Sunteți pe pagina 1din 28

Adjectivul

1 Clasificare
Adjective:
de clasa I cu trei terminatii: bonus, -a, -um (delinarea I si a II-a)
de clasa a II-a : - cu trei terminatii: celeber, -bris, - bre
- cu doua terminatii: illustris, -e
- cu o terminatie: felic, felicis
Toate adjectivele de clasa a II-a se delcina dupa delcinarea a III-a parisilabila
cu ablatoivul singular i.
2 Gradele de compartatie
o Pozitiv
o Comparativ: -ior, -ius
o Superlativ: -isssimus, -a, -um
3 Comparatia neregulata
bonus, malus, magnus, parvus, multi;
adjectivele terminate in er formeaza superlativul cu rimus, -a, -um
la prima forma a adjectivului : pulcher + rimus = pulcherrimus, - a,
-um;
adjectivele: facilis, dificilis, similis, dissimilis, gracilis (delicat),
humilis (umil) formeaza superlativul adaugand la tema adjectivului
limis, -a, -um: facillimus, -a, -um
adjectivele terminate in : -eus, -ius, -uus formeaza:
comparativul : magis + adjectivul
superlativul: maxime + adjectivul
Ex: strenuus (harnic): - comp.: magis stremus; superlt.: maxime
strenuus
4 Complementul comparativului si superlativului
o Comparativului complementul ce urmeaza dupa un adjectiv la
comparativ se exprima prin: quam + N; ablativ.
o Superlativului complementu ce urmeaza dupa un adjectiv la
superlativ se exprima prin: genitiv partitiv; inter + acuzativ; ex +
ablativ

Pronumele
1. Pronumele personal

2. Pronumele reflexiv
3. Pronumele posesiv
4. Pronumele demonstrativ
5. Pronumele relativ
6. Pronumele interogativ
7. Pronumele nehotarat

1. Pronumele personal
- persoana I: -sg: ego
-pl: nos
-persoana a II-a: -sg: tu
-pl: vos
-persoana a III-a: se (reflexiv) sau is (demonstrativ)

Ego

Tu

N.

ego = eu

G.

mei = de mine

tui = de tine

D.

mihi = mie

tibi = tie

Ac. me = pe mine
Abl. me (-cum) = despre mine/cu mine
V.

tu = tu

te = pe tine
te (-cum) = despre tine/cu tine
tu! = tu!

Nos

Vos

N.

nos = noi

vos = voi

G.

nostri = de noi

vestri = de voi

nostrum = dintre noi

vestrum = dintre voi

nobis = noua

vobis = voua

Ac. nos = pe noi

vos = pe voi

Abl. nobis (-cum) =despre noi/cu noi

vobis (-cum) = despre voi/ cu voi

V.

vos! = voi!

D.

2. Pronumele reflexiv: -se


N.

G.

sui = de sine

D.

sibi = siesi

Ac. se = pe sine
Abl. se (-cum) = despre sine/ cu sine

3. Pronumele posesiv
Sg.

Pl.

Pers. I: meus, -a, -um = al meu

noster, -tra, -trum = al nostru

Pers. a II-a: tuus, -a, -um = al tau

vester, -tra, -trum = al vostru

Pers. a III-a: suus, -a, -um = al sau

sui, -ae, -a = al lor

4. Pronumele demonstrativ
A. Pronumele demonstrativ de apropiere:

a) hic, haec, hoc acesta (de langa persona I)


Sg.

Pl.

N.

hic, haec, hoc

hi, hae, haec

G.

huius

horum, harum, horum

D.

huic

his

Ac. hunc, hanc, hoc

hos, has, haec

Abl. hoc, hac, hoc

his

b) iste, ista, istud acesta (de langa persoana a II-a)


Sg.

Pl.

N.

iste, ista, istud

isti, istae, ista

G.

istius

istorum, istarum, istorum

D.

isti

istis

Ac. istum, istam, istud

istos, istas, ista

Abl. isto, ista, isto

istis

c) is, ea, is acesta (de langa persoana a III-a)


Sg.

Pl.

N.

is, ea, is

ei (ii), eae, ea

G.

eius

eorum, earum, eorum

D.

ei

eis (is)

Ac. eum, eam, id


Abl. eo, ea, eo

eos, eas, ea
eis (is)

B. Pronumele demonstrativ de departare:


-ille, illa, illud - acela, aceea
Sg.

Pl.

N.

ille, illa, illud

illi, illae, illa

G.

illius

illorum, illarum, illorum

D.

illi

illis

Ac. illum, illam, illud

illos, illas, illa

Abl. illo, illa, illo

illis

C. Pronumele demonstrativ de identitate


-idem, eadem, idem acelas, aceasi
Sg.

Pl.

N.

idem, eadem, idem

eidem, eadem, eadem

G.

eiusdem

eorundem, earundem, eorundem

D.

eidem

eisdem

Ac. eundem, eandem, idem

eosdem, easdem, eadem

Abl. eodem, eadem, eodem

eisdem

D. Pronumele de intarire
-ipse, ipsam ipsum insusi, insasi
Sg.

Pl.

N.

ipse, ipsa, ipsum = el insusi

G.

ipsius = al lui insusi

D.

ipsi = lui insusi

ipsi, ipsae, ipsa = ei insasi


ipsorum, ipsarum, ipsorum = ale lor insasi
ipsis = lor insusi

Ac. ipsum, ipsam, ipsum = pe el insusi ipