft*l=1,lgf(x)=+co,

deci Im f = (1, +"o), ceea ce inseamni cE
f este surjectivd. in concruzie,
245
llemente de analizi matematici o lll. FUNCIII DEBIVABIIE
func{ia f este bijectiv6, deci inversabild. ca urmare existd f-1: (1, +co)
- [
derivabili pe (1, +.o) $i (f-1),(B) =#,
unde f(xo)=Bgi Xo =0. Se oi--..:,
c5(f-')'(3)= 1 f'(0)
3ln3'
DERTVATELE FUNCTI|LoR TRTGONOMETRICE TNVERSE
1.
Funcfia arcsinus
f
Functia
L"l-i',
--
i - [-1, 1], f(x) -
derivabil5 qi f (x) = cos x, cos x ;a 0, V x

Functia inversd este f-1:[-1, 1]
-
sin x este bijectivd, contin.-.
[-1, l).
\ 2'2)
,.rrr=
l-;,tf,
arcsin y cireia
poate aplica teorema de derivare a functiei inverse pe intervalul

deschis
Pentru y. (-1, 1) se obtine:
/.1111
(--
" f'(x) cosx JGrnrxf'
Aqadar, functia arcsin este derivabil[ pe intervalul deschis (-1, 1)
s.
ti.i$ll$,tillir:'l!,{J;ll.ii\llliiii.iiiN$fts$,ts*fftr}xlxNi{\-}.in\}ssfi*NrNi}ilrs$iNrsrs\w\lw{\Nw^
$:illillii..:-i\ii$:-\$$$
Pentru y = -1, avem * =
iu, f ,[-I)=
-1,
2'
\ 2)
,:
O.
Conform observatiei (1), (arcsin)'(_1) *cn (arcsin),(l)

=
$i
= + co.
2.
Funclia arccosinus
Rationand in mod similar sau aplicdnd relafia arccos
* =;-
arcsir.
x e [-1, 1],rezu1ti cr functia arccos este derivabilE pe intervalul (-1,
:.
1i
Pentru x = -1 sau x = 1, (arccos)'(+1) =

-m.
:J
246
-,o)+ f,
Se
3.
obtine
:I T n)
(-r, 2 )n
Functiaf
r lll.
Funclia arctangenti
II DEBIVABII.E
FU
lQ, f(x) = tg x satisface conditiile de

derivare a
functiei inverse pentru I =(

Rezutt[
-+,1) ,i J te.
\ 2'2)' =
ci funclia inversd f-,, n _+(_;,;),
f-,(y)=arctg y este deriva_
bil6inoricepunct ye le,y=tgxSi (arctg),fl)

=fr=cosrx=
tinul
Aqadar se obtine rormura
9i
p:"lt
C;=
t,itrril",, y; . o
Funclia arccotangent[
Proceddnd ca pentru func{ia arctg, sau
folosind relatia arcctgx
4.
llrela r se
s
:.
(-1,
1) ei
7t
arctgx,
r-
OBSERVATIE
x e re, oblinem cr functia arcctg este derivabild

pe
lQ
qi
1',
. Daci u este o funcfie derivabili
(arcsin
,)'
=$.
./1
- u'
qi u
(x) e (-1, 1), atunci:
rr, qi (arccos u)'
_1
-!.
l<
V-t
Daci u este o functie derivabild, atunci:

arctg u)' - --j-- . u'
(arcctg u)' -Il-
.
,
- u"
s'
1+ u,
1+ u2
,,
In concluzie, teoremere 8-6 din acest paragraf

dau modarititi de
derivare pentru diferite funclii *." Jr.rt
rezultat al:
- unor operalii argebrice cu functii derivabile (adunare, produs, c6t);
- unei operatii de compunere d.e funclii a"ri"u[ifu;- unei operatii de inversare a unei functii a"rir.uit".
Reguli de derivare
(ftg)'-f'r*,
E)'- f ''g-f
t.g] --='-
(f g)'-f'.s+f.s'
.g'
(f
"
")'=
f '(u) .u,
247
(*j),::
(f-t
\ )' =
r',:.lie
,1 / f'(f-')
EXEBCTTI
Sl
Ill.
PR0BLEME
d) f(x) = ln,1
E)(ERSARE
El. Folosind regula de derivare a funcfiilor compuse, si se calculeze derivatele firncfiilor indicAnd domeniul
maxim de definifie gi domeniul de
derivabilitate:
a) f(x) =(x2 + x)a; b) f(x) = si114* * 2;t
c) f(x) = sins 2x; d) f(x) =coJx+cmb
e)f(x) =tgz2xi0f(x) = xetg2x;
g) f(x) = JZ;;T; h) f(x) = !6;'+&-r;
i) f(x)
=tFJ;
k) f(x)
m)f(x)
E2.
ln
x-2:
=ln(x+.6*ll;
,"p) f(x) =
u) f(x) =
v)
o) f(x) =4sr.6ne"
----D
x);
p) f(x) =
arctsffi;
f(t) = arccos(x2-
-e-x
'
"*.r*ffi,
x e (0, n).
'i-.
a) f(x) =
xG'
c) f(x) = /ntx
:
e) f(x)
*t
0n:
\-I. a) f(x) = arcs
c) f(x) = arcc
d) f(x) = arcc
2x);
. Folosind regula de derivare a functi_
ilor compuse, sE se calsuleze derivaL

func,tiei f : D -+e, precizAnd D gi Dr,:
I. a) f(x) = (x2 + 1)3 . (x3 - 3x + 2)s;
b)f(x)=
h(f
e)f(x)=e '
b) f(x) = arlcs
APROFI.INDARE
',3
c) f(x) =eG(:
n) f(x) = sin2 3x,
GuLFt
+
f(x) =2'r-rr
$t l) f(x) = arctg (x2- 4x

m) f(x) = ]td*-|tdrs
3" 2
- 4x+l);
t) f(x) = arcsin(x2
=!E;i)
f(x) = u!7
f x,
=./:1.In*; t) f(x) =
x
k) f(x) =
)'.
=['i.*r
(e-- + rJ '
= sin2(3x2
E
-\-, a)
d)f(x)=6"'1
f(x) = cos 2x + x; h) f(x) = {s>. a saxi
i) f(x)
o) f(x) = 2'" + 3;
r) f(x)
Sn se rezolve ecuafia f '(x) = t

pentru funcfia f : D --re, unde D
este domeniul maxim de definitie u
e) f(x)
x+3'
n) f(x) =el*2*+e-*;
p) r(x)
e) f(x) =lsg*.
tunc{iei f:
a) f(x) = (2x2 - xa)s;
b) f(x) = (x - 1)2 . (x - 2;st
r.-.--:
c) f(x) =^l2x-x'; d) f(x) = yffill;
j) f(x) =[x+z'1'.
('/'
In (6x2 + x); l) f(x)
w) f(x) = arcctg e'2x'

x) f(x) = x*+l;
y) f(x) = *G; z) f(x) = (sin x)*.
II.
e) f(x) =arctE
a) f(x) = cos2(Bx + l) .sin(Bx +l);

- sins((x2 + 1)s);
c) f(x) = sin (cos2x) . cos(sin2 x);
d) f(x) = tet (eos (ln x));
b) f(x)
e)f(x)= ll1,t**--z
#;c)f(x)= rE,
{*{*G ;
e) f(x) = x(a2-x) .r["*;
f) f(x)= E,
rrr. a) f(x) = 61:{
d) flx) =
2_*
-sI
2sin2x'
sinx'
x+2
c) f(x) = --!t+tg2x'
1,r [:!g2*,
248
9) f(x) = 2anrl
h) f(x) = arccl
b) f(x) =1rr.[-:99=-,
--I1+
sl r(*)=tF-a*-2.
f) f(x) = ry6t
"{2. Se se calculer
a) f(x) = arcsi
!
4', L\^', - *{a;l-;
d)f(x)=r.@
unde D
itie al
fV. a) f(x) =
@ns
slf
_5
c) r(x) =
V#+r
i b) f(x) = e".
1
c) f(x) =eG(xf
d) f(x)
@; .
,-.\+* -t'
v.
a) f(x) =
e)f(x)=
(0,
r).
x**;
b) f(x)
=(+)
*h*
fr*,* ,
gy
,1);
I
x);
0 f(x) =
x_
* nr,,Ai7
_i,
+ arctsx ,
se calculeze
(firtG;
Fie funcgia f : D _+ tD, f(x)

=x3+3x2+
Existi (r{),(e)r in caz afirmativ si se calculeze.
+ 4x _ 2.
A5. Fie funcfia f:(0, o) _+ (1, co),

f(y) _ 2*
z
x-;
+ x2 + x.
bijectivi
"*tgl-d-.x
A6. Se
g)f(x)
=r^n*fl.rfffifi,
h) f(x)
- r*""t*" 4"h*
B + 5osx'
Si
consideri funcfia f : (1, o) -+D,
f(x)=In(x-l)+x.
a) Si se arate ci. feste inversabili.

b) Si se calculeze (f\,(2), (flt6;;;.
f:
""""ir*.v*lT' & =l;
D -+
,a) Si
b) Si
249
D'f(x)
lo-
=JBx-x"
x e (-o'ol
[Bx+x2, xe(0,o)
se
se
se verifice a""e'f
"""t"
si si. se catcuteze ttili+j.
A7. Fie functia:
A2. Sn se calculeze f ,(xo), pentru:

a) f(x) =
q"=
si (frl)'(20).
A.4.
+__arctg
inversabili qi si
*l - I
fld
ri4lr -i"*o, *
AB.:etunc.tiar,[,.-) -,
..),
[-i,
p
f(x) =
- x. Si se arate ci f este
1:-l
""".o" r +? * arctg x;
e) f(x) = u."tg
anccos (siu Bx),
&=I'
**,
0f(x)=yarcsinx.
l+*n,
d) f(x) =
=tm.
0 f(x) =
- ur."o"- *'-'
c) f(x)
",.*tsi;Jft7 ,* = -*'
ln=l;
e-;-.
VI. a) f(x) = arcsin 16=;

b) f(x) = *o;rr- 3*
r *-P*2Ms
s
ffi,*=#,
")r(*)=+hG*.***?,
e;.l.sin*;
c) f(x) = ylnl**r,; d) f(x)

=
,x2- 4x);
DEBIVABII.E
7t
ln(ai_r)
e) f(x) =
. il|.
n-4,
++xi -Zx-g);
d) f(x) =
b)f(x)=
. x-2
0 f(x) = r9---.
e) f(x) =Iog**rx1
lx) =
arate ci f este inversabili

arate cE (fr),(-4) (tti;):'
=
'
III'
Aqad
DERIVATE DE oRDINUL ll
intAi
Siconsider5.mfunctiapolinomialif:lP-+lQ,f(")=x'-2x'+1'
6t
, r
-ri^ r^-:-,-L.irX oi i-
Nepunemproblemadac[nouafunclief'estefuncliederivabillqii.,
care este derivata el?
aftriatlv
caz
R[sPunsul este urm[torul:
derivabile' dec'
. ftrnctia f ' este derivabil5 pe lQ ca sum[ de functiide
ordinul II '
derivata
are derivat[. Derivata functiei f ' ." ,rr*"qte
funcliei f qi o vom nota f "'
Astfel avem: f" : Q -) e, f(x) = (f')'(*) =0*-+'
DclQ'
Fie f :D+iQ ofunclieoarecare'derivabilS pemu\imea
c D numit[ derivata
Derivata funcliei f este funclia f ': D,' -+ lQ' D''
f'
de ordinul I sau derivata intAi a functiei
Derivatad.eordinullsed'eterminifolosindreguliledederivare.
funcliilor elementare'
d.erivatele
-r"-tu p""e problema derivabilit[fii funcliei f intr-u:
il
continuarJ
punctSaupeomultime,precumqiproblemaexistenleiderivateiacesteia.
{.
DEHNITiI
E. Functia f :D+lQ
este de
doul ori derivabilS. in punctul
xo e
D'nt
dac[ exist[ o vecinitate V e 7 (".) astfel incAt:

V;
a) f este derivabil[ in orice punct al vecin[tllii
punctul xo e V'
in
b) functia a"rirr.ie ii ' V -+lD este derivabiii
oDerivatafunclieif,inpunctulxosenumeqtederivatadeordinulf
f "(xn ) '
gi
(sau deriv ata adoua) a functiei f in punctul xo se noteazl
Aqadar,l-qi
rp'
punctul xo
Rezt
ie ordinul
"?,.allprrna
SAS
f
a)t
::nc!ia
b)l
c)f
Solulie
a)
: (x)= (:
:e funclj
::nctiei I
b)
ierivata
cafu
::dinul l
c)
- compu
,
oria".i"ufiia pu mul-timea D, c D daci functia f es:;
Funclia
derivabil[ de douh ori in orice punct al multimii D''
,),: Dr + lD se numeqte derivata de ordinul II a functiei f (sa.
Functia (f
"
derivata a doua) qi se noteazh f sau f(') '
f'(
iffi;H*ffii
o 0BSERVATIE
r Dac[ funclia f este derivabili
del
Exernn
FuncliafestederivabilipelQqiderivataeiestefunctiaf':lQ-+f
f '(x) = 3x' '4x'
f'
r:numai in punctul xo (sau pe o mullime care
arepex0punctd.eacumulare)nusepoatedefiniderivataadouainxo'
Fu
abile p
rncliei
"
"
f"
' Ill' FUNGIII DEBIVABIIE

in punctul xo are derivata
Aqadar, ori"" frrt.ti" d",ivabiiS' de dou[ ori
intai f' definit6 pe o intreagl vecinEtate a lui xo'
Gt Exemolu
Funclia
f : ID +
lD, f
l*'.
x e 'lD
(x) = j^r'
[x -x2, x
e lD
\'Q
este derivabil[ numai in
punctul Xo = 0.
pune problema derivabilitllii

Rezultl ci pentru aceasti funclie nu se poate
de
ordinul II in xo = g.
gbollpndtp/"hald
trS[searatec6funcliafestededou[oriderivabil[qisisedetermine
f" incazurile:
funclia
"l
f(")=2x2-x+1,xlP;
b) f(x)=sinXrxelD;
c)f (x) = ln(x' + 1),x e lQ'
Solutie
v 1 r -- -!:i derivabile
r^-r-,^r-..i.r^
a) Functia f este derivabil[ pe lD ca sum[ de functii p
c.
qr
pe
ca suml
f,(x) =(2x, -x+1)' =4"-1, xe lD. Funclia f' este derivabil,
care este derivata de ordinul II a
de funclii derivabile qi derivata acesteia
4' x e lD'
funcliei f este d'at[ de: f"(x) = (f ')'(") = (4x -1)' =
b)Functiasinusestederivabil[pelpcafunclieelementarl9ipe
f' este derivabili
derivata de ordinul I este f'(x) =cosx' x e lQ' Funclia
derivata
Q ca functie elementara qi derivata acesteia care repre zinl6'
xelQ'
ordinul II afuncliei f este f "(*)=(f ')'(*)=-sinX'
de
c)Functiaf:D+lD,f(x)=i'(*,+1)estefuncliederivabilipelDca
o
compunere de functii derivabile' Avem:

f '(x) = (1n)'(x' + 1) =
;}t'
2x, x e lQ'
funclii deriFunclia rafional[ f ' este derivabil[ pe lQ fiind un cAt de

de ordinul II a
vabile pe D. Derivata derivatei de ordinul I este derivata
func$iei f, anurn'.:
f ,,(*)
(f ')'(x) =
[j]) ]s]ff3
251
2(1- x')
=+,xe
+ x')"
(r
IQ.
Elemente de analizi
ma!9qglid'i!!
DERIVABIIE
nrucnTll. nfloAclut
MUITIPIE AtE ECUATIII0H
rulti'
POLINOMIATE
--'rmd
ofunclie polinomial'
Fie f :lQ-+D, f(x)=&ox'+a'x'-t +"'+an-1x+an
de gradul n.
Io
pEFlillllE
unde
de grad'ul n ecualia f(x)=g'
Se nume$te ecua{ie polinomiali
funclie polinomiai[ de gradul n'
"rtu
ExemPIu de ecuatii Polinomiale:
1: ax + b = 0' a + 0;
1. ecuatia pofi"o*iuil de grad'ui
2: ax'+ bx + c = 0' a l0;
2. ecualia polinomiall de gradul
S: ax'+bx'+cx+d=0' a+0'
3. ecualia polinomial[ de gradul
{. DEFINITIE
xn e lQ s:
polinomialS' de gradul n' n N'" Num[rul
a ecuatie.
,uui"rr[ multiplr. de ord"inul m, me {1, 2,...,n\
=ste r
,?Lal,
3
::Ual
i:lut
l o Fie f o functie
I ;;;".;"
n-n-I ;"";iaie f (x)=o dac[existio funcliepolinomial[gdegradul
I .r*"rincAt: .l f (*)=(*-*o)*'g(*),v xe lQ; b) s(x')*0'
a r[d[cinii xo.
Numrrul m se numeqte ordin de murtiplicitate
dubli
num[ru1 xo se numeqte ridicini simpll,
Dac[ m =1,2,3,,..,
tripll
:]ua
z
- 32
j-.,,r1
etc'
u tnonrMA
n N- ' Daci num[rul real x

Fie f o functie poiinomial[ de gradul n'
esterS'd[cin[mu}tipl6deordinulmalecualieipolinomialef(x)=0.
(m - r) pentru ecualia
atunci ea este r[d[cin[ multipll de ordinut
polinomiali f '(x)= O'
, -1
-I
:XE
:
Demonstralie
Dindefiniliar[d[ciniimultipledeordinulmrezult[c[exist[funct..
+ 0'
polinomial[ g astfel incdt f (*)= (* - *o)- s(*)' s(xo)
(* - *o)'"-' tt(")'
Avem f '(x) = (* - "o)'-'[*s(*) * (* - ".)s'(*)1=
252
_t,
I Elemente de analizd matematicd . lll. FUIllGTll DEFIVABI.E

Deoarece f '(xo) = g qi h(x.)=mg(xo)
*O rezultl,c5 xn este ridicinl
multipli de ordinul m _1 pentru ecualia f ,(x) g.
= r
formutirii condifiilor in care un

*r:,,: Y1":1" ga_p:.jlilitatea
.pre ;;;-d";;";il;;;
unde:
r mare.
Astfel:
o xo este rddicind simpli
daci f (xo) = 0 $i f ,(xo)r.0;
o xn este rldicinl dubll daci
f (xo)= 0, f ,(xo) = 0 $i f ,,(xo) + 0;
r xo este rid[cin[ tripli daci f(xo)=0,
f,(xo)=0, f,,(xo)=0 qi
este ridlcini simpli pentru f ,,(x)
xo
= 0.
g,tunhrr",o
tr
*p/ahab
1' 56 se determine ordinur de multiplicitate

ar rSdScinii
ecuafia xa _xs _Bx2 +5x _2 0.
Solutie
: :f,
r
se
a.:uatie-
&*
dubln
.xo =
1 pentru
Considerlm funcfia polinomiald f(*)

=xa -x3 -Bx2 + bx _2,x e le.
Avem: f(1)=0, f'(x)=4xB _Bx2
-Gx+5 qi f'(t)=0.
f"(*) =72x2 -6x-6 qi f ,,(1)=0, iar f" (")
= (" - 1)(r2x + 6).
Asadar, f(1) =f,(1)=f,,(1)=6
u1 Xo = 1 este rlddcinl simpld pentru
ecuatia f "(x)= 6.
Rezulti cI xo = 1 este rlddcind tripll.
tr 2' sd se determine numerere a, b e le pentru
care ecuati a 2axr*. + bxrr, +

+32 = 0 are r[dicina dubli Xo 1.
=
Solutie
Fie func{ia polinomiaii f(x) 2u*zooz
+ bx"' + 82, x e le.
=
Din condifiile f (1) = 0 qi f '(1) 0 se
obtin relafiile 2a + b+ 82 0
=
=
$i
4074a+228b =0.
Seobtine a=2 qi b= -36 se arati

9i
ci pentru aceste valori f ,,(1) r.0.
EXERCtIil $t PBoBTEME
Et.
r.ffi,**H*,lS
pentru functiile:
se se carcureze
a)f(x)=xa -2xl +Ef +Bx-1, xeD;

b)
r(x)=*,x*-z;
ARE
f(x)=x.,E,x>0;
d) f(x)=x.e*'*2*,xee;
e) r(") = (t + x2)arctSx, x e
e;
c)
f) f (x)
253
=h(x2 +t)-arcctgx, x e.
I Elemente de analizi matematicd o fl. FUNCTII

DEBIVABILE
82. Se se rezolve ecua{ia f ,'(*) 0
p;rt
=
.,
func{iile f,: D + e, precizdud
gimea D, daei:
a) f(x)
-41 +5x-Zi
b) f(x)=*GJT;
de gradul 2, f ze*p,-iiii#-L
f"(10) = -6, f'(z) = _s, f(o)=
5.
e) f(x) =Lr,tz+ sinx)i A f

(x)
=
JP;-
x>o;
E4. SA se determine func{ia

polinomiali
r(N)=x+zarctg'
d) f(x)=x+si&:q
r(x)
lof(x)+sx
_
---J.--'
= xs
e)
d) f(x) =x?r/y-+a x.f,(x) +J".r,14 _s=
mul-
= g-:3+*.
* Bh(x., u,!tn a),
E5. Se se determine numerele
I
pentru care ecuatia are
ridicina
dublI indicati:
a) x3 +(a+ f)x2 _Bx+2b= 0, xb _Bi
a, b e
h) ff,x)
\ / =1-E
. ,,
t+x-
m"
F-6
se arate ca functia f verifici
ident:{tatea dat6l
a) f(x) =5* +4x_2,
#.f
,,(x)+f ,(x)
=2fx+f (x)+a], xe a;
b) f(x) - *o-"1 (+x, +r)r(x)_2f ,(x)_
=0rxo=1.
=
86. Se se determine ordinul

plicitate al ridicinii date:de mult:
a) xa - gl -4x+ 12 e, xo _2;
=
=
b) Sx4 +Bxs _gx3 _5x+ L 0,
xo _l
=
-f"(*)=0,xee;
c) f (x) = e2* cos 4x, f ,,(*)
+8f(x')=0,xeD;
=::::-:<
Ar. se
se studieze
l"::;Tr;:il::"1;_:
f ,(x)
c)
e) f(x)
.x2-
o."ffi. fllXr"."ARE
as. s"
ordinut rr:
,f
de
{*."",s*. * = o.
lx'
= 1"
-.
x,
ff
ll
x > 0i
= O,
x, = 1,
a = ll
filnctia f : Q + Q,
stii"d ci f este de doui ori derivaL-
sd se determine *,
ltf"(2).
-Q
";; ;;
A4. Fie functia f : e -+ e,
ce e pentru
ll
I
ll
r{*}=i_*-,--".(a-2)cosx,x>0
-\^r*1hr.r.o*+r,
x<o li
sn rie ule
cae'efuncpiaf:e_+e,
.lb
it}
= 0,
- si'.
sa se -ierermi":
6rum*t-r.r{
_Ex+l
d) Zxa-Exf +B# + x_f
surat derivalrite de
b) f (x)
3xa -4x3 +7x2
doui o.i a"*i,,11; ,"
=:0.
ll
ff
254
-F;(,
_o**b,
";i
flx\=J_o
-t^'-l_i'_u_2+cx+B_d,
<
:r:
o^-_
ff":?;'_i:,liyo"jf;...:
i:i:T
deriv"fifai"-*,
= OZ
date
Prin:
[ * .*.0
'
[*, x]0
s(*)=t(*-'rF,'x<B
I. so = -3;
func{ia Polino.A6.
'--- S[ se determine
daci: f(0)=5'
3
gxadul
Jal[ f de
f'(0)=3; f"(0)=-8 ei f't(2)=4'
(-t, + o) -+ Q' f (x) =
S[ se
=h[(x+a)(tx+c)], a,b,ceQ'
deter:mine f'(1) otiind ce f(0)=lnZ
A7. Fie tunc{ia f
r-2b-1=
f '(o) =
l,
+1=
0'
"l
b) af(x)'f '(x)=f "(x"-2)'*tn'
f
(x)=(x-atX*-"')-'
f
n,
de gradul
...(x-a.), x e P 9i func'tia g defrnitl
111*
+;:;'
prin g(x) =;- q+ "'
x*airi=1,;
polinomiali
A12.Se consideri func(ia
f :Q-+Q'
A8. Fie func{ia Polinomiali
se
f(x)=9xa -af +b* -cr<+d' S[
numlrul f'(-1) gtiind
c[ ecualia Polinomiall
x'-2
nrietatea:
f 1*1=f '(x)'f "(x), xeQ;
-l'
determine
polinomiall
A11.S[ se deterrnine func1ia
cu Pro'
nrnll
grad
de
f :Q-ra
t'(o)
OERIVABITE
gtiind ci
AL0.S[ se determine a,lqceQ
+
ecua(iile polinomiale Zxo -(sa+Z)f
+gx2-bx+4=0 qi f-12x+c=0 au
o rldlcini reall dubli comuni'
f (x) = I x2 + t'
[h2(x-2), x>3
o arbeE
:idhcina
lll'
a) ax'o +bxe +2 = 0;
b) (a+1)x"*1 -2b*'-'
numerelor
A5. Se se studieze existen'ta

'-1;;10) ei c"(3) pentru firncliile
i r'($-x=
'
se arate ci:
a) g'(x)<o,vxeDr;
Si
f (x) = 0 are
b)
c(x)=ffi,xeDn;
ridicinile duble x1=1':q =]'

ecua-
}F"s<2
x22
A9. Se se determine coefrcienlii au-pe

--tiitor polinomiale gtiind ci doi:
rlaaa.iniL de multiPlicitate
"J
abiL
:t
TESTE DE EVATUARE
r:E
Testul
x<0
r=0'
r>0
mq'or:
* (m - 2)x + 2 - m' m e Q'

o1. Se di funclia f : Q -+ A, f (x) = t/*
inc6t tU'l,U^:"tvabil[ pe D'
a) Si se determine m e Q astfel
{
f "(0)'
f
b) Pentru 6=0 si se determine '(-1) 9i
S[
"l
se
f : D -+ D' dac6:
calculeze f '(x) qi f "(x) pentru func(iile
r(*)=ffir r) r(x)=r,(r+JF;I
255
c) r(x)
[x+sinx,
{z**m(r*x2),
x30
x>0'
Elemente
f :e.
ffiliei
-ra,f(x)
s[
=*
se determine punctul
)4.
a(at)
a"
//
1\
r\
B (1' 1)
unde
BC'
dreapta
' "['' ;,)'
A si fie paraleli cu
astfel incAt tangenta in
cl
04.S[sedetermineordinuldemultiplicitatealr[dilciniix=_2pentruecuatla
va'
Ilrt""*t,u
axa +12xs
+11t'
-4x-4=o'
Testul2
funcliile date de:
de ordin I qi II' pentru
derivatele
calculeze
se
x30
S[
01.
xln( -.t\ c) r(x)= [s"""(2'
r(x)=(s*-1)e2*-3; b) r(x)=rTH';
ti*;+x3, x>0
7.1. P
"l
N* qi x
eQ
ne
02. S[ se arate ci pentru orice
nx"'r -(n+1)x"
1+2x+Bx2 +...+nx'-' -("lf--'
+1.
f : Q -r
nici o func{ie polinomiall
S[ se arate c[ nu existi
1985)
+o)' (Universitate' Buc"
o *'
r(*)=u(r+x),
-^ '-I l
\ {1} are loc egalitatea:
b)
"irr
01.
10'
3;
c)
-1;
f :D-+a'
5f
S[
o3.
se
calculeze
-:.
]l
: -:i1r
S
(x)=*(*i*t)'612-|r"(".'tr.2)'
D 9i
a) S5' se determine mul(imile
si
'
d) o'
Testul
se consideritunclia
b)
astfel inc6t:
o=3a(x)=xE+ax4-bxa-cxz+dx+3 Qi
:D-rD'f
f
Fiefunc{iapolinomial[
qi xz='1 ridicini de multiplicii'
_c+zd.Dac[ ecualia f(x)=0 are x1 =1
egal cu:
q
ordinul doi, atunci este
de
-.
D'"
"(-.8)
,,(-l_
se determine punctele
D' f (x) - arccos

Q
unghiulare ale func{iei f : -r
fi
'i., ["
x32
[m(e-x1,
a' f (x) =
Se d[ tunc-tia f : Q -r
t*i -x(za-U)+ e,x>2
in c = asifetincdtf s[frededouloriderivabilS
a'b'cn
a)S5,sedetermine
grafic in p'-: I
1 gi, b = c = 0 s[ se scrre ecuafia

-i
b) Pentru
'
"=
cu abscisa egali cu 18f"(0)'
256
tangentei la
rt
I
ia.e punctul
e e (r,
r),
e(a l)
"[r, ;).
lll.
(.')'(r).
c) Ce ordin de
date de:
#,
xSO
multiplicitate
Furcl,
err X = _2
DEBIVABII.E
se calculeze
pentru ecua{ia polinomiali

s(x)
or
DERT,AB*E pE uN TNTEB,AI
Notiunea de punct de extrem

a fost intarnitd incd din clasa
.t"ii,i?,.,ctiei r,rp rp, ri*) ax2+ a D(-a (mai
bx + c, a + 0,
=
r,[itatea:
H:J:',[l'X]j:];ffiH:
1. DacI a
incit:
-dx +3 qi o=8a-bini de multiplicitatr
0, atunci
f(")>_*,O*e le, egalitatea realizAndu_se
pentru *^ =-!.
"2a
Valoarea functiei f(
_!)=
__o
mai mic[ valoare a functiei),

iar punctul xo = _!
minim al funcliei.
punctul
b, A)
vf-;
(
minirn al acesteia.
,u,r"zintd punctul de
al parabolei asociate, reprezinta

punctul de
2. Daci & ( 0, atunci f (*) __A

<
,,
ilx)=arcCOS--
'
FUNC
7,1, PAilCTE T)E EXTREM
,1-x",x>0
astfel
lratematicd
a) Si se arate ci feste bijectivi.

b) Sn se arate ci func{ia frl este
derivabili in y, = B gi si
= -2 pentru ecualia
Elemente de analizd
2x
1+r
lerivabilS.in x=2.
a grafiic in punctur
=-r:. uu,ou.u;;::'lr *,=-T' ::'':::

I 2;)=-G in acest caz,
maximul funcfiei (cea mai mare

valoare a functiei), iar punctul
:eprezintl punetul de maxim
al functiei.
Punctut
^ s'uLur Vf
reprezintl
="2a
Xn
--b -G)) reprezintl punctul de maxim

'[-Zu,
asociate.
loc pentru
al parabolei
E Elemente
de analizd matematicd
r lll.
FUNGIII DEBIV4BII
* orrruur
. Fie func-tia f :D -+ lQ, D c tQ.

Un punct xo e D se numeqte purn{-:t de
maxim relativ (local) al func{iei f Caci
exist[ o vecinitate V a punctului x,,,
ast{'el
2.Ep
B Exe
g
Fi,gura
A(xo, f((x,))
ftxo)l
f(x)
incAt pentru orice x e V n D, are loc relal. a:

(1)
f (")< f (".).
t"u"
*i-J
!I r.,"
o
Oi -*
ii
Valoarea f(xu) a funcliei in prrr:r''rr de
---_,!-; ii
maxim relativ se numeqte maximul relativ
V
'
x, lttinct de maxim relat:'.
(local) al functiei, iar punctul A(xo, f(x,, )) de pe
curba asociath graficului functiei se nun'efre punct de maxim relativ
o
lar rec
e-
Ftgura
(")- f (",).
Exe,
'l\/t
o Un punct xo e D se numegte punct de minim

relativ (local) al func{iei f dacri exist[ o
vecin5tate V a punctului xo astfel incfrt, pentru
orice xe VnD, arelocrelatia:
f
Val,
ftln
acesteia.
{. DEFINITIE
I}EF
:-mea I
- (2kr)
, rlut al I
.:" DEtlru
(2)
V
Valoarea f(xo) a funcliei in punctul de minim xo punct de minim relat'.
relativ se numeqte minimul relativ (local) al
functiei f, iar punctul A(xo, f(xo)) de pe curba asociat[ graficului functiei s=
numeqte punct de minim relativ al acesteia.
Punctele xo de maxim relativ sau de minim relativ ale unei functii s.
numesc puncte de extrem relativ ale funcfiei.
Valorile functiei in punctele de extrem relativ se numesc extremele
relative ale func{iei.
Punctele de maxim reiativ gi punctele de minim relativ ale curb=
asociate graficului functiei se numesc puncte de extrem relativ ale
l"u"
! f:D
I u Valo
(JI
.:ciproc
(_,f
:ul{ime
.osolut
Pu
:xtrer:m
graficului.
Figura
()BSERVATII
1. O f,rrr",ti" poate avea mai multe puncte de f (*r)=

extrem relativ, iar un minim relativ poate fi
f (".)
mai mare sau egal decAt un maxim relativ.
Acest fapt justifici folosirea cuvdntului
,,relativ", (figura 3).
2. trEg
ETECII
Fie ft
uaca
x0x1 x2
x3x4 x5
:--:monstt
-
.,",
5a
--:ervalu
258
9. E posib, ca o f,uncrie.a
o f : (1, 2)
Ftgur
A(xo, f((xo))
I
iiil
I
.rl
.r"
x,r
v
,,:tcl d,'tttaxim
"ffi
Ftgu--
'
rA,f (x) = x, (figura 4).
IlEFgtlllTI!
"T" e;.t
x,, e
aI
@ Exempf,w
" Fie functia f : le + lD, f(x) = cos x.
Multimea
{Zknlt elt} rcprezinti mul_
.:ltea punctelor de maxim absolut,
i
- i2kr) = t, k e i! reprezinti
,r*i.rrU uil
-'lut al functiei cosinus
- -T -"/? :
*:,ffi'*"T#;'
::,'.- ale unei functt- :4

numesc extremel*
I tgu.
l-r--------------
x,' e D se numegte punct

de minim
f D --+ tF, dacH f (x) > f (*,), vx.
"l"otrt aI func{iei
! '
D.
I ' valoarea f(xo ) reprezintd minimul absolut aI funcgiei.
este qi punct de minim rerativ,
,=.,0.3"'iii JJil|
dar
o funcfie poate avea mai ;;il" puncte
de minim absorut. in figura
::ultimea prncteror de minim
5
relativ este
kez},iar
{(2k+1)n I
minimur
:. g:'aficului functie: ,t
'.a
de maxim absolut.
------______
| " Ltfi;ct
V
... punct de minim rt.::
.:- relativ ale cu::,extrem relativ a_,:
punct de maxim rerativ

oocar),
Figura 5
* DEFilUTTil
;:
OEBIVABTI.E
rgura 4).
,"","?;;;.:TJ:.1: n?n,*THHffr:i
o funcfie poate avea mai
-;;;;""cte
re . -.
de maxim relativ
'A
analizi matematicd o lll.
ftrne{iei.
"1
de
D este punct de nnaxim absolut

al
f daci f (x) -< f (*o), Vx e D.
| _tunctiei
! u \/aloarea ftx, ) reprezintd maximul
absolut
,,
Exermotu
E Elemente
.or#;;r;:;
due
maxim absolut qi de minim

absolut se numesc puncte
de
,7,2, TESREIWA &W{
FE&MAT
E TEOR,E
I:::T:: i^jll] :
- .turtstt-ut.l?
re qi xo . (u,
r) ,., o,-.,",
de extrem ar functiei.
^r];;=;.
,,'urr.r-.,
SI presupunern ci punctul xo este

punct de maxim din interiorul
-:ervalului [a, b]. Atunci
existl o vecinatate V a punctului
Xo, Vc[a,b],
259
DENIVABiI.E
I Elemente de analizd matematici ' Ill' tU
Vxe V. Din faPt'ul ci f
astfei inc6t f(x)<f(xn) sau f (")-f (".)<0,
derivabil[ tn xo, rezult5 c6:
).
,(x.)= f ,..(xn)=lirnf,( x)-f(x,
,(x^)=f
f
>o
'^(x^
+i
_
1=1i*flx)-f(x")
x..,xo
f
X X,
"
x,x,,
x<xo
X_Xo
x>xo
demonstrath'
azh ca mai inain:.
in cazul in care xn este punct c1e minirn se procede
pentru functia g = -f. Confo: sau se observi c[ xo este punct de maxim
f '(xn) = 0 ' I
primei p[rti a demonstratiei avem g'(xo) = 0' adic[
Rezult[
c5. f '(xo) = 0 qi teorerrra este
geometrich
" trnterpretare
arath c5 intr-un punct de
Fermat
lui
Teorema
extrern din interi.orul unui interval' tangenta Ox
-Ia
cu axa
g1aficrrI unei functii derivabile este paraletrl
(panta este zero), (figura 6)'
e 0BSEBVATII
1. Conditia ca punctul
si fie in interiorul
una din extremi:.intervaluXui [a, b] este esen!ia16' Dac[ x0 atr fi
in xo, iar der,'
intervalului, este posibil ca funclia f sE fie derival:i1A
sa si nu se anuleze in acest Punct'
de extrem xo
EsenWht"
. Functia f :11,21 -+ ]Q, f(x) = x2 are minim in punctutr
punctul xr = 2.
Derivata f '(x) -- 2x, x e[t, Z] nu
2. Reciproca teoremei
adevirat6.
lui
Oit f*ptr1 ci funclia f
Func.tia
:Q
in intervalul []-'
ermat nu este' in general'
este derivabilfi
f '(xo ) = 0 nu rezultb'intotdeauna
w -Es;eWIa
se anuleazh
=1
xo
ci
in punctul
xo qi
xo este punct de extrem'
lQ, flx) = x3 este der{vabiliin xo = 0, f'(0) = $,

nu este punct de extrern' (flrgura 7)'
ins[ punctul xo = 0
nu este con3. Condilia de derivabilitate a funcliei in puncLul x0
de extrem'
d.itie necesari pentru ca punctul xo si fie punct
Exe-mplu
Functia f
:lQ
interior domeniului
= lx I are xo = 0 punct de minim

de definitie, f5.r[ ca f s[ fie deriva]ril5 in
+
lD, f(x)
X, = 0, (figura 8).
260
gi ma-r-:
Din faptul c[ f
1. f(x)-f(xn) -
,--.
es:=
llrll
X{' X-xo
.a
'- -=leazh ca mai inaint:

-*::ctia 8 = -f' Conforr:-
--- : ,xo)=0.1
din intervalur deschis (a, b) se

Teorema lui Fermat afirmd cE punctele
de extrem ale unei functii
derivabile sunt printre punctere critice
are functiei.
"";;.;;;ffiil::T,Til"":erivatei
Eaerwqtt*,taTalualn
tr 1. Fie funclia f :lQ-+lD, f(x) = + 4x + b.

-x2
punct de maxim al functiei f.
Si
se arate cd x = 2 este
Solutrie
f(x)=-(xz-4x_5)=_[(x _Z)2_g]
=_ (x_212+ 9 < g=f(2),Vxe le.
Rezult6 ci
xo = 2 este punct de maxim al functiei.
T. 2.Fiea>0
-. ;na din extremit[tr-.
':ila in xo, iar deriva:.

: -:ctul xo = 1 qi maxrm ':=:-,'alul [1,2]
qeneral,
: - ,':1
xn qi
i= extrem.
-. f'(0)=Q,
-*
este con-
i= extrem"
V xele.
Sisearatecia=e.
0,VxelQ.
Figura g
Deoarece f(0) = 0 si (x) > 0

= f(0), V x eie,
c5. xo = 0 este punct de minim
al lui f.
rplicdnd teorema lui Fermat se obtine
,(0)
lar f '(x) = s,.ln a -1 qi deci iii0t=cdhf a _= 0.
1.
:ezulti
?,ezultic5.a=e.
Pentru a proba cI e* > x + 1, V
x e lQ, considerim graficul functiei
x) = ex, x lQ, (figura g).
=
Ecuatia tangentei la graficul functiei
in punctul A(0, 1) este y _ e0
= g'(0)' (x- 0) sau incd y
=
= x + 1.
Din lectura grafic5 se ob{ine ci e, >
x + 1, V x e ID.
!xEBCtTil $t PRoBtEME
ffi.,foIP*T
i.e minim
=::',-abili in
c) f : [-2, 1] _+ e, f(x) _xz.

=
f: [-2, 4] + e,f(x) = l*, _,
i,
e) f : (-8, 2) -+ D, f(x) _ _x;
0 f : (Q, oo) + Q, f(x) - rr.
Si se arate ci xo = I este punct de

-p1r" al funetiei qi sE, se deterrnine
d)
rrunrmul itrnctiei f.
Si
se determine punctele de
extrem
ftrnctiilor date, relativ la domenule Ior de definitie, precizAnd

are
::
)x+1,
:r'emcdf(x)>0,Vxeg.
:-*-
gia"
Solutie
Relafia din ipotezd este echiva]entd
cu ax _ _
Fie f :lQ -> lD, f(x) = &x x _ 1. Din ipotezi x 1 >
-
totodati gi extremele fun&iei:
a) f: Q -+ Q, f(x)
= -2x2 + lOx _
b) f : Q -+ D, f(x) xz + 4x
=
-2i
l;
E3.
func(iile f, g: e + e,
rrx) =
l,3 - +j, s(x) = ttr.
Si se studieze aplicabilitatea teorernei lui Fermat pe
S].
Se dau
[_S,
267
E Elemente
de
analizi matematicd
lll. FUtllGTll DEBIVABILE
E4. Se se determine punctele critice

ale func{iilor f : D -+ Q, daei:
a) f(x) = x3 - 3x;
b) f(x) =2x3 - 15x2 + 24x-l;
c) f(x) = ln (x - 3) - ln (x2 - 5);
d) f(x) = (x3 + 3x2) . ex;
e) f(x) = cos6 2xi
D"*r"trr"tk
fl ftxt -
"""tg3lji,
r/*+f
,
"s) f(x) = --i--:
Deosebi
a) f este
b) fnu r
lxl+2
h) f(x) =
i) f(x)
tEX +
ctsq
"J"t- *'
Deoarec
+ a' .arrcsinl
marginile pe a
7xe I.
APROFUNDARE
-r a, f (x)= xs -(a+1)x+b, a,beQ.
S[ se determine f '(0) .f (0) ttiind cn
x = -1 este punct de maxim local al
func{iei gi valoarea maximS. a firnc{iei este 6.
A1. Se
di
f:
tunc1ia
A2. Se se determine func-tia polinomiali
f: D-+D, f(x)= ax3 + bx2 + cx+d

qtiind ci f are un maxim local egal
cu -1 in punctul x = 1 Ci un minim
local egal cu -2 in punctul x=2.
A3.
Se consider6.
functia f : Q -+ Q,
incdt
f(x)>0, xeD.
7,J. TEOBEMA
ruI
Se
considerir funcpia f : (-2,2)
rtxr = lx
Si
- m"+11
'J- )'
-r
se deter:mine m e D astfel incdt
func-tia f si aibi un minim in

punctul x = 1.
A6.
ax +1
S5' se determine a > 0 dac[ a" +

3" + 4", pentr"u orice x e Q.
A7. Sir
se
Ir
i., .a, .o
Fie ue (
.eia c=u" El
II{TE
2"
>
determine a > f' dac[:
A8. Si se arate c[ daci (1 + x)3 ) 1 +mx,VX)-1,atunci m=3.
BOIIE
Teorema iui Fermat d[ condi$ii suficiente pentru ca o functie sd ar'c.

derivata nu15 intr-un punct, dar nu qi conditii necesare. Un alt rezultat ce:=
dd numai conditii suficiente pentru ca derivata unei functii sd se anule:,:
intr-un punct il reprezint[ urm[toarea teoremS.:
El TEOREMA I (Michel Rolle 1652-l7Lg)
Fie f : [a, b] -+ lQ , a < b. Dac[:
a) funclia f este continui pe intervalul inchis [a, b];
b) functia f este derivabild pe intervalul deschis (a, b);
c) f(a) = f(b),
atunci exist[ c e (a, b) astfel incAt f '(c) = 0.
f(u)<f(v),
,ntervaiului
45" SI se deternrine a > 0, gtiind ci

) 3x + 4", pentru orice xe Q.
Punctele
Q,
ln(x-1) < a(x-2), r x e (1,o).
f(x) = 6" + ax- 14x - 15", a > 0.

a) Si se calculeze f(0) Si ft(0).
b) Se se deterrrrine a astfel
A4.
Deoar
ln
condi
:ezultd cI exis
-::cAt tangeni
iic; f(c))
este
.ste chiar axa
GB$EmvAT!E
Fie functia I
Pe intervi
.-. teoremei iui

-::t numai sufi
Fie f:I-;
.:tiile reale
al
, -rtervalul L
Teorerna I
*-:tii numerice
262
I
Demonstratie
Deosebim urmetoarele
situatii:
a) feste constantd
.aI\CSIn-.
a
v x e r. Deoarece rnu este
re meD astfelincir
aiba un minim in
:a>(
In caz contrat
.
ax +1 >
",. Il", I
u, u) I
Astfel, existd punctele

u, v e f astfet ca
constantr;;Tl: l;)-i'
>
f(u)rf("),
r Av6nd
.'",'ill,,o;'j; $,fT#.,{{,}l*
r'u'uu're u $1
^1,:.!:
v este interior
ffif
Jl l;_19_ll,l;lTl
INTERPRETAREA GEOMETRICA
In_ conditiiie
-_-rqrurrrs uupr.tnse
cuprinse rn
i
rezultd
;ffi ";T,T:f ,,
TEOREMEI LUI ROLLE
teorema lui Rolie,

prtin rn punct
o,rrll'l-r^-L?
ce(a, b) astfel
ia sraficul functiei ;; ",
I3.,lil1.:r.
.
c(c; r(c)) este pararju
c[ exist[
dac6.
- 2), -: x e
r(,) . r('"),';;ii
intervaluiui
[a, b].
.l
r a>0daciax+2x
rorice xee.
Punctele
rnctiaf :(-2,2)-+ f,
a > 0, gtiind ci
'uorice xee.
il DERIVABttE
bl' Atunci r'(x) = 0, v x e r;

b) f nu este consta"il:;l:'
Deoarece f este continld
pe I=[u, b], ea este m,rginitr
qi i'i atinge
marginile pe acest intervai.
tgFc
-:2.x
\ +a

o ilt. FUNCf
(l_, co).
daci(1 +x)3>1-
cel
""1".6*]rn;1.
este chiar axa Ox.
rtunci m = 3.
;;;
ilil:l
OBSEMVATIE
r Fiefunctia r:f-r, 6l-ia,

r(x) ={*',"uf-r,.tr]no
o functie sd aibi
: alt rezultat care

ctii si se anulezE
",",":"Ji:;:T
unt numa,,,n.,.,lll
l-',r'lnu
se
""f,r:,
:::ir;t:::1,,,"
a), b), c)
J#: ;|!l."]. "ffii}, -otezele teoremei rui Roue
O0NSEC|TTE ALE TEOREMET

LUt ROLLE
o functie
,r,rr,fl'"".*lij;'.icua{iei f (") oarecare,

:e intervalur
=0
Teorerna
lui
Rolie conduce
Ic
se numesc
la
interval de numere reare.

zerourile (rdddcinile)
functiei f
cAteva referiri privind

zerourile unei
' ll! i!!!L!l!i!lvA9!E
E CONSECINTA 1
pe un interval I
intre d.oui zerottriale unei func{ii derivabile
pulin un zero al derivatei'
se
afll cel
Demonstrafue
zerouri a1e
Fie f :I_+R o funclie derivabil[ pe I Ei a,be I,a<b
funcliei, f(a) = f(b) = 0'

reztith
APlicAnd teorema lui Rolle pe intervalul [u,b],
deci c este zero al derivatei' E
c e (a, b) astfel incAt f'(c) = 0,
c[
existh
Pe
< x,
f :I -+ lQ o funclie derivabiia pe I qi x1, x2 e I, x,
--Fi"
prin absurd c[ in intervalu'
consecutive ale derivatei f'' Presupunem
("r,*r) existi a, b astfel incAt f(a) = f(b) = 0' a<b.
rcz:ulth cL
AplicAnd teorema lui Ro1le funcliei f pe intervalul [.,b],
ce
(a,
dou5 zerou[
b) astfel incAt f'(")
xr'e (x, xr)

cAnd aceast
ecuatia
xr"e (xr', x
dou[ soluti
funclii derivabile
intre douh zerouri consecutive ale derivatei unei
Ie1.
un interval I se afli cel4gl! un zerc aI fu
existl
ecuatia f'(>
c[
El CONSECTNTA 2
Demonstratie
Solutie
Presu
solutiile re
incAt x, < :
= 0'
Rezultlc[xr(c(Xzincontradicliecufaptulc[x1'x'suntzerour'
avea 4 solu
tr
3.Se
Solu{ie
Se obr
ecualia nu
Fie fu
Ecuat
/o\x
r lelhs
\8,/
Funct
consecutivealefunclieif,.Aqadar,presupunereaf6cut[estefa1s6s.
afirmalia din consecin!5' este demonstrati'
:oare pe
goni/"rrr*'wNQlD
relati"
tr 1. se consideri f : [0, r]-> lD, funclie derivabil[ care verific[
f'(c) + f(c) = 0'
f(0) = f(1) = 0. Se se arate ch exist5. c e (0, 1) astfel inc6t
Solutie
poate rprzn::
ideea ci expresia f'(c)+f(")=0

valoarea derivatei unei funclii in punctui c'
eSr:
Astfel, definim funcfia g: [0, f] + lQ' g(x) = f(x)'e.' Aceasta
qi g(0)=g(1)=:
derivabila pe [o,r] ca produs de func[ii derivabile
incAt g'(t)=0, c& r:
Conform teoremei 1ui Ro1le, existi ce(0, 1) astfel
Pornim de
ia
este echivalent cu f'(c) + f(c) = 0'
:cualia f '(
:el mult do
:cestei ecur
t-t*t,il
11.
S5. se vr
teoremi
a) f : [-3
b) f : [-1,
c) f : [-2
t-
d)f: I -1
L
2x' -
d[ funclia polinomial[ de gradul 4' f :lQ -+ lQ, f (x)=

nu poate avea 4 solulii rea+6x2 +ax+b' S5' se arate c[ ecualia f (x)=0
tr
xa +
2. Se
distincte.
264
Ix
flx)
=.1
l1t
r
,
Stlutie
Presupunem prin absurd
zerour-- &&
:r.cdt x, < x2< Xs < xa.Conform consecintei 1, f':

*v-:atia f '(x) = 0 are trei solutii reale distincte
xr'e
xr). Apti- f":
b]. rezult[
cA ;r-su
;atei. E
I. *, ( x, dou[ zE]:rus
,surd cd in inte:-'''u.
-alul
[a,
x,
FUNCTII DEBIVABILE
r;ea 4 solutii reale, distincte.

E 3. S[ se rezolve ecuatia exponentia]A 3**1 +2* = 8. + 3.
5:iutie
Se observd ci x, = 0 Si xz = 1 sunt solulii ale ecua$iei. Si arit6m
*r:ratia nu mai are qi alte solulii reale.
Fie funclia f :lQ-+ lD, f (x)=3**1 +2* -8'-3 derivabili pe lD.
Ecualia
f'(x)=6
se scrie sub forma 3*t1ln3+2*ln2=8"InS sau
Funcfia g:
tD
-+ D, g(x)
=,
[3).ln3
[i).
,"2
este strict descrescd-
pe lQ qi in acest caz ecualia (1) are cei mult o solutie rea15, deci qi
s-:atia f'(x)=0 are cel mult o solulie real[. Aqadar, ecua{ia f(*)=0 are
q reult dou[ solulii reale. Rezult[ cd 0 qi 1 sunt singurele solutii reale ale
-,il,:Ere
0 poate repre::-:,@
ffestei ecuatii.
ffiEBCTII $r PRoBTEME
Tl-
{*).".. Aceasta :m
bile qi g(0)=8(- =[.
incAt g'(.)=0,c6;: ru
E)(ERSARE
daci se poate aplica
.) r,
teorema lui Rolle funcfiilor:
Se se verifice
-+D, f(x) = xz + x-6;

b)f:[-1, 1]-+ D, flx)=xF-15x2+L4x;
c) f : l-2,21 -+ Q, f(x) = l4x2 - xa | ;
a) f : [-3, 2]
ar
r -+,Q, f (*)= x' - r )ate avea 4 soluql =mrrun
ci
, 1).
rnB + []).,", = rn8. (1)
g)
\.4,
mL
la care verificl re-::m,

cAt f'(c) + f(c) = o
x4
(x,
=(x, xr), xr'e (x, xr),
'q-d aceast[ consecingd functiei derivate f ': lD -+ lQ, derivabilS pe lD rezult[
+ ecualia f " (x) = 0 are doui solutii reale distincte, x, " e (x, ', X, ') ,
q =(xr',xr'). Dar f"(x)=12(x'+x+1), xe lQ qi ecualia f"(")=0 nu are
ruua solulii reale. Aceast[ contradiclie aratl c[ ecuatia f (") = 0 nu poate
rur
sunt zE:l]m
fS"cuti este fa-si
ca. x1,
b], rezu-:i
lll.
x1 x2 xs
\,/ \,/ \,/
x' x' x'
\,/ \,/
x"t2 x"
ci ecualia are f:
m-utiile reale distincte X11x2, xs, x4 astfei
interval I se af i. :*,
r=I,a<b
Elemente de analizi matematici o
r:
tl[-r,
L2)
[x+L
n=l=]r-sinx,
[-;,r]-+n,
n*) = {ts*,-'[-;,
t[-*, *e(0, l]
p,
nf,[-;,']-
xe[-1,0)
0],
o,
iz"o"'-r. ". [-;,

fl*)=j
x.[r, +lt
L'zJ
[l
265
-*',
e [0, 1]
o).
OEBIVABITE
I Elements de analizi matematici r lll.
incit tangenta la graficul funcliei in
ceQ
a,
constantele
I
82. SA se determine
C(cf (c)) s[ fie Paralel[ cu axa Ox?
astfel incAt s[ se poat[ aplica teorema lui Rolle funcliilor:
E4. S[ se deterrnine c e (-1, f) astfel
a)f :[-2,1] -+Q,
v 6[0,
b) f : [-1, 1] -+
1l
[l+(2a-1)x+b, x<o ql
f{x)
\ / ={
aPor
ltc-u*+3x-5,x)o
si
se
aplice efectiv teorema.
toatr
funcr
reale
All.Fie f
paraleli ctl axa O:<E5. S[ se arate c[ derivatele de ordinu]

I ale funcliilor f:Q+Q am nurnai
zerouri reale:
a) f (x) = (x-z)(x +e)(x-+);
7.4. APt
'
lQ'
E3. Fie firncgia f : [-2, r] -+ Q, f (x) = x3 1

+}xz -4. Exist[ Puncte ce Q astfel
astfe
inter
Fie
b) f (x) = ("' -r)(*' +*-6);

r(") = (a*'-r)(o-"').
reale qi
riul Caur
ca ecuali
APROFUNDARE
A5. Fie f, g : [0, 1] -+ lQ. derivabile
astfel incAt f(1) ' S(0) = f(0) ' g(1t
S[ se arate c[ exist[ ce(0,1\
[-3, 0)
i
f(x) = .{
x
e[0' 3l
[xz +(c+l)x+1,
b) f : [-1, e -1] -+ lQ'
f(x)
-7x+b-3,
astfel incat
A6.
[ax2+bx+c,xe[-1,0)
lh(x+1), xe[0,e-11
={
se determine punctele in care

tangenta la grafic este Paralell cu
Ox pentru func$iile:
"l
L2) -o,
f(*)
A7. Fief
=fr0**-zf,
$-5x+5' x>l
g'(c)
g(c)
c[ Pentru oriae m, ne
".(*;)
astfel
incit
b)r
\'
Teo
conduc la
ft'x) - 0, u
funclia f : [0, 1] -+ Q derivabill

qi f (0) = 0. SA se arate c[ exist[
f (9
.
c e (0, t), astfel incAt f'(c) = -
S5, se
arate
:uncfia
I
b)s
tx)=0d
:
Fief : Q+Q ofunctiederivabilicz:-"

are n zerouri distincte. S[ se ara;'
c[ derivata f,' are cel Pulin (n--
"'alorile fi
zerouri reale.
b) Daci f are n zerouri reale
:u'
c)s
.:-l:ervalul
'11
reale qi distiucte,
266
d)F
,giolit
Aces
Con
,si c-+'
rite, atunci f' are toate zerc---r
f(a) * f(b).
':
f : Q-+Q o funclie Polinomiali

graduln, neR*.
a) S[ se arate c[ f, are eel mu]:
funclia f z [L,2] -+ Q derivabill

qi f (1) = 2 f (2\. Si se arate c[ existi
'
* 0, V x e (a h).
A9. Fie
A4. Fie
tf
a)s
:[a,tr]+ Q ofuneliederivabl
zerpuri distincte.
A3. Fie
(L 2), astfel incAt f'("1 = -
(c)-
Or
separar(
s"p
a)c
Eta
qi f '(x)
b) f : [-1,3] -+ D,
l-2* +x+Z x<t
f(x) = i
ce
intervalu
=*
S[
r, [-2, 1l
Se se arate
existi
(ASE, Buc.' 1995)
A2.
f '(c)
Dar
"l
A1. Se se determine a,bceD Pentru

care se poate aplica teorema lui Rolle
funeliilor qi si se aplice aceasta, dac[:
a) f : [-3, 3] -+ lQ,
[ax2
nenu
incit tangenta in punctul cu abscisa c de Pe graf,icul functiei

f : [-[ 1]-+tn, r(x)=.6-# s[ fie
[ax2+bx+c,xe[-2,0).
"^'-Ir*,
f1x) =.(
Al0.Fie
---
1". I
-nterva
tnta la graficuX funcliei i:

si. fie paraleld. cu axa Ox?
I
f:e-+e o funcfie polinomiali
nenuli. Si se verifice dac[ f are
AI0.Fie
toate zerourile reale, atunci qi

func[ia f + mf ' are toate zerourill
termine c e (-f, f) asrfe,genta in punctul cu abi.
de pe graficul fune1rc.
rf. f(x)=il->f sd E+
u
a-xa O:r.
se cEr
All.Fie f:e -+e o func{ie polinomiali,

astfel incAt curba reprezentativi
intersecteazi prima bisectoare a
A12.S[ se rezolve ecua[iile exponengiale:
a) B* + 22x+t -6" +E;

b) 32x+r =24x+t -g.22" +7.
derivatele de ordi:e:-
c:iilor f:D-+Q au num;eale:
x-2)(x+3)(x*+);
tr - r)(x'z+x-G);
r+r -i)(s-xz).
'U, 1l -+
lQ. derivabi].:a:fr 1) .g(0)=flO).g-
:a:e cd eNisti
c e (0. -
. f tc) g'(c)
4l
reale, m e e.
r lll.
DERIVABITE
axelor irr fuei puncte distincte. 56 se
arate ci :l c e e astfel incdt f" (c) 0.
=
Elemen te de analizd matematicd
fic)
B(c)
---
pentruorice rn, ne \'

. asttel rncat
^. sint-js
---.----- -----!,
eof-2:
e ca
h'+ D ofunctiederivabr*
L . s e (q f). S[ se arate ,:,r
- f o functie derivabili c;auri distiuete. Si se arair
ra f'are cei pulin (n-l
s-i:rcte.
- E o functie polinomiala m
n=\*.
a-rate c[ f are cel muh r
;a.ie.
'are n zerouri reale qi diir

u:i f' are toate zerour-f
!-:::eete.
7.4.
APUCAIE.
flBU rut BnttE
Fie I c le un interval de numere

realesi f :I+le ofunclienumerici.
DacI f este funclie continu[, crite_
riul Cauchy-Bolzano dd condi{ii suficiente
ca ecuatia f (")= 0 s6 aiba solulii reale pe
intervalul L
O alti problemd legati de solutiile ecuatiei f(x) 0
- o reprezintd
separarea solufiilor acesteia.
Separarea soluliilor ecuatiei f(x) 0 presupune:
=
a) determinarea numirurui de soiugii reale
ale ecuafiei;
b) precizarea intervarelor in care sunt situate
aceste solufii.
Teorema lui Roile, consecintele acesteia qi
criteriul cauchy_B orzano
conduc la o metodh de separare a solu{i,or
r"ril ;i;-;"or ecualii de forma
f(x) = 0, unde f este o funclie derivabili,
metodi numiti girur rui Rolre.
Etapele qirului Iui RoIIe
a) Se fixeazi intervalul I de studiu al ecualiei f(x) _
0 gi se defineqte
funcfia f : I -+ le, derivabilI pe I.
b) se calculeazd f' qi se determin[ soluliile x1, x2t...,
Xo I are ecualiei
f '(x) - 0 din intervalul I, xr ( Xz < .. . < xn
.
c) Se formeazd qirul *, f(xr), f(xr), ..., f(x,),
B, unde o qi B sunt
valorile funcliei la capetere intervarului
I, sau rimitele func{iei f la capetele
intervaluiui I.
d) Rezultatele anterioare se organizeazx intr-un
taber cu liniile x, f ,(x),
flx) qi o linie in care se trec semnele valorilor
cr, f(x, ), ..., f(x, ) , 0.
Acest qir al semnelor varorilor func{iei f
se numeqte girur Iui Roile.
Concluzii desprinse din analiza qirului lui
Rolle
1'. Daci in girur lui Rolre apar dour semne aliturate
identice, atunci
n intervalul corespunz[tor * u*i.tr nici o soru{ie reari
a ecualiei f(x) = 0.
267
r lll.
DEBIVABITE
intr-adev[r, sA considerim intervalul Iu=[*n,xn*r] pentru care

f(xk),f(xo*,)>0:
o dac[ in Io existl doul sau mai multe solulii ale ecua{iei, atunci se
contrazice consecin$a 2 a teoremei lui Rolle;
o daci in Iu exist[ o singur[ solulie c a ecualiei, cum f(xo )'f(xu*r ) > 0,
atunci c este punct de extrem al funcliei f, deci f '(c) = 0' contradiclie cu faptul
c5, x,., xu*, sunt zetouiconsecutive ale derivatei'
2". Dacb. in qirui lui Rolle apar dou[ semne consecutive diferite.
ecualia f(x) = 0 are o singura solulie in intervalul corespunzator Io.
intr-adev[r, s5. presupunem c[ f(xr. ) < 0, f(xo*, ) > 0. Conform consecinlei 2 a teoremei lui Rolle, ecualia f(x) = 0 are cel mult o solutie in Io, iar
conform criteriului Cauchy-Boizano tezultb' c[ existl cel pulin o solulie a
ecuagiei in Io. Aqadar, se obline unicitatea soluliei Pe Ir..
3'. Dac[ in qirul lui Rolle apare ,,zero", de exemplu f(xo)=0, atunci se
consideri
ci
xu este
r[d[cin[ multipl[
a ecua{iei.
Numirul schimb[rilor de sernn qi aI zerourilor din qirul lui

determinl numirul soluliilor reale ale ecua{iei f(x) = 0.
4o.
EMConsider[m
Derivata fun,
Avem cr
0=13f(x)=-",.
Se observ[
cE
Alcituim tat
i
-m
l+
Tabelul asoci
Rolle
goonhrtno,toYahtalz
tr
1.
S[
se separe solu$iiie reale ale ecualiei 3xa
8x3
6x2 + 24x
- 1, = 0.
Solulie
Considerim funcfia f :lD-+lQ, f(x) = 3xa - 8x3 - 6x2 + 24x - 1

derivabili pe lQ.
Derivata este func$ia f'(x) = 12xs -24x2 -12x+24=12(x- 2Xx2 - 1) Sr
are soiuliile: x, = -1, xz =1, xs =2
Avem cr =lim f(x)=+oo, f(1) = 12,f(2) = 7, f(-1) - -20, P =Iimf(x)= +ca
Alcituim tabelul:
.
x
f'(x)
f(x)
EXEBCTIH
-20
2. Se se discute num[rul solu$iilor reale ale ecualiei ln (x2 + 1) -
gt
PR0B
El. Si
t2
se separe ri
ecua{iilor:
$irul lui Rolle

Se observi c6 in Eirul iui Rolle sunt doar dou[ schimbiri de semn.
Ecualia datl are dou[ solu{ii reale x, e (-co, -1) Si x, e (-1, L).
tr
m=ln2-0,5
a)x3-3x-7=Q;
b) 4ys -75x2 +
12
c)xa-4x3-E=0
x'
2
d) 2xs -21x2 + 72
e)6f+15*-4h
fl3xz-7x+2ln:,
.)
-m=0, me lD.
B) ln(xz + 2)
268
-ao
J
de
.-,]
Pentru
Considerlm func{ia f
v2
: lQ
+ lQ, f(x) = ln(x2 + 1)-l-m

'2
se
n f(xr. )' f(xo.r ) > C'

ntradiclie cu faPtr':P
nsecutive diferite
:rzb.tor Io .
0. Conform conse: o solu{ie in Iu, ir
rl pulin o solulie "
=Tgf(x)
-1'
,l R=1i*f(1)=-::
-". r
X)+n
'1
funcliei calculate in soluliile derivatei depind de rn.

aceste valori:
in2-0.5
-m+ln2
Tabelul asociat studiului cu ajutorul qirului lui Rolle are structura:
x
-1
-@ -m + ln 2 - 0,5
---cn
flx)
m
= 72(x-2)(x2
x(l-{)
= -oo.
Se observ6. cd valorile
r din qirul lui Rol-:
-6x2+24x-"
Alcituim tabelul de semn pentru
f'rxr)=0, atunci s:
'
derivabil[ pe A.
cu solugiile Xr = -1, Xz = 0, x, = 1.
'
x'+1
Avem cr = limf(x)--co, f(-1) = f(1) = lnz-.;-m, f(0) 3 -rrr,
Derivata funcfiei f este f '(x)
-6x2+24x-t--
r lll.
Solutrie
care
3cualiei, atunci
analizi matematici
m e (-"o,0)
m=0
m e (0,
- 0,5)
ln2-
-m
-m + In2 -0,5
soluliilor
(-ao,
-1);
e (1. oo)
xr e (--m, -1);
xz
+
xz = 0, dublA
xs e (1, oo)
xr e (-oo, -1);
xz e (-1, 0)
xe e (0, 1);
xa e (1,.o)
m=ln2-0,5
n e (1n2 - 0.5. oo)
Separarea
--co
xr e
+co
xr=-1,x:=1,
duble
xeA
EXEBCTIil $t PRoBT.EME
:-:nb[ri de semn,
;1 x2 (-1, 1).
r:rei ln (xz + 1)
E)(ERSARE
E1. SE se separe ridicinile reale ale
h)x. e2"-r,r#+3=0;
ecuatiilor:
i) sinsx - Ssinx -L = 0, x e [0, 2z].
a)x3-3x-7=0;
b)4xg-15x2+12x-3=0;
82. SS se discute rS.dicinile reale
c)*n-4x3-E=0;
ecuagiilor:
d) zxs -21x2 +72x- 65 = 0;
,a,3)xs-3x+m=o;
e) 6* + 15x4 -4OrC - 30x2 + 90x = - 1;
b)x3+3x2=-mi
f) 3x2 - 7x + 2ln x +1 =0;
c)ln(x2+1)-m-0;
d)x2-2lnx=m.
g) ln(x2 + zl -*- 4 = o;
o
{)
269
ale
r lll'
DEBIVABILE
APROFUNDAB,tr
A3. S[ se discute
A1. S[ se arate c[ ecualia:
duPh rn e P solu{iile
ecualiilor::
ale
reale
(x + 1)(x + 2Xx + 3) + (x + 2)(x + 3)(x + 4) +

(x + L)(x + 3)(x + 4) + (x + 1)(x + 2)(x +
+4)=0
are toate soluliile reale'
e*-mx2
e) sin
x'
cos3
= 0'
cu excep{ia cape
care tangerlta e
Ixsln-.xe(0,1.I
x
flx)=j
x=o
[0,
f satisface condi{iile
c[
Si se arate
teoremei trui R'otrtre qi existi un qir
d)x4-8x3+16x2-9+m=0;
e) :C +m* -x+5 = 0'
(c.)
pentr"u care f'(cr,) = 0 5i lirne"
LIII
- nrx
(n
Bxa + 20x3
7.5, TEOBEMA
= m1; fl hr x
,,.,;;
=0'
''l\r"'
LAGBATIGE
TEOREMA 10 (Joseph Louis Lagrange' L7B6'1'81S)

Fie f : [a, b] -+D, & ( b. Dac[:
b]'
a) funclia f este continui pe intervalul inchis [a'
ri r,.'.iiu f este derivabils' pe intervat:l::::1':^l:;t?,U
j
(a, b) astfel incAt
atunci existi cel pufin un punct c e
6-s
Demonstratie
R"t"i*
f'(c)
-k
din concluzia teoremei

= 0, unde k
intr-ade
mit[tiie glafrcu
este
f(b) - fta
b-a
f(c)) este f 'lc
egalitatea celor
-.
g,tailerrra aoTn/r"
1.Fief :i-
i .lrfhj ,r,
punctele de pe g
Solutie
Funclia f e,
Deoarece i
tinu6 qi derivabi
Aqadar, se
astfel incAt f '(c i
Se observi c[ f '(x) - k se obline prin

derivarea funcliei g : [a, b] -+ lD, 9(x) = f(x) - kx'
Funclia g este derivabilS pe (a, b), continui
pe [a, b], iar B(a) = s(b) =
11).
S[ se verif
un punct in car
se poate scrie qi sub forma:
qjp
(figura
demons'r,rarea unul
in continuare, vom folosi teorema lui Rolle pentru sub
denumirea de
rezultat importanL in analiza matematic[, cunoscut
teorema creqterilor finite sau teorema lui Lagramge'
E]
sau
Interpretr
r Dac[ g,r"z
A4. Fie f : [0, 1l+Q,
}xs + 22xz - 24x -m + 2 =0;

- 36x2 + 2m = 0;
+36x
- 6 + m = 0;
c) 2x3 - !5x2
a) xa
b)
rilor finite
S; h) e"-rnx =0;
c) el-s"+rn=0; d)sinx+x-m=0;
a)
A2. S[ se discute dup[ valorile parametrului m solu$ile reale ale ecuatiilor:
Formula rl
!!+_fq,
deci inde-
plineqte condiqiile teoremei iui RoIIe'

'
Atunci exist[ c e (a, b) astfei incAt g'(c) = 0'
Din aceast[ relalie rezulti f'(c) = k qi teorema
este demonstrat[. E
270
W:{tw^;
*,
i',:b,*
LAG RAN G E
( 1736-1813)
ma tematicia n 9i astronon
fi'ancez
A pus buzele mecanicii
J o s cp h - L<.t ui.s
unalitice gi ale calculului
Deoarece
Folosind interp
tangenta in pun,
tr
2. S[ se de
e", .
lx'z+3-b.
flx) = {ax
sA se
aplice acea
.s:u':e duFii ilr

I cc:.r alii1$1::
..
,\
^.
* -n.
_
.,1:
i.:) e*
vt
S)
soiu:-- -
y$X = 0:
r[)sic!x+x'j--
*
-: -.
-r-r"'r"',.
- t'a' {', In x fi'lx =
'-
care
fiprura 11).
-r
.[)
!l-e'
1,
:r si:^.
x=0
,
.'
.ir { satisface conc
' '-.r: Roile qi cxista uu.,r.-.,
f'(q)
"**
= 0 qi'
-_--
limc-
Figura
clach A(a'
b-a
f '(c)' For:mi'rla 1ui
: c)) este
Lagrange aralh tocmar
egalitatea celor dou[ Pante'
: :a:ltila demonstrarea
'-:
?4oilaren LPNtaln
S[
I -:lS-1813)
bl,
a,
1. Fie
f : [-1, 3] -- p. f(x) =
se
Sn*frulr"1ia
il),
-
\L
k)'*&l .rti,':
se poate aplica
Aqadar,
'
f(3)-f(-1)
., srib forrria:
:
:stfel incAt 1'1c) =-311
iii..l
i...:;
pe [-1' 1)u (1' 3]'

f este contrnui'r ri rlprivabill
f:(1)=4=f;(1) rezulti ci f este conr0)

ri
r1r-01=?=f(]
Deoarece
:.nu[ qi derivabill in x = 1'
c e (-1, 3)
teorema lui Lagrange gr existb,
f(b)*f(a) -r'1"
:,,;t|;ipw,,*)ii,,i
):.<i '::t*
'i'Y,:;:|fl.'i7't'
Deoarece f '(;''
:
1.
,,L'jr;;*
{'
i4x-3,xe[-t'r) '
g]
lr*, * s, x e [r,
lui Lagrange qi s[ se determine

verifice aplicabilitarea teoremei
uneqte
este paralelh cu coarda . care
qafic
ta'nffi;la
care
in
:n punct
qi 3'
.,rrr.t"t" de pe grafic de abscise -1
rtdP
- -\- i.-'b.-'
d:i
t
a-,
FU
fla)\. R(b. f(b)) sunt extreintr-ade [r'

segmentului [AB]
nitllile graficu]ui, atlrnci panra
in Punctul C(c'
f(b) - f(a/ , ,^
raf Pflfl1 fl tang;'nter
arfo
t].
x E (8,
*ut"*uti"5 ' lll'
forrnula creqtei.,'""ffir.r
F"--r-l" ,1 ' ;-..;;.;;"
derivabile'
funclii
pentru
fifof finiie sar-i fortnula rneclie''
ge
a. teoremei lui Lagran
Interpretare a ge{' rn et rir' 5.
in fiecare punct' eventual
o Dacl grafir':r-rl iirncliei i ttti*lt"i'"g""'a
in
existh un punct pe grafic
il'
i''
ittu'uu"'tt""l
'ii""flrrr"qte extremitalile acestuia'
cu exceptia.un"'*io':
coal.i;'*r"
tangerrta esre paratele cu
.-:.:..-
Elemente de analizi
iu'.t'Plr-Lttrti't LAGTL:-' ( 1736-1813

mate.m'wt;"ciam 5i o'sf
, ': '
r:- ::r
francez
ntecc'-' '
Pus bazele
'
calcttt-"
ctle
1i
unalitice
uariu.iir.toi'
,."
.'
--
ooolifatpa ff'(c)
'4, xc[-1'11 ri'(c) = 6 se obline c = 1'5'
Jin egalitatea
--' l4*, x e ir. ?.r
::josind,interpretareageometriclateoremeiluiLagrange'rezultlc[
U
"i*.
191 i,-'a"nlineqte condilia cerut['
incdt funcliei f : [-1' 1] * ip'

L 2. S[ se determine a' h e ]f,' astfel
xe [-1' 0) s[ i se poatl aplica teorema lui Lagrange Ei apoi
: *\ _l,u**e",
rx2+3-b,xel0,1l
. -. se
JPlice aceasta'
27t
Ill.
BENIVABII-E
Solutie
Func{ia f este continul qi derivabili pe mullimea [_1, 0) u (0, 1], av6-r:
in vedere operaliile cu funclii derivabile. Impuqgm condigiile de continuita.,
qi derivabilitate in x = 0. Funclia f este continuf,ln x 0 daci qi nurnai
da:
=
f(0 - 0) = f(0) = f(0 + 0). Rezulti b = 2.Func{ia f este derivabillfn x 0 dac
=
qi numai daci f '"(0) = f 'a(0) e le.
Dar r',(o) =
f
!:#**-
'd(0)=i:S{*-=0.
=..
1gt*
2 = a + z.
Din f ',(0)=f,,r(0)= 0, seobline
a=-2.
AplicAnd teorema lui Lagrange rezultd c[ existX c e (_1, 1) astfel inc.

, f(1) - f(-1)
1
if ,,ic/:
2e2'
xe
o)
{-2.2e'" ' [-r'
tezult6': =l
(-1' c
"
- . to, ;]" '
f
3.Fie0<a<bqif :[a,b] -+ te, f(x)=Inx.
sd se apliceteorema ]ui Lagrange funcliei f qi sd se arate cb.:
Deoarece f '(x) -
tr
,''life
z*,
b":.!.1*L;
r
.b
l.:
Sqlutie
l,l*,:
q , .'rArj I
Functia f este eontinud qi derivabil[ pe [a, b]. AplicAnd teorema lu.

Lagrange rezulLd cd existd c e (a, b) astfei incet:
lnb-lna
1 lnb-lna
b-a
sau _=%
b-a
c
b-a ,deundec= lnb-Ina
Deoarece a < c < b, se oblinea
. b*a
< b $i rela[ia ceruti
l" U _ fr*
I'.(c) =
esr=
imediat6.
Dacia=n$ib =n+1,
seobtrine
m(t*1).1,
+.
n+1 ( n,/ n
Vn e N*.
Deoarece f verifici condi{iile teoremei lui Lagrange pe

I = [n,
rezulti ci existl c(n) e (n , n +1), astfel incAt: (n +1)
-"(n)-= f;(c(n)).
Rezult6ci a" -n.f'(c(n))=r, l lnc(-n)= fl .1-lnc(n)
(c(n))' c(n)
272
c(n)
n+1]"
de analizd matematicd
l"-l
[-1, 0) u (0, 1 . .-rmur
rea
condigiile de con:' - :nonl'

s = 0 dacX qi nur,' uiruuu
=:
+1 rezulth", |g;#
. 1-Inc(n)
Irm---#
n < c(n) < n

an =
1,
Si astfel:
= 0.
c(n.)
:derivabiliinx= - romr
o lll.
iilEROITII SI PROBIEME
a
+2.
. se obline a =
re c (-1,
n-,_ln-
1-
1)
4e2
-2
as::=
-7
-:-::iL
4e'
sd se arate c[:
bl. AplicAnd teo:=-.,r
b-a
lnb-Ina
5m,cfliIor:
I f : [-2, 2]
Q, f(x) =
-r
Q, f(x)
=J\,
l+x"'
: l: [-2,2] -+ Q, flx) =.6-3|;
: f: 11, el -> Q, f(x) =x+Inx.
:; se studieze daci se poate aplica
;:'*:lrma lui Lagrange funcfiilor,
f : [-1, 1]
-ay in caz afirmativ

r- f : i-1, 21 -+ Q,
E)TER,SARE
Lagrange
f.tr*5,xe[-+,-r)
j(x) = j**,
2*s + 4x +l;
m" i,:. se aplice teorema lui
si
n) n
- 1) lnnl
>
1 n ,l'I'n Se
observi c[:
gTangepel=':-iIn)=f'(c(n)).
1 - ln c(n)
.(r,
E3. Sn se determine a, b e Q, astfel

incAt s5. se poati aplica teorema
lui Lagr ange fanc[iilor:
a)f:[OBJ+Q,
-r
+ 2a+ 1, x e
$(x) =1
D,
E4. Fietunclia f:[-12]+A f(x)=:r-&r.

Si se arate cd existi un punct in
care tangenta la graficul func{iei
,* +2x+6, x e[-2, -l]

4r =: ;
x'-Bx+2,xe(-1,0l
este paraleli. cu coarda care uneqte

punctele A(-1,3) qi B(2, -30).
r e; i-1,41 -+ Q,h(x) = x. lxl;

I ; r --{,3] -+ Q,
APROFUNDARE
A2. Se poate aplica teorema lui
grange tuncgiei f tl-+,41-+ a,
r(x) = max(* -2*+s, sx-s)?
Dar tuncfiei g= f
lV,l?
ult. :;"i se determine arbe Q pentru

flrrlE se poate aplica teorema lui
" rgrange
func$iilor:
f , [0, 4]-+ a,
xe[0, e-r) .
, _' _it'(x+1),
-,(r+l)x+b, xe
4]'
A3.
[e-1,
: s:--1, i]-
-2)sinx+bcosx, x G
Se
di funclia
f : Q -+
f(*)
\ / = i*-l "l
[Jzx+lrx>o
La-
Q,
1' x ( o.
o,
si.
se deter-
mine un punct A pe graficul

func{iei in care tangenta este
paralel[ cu coarda care unegte
t =' = i""o**,xe[-r,o)
t,"'
1).
[a*+e'"*', xe[-2, -I)

[x"+2ax+b, xe[-1,0]
xo -Bxz +2, x e [-1, 0)

.,
.x.' -x+2, x eI0r 2l
z'.-2,01
+ 5x
[O
={*'
[(a+S)x+b+1, xe[1,3] '
b) g{-2,01+ D,
fl*)
se aplice:
qi rela{ia cer-::
1) (-,vn\
1
[t-,xe(-r,a]
tt
punctele de pe grafic de abscise

Xr=-2 qi xr=4.
;]
273
E Elemente
de
analizi matematici
lll.
FUNCTII DEBIVABItE
A4. .dplicind teorema lui Lagrange

triei flx)
func_
ln x pe intervalul [n , n + l],
sir se dernonstreze
0]-+a f(t)=f , x e E
a) Si se aplice teorema lui Lagraran
pe intervalele
[S, +] 9i [S, A].
b) Si se rezolve ecuafia .3r +6* =4' - i.
A7- Fie tuncfia r:

[&
c[:
a) ,';irut (a,,), a, =t+;.*.....*

este divergent;
b)
qir-r.rl
(b"),
b,, = r
*:*:
23 *...*i-[o
n
este convergent gi lirnU"
(O
,,
c) (b- a). tga
h!e+
<
Z'
(u-a).tgb,
S5. se
rezolve ecua{iile:
a)3"+5x=2x+6x;
b)9"+6"=14x+1.
l).
A5. Sii se demonstreze inegalit[{ile:

a) n. (b- a) . 4n-r < bn*an < n. (b-a) .
.b"_tr0<a<b;
u
b) ,? <tsa-t&<3|,b,g.u.b.1,
co6i- b
G'a
48.
A9.
SI
se compare
numerele:
a)Vs+t/B qi VZ*Vro;
b) Vs+VE qi V+*Vro.
Af 0. Si se calculeze limitele de qiruri:
(t
r\
a) limnl sn -('n+l l'

n+6(
0<a<b<1:
2'
b) n,o(
Iimn2f.*
lsinx-sinyl < lx-yl,x,yee;

e) c* > x+1, xelQ; 0tsql> t+a.
-18
d)
l8
A6. Fie funegia f: (-1, +o)-+e,
f (t)= tn(r + t).
a) Si se aplice teorema lui Lagrange
pe intervalul
[0, x], x > O.
b) S[ se demonstreze ci:
x < (x+ r)h(r + x) < x(x+1).
-.*1.
l
All.Fie f : [0, 1] -+ e o funcgie
de dou;
ori derivabill gi numerele f(0),
ffl
\2.
f(1) in progresie aritmetici. Si. se

arate ci exist[ c e (0, l), astfel incAr
f"(c)
O.
7.6, SON$EE{NTE AI.E TEOfrEME{ T{II TAGfrArtIGE
Din teorema lui Lagrange se ob{in c6teva rezultate foarte importante

in analiza matematicX. Astfei, urm[torul rezultat permite si decidem daci
o funcfie are derivatd intr-un punct.
E CONSECINTA 1 (derivata unei f.rr.6i-rrt"-rm p.rrr"g
Fie f : I -+ D, I c lD un interval qi x, e I.
a) f este continui in xr; b) f este derivabilX pe I \ {xo },
c) existl lim f '(x) = / e tD-,
t-rI0
atunci functia f are derivati in xo qi f ,(xo = L

)
Demonstratie
Apliclrn teorerna lui Lagrange func{iei f pe intervalrl
274
[*,
xu ]
c I,
Xo.
-:16J+Q
f(t)=t*. E: L
e torema Iui
Rezulti
Lagma
ch
'+
:-n x < c(x)
VZ + Vio.
limitele de girurr
_l
I'
t\
j.
Q o functrie de dc*r"r
i
I.
"n+1
numerele f(0),
se obtine
l1q.f *l
= xo .
lim
f '(c(x)) = l, deoarece
t>xo
ln mod analog, f ',,(x,, ) existh qi este
in xo $i f'(xn)=
e te. Dacd /e
re,
.?dkona,aerTa.lurz,ta
I\
<x.
funclia f are derivat[

':unci f este qi derivabill in xo.
iE+fi0;
'"1
l,g{?4Q
X-Xo
=sa1i cu l.
Arsadar,
1.
e numerele:
re
c6 f ',(xo ) =
ii:'
ecuafiile:
FUNCTII 0EBIVABIIE
existi c(x) e (*, *o) astfei incAt: f(x)- f(x,,) f,k:!6)**

=
De aici rezult[
ecua(ia #+6* =# - J.
+ 6";
lll.
X-Xo
' Ia,+l ei [8,6].

-e
Eleryente de analizi matematicd e
fj
,!
isie aritmetici. 56 *
c e (0, 1), astfel incir
l*',
S5 se studieze derivabilitatea functiei f : le + le, f(x)

=(
::iosind consecinta teoremei lui Lagrange.

S olutie
Funclia f este derivabill pe (-"o, 1) u (1,
"o).
Deoarece f(1- 0) - 1 - f(1 + 0), functia f este
continud in
[2x, x<1
Avem f'(*)
x<1
[x+lnx,x>1
1.
'(x):1.112*=2 $i limf'(x)=liTrf'r.1'l=,
=Jln1,
1.iTf
*rr'
xl
x)
,.'i
"\
L^ *"'-'
Din consecinfa 1 rezultd ci functia f are derivat[ in x ]. gi ,(1)
f
=
= 2,
jeci fest: derivabil5 gi in x
= 1.
OBSERVATII
-a
Aplicarea consecinlei 1 f[ri verificarea tuturor ipotezelor poate

duce
concluzii
1'
G
foarte importa:::
e si decidem da:.
rnct)
oe
I\
{xo},
greqite.
Exe-rnplu,
a Functia f
derivabil5 pe
lQ
\ {0} si pentru
-rjcare x e le \ {O}, f '(") = 1, iar limf ,(x)= r.

Concluzia ci f '(0) = l" este falsd.
in acest caz nuse poate aplica consecinta 1 deoarece fnu
este continui in x = 0.
Problema derivatei in punctul x 0 se face pornind
=
de la definitie
9i se
r . (o)
r,,, (o) =
xo]cI, x<x
:tF+rD,f(x)={"*1,x<o
lx + 2, * , 0 "tt"
},#lE+rQ
I,TftYQ
l#*l
.l,#
?-'
Functia f nu are derivati in x = 0.
=,,
=
outir.,
Elemente de analizd
*'tt@
condili suficient[ pentru

o- conditie
d1 t'
-o di
Consecinta f uJ*t""i lui Lagrange
Qi sd
retrvv^- ---uuur func!ii.1ry'-ul'.,P;:l
d.erivatei unei
existenta oerrvar'Er
exlstenla
lT:.1:=""*::1,in-Punct
conditia nu este insd qr necesara'
existe iirnita derivatei in punct).
Z.
.b)f(
e,c) f(
+,,d)
@ Exewplu
. Fie f :lQ->lQ, f(x) =l
x=o
[0,
deoarece:
r:--^
r(*) - tg)
lr$-?
x+0
',mx "or1x
e)f
= 0.
E2.
Dar
-* ]imf
'*lr^ '(x)
'--'= timfzx
*-$\ coslx*
.,r1]
x/
nu existl'
S.Dindemonstraliaconsecinleiseobline:daclf.estecontinu[lastAngain
e"i'ti r':t*'l ci f '"(xo) = /' in mod similar
";
,,
se
#."
jL"JGi'= /, atunci
SE
ast
a)l
b)
obline f'o(xo).
funcliilor constante)
E C OI\SECINTA' 6 "'*""tu*iz99a pe i]' At"tci f este constant[ dacl
[t'
Fie f : [a, b] -+ re"o t""tt" derivabill
inumai dac[ f' 0'
s)
A1.
Demonstratie
se qtie c[ f ' = 0"
Dac[ f este constartt[ pe [a' b]' atunci
pe
b]' Aplicfim teorema lui Lagrange
Reciproc, fi" ;;a;t = 0,'v o t [a'
t e (a' x) astfe'l incAt f(x) - f(a) =
intervaXul [a, xi, x e (a, b]' Rezult[ "aû*itta
se obline f(x) = f(a)' V x e [a' b]'
=(x-a)'f'(c) = O, J"'",'J"
b]'
Aquda, f este constanth pe intervalul [a'
n corqsncrNTA
.\2, l
Fief,g:I+IQ,func{iiderivabilepeintervaluil,astfeltncAtf'(x)=g,(x),
VxeL
c.(Funcliile f qi g difer[ printr-o
Atunci exist[ ce lQ, astfel incat f - g =
constant[.)
,-*##"r-+le,
pe I qi h'(x) _=
h(x) _ f(x) _ g(x). Funclia h este derivabil[
V x e I'
Din consecinta2se obline c6 h(x) = c'
I.
e
x
V
0,
g'(x)
f'(x)
=
=
deci f(x)- g(x) = c, V x e I'
EXERGITII
$!
PH0BIEME
E)(ERSARE
firnc'tii'
E1.
"- SA se studiezeinderivabilitatea
sPecifrcate'
I;; f : Q -+ Q Punctele
r a) f(x)
Lafolosind consecinla teorernei lui
&=0;
grange:
276
lx2-x+L5,
.{8.
:
x(0
=l*t*'-4)+B(x+5), x>o
\1.
I
I suficient6
Pentr:
irrud in punct qi
b) r(x)
si
recesare.
sc) f(x)
arccostft:),
"'o
l'J-'-3".r,
{_
x(
l,
[-J"'+a*-4, x > I
e) f(x) =lx-{h(x2 -Zx+2),
derivabilSinx=Ct.
tli
+ arccos
b) g:
I".
f(x)={[x2+(m-l)x+3,
[er -5x+p, x>
x<0
;nnte)
ste constanti
daca
'g)
Ej.
pelqi h'(x) =
A h(x) =CrV xetr.
funcfia
"*tcf=.
xSO
4)+3(x+5)rx>0
',rru[--l].
\x/
tu
""
g(x) = Sarcsin x;
g: [-1, l] -+ Q,
f(x)=a1psin,2*fr-g lqi
b) f,
este func,tie constantS..
g(x) = 2arcsin:c
45.
se arate c5. f Si g au aceeagi

derivat5., 9i totugi ele nu diferi
printr-o constant5..
Sn se detemine funcliile f, g: Q -+ P
derivabile, care verifici rela{iile:
a)f'(x)=f(x),xeP.
b)S'(x)+2g(*)=r,xeQ.
S5"
A3. S5. se demonstreze
tifile:
.) r*..o"]j$
ci
au loc egali-
=za',rorgt,
e [0, +o);
k. ,q xetl' o)
b) 2arctEx
" + ""."io 1+*-[[-r xe(-"o-il
-15,
s(*)
a) f, B: [-1, 1] -+ D,
f(x) = arcsin (3x - 4ra)'
f(x)=llnlxl+1,x<0.
[lnx+2, x>0'
[ln(-*)+2. *<o
t(*) ={***i, x>o'
printr-o
tuncliiie f, g: (0, + o) -+ D,
APROFLINDARE
"""tS{pl
M. Fie f, g: Q* -+ Q,
I inc6t f '(x) = g'(xt.
;abi16
+D,
/i**
arate c5" f - g este funcfie eonstanti.
Se se demonstreze ci
r:(-L r) -+a r(x) =
IA
;i g diferi
ePI
Se dau
f (x) = arctgx,
x>o
x<0'
:
A1.
lui Lagrange p
n incAt f(x) - f(a.t =
f : E,
;'l
P -+ Q, g(x) = arctg x + arcctg x. :'
E4. Se dau
: Q-+Q,
'pf
[*+ax+b,
r(X)
"-' -= lsinx+3cos:<,
x;
tune{iile f,g: [-t, 1]-+ n,

*
r(*) = arcffix, g(*) = arccos(-x).
Si se arate ci f9i g diferi printro constanti gi s[ se giseasci aceasta.
E2. S5' se determine parametrii reali,

astfel incfft funcfia f s[ fie derivabili:
a)f: Q-rQ,
: 1. in mod simila:
DEBIVABII.E
83. Se se arate c[ urmitoarele funcgii

sunt func{ii constante:
a) f : [-1, 1] + D' f(x) = arcsin x +
&=1;
xo =
lll.
x e[1, e)
fl*)
"'-' =[1+lo'*'
[tz" -3)x+b2, x e [e, e2]'
=tF(*-D, fr e {0, 1};
f(x) =
red)
1)
1*.r";J
nu exrsta
";
ntinuila stAnga ir
=x.
A1.
A6. Fie f, g : [a, b] -+ Q, funclii continue

pe [a, b] qi derivabile pe (a, b). Si
se arate c[ daci S'(x) + 0, V x e [a,b],
atunci existi un punct c e (a, b)
astfel incAt:
f(b)-f(a)=f'(.).
- e(a) g'(c)
g(b)
(Teorema lui A. Cauchy)
Si se determine intervalele pe care

diferenfa f - g este funclie constanti", daci:
277
Duôiitt*:.,,ffi
' ---u*ty"l-o-iff
ll ;T':T
Elemente de anatizd matBmatica
-,r.
'
utu f : I -+ Q o tunclie
tunctia ll
intervalul I. S[ se arate cipropne'
are
f
a,func{iei
f
dcrivata '
ll
,n.
ft'::.:I:ffi;:;;"".,
ll
derivali?-ry
Solutie
tunclia
Fie f (x)
::- p:
se arate c[ f este derivabill
Si
"d ;"";il;;" f ' este discontinui
ll
ci dacl f nu
D3. Fie f,: I + Q' S[ se arate
Darbouxr
ltunci
are proprietatea lui
IJ"ie niai o tunc,tie F: r -+ Q
S[seca
[0,
ll
I'
"i"
**0.
r: D -+ e, r(x) - {*'"i"1'
D2. Fie r: r -+ Q o tunc1ie

se ar3te 9i.,t::: ll
itt"**"f I. S[p.-t,
atunci f ' are
i.r""ti.-l'+ o
sernn constant pe
T-tlMA
lll' FUNCII-!EX!yI]B|LE
Avem l;
;;"
ll
proprietatea lui Darboux'
Functii
9'(x) =-
""
ffi in
mEGuLtLE
tul
Deoart
l,'HosPlTAL
s-a observat
operatiile cu limite de funclii
de forma
c[ deseori .u uj""g" Ia nedeterminlri
q, -,0.@, @-@,00, 1-,*o'
*ir,
,.""t" situalii
,"^r,L"i'"Tii,iitHH
este neces.ar:n
rezultl c6 li
o tponn
*"-1y
iiliff:ffia ;;;
9i:.1 Metodere care au ros:

exista.
unitar' iar de multe or:
au u't'f
nu
situalii
d'e
astfel
in
"ttacter
?olosite
"' Jeosebita sau chiar inventivitatt
u*our*.rfe
o
presupuneu
easirea limitelor
va fi prezentat[ o metoda ma
acest ;;;;i
in
In organir.r"t "ul"oluiui'
permite rezolvarea cazurilo:
cu,3i;utor,rr aurir?1"Ior,
care,
qi
unitara
simplh
numlr destul de mare de situatir
g,... ,t
intr-un
ffi
nedeterminare
de
la cele doui
se pot reduce cu uqurinfl
Fie funr
al acest
Dac[: a
"t"U"r#*inare
atuncr
?onfhrrr^d
tr
c) g'(x) + 0 pentru V x e
I\
txo); d)
in xo 9i
T
atunci funclia ct are limit[
b
278
exista'l*ffi t-'
Sds
Solutie
Fie
Functiile
Deoarece
astfet incAt F,(x)

=f
Ilrr:,ru
tr
l fuactia
E
E, f(*)
=l*'sin1,
x*
Sd se calculeze lim e'* -
Solutie
[q
arate
x+o tgx
Elemente de analizi
matematicd
r lil, Fl,rrl_ :!ri'[

)ri.nii
Fief(x) =
x=o
ci f este derivabili
geir-ata f , este
discontinu!. -:x
s
proprietatea lui Darboux
*i
,?^"f/*rrd.qZA
Avem
e2*
_1, s(*)=tsx,
lrS f(") = o,
r.g5,
".(_;,#) u, *,=,
sf"l = 0, deci limita
datd este in cazul
Functiile f gi g sunt
derivabije pe intervatU
r
s'(x)
rezulti
t* JB
1i*-{*)
"5 '*o 8(x;
,,
)
=[--]
-^-(
i'z1o'^,
* 0, Vx e I.
=;*:
cos- x
Deoarece
iiry 2'e'* .cos, x

= 2, aplicdnd regula
lui I,Hospital
2.
-,
]Ietodele care au
r:: unitar, iar de multe ::s_
::*
r.:? sau chiar inventiv::a;*
; :rezentatE o metodi
:-;rezolvarea
==:te
cazu:__ ::
s::i de mare de situa:-
:_:
*I
uqurinti Ia cele ci:"-*:
C1O-e
numele matema:in anul 16.7
atunci functia _f
are limitd
B
a publicat_o
r cazul
I)
0-
acumulare al acestu:a
:-;abile pe I\ {x,
};
Le
f '(x)
,*;;i.
trqH
- g'{rt}::
F
n,
"oanbrd
tr
ou/a4wh
SE se calculeze
Solutie
Fie f(x)
Functiile
Deoarece
in --0
x-
lnx
lim
x+o
x
- In x, g(x) = x, x(0,
oo).
4y",
r qi g sunt deriv.o,;:
^*1. {glnx=a*, {gyx=+.c
5ile pe
:" );
(0' oo)'
iar g'(x) = 1* 0. y;;
-i'
jlnx)'-r,* 1
,a,:
1i*
=r.rg
;:T
0,
;l-
cu regula l,Hospital
se obtine
,,rI,
{!
9(x
279
=
I
Elemente de analizi matematicl
ffiPrr*Uile
qi s
r lll'
tr
qi functiile derivate ate

se poate aplica
u: +.:'ilil-:1".*dtn superior at"n"i

t"or"*"iii'ii'ff*pit"f'
acestora satisfac condiliile
regula lui
repetat
9,oallonil' "
S[se
I'Hospital pentru
p6nh
;'$
Solutie
la indephrtarea
Aven
nedeterminlrii'
@ Eremolu
'
56 se calculeze
*r.',"tiile
-C"
7=
lui l'Hospital
lT9
(x) -
f(x) = e2* qi s!x)
t"t"f"
\tg
2x
lim
x+, -,
+=
se
=,1]
'-":*:Ll*ile
obline succeslv:
lim
de orice ordin
e N- '
goanhlnn
&--=+*'
EI
Solutie
SE
Solde
2.It,egulaluil,Hospitalpoatefi'folositlgipentrucalcululunorlimitedegiruri'
@ Erempla
.Si se calculeze i,*
g(:
Ave
lirr
x+[
lnz n
"
lnz x' g(x) = x'

Considerlm funcliile f(x) =
\ a,
x (0' *)' Atunci
ln2 x
l'* ;
.- SI
=lim__
x+o )91
lCazt
=Tg T='*'g:=o'
r. .,: ---î r,,nnrii nentru X.=r,rezult[ c[
Dindefrnilfutoqirurialimiteiuneifunclii'pentruX'=r'rezultl
**+*
Alte cazuri de nedeterminare punct

interval qi xo
Fie f, g: I -+ lQ' I c lQ'
;' ;'j*'
de acumulare al acestuia'
la unul din
00' @0' 1- pot fi aduse
*r*"t'"".;
lCazul
o'o
Fie limf(x)=0
/r\
sauf'g=g:l;l'
\r,/
ac'
de nede'
g,rnnb,
trsu
l,*1S=o
0'
Cazurile de ned'eterminare
in
qi limg(x)= *co' Putem scrie

dacl f(x) + 0, x e I \
f'g=f
/r) dac[ g(x) + 0

[; J,
caz oIo uaucazul

{xo} qi se obli tre
0
280
3'
@
Solulie
a.
I
ile
derivate ale
se poate aplica
indephrtarea
r lll.
FUNGTII DEBIVABILE
9oailemA orfaitald
tr S[ se calculeze xr-6
lim x ' e'.
Solutie
Avem succesiv: lim x.e* =

x+-6
1=0.
limx=lim
x+-6 ^
x+-,
e
Cazul oo - @
(f(x) - S(x)) este in cazul
DacI lim
X*X6 \
(r
Elemente de analizd matematicd
1)f
-e
folosind scrierea:
@,
1 )
\s(x) f(x)/ \ f(x)'s(x)/
eN
9oanfua l<loi'ald
tr
limite de Siruri.
SI
1)
x*o(fctsx
" - x)
se calculeze lim
Solu{ie
Avem cazul@
oo.
Acesta se transformi
(cosx 1)
!+r
In2
astfel:
xcosx-sinx; 1111_-xsinx ;
x+oglnx+xcosx
llmr ___
..
lrm
in cazul9
*-o\sinx x)l= lrm_

x+0 x.sinx
.-sinx-xcosx
;1111 _
- Q.
x+0
lg6gX_XSinx
-=
(" = D, rezult[
Cazurile 0o: oo: 1'

in aceste cantri folosim relafia
ca
de nedeterminare anterioare.
ffiffi#
qi se obtine unul dintre cazurile
g*afbrrdioliltah
tr
a-l
acestuia.
Si
se calculeze:
")
I.T[,
x >0
x. ; b)
l,1;r(1-x)"'"..
Solulie
duse la unul din
rim x rn r
a) Avem caztt100. Rezult[ succesiv: lim x- = lim (e* '" " 1= e./
""'
iiil,^
Pentru
, daci g(x)
U
sau cazul
3.
@
limxlnx
x+0
Se obfine: I.r*,
suntem in cazul0 .oo.
(" . In x) =
u
Agadar
}tjlr".
H
ffi
x,ol=l
= ,.rt (-*)
\x/
-'xi'.;\'
eo
1.
28L
x>0
= o.
r lll. FU
ln (1-x )
ln(1 - x)
ti"' , iar ..
hme
=
x+0 SinX
b) Avem cazul 1- Rezult5.
cd (1
x)"'"
I
_1
=lim(1
-x).cosx
'-o
(t-")
=-1. Aqadar liry
E6. Si se c
=
a) lim
x-
.1
sin x
=-1=-
b) lim
x+-
c) lim
x+1
$[ PHoBEEME
EXERCITII
x<1
E)(ERSARE
.al
ria$-{;urria{{;
x3-4x2 +2x+7
c) lim -----;---i-_
x+-1 Y* +x- -2x-2
-t
x.tg3x
nt'
E,4.
2sinl {1+sin"x-1 I/,. tim2;

x-+0 cos3x- I
*-o 1 -2cosx
- ax
lrm--_;-i
x+0 X-+X
3sinx
-L
+x\" -e
o) lim:------u--.
(1
limite:
l"(",'*{,1
atu*
' ,-*
ln (x" + e'*
.fl
1)
x+
se calculeze
lirni{ele de func,tii:
A1. Si se
,l ri-[l,1 );
x+0 \X SrnX/
a) lim
b) Hm[x+r-rn(*'+r)];
b) lim
")HT(FL-*)'
c) lim
c)
tg (x- -
a) lim
x+0
x+0
x+0
rim[x_xz.h(t*l]-1.
x+of
\ x/J
x>l
tsJT;; tgff
e)' lim
x+r
Si
se r
se caleuleze limitele de funcgii:

(x - 1)"-1 ; b) lirn (3"*r - 3)"io ' I
lim
a)
x+0
x+l
ln
"x'+xrI
87. Si
Si
. al x+-$lnX+x-4x'
ln (e" + x)
*{
b)
*' lim-j:-: ' c) Iirr.*;
*+- (e" .. x)
;-;;
lim (x+1).e"*r'
x+-1
Hm[x-t)rn*.
r[ 2)-
d)
se calculeze urrnltoarele
3x2 -x+lnx
iim--------------.i
9) lim
xl-
x>-1
x>0
k)' lun-i
Si
I
g)
x+0
cos2x - cos4x
F;?,"
hqr sin x'ln(sin x);
*)' ,t*----:--;'n)
x+l ;gz +3X-4
e)
.lnx;
"O lim e-f
x+3
",
x;
x>0
*,,,*GlF,
x+r x - I
Jxz -2x-2 -!
--WE ;, n-*9tF
n,'x-+3
*,G-tt/x+13-2
x+o x"-x-
x >1
-x-DWff;
. d) l_ig xctg
'
r,,,*Ef-'
q*'-l
f) x+1
tim
c) linq (x2
J+*d*+*'
; e) lim
x+l Ym - | ' x+-7
x" '49
i) lim
x+0
x+-
I3oo
x -1
d)' Iim
e) lim
E3. Se se calculeze linoitele de func,tii:

' a) lim(sinx'tr*); b)1rS lxz -4\cteEt
81. Si se calctlleze urmltoarele limite:
(*
I
\1""
)1. Sedi
liml:-arctEx
- I
(r
"-.\.2
d) lim (r -zsi*r*)'*[o-",J
criti<
a) s=
;
*-6
llr; gl -" ln(sin2x)

rim
I1oo.t# I'{CG"4;)
",,:s("*T)
282
;a lrrq(h(r+x))"
)2.
Se d
teore
,.
Si
ln(1 - x)
Ilh--
r+0
I
se calculeze
Elgmente de analizi matemarici
limitele de functii:
a) lim (x2 + 2x + l)E:

x+@
* *""*
".D.(x--4)ctg
, ..
x+2t
e)' limlrxsinr*.*\i,
;-;o\-*---'"
/ '
ar Hm6nx)+;
rr
\;
"'I*[tsn**r.1
7fX
+22
zrr*
-r
.r""o. 1
*t
x >1 X-1
h)
(x2+sin*)i
g, IrmI---x+o\
x'ln(sinx);
(x+1)'e"*r;
X*Srnx /
87. Si se calculeze limitele de functii:
(*'-1)"'
-l
E8.
8,.ln"
&n =
A1. S[ se calculeze limitele

x'
8)' IlDl-. - sin" x t
"-;o xn+2
\'l
'1)',
Or'
\"l
{*
x4
I - cosx.cos2 2x.... . coso nx

,,r'
x+o
x2
TESTE DE EVATUANE
Testul
r'
sed[tuncfia f :e+a, f(x)=

critice ale functiei f, atunci:
a) s=0;
b) s=9;
,'
g(l-(r+"))".
'
ele de functii:
*
n (B**l _ B)ti, I
(f -"*"rrr')*
(r I )
e, lrml--l.
Il%(" arctsx)'
X2
ll
-/)1.
Vcos2n + 1;
x+O
rr,,,x-ln(1+x).
-o xln(l+x) '
_r rr___
Glllfil-x-+0
,;
an =
|i33a,, dacir
APROFI.IND.ARE
de funcfii:
d) lim | -2x2 - cosx
I -cosx.cos2x.....cosnx
Hm[-E"-.]".
Se se calculeze
b)
:ie de functii:
x+o
"_.Iln(x+l)_]
iirr
ri*[:er]#.
\coS2x/
-\ r! -. ( r + sin x_)*? .,
s'
'"S[1*"t"2*j
f) x+l
lim
d) lim (cosx;cts "'
b) lim(x2-g**2y*h.
,jg(,rT)-',
",
ll1. FUNCTII 0EBIVAB|LE
r2x+3
c) Hm[ x"+Bx+t ]
*+.( x" _x+4 )
Sin X
2.
Se
Ey
I
Dacisestesumapi.traterorpuncrelor
c) s=3;
di tunctia
d) s=4.
cireia i se poate aplica
>c
teorema lui Rolle.
283
Analizd matematici
r lll.
nctul intermediar rezultat din teorema lui

Rolle, atunci:
Q;
a) o=+26; pea \
o3. Fie tuncliile
f,
b) ct=+26; p=f;;
a \ t-2), f (x)
c) u'=-26;
a)L
qi h : [-1'
1] -+
a'
h(x) = r(x) - s(x). Atunci:
al
h(x)=-f,;
b)
h(x)=o;
o4. Ecua.tia polinomiali

Atunci:
a) n=1;
o5. Fie l, = f5(l

a) L = %.*,
c)
h(x)=f;
are
b) n=2;
'
c)
- x + sinx)* ei l,
b) L =1; c) L
[;
n solu{ii reale pozitive'
d) n=4'
n=3;
x. Daci L = lnlr
xt - sins
S-go
+ 12'
Fief:
atunci:
a) ful
reale, sunt in intervalul:

/ 13\
b) (-28,0);
a)
se da tunc.t ia r, s,
[-t i]
-r
r(x)
{r;-ffi
I * o"o"*,
*,
d)
s=|;
o4. Fie r, s,[-i.]]-o, r(x)=]arai,,"'

hfl.) = c, atunci:
\4)
b) c=t
al c=l;
,r-a-'
c[
+ oo)'
J="?'
seo;
Rez
Ap1icAnd
P.
Ei a e (0'
,,
oricare x
mf +Lzf +9x-4= 0 are toate solu{iile
Suma absciselor punctelor

care satisface condi-tiile teoremei lui Lagrange' este paraleli cu coarda care
la"grafrc
de pe graficrrr n rr.,tii,iii ""'" t""g""ta
graficului tunc,tiei f este:
"i"itJ "*ttemitetite
d) s=-|'
t1
b)
al
a)
"r [-za, ?]t 101'
[--,7,J;
o3.
dac[
b) fur
daca I
Demonstr
+bx- c' a'h'c Q' Funcfia ad'

o1. Fie funclia polinomiali f : P -r a' f(x) =Zxs -a*
ca punct de minim' iar maximul
mite pe x = 1 ca punct de maxim qi pe x = 2
lr-i;.;" egal cu o. naca a=Za-b-c' atunci:
d) o=9'
c) a=]rhi
b) a=Ii
a) o=5;
D,
Oa
intervalel
1986)
al L nu existl' (invn'tnmAnt tehnic' Buc"
m e Q. pentru care ecuatia
DETI
E TEOI
Testul2
o2. valorile lui
9*,
9.1,
d)hnuetunc{ieconstatl'
xa-4f -2:l+L2x+8=0
O5. Fie I
PeQ\Q; d) cr+p=1'
; B(x) = arctg(x + 1)
arctg-\
Analizd matt
g(*)=-'*-F- ei h=r-8" Dach
existE
e(x,
ceea ce c(
Cet
der[ fun,
OBSER
1. Dac[
(respe
(respe
2. Dacd
f '(x) >
")
"=*;
at
s=|'
FUI1ICTII OEBIVABILE
rlin teorema lui
Analizi matematici
05.
ei h: [-1, 1]+ a,
pozitive.
r=H{+j) .
c) L=9
b) L=e-1;
Dac5, L
=lr-lz,
atunci:
d) L=e-2.
tr.lE\!CITIlL0R
DETERMITIABEA IIITEBVAIEIOB DE MONOTONIE
O aplicalie util[ a derivatei unei funclii o constituie determinarea

intervalelor de monotonie pentru o funclie dat[.
E]
i 12, atunei:
:hnic, Buc., 1986
ei
Rorut DERIvATn irurAl iru sruutuL
g.I.
1ie constati.
lll. FUtllGTll DEBMBILE
=ysdtffi
a) L=1;
d) o+P=1.
i reale
Fie r,
TEOREMA 13
Fie f : I -+ lQ o funclie derivabil[ pe intervalul I. Atunci:
a) functia f este monoton crescetoare pe intervalul I dach qi numai
dac[f'(x)>0,Vxe I;
b) functia f este monoton descrescltoare pe inten alul I dac[ qi numai
dacif'(x)<0,VxeI.
Demonstratie
Func{ia adrirn, iar maximul
e
e Q.
a) ,,a" Presupunem ce f este monoton crescltoare pe I. Atunci pentru

f(x) - f(xo ) ,
o.
oricare x, xo I, x ;a xo, avem
X-Xo
,9.
Rezultd .u
are toate solufiile
gi ae(0, +.o),
:iselor punctelor
15
cu coarda care
h=f-g
SA presupunem ch
>
0, deci f '(xo)) 0, v
eL
xo
f'(x) > 0, V x e I qi fie
x,xre I cu x1 <x2.
AplicAnd teorema lui Lagrange funcliei f pe intervalul inchis [x,, x, ] rezulti
d) p.
r0
,,e"
lr-ry941d
xo X_Xo
Daci
cd existI c e (x,, xr) astfel incAt f(xr)-f(x,) = (x, -xr)f '(c). Deoarece
c e(x, xr), rezult6 c[ f'(c) > 0 qi cum x2-xr> 0, se obline cI f(xr)-f(x,)> 0,
ceea ce conduce la faptul ci funclia f este monoton crescitoare pe intervalul I.
Cealalt5 afirmatie a teoremei se demonstreazl. analog sau se consider[ funclia monoton cresc[toare g = - f. r
OBSERVATII SI PRECIZABI
2.
Dac6.
1. Dac[ funclia f este derivabil[ pe intervalul I qi f' este strict pozitivl

(respectiv strict negativ[) pe I, atunci functia f este strict crescltoare
(respectiv strict descresc[toare) pe L
f este strict crescltoare pe intewalul I, nu rezult[ in mod

f'(x)>0,VxeI.
285
necesar
c5.
!
@ Exennplw
Analizi matematice' ltl'FUNCTiI
se
Dx* st'
lE)' dar f'(x) = 5x4
crescltoare pe lE),
^^l^ .+-int nrescS.toare
Analizi n
Solutie
a)
strict
. Functia f : lQ +lQ,(x) = x5 este
anrieazdinx=0'
f'
pe I \ {xo} qi funclia
3. Daci f este derivabii[
pe I \ {xo} ' se poate
este pozitiv[ sau negativ[
monotonh pe I'
intAmpia ca f s5' nu fie
-E
Exew?lu
. f: [-1,
1l
r,D,
f(x)=
[-x-1,
ll
Sr
xe [-1' o)
l_x+1, xe[0,
1]
toare,
1' concluzia se impune'

Din lectura grafrc'a'{igura
penrru a indica monotonia

.
"*-li;T:,;
#::""ffi ;:"#;
l"l:l':l
I'.:.'*iil3il'r,l;
nie de tipui
ffi ;ru monoto
++
++,
f '(x)
(1)
cu ajutorui
:
f '(x) =
Rt
(2)
f '(x)
E RETII{EM!
Pentrudeterminareaintervalelordemonotoniealeuneifunctiif:D+8
D'
,a funcliei pe domeniul de derivabilitate D,' c
5 E:Tr1:ffi;'it"?i; ataf
0' x e D'' '
b) Se tezolv|'ecuafia f '(x) =
c)Sedetermin[sernnulfunclieif,peintervalelepe.calenuseanuleazl.
J"n*!i'" in intervale disPentru aceasta
'"';;;;;;'i'9
qg*""i"ih"
jHI::fi,'"fr*t:[':iL!:;,iliii1T
ffi ;;,,r",'"fi
kl#':;;3
de
Punctele care
intervalelor in cazti
u-rîu-denvabill
.r"r" "Jr"*taure
care funcli. ,,,
nrietatea
functiiii
:rrurunil$:ffi"a1ere
Srplrai{if
Loflak'al?
S[
tr-.
de monotonie
in funclie de semnul derivatei'
1 -r ^ r^ *^-^rnnie nentru
de monotonie pentru
se determine intervalele
a)f : R-re'?f"l =2xs+'!-^,"x-1;

21nx;
b) f : (0, +-) + tP' f(x) =x2 e) f : IQ -+ tQ' f(x) =
SIN X
2;G;
286
ni-tie
rorosi pro-
oou,"
::
pe intervalul pe
'jg*f.lm::;"T:H,i:1!";*Xf
tot'tit''" a" u pi't* semn constani'
interva,
cu
funcliile:
X1 =
Da
lll.
FUNCTII DERIVABILE
[-. dar f'(x) = 5xa
s=
Analizi matematici
'
lll.
Solu[ie
a) Caiculul derivatei: f '(x) = 6x2 + 6 x- 12, x e lQ'
Rezolvarea ecualieif '(x) = 0:6x2 + 6x- L2=A 3 xr=
f(-2) = !9;
lim f(x) = +co
Iim f(x) - -"o ,
Se d.eterminl semnul derivatei pe tabelul
I, cu ajutoru-
tipul:
b) Funcliaeste derivabilipe (0, +m)
Tabelul de monotonie a funcliei f este:
e-functiif :D+
c
in
este strict cresc[,,
qif'(x) =2x-4, x)
0.Ecuatia
concluzie, functia f este

strict descrescitoare pe intervalul
(0, 1l qi strict crescS.toare pe intervalul [1, .o),
t'
D
are nu se anuleazi.
r D in intervale dis:. f ' nu se anuleaza
critice, punctele ir:
nlerYalelor
I]oo
D,,
f(1) = 8
f '(x) = 0 are solutia x, = 1 e (0, +to).

= +co, f(1) = 1.
Iimf(x): *@, limf(x)
x+6
(2)
:ivabilitate
q
L2- -a'
urm[tor:
Aqadar, pe intervalele (-m, -21 9i [1, .o), funclia

toare, iar pe l-2, Ll, funclia f este strict descresc[toare'
a1u1
l'
cazu-
e poate folosi Proant pe intervalul

semnul derivatei.
pe
ln
c) Functia este periodich, cu perioada principal[ T = 2n'

Se recomandi efectuarea studiului doar pe un interval de lungime ega16
cu perioada principal[, apoi rezultatele se extind Ia tot domeniul de definilie (adiugdnd multiplu de 2nla capeLele intervaielor de monotonre).
Efectu[m studiul pe intervalul [0, 2n].
f '(x)
2x
'3"3
Zt"!].f
= (2+cosx)'';f'(x) = o =
cos
" =-1.
2
solu[iile din [0, 2n] sunt
4n
Tabelul de monotonie:
r functiile:
4x/3
f '(x)
++,+++
f(x)
0r/
J5
-T./
6
3
287
2n
,,,
in concluziu,
[Glt'i"t
"'u"atou'"
Analizi
rrt,*'ti'6'
lll' tUilGIllDEBlVABlLE
tr RETrlIl
+ 2kn'
p" F"'utele de forma [0
Fie func
f ': Dr,a) Dacd
,-.
o
'".'rorrat**2kr,2n+Zkx1'kezqistrictdescresc[toarepeintervalele
3o
de forma
l+.
2kn'
+ 2kn7'k eil
negativi
'
f
real m' astfel incAt funclia
parametrul
determine
se
SA
tr 2.
pe lD'
s[ fie monoton crescltoare
f(x) = (;z - 3x * *)u'*
Wroêniul
l8
punct t
b) DacE
D'
pozitivE
pe D' Este
gi funclia f este continu[
de definilie este interval
'"tJJH1r*;"J$&["]::'rL"-'&,*
> 0, V x e D
2x2
_3>0,V x e D e A= 16-g(2m-3)<0deundeseobline*
4x + 2m
I-r **)')
Punct
2.
Sl
cc
Aver
[z'
I'E EXTREIU
9,2, I)ETEBIIIINABEA PUNCTELOB
Din
PAn[Iaacestmoment,determinareapunctelordeextremsepoate
numerice'
de restr6nsl de funclii
punctele de extrem
face pentru "It'e;;'-t"1
determina
p;a
htai;;
"
derivatei
,"*nul
Folosind
pentru
o.itta
extinsh de
extrem
.pr
funclii numerice'
ExemPle
dreapti a
minim al
<0
(x)
=
f : lQ + D'
1. Si considerlm funclia
l*'u-., x 2 0
pe lPt'tl-i:T;e r'(o)=
qi
a"ri"uuiti
P
pe
,
continui
este "*^--^-!,unc!ra
Funclia fr EDU'
t_2rx < 0
'tx)=ftzx-*')"-*'x>
0'
e lQ\ {0}'f
(0)=
=y^2--2;
x+0 X
x<0
[-2x,
+g*=0'Pentrux
x+0 X
x>0
fa
funcliei este:
Tabelul de monotonie a
in,
anr
stAngi Pt
minim al
in
tr
RETr
a) Fi
extre
xo nu
-@
aIe
.pl
f'(x) I -
i* ,*r* dl
extrem
se observh
*oooto"ie a funcliei
f'
punctului
cu ajutorul defrniliei
de
c[:
opunctulx=0estepunc!1"P,fualfuncliei.Derivataf.estenegativiin
-^"-lTliliti5l*?t*f"t"t**tr"i#,1"T$L,i,,,tulestepozitivrin
in dreapta acestuia'
stinga punctului * ="2 Ji ""!ttit[
288
b)F
mita
e exl
,utcIil
*u
DEBtVABttE
[0 + 2kx.
tr
re intervalele
ia
f :Q+e,
pe Q. Este
t-4x+2mt_
b\
, ];, *col.
'))
2,
Elemente de analizd
matematici r lll.
RETTNEM!
Fie funcfia f : D + e, xo punct de
continuitate din interiorul lui D
9i
f ': Dr,-+ e derivatafuncfiei.
a) Daci pe o vecinitate a punctului xo,
in stdnga lui xo derivata f ' este
negativE, iar in dreapta lui xo
derivata f ' este pozitiv[, punctul
xo este
punct de minim al funcliei f.
b) Dacd pe o veeindtate a punctului xo,
in st6nga lui xo derivata f , este
pozitivi, iar in dreapta lui xo derivata
f' este negativl, punctulxoeste
punct de maxim al functiei f.
consider[m functia f : [_2,2J _+ le,
f(x) =fi'Ip.
Avem: f '(x)=#'
vx e (-2'2)'Tabeluldemonotonieeste:
SE
)m se poate
le de extrem
u*r,.o1i1ff":'ilH,TJffi::ffi lutu'ti"i
o
2)e-',x>
o'
+.o
rnctului
de
negativl in
pozitivl in
de
punctul x = 0 este punct de maxim

al funcfiei;
r punctul x
= -2 este extremitatea
*1ilLi,"xilun
irece f, (O)=
<0
f, rolosind si caracterizarea puncteror
ui intervd
stdngi
a'unui interval, nu e extremitatea
"a
;il ;;;;i"r
ae
er,niti J
Jii,,.ri
"i
f $i
J; ;;;;; ;
"
In dreapta punctului x
=
f,
este
-2derivata
pozitiv1
r punctul x = 2 este extremitatea
dreapt[ ,;;;i-i;"rval; nu e extremitatea
un interval ai,'Jo-""i"r a" a"nriJi"
*m-{*i#:rnici
"îirr.ti"i f si
In stAnga punctului x 2 derivata
f' este negativ[.
=
"
"#;;;;;;"
E RETINEM!
a) Fie f : D + D, Xo e D un punct
de continuitate ar functiei f,
xo este
extremitatea stangr a unui interval
I
c
D
pe care f nu se anureazr qi
x0 nu e extremitatea dreapti
a nici unui interval inclus in
D.
. Daci f , > 0 pe I, atunci xo este punct
de minim.
. Daci f , < 0 pe I, atunci xo este punct
de maxim.
b) Fie f : D -+ D, xo e D punct de
continuitate ar functiei xo este
f
extre_
mitatea dreapti a unui intervar I
c D pe care f . r;;;'anureazd x, nu
9i
e extremitatea stangi a nici
unui interval inclus in D.
. DacI f , > 0 pe I, atunci
xo este punct
. Daci f , < 0 pe I, atunci xo este punct de maxim.
de minim.
289
d..n.li.6
Elemente
"t"'titd'
b)F
lll'
ffiEMEDE,PrMlzARE
x a ungh-ir
canale ca
Din'
Numeroaseproblemedindomeniulqtiinlific(matematici,ftzic6,
transporturi'
actlvitaiJa f'utlita iconstructii'
astronomie...l p,""'Jii ai"
de cunoscut
util
variabile pentru carl teste
*
-a'i*ia" minim (valori optime) in condi'tii impuse'

anumite valori d";;;;'uo
lungimi, unei arii, unui volum'
AB=
economie...) op"""ula
Exempru: *u*ilnrrr sau minimoi-o.r"i
,",""iT1""":ffiJr::tl;*""
unei funclli
n',*"'i""
intai a
valori optime se poate folosi derivata
asociatl fenomenului in cauz6'
qi 32 cm
cu dimensiunile de 77 cm
dreptunghiular
carton
1. Dintr-un
decupate de
iara .upu". L[t "rt" ratura pltratelor maxim?
se va confecfion. "rii"
o cutie cu volum
"
incAi sh
la collurile
*
"uii"a
x
"uttot"'lii
tr
*
Solutie
.! ,i-x.-^+
pitrat'
Fie x lungimea laturii unui
"tiJ
*,ll
-2x,32-2x,
(figrra
32
1)'
Funclia care modeleazl volumul.t:t]"i^"t1": *Nl

v1*; =x(77 -2x)(32-2*)'
";6I;);n,
Avem V'(*)
Tem[ dt
ApLic
= 4(3x2
DEtL4
Rezr
unei func
elementa
Sic
op
atunci f(x
-2x
77
ZZ
2x
--2x
?-l*,-,
op
Nx
x
urmitorul tabel de varialie

-109x+616) qi se obtine
atunci flx
Enedfirt
tr Sdi
a)>
al funcliei V:
x
V(x)
,l
x-,ffix
cutiei ce se poate forma sunt:
1-
obline
9.3.
gbafhrt'navu/antak
bl*""ti,i"ile
1\Ia-x
in concluzie, cutia va
avea volum maxim Pentru
7938
max
\l
x=7
Solu{ie
a)l
derivata
Sol
tr2.oambarcaliuneculungimeadeS6mnavigheaz1'peorelearectan.
canale cu llgimea ":TlT:i $::-:3^
;l"rfu;
s[ intre pe
"*^*';iPo;aceast[ ambarcaliune
lui
,r, .urral lateral perpendicular pe direclia
Tat
x
f '(x)
f(x)
de mers?
--;t
a unel amCare este lungimea maximl

pentru u ptit"u face aceast[ manew[?
barcaliuni
"* "-iil;lgHj
eaz[ Illimea ambarcaliunii)
Solutie
*^7
pe
b)
vat[
Consider6nd pozilia vasului

Ac=2AB =Z.ZOJim,
obline av
se oDllne
45o' s
c*,ra 9 rrnde xx=45o,
segmentul [eC] in^ figura 2 unde =
manevra'
=
poate efectua
AC > 56 m. Aqadar, ambarcaliunea
290
est<
lin
x+(
x>0
IARE
atematicd, fi,zicl,
rctii, transporturi,
e util de cunoscut
:ondi{ii impuse.
arii, unui volum,
;i derivata int6i
le 77 cm qi 82 cm
telor decupate de
lum maxim?
Elemente de anatizi
matematici
?ffJH:r,r
masura
LXJil-.Tiit#;1:"'*nu"ui*ilu#':'":T#ffi l,:""*,1'$:i:*T;;
canale ca in figura 2.
Din triunghiurile d
h 20
,,.,reptunghl1e
20
ABn
ffi:Tl#nsimii
,.' (',
#)
u*t uJ'*.ximur funcfiei r. se
"rt"
obpine I_* = 40",D m.

TemE de proiect
Apliea$ii ale derivateror in problemele
practice de maxim gi
minim.
9.i. DEMn|\ISTRAREA Ailnfr
.l
fitEcAttTiIt
Rezultatele teoretice asupra

monotoniei gi punctelor de
extrem ale
aj ut orul,,,
;,:;l"H1t',i"fi?1,"3*:ffi#:; i ne galit Eti ;
";;; uI;.
SE considerim funcfi" f
, i;;,
I interval de numere reale.
minimul globai al funcgiei p. irri."r,.rur
r ei > 0,
.trrr"ir,'"i"f
maximul global al functiei f pe intervatul
r qi M < 0,
*rr"r r,?i:t#""it:
.;, ;;
I tabel de
variatie
lncluzie, cutia va
m maxim pentru
)e o retea rectan-
Eranifu4qlabtat
tr SI se demonstreze inegalit[tile:
a) xs - Sx2- 9x_ b < 0, V xe
[_1, 81; b) Irr":+1 u,r2
x 2x+l=,vx>0.
Solutie
a) Definim funclia f : [-1, B] _+ D, f(x) _ _
x3 Bx2 _ gx _ 5, derivabil[ cu
derivata f '(x) =S(xz -2x-B), Vx e [_1,8].
Solufiile ecuafiei f ,(x) = 0 sunt xr _1, Xz
=
= B.
Tabelul de monotonie a functiei este:
Se observi cE funclia are maximul
global M = f(-1) = 0, ceea ce impune
inegalitatea flx)<0, V x e [_1, B] asifel:
x3-3x2-9x-E < 0, V x e [-1, Bi.9i
b) Considerlm functia f : (0, +oo), fl*)
a crrei deri=h"11-*
vatl
=
qi BCE se ob{ine:
#. #'
lls;,:-"-= *''1,.'
ambarcafirrrii
^
il;:t:
Figura
. lll.
2AB = 2.2OJi m,
este f '(x)
-1
--*(r.*rxz*lrf,vx>o'
liTrorf(x) =
po; lim f(x) = 0
x>0
291
Elemente de analizi matematicl
r lll'
DEBIVABITE
Tabelul de monotonie a funcliei este:

+oo
f '(x)
f(x) > 0, V x e (0,
EXERCITII
oo)
qi astfel
.a
tif",
Vx>o'
lrr**1 - ?x+L
x ^3 ->0,
$l PRoBIEME
a*';
--;:r-;
d) r(x) = *JQ17;
2x3e-*i
e) f(x) =
f) f(x)
1+lnx
;-i
cosx;
sinx
;;;,;;=
-.
"*,r(..6:7);
arctgx;
j)f(x)=x+cos2x.
i) f(x) = lnx -
l[
ll
ll
ll ,n.
ll '*
c) f(x) = x3 ln x;
a per
pe Ql
Fie ft
.aret
S[ se
jk).,1
]^.t:',:
de
puncte
* 1' sr aibr"-1
1 " *JE
= :atctg{--'--;;
Js
1-x"
care
A7.
CAte
f:
A8.
Fie I
- bll
extr
A9.
Sis
astf
pun
x-l
i) f(x) =
el-
a) f(
aa.
b) f(
d)f(x)=cosx-cossxl
x+2-t
e)' f(x) = -6' -srctgx;
x-+r
A10.Fie
c) f(x) = JEcosx+ sinx;
d) f(x) = sinsx + cossxl
2x-\
flf(x)= ---i
r/+# + s
g)r(x) =
Exist
a)e*)x+l,xe e;
tl x2 - 2ln x ) 1, x > 01
,j "r-tgx 3 & x 2 0.
h)
(x-t)Jr-:f;
Ex^lZ;
Ix
se
pent
Q defrnitePrin:
b) f(x) =
A6. Fie
tu se demonstreze inegalitl{ile:
APROFTINDARE
funcliei
monotonia
A1. Se se studieze
f(x)
a) f(x) =
i;
{F_i;
""tr"
S[
tunc!
fiemr
*+
ll :#";.''"
EZ. Sn se determine punctele de extrem ll

rr*1i.i f pe domeniul maxim de ll
"L-t
definilie:
a) f(x) = Y2(2 + 2x-xz)i
f:D-r
A1.
a eD* astfel incflt

rs. Sa se determine
*'
r p *.o,
n
se
+6x+
pe Q.
i -s\E ,
:.
", - h)
= :;---=---1
"' f(x)
"^'
f + 2x + 1
ll
ll
j) f(x) '
tunc1i
d) f(x) =
f(x) = x(ln x,-- 1);
")
f,.{1= 151_i:g:t
g) f(x) = Y2 6-2x+1'
ll
ll
g) f(x) =
c) f(x) =
llll
h) f(x)
A3. Si
E)(ERSARE :
4xz - 7x - li
4xs f(x) = +x"
-4*L,lp de ll
b) r(x)
El. Se se stabileasci infeJvatetelê ll

f domemonotonie ale tunc,tiei. ne
niul maxim de defrnitie3
a) f(x) = xs - 6x; b) ii;i = -#
I + 4x - 1
c) f(x) =
8) f(x)
Din tabelul de monotonie se obline

**Si"ea inferioarh a mullimii valoi"i.tiei f este m = 0, ceea ce implic[:
e) f(x) =
ffi-i,"'*(;-;)'
0f(x)=
ln(x
+ 1) +
{z**;
arctg x;
f(x)
S[r
x=
fun
292
I
ae sonotonie se ob\ine
r.:ard a mulgimii valoEE

= = 0, ceea ce implic[:
h) r(x) =
"n
4- -r;
astrer incat
:l::::l;r_:
"'v 4^'' v x e Io].i,,,,','
[u,@)i
*,:,::::-:T
func,tiaf:D+ D, ?-,..o,.
f(x)=(xz_on)";;;ll
\a -r,, e-^sa ll
fremonotonap"
k-etgx;
n.'-'-
r0
ll
e*>
A5. Fie f : D +D, f(x) (x2 + ax

+.1"*- ll
=
Existi varori
ll err.uiu r:
care""
r este strict
-o'rot*i
d e-b'11
;;;;i"il"-.;
-3x+2
r - 2x+1
I -;-.
ll
lJir"t*
f
tx - 1, si aibi puncte de
care f nu este
A7' Cite puncte
noD streze inegalitifile:
r- I x e e;
hx > 1,x>0;
:sx-x>0.
f : Q -+
*.8
___i
q
!--
t'
krine purctele
,1
de extrem
definiteprin:
=
*Fr.tr+sinx;
cos3xl
re
-+ e, r(x)
v x>0.
- [,: "*1,*
Si. se arate ci.
lo,*
*,
monot;G;:"-**
de extrem are
e, f(x)=
Z*#f
ll
cel cu arie maximi..
si
se determine
tuncfia oru.rrr*e toate dreptunghiur*e

ll
care
cel
i" aceeasi arie sd. se determine

de perimetru
il
minim.
A8. Fie f : (-1, o) _+ D, f(x) 1 +
ax2 _
=
- ln(l + x). S[ se determine a e D, ll Ate.Ooua forle ir si iz au mi.rimile
pentru care f are doui porr.tu
variabile cu suma de 20N, iar
au ll
extrem.
ll
::n"rturilelor determinl rrrr rrrrgil
ai
I-x-arctg-
,:*+-x);b)f(x)
r.i.*.*,
f nu este monotonl
A6. Fietuncfiaf: e -+ e, f(x)=tor-U.
penicioveciietateaoriginiil
ll
' arctg 2x - Bx.
Si se detemine valorile lui m pentuu I Ara'Dintre toate dreptunghiurile cu
acelasi pcrimetru
a e p* astfel incAt
E+D, f(x) = axs + Bx2 +
hcruine
lax-1)+arctgx;
Gl,
ll FdiffS*"-i"1ffi*"iu";
fl ffiKt ffifr,r.:fjf;#:
"*"".ei** ll
rXa x - l);
-!["T -
i) r(x) = (2x2 - r*r"-,
lll.
A3' sr se determine m e p, astfer

incat ff erz. sa se demonstreze inegaritigile:
tunc{iaf: e-r D,f(x)
(*.tt;-;;r)>arctEx,xe [0,o);
=2xB_E;;.- ll
.lof sinxs*,
+ 6x + E si fie monoton
v*>o;
"trx-{x2-7x-l;
r---4 i
r
fer f r D -+ Q
j) r(x) = *",- o |1*y

= 1s* * r1"..--"'
I > ,,i.
HH
Elemente de analizl matematici o
| "-,
l,
J x+B I'
A9' se se determine parametrot

p,
astfel incAt tuncfia f : D -+ -.
' xt .Lv
Puncte de
b) f(x) =
ll
ll
"""
extrem:
a) f(x) = [32
(m
- l)x
+ 3m
2]s-x;
t# -(2+myyr1 ui.
T=
determine a e e, astfel
I si
tuncfiei.
}i:-pentru
minimi'
ll
care rezuttanta este
etz. sa se determine cilindrul care

are
maxim iuscris ilrt*-oo
Hi:tul
ll
"oIr
ll
A18'Sn. se determine dreptunghiul

de
ll :::: maximi inscris iitr_un cerc de
Al0.Fie tunc,tia f : e +e,

o _Bax++
-oan++
f(x) = xi
.,F;_-'
SS se
cu mS.sura de 60..
se detennine mirimile celor
doui
S[
ll
razi
;;
incit
Af
fre punct de extrem al
293
9.
R.
Sn se determine dreptunghiul de
perimetru maxim inscris intr-un
cerc de raz6.R.
'
lll'
OERIVABITE
A20.Un triunghi dreptunghic are suma

catetelor egal[ cu a 9i se rotegte in
jurul unei catete'
a
56, se determine valoarea maxrma
generat
Prin
volumului corPului
rotirea triunghiului'
A21.Un triunghi isoscel cu perimetrul
constant P se rotegte in jurul bazei'
Rotut
DERIvATEI
Si se determine triunghiul
care
maxim'
volum
genereaz[ un corp de
A22.
Sn se determine paralelipipedul
dreptunghic de volum maxim cu

baza un Pltrat, inscris intr-o
semisferi. deraz6'r'
A DouA
iu
Demonstrati.
1) Fie
sruot uL FUNCTIiL0R
Figura
teorema lui
IO.I. DETEBMITIAREA I|ITEBVAIEIOR DE

chttvExtrATE St c0tlcAvlTATE
existl c, ,tr
f(x, ) - f(x
de
La clasa a X-a au fost introduse noliunile
pe un interval'
funcgie convex[ qi funclie concavi
aceste noliuni'
__
Reamintim
a) Funcfia f : I -+D, I interval de numere
xz-x
Deoare
intervine ip<
f(x) -:
intervalul
reale, se numegte funcfie convexi.pe
1]
e
dac[ purrtru oricare *r, *, e I gi oricare t [0'
are loc inegalitatea:
ft(1 - t)x,+txrl < (1 - t)f(xr) + tf(xz)'
x-:
Din fa
Semnificaliageometriciafunclieiconvexepeintervalullesteaceeaca
I imaginea geometrici a graficului funcfiei se afl[
pe orice interval ri,
"ri.
subcoarda"ur.rrrr"qt"punctelecuabsciseleXlrx2r(figura1)'
b) Functia f : I + D' I interval de ""Tul"pe intervalul I
reale, se numegte funcfie concavi
1] are
e
daci pentru oricare *., *, e I qi oricare t [0'
Ioc inegalitatea:
ft{f -t)*, +txr1> (t -t)f(x,)+ tf(x,)'

Din punct de vedere geometric' func{ia f este
interval
concavi pe intervalul I dac[ pe orice
funcgraficului
a
. t i*agittea geometric[
i"r,tiei
a"ra
"rfafll deasupra coardei care uq6$te punctele
se
cu
a stabiliit*,Y::'::1:
tn continuare vom da un criteriu practic de interval folosind semnul
pe un
"fa"JiJxffi#;;e;;;;r
derivatei a doua a funcfiei'
294
x=(1-t)x.
'
lnlocu.
inseamnl ce
Pentn
inlocuieqte f
OBSERVAI
f. in condir
o dacd
o daci
2. Semnul c
care func
Mod
de eoncavi
a)
se
b)
Se
r
EI
triunghiul
care
le volum maxim-
paraleliPiPedul
olum maxim cu
, inscris intr'o
r.
1) Fie a
r FUNCTIILoR
1
'
lll.
TEOREMA 14
Fie f : [a, b] -+ Q, & ( b, o funclie care verificl condifiile:
a) f este continul pe intervalul inchis [a' bl;
(a, b).
b) f este derivabili de doui ori pe intervalul deschis
Atunci:
f este convex[ pe
L) dac[ f "(x) 2 0, V x e (a, b), rezulta c[ funclia
intervalul inchis [a, bl;
f este concav[ pe
2) dacl f"(x) < 0,';-; E (a, b), rezult[ c[ funclia
intervalul inchis [a, b].
Demonstratie
Figura
teorema
lui
s xr( xr< b. Pentru fiecare punct x e (x, xr)
Lagrange functiei
existi c1 (x1, x),
cz e
pe intervalele
(x, xr), astfel
t""ut {f
[x, x],
[x,
=f
xrl'
se aplicl
Prin urmare
'(c')'
f(xr)-f(x) =f ,(cr).
Xz-X
11/^
l^\r/^.i,'
DeoareceCr(Czgif,esteofuncliecreschtoarepeintervalul(a,b)(aici
.,(x) 2 0 pe (a, b)) rezultl c[ f '(c,) <f '(c,), adic6:
intervine ipoteza f
f(x) - f(xr) . f(xr) - f(x)
(1)
.
xz -X
X-xt
pentru orice
Din faptul c[ x e (x, xr), rezult[ c[
alul I este aceea ca

utrui funcliei se aflh
.1).
interval de numere
nvi Pe intervalul I
oricare t e [0, 1l are
tf(xr).
Eletric,
funclia f este
Z. pe orice interval
ica a graficului funcnre uneqte
Punctele cu
(de
abili dac[ o funclie
semnul
n *r-,'A folosind
t e (0' 1) avem
x=(1-t)xr +txr.
f(x) < (1 - t) f(x, ) +t f(x' ) ceea ce

lnlocuind pe x in relalia (1) se obline
pe intervalul [a' b]'
inseamni c[ f este funclie convexd
se procedeaz[ analog sau se
Pentru demo-nstrarea punctului 2)
inlocuieqte fcu
-f' r
OBSERVATII
f. in condiliile teoremei:
o dac[festeconvexS'peI=f"(x)20'V x ee I;I'
. daclfesteconcav6'peI=f"(x) S0' V x determinarea intervalelor pe
permite
2. semnul derivatei . dorra u frr.r"t#
este concavl'
care funclia este convexi sau
^- ra
de convexitate
^^-.ra;ritat qr
a intervalelor
determinare
a"
Modul n"".ii.
tft to"cfiei f : D -r Q este urm[torul:
concavit"t"
de
de existenld D'" c D'
a)
b)
derivata a doua f" pe mullimea

"alcoleazh
0 pe mullimea D'"'
Se rezolv1 ecualia f "(x) =
Se
295
lll'
-f
-i
DERIVABITE
ffi
.*r*t "'i" H:"il'#i r

:: ftll**:t$#:HX}'.:trHlfi, 1
ffi li'ii)
i;i:1',':":ffi".ffi;#;"i:Lttii:*i;**:*ffi
* *-,u
d) s" determin[
acel interval.
il:?::-1*fl;"Jffiliil[1q1r:":*:f
:JXiT*#nu'ilac)
pe
*
pe un
0
>
.ou.a
f"
"o"rex[
interval.
Ii
acel interval
interva] l::l^ ann.AVi pe
ne a"ur
:Bffi i" : 3 [ :: lllffi ; ;;;;; .o"'u'e
semnur (rerrv.uer
in
fre punc
IETEC
I pt",
l'
lt
pentru:
Sfraaqfu4gfra/"'af r 1 de
:^ convexitate/concavital
^^-.,avirore/concavitate
intervalele
determine
se
tr S[
=*+
lr
lr
b)f : D\ 12\->tQ'f(x)
a)f :lQ+D, f(x) =2xs-3*z;
6' x e lQ.
6x' x elQ; f"(*) = 12x6x2
f'(x)
=
Au"*,
i)il),*vr:ur'^r'-'1^-'belulpentrustudiulconvexitilii
Solu{ie.e
solutiav
Ecualia f "(x) = 0 are
parte a.
L-^-
=- "I'd
este urmltorul:
sau concavitllii funcliei
de
car
derivat
Ll2
3
(convexi)
(concavi)
in concluzie, funclia f
este concavh pe
intervalul
(11
[-*,r]
qi este convexa
inflexir
'
x l-oo
I-
Exe
pentru rr.r[i?"^rexitafli/concavitalii
f(x)
anuleat
J"ay
f "(x)
OBSI
1. Con,
l-r
\
*.).
*
pe intervald
L;,
;;
"^,
funcliei f este urmltorul:
++
+co
uS Err
++
--oo I +co
| -co
pe (--o, 2)
concluzie: f este concav1
(2' +to)'
qi este convexd pe
PIIIICTELOB DE IfiIFLEXIUIIE
10,2, DETEBIYIIIIABEA
f
tS stabilit c[ pentru o funclie
capitolul.'l'
2'
paragraful
in
dac6:
este punct de inflexiune
itt"*ttot"i
xointerior
punctul
i
xo;"
f este continu[ in Punctul
296
2. Con
nued
I + Q'
)i in
intervale
ilor derivatei a
ori derivabill).
ra-l obtinut la c).
interval.
interval.
Elemente de anatizi matematici
r lll.
DEB!VABII.E
- f are derivat, in punctul (n"GL

",
- rmag:.nea geometrici a graficului
funcfiei este convexl (concavi) de o
parte a lui xo gi concavi (convex6)
de cealalti p"rt",i"i *".
xo.
vo1 da
.,iT"1"
punct xo sd
fie punct de inflexiune ar uneiT^funcfii forosind
"" aI,s[we
semnul derivatei
doua.
iffi)
i:-':::::':
'"t"*,-;;;;;;
Fie f : I -+ Q gi xo un punct din interiorul

intervalului I, astfel inc6t:
a) f este de dou, ori derivabil, intr-o vecindtate
v a lui xo;
b) existi punctele a, b e V, astfel incAt xo e (a,
b);
otru:
,_l
.-2
c)f"(xo)=0;
d)f"(x)<0, Vx e (a, xo)$if',(x)>0, Vx e (xo, b)
sauinversf"(x)>0,Vxe (a, xo) qif,'(x)<0,Vxe (xn,
ul convexitdtii
Atunci xo este punct
b).
de inflexiune al funcfiei f.
Demonstralia rezulti din definifia punctului
. caractertzare
de inllexiune 9i din teorema
de
a funcfiilor convexe, respectiv concave folosind
semnul
derivatei a doua (teorema 14).
3
ii este convexi
OBSEBUATII
1' condilia f "(xo) = 0 nu impricd totdeauna
cr xo este punct
de inflexiune.
@ Eremplu
Funcfiaf : e -+ e,(x)=x4arederivataadouaf,,(x)=
L2x2,xe e carese
xea\{2}.
e urmltorul:
a
anuleazl ln xn= g.
Se observ[ c6 f ,'(x) > 0, V
inflexiune pentru funcfia f.
x ee\
2. Condilia ca f sE fie continud
in x,
{0}. Rezulti c6 xo = 0 nu este punct de
este necesari.
@ Eremolu
E
-r)
Fief :
e + e,f(x)=
{x2+1,x<o Funclia f nu
pnx, *, o'
e continuE
in
xo = 0, deci
nu e derivabilS in xo 0.
=
ief:I-)Q,
12, x<o
f"(x)=j-+,x>
I x"'
0'
f"(x)>0'
vx<0
qi f"(x)<0, vx>
0.
Cu toate acestea punctul Xo 0 nu se consider[

punct de iaJlexiune.
=
297
Elemente de
analizi matgmatice
'
ffi
W
lll'
EXERGITII $l PRoBIEME
E)(ERSAIIE
.E/rLE/rlprrv
-El. sr se determine intervarefert::::;

ilJ#;;cavitate
-ri
p,
ale tuncfiei
ne punctele de infle.rusvrer f^ :' D + Q' den'

:i.i'.ii:'ffi'r1iei
ll"'
ll
"']11-:::
,*11'-.
_ +sx ll :iiifilt
7x2-xi
a)r(x) =t71"'":11-1,':,. ll
;ir6=rzf+1{.?:!".11,. ll ;;iii=:-,is*x i\4,.-\ z*+r
aennite
i,
4;
'xz
;i ii;
= sx6
- 2# - r8x2 *"
l*r],
e)r(x)=
;i;= ;*;
f) f(x) =
-\ 4/--\
f(x) -=
e)
;J,
oo ll
"l
rt"l = ,}r
d) f(x) =
*G;;1t
H' 1 ;;- Jf; nr(x)=xarnxi

x ., ll
ora..olZ
ffi'
graficu
ar*\ - arcteT-7rt
-.
st f(x) =
ll
valorifi
in plar:
iiff-l=Sd:::'.i; ll
j) r(x)=e*(r-ax-z).
zental
k)f(x)=**-lsinhc
l) flx) =
genera
-11
APROFUNDARE
A1. Se se deter:nine intenralele
tL:t*:;
'-' Jl"t 9i concavitate q"t"-*-,ll

ate tunc'tiei
i..iIal'
i:
A4. Fie f
Si
uJ-iin"*i""e
l2xl
;.2
A5. Fie
e)f(x)= lxl'e"-2;
. x-2
arcsnll!.
f: D +
*'[o,i)
ut
vedere
I
I
"u
limf(xo) '
}r3gt" 9i
P, f(x) = Sxi + f6#- l0x8-
este
au
s1
se.
Aceasl
studia
aceast
zunt coliniare'
A6.
x>o
["'r".s],
A2.
iol",oro.
-90x2+ax+b'
Daci x1, X2r xs srmt Puncte de infle
xiune ale funcliei f, atunci P"":bli
f (xs))
A(x,, f (x,)), n(+, f (+)), c(xe'
fii l'
se
D + Q, f(x)=sin"x,n>3'
arate c[ f admite un singur
l,
(x) = 1x2 -6x+6)el"l;

d)I(x)=er-e&i
c)r(x)=
I
flx)
se eelculeze
b)
Punct au
Q, defrnite Prin:
")fl*)=*l
Elementt
Fief: D + n, ftx)=,[', x=o
[".;'
are loc inegalitatea:

-^(
x+ v +,\- t(=) + r(v)
,l__T_l_
<o
+f
(').
respe(
Dn(t
o(0,
tGerreralizate'
f convexi Pe Q ?
de
ii et" P,o"i" inflexiune?
a e D.
p, f(x) =
AB. Fie f : D +
a) Este func,tia
*i,
Fief :I+ Q, ofunclieconvexi'

z e l+
Si se arate ci Pentru orice 5 Y'
'
triunghi ABC
Az. sa se arate c[ ir' orice
*.loc relafia:
incflt f
S[ se determine a e Q' astfel

s[ admiti 3 = -1 Punct de inflexiune'
298
sinA+sinB+sinC
t
sunt
3J5
2'
cu ax

Functii Derivabile 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Functii Derivabile 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

reapta

punct de intoarcere al funcfiei

Elemente de analizd matematici o

Agadar, f este continul

fu'(o)= lim vx = Iim* = +*.

Fie functia numericd f : D -+ le.

Punctul Mo (*0, f (xo))et9, se numegte punct unghiular al graficului

Reprezentati qi alte situafii in care apar.puncte unghiulare.

Elemente de analizd matematicd

ci punctul Xo = 0 este punct unghiular aI functiei:

sunt semitangente in stanga, respectiv in dreapta, in origine, (figura 6).

I Fie functia numericd f :f.l -+ re.

Elemente de analizd matematici

Sd se arate c[ punctul Xo = 0 este punct de inflexiune pentru functiile:

a) Pentru funclia f avem: l55rf(*)

Aqadar, f este continui in xo = g qi are derivata

ea sE a.raLe ca runctta f !Lr_+,L afe ll

derivati in punctul specificat, pre- ll

E2. Sa se studieze derivabilitatea tuncliei

,, :lra T dul":Tin-e tuncfia derivati

d r(x) = 2*, xo = -1;

d) f (x) = J;d, xo = I.i

rezulti ci xo = 0 este punct de inflexiune pentru funcfia g.

f(0) qi f,(0) =Ugr+

b) Pentru funcfia g avem: f,rgrS(")= 6 = g(0) si g'(0)=g*{ =Lr}x, =0.

E4. SA se studieze continuitatea gi deri_

Elemente de analizi matematic6

b) f(x) = x2 +x, xo = -1;

b) f(x) =-x3 +x,

E8. Se se scrie ecualia tangentei la curba

ci punctul :ro este pm

intoarcere, qtiind c6:

E10.Se se verifice daci pentru fesm

panta tangentei la gra-

ficul func,tiei f :lQ+lQ, in punctele

e) f(x) =lx+sl -2,

E9. Sn se verifice daci x = 0 este

86. Se se calculeze derivatele laterale

ui[$]i iri 'r' -i

Elemente de analizi matematicd

56' se scrie ecuafia tangentei la

determine punctele de deriva-

bilitate pentru functiile f

se studieze continuitatea gi deri-

i) f (x)= min(x3 -2,4x+to);

S[ se deterrnine a,belQastfel incdt

vabilitatea funcfiilor f in punctele

Fie funcfia f : lD -r rA, f (x) = al + h,

mine a,belQ daci f '(0)erD.

l2a+b+h(1+xs), x > o'

Elemente de analizi matematici . lll.

axa Ox un unghi obtuz? Dar in

si fie paraleli cu axa

care taagenta este paraleli cu dreapta

admite tangenta de ecuatie y

AlS.Tangenta la graficul functiei

,ii7"Se se verifice daci punctele sp+r

se determine punctele graficulu-i

[oxz+px +4,xe(e, +o)'

AlE. Sn se deterrnine a, be Dpentr.u c;r,

donatele punctului de tangenti gi

A14.S[ se precizeze daci existd puncte

A19.Si se deterrnine punctele de intc e

(") ,, (+h)" { _,, cl*'-,h+clx.-,h2 +...+hn

Func{ia f : (0, +"o) -+ D, f () = ', , u lp este derivabild

=r,=V. S" obtine:

- (32 lnx)'+(xG)'= (12)'In x + x2 (tn)'(x) + 'J+o(J*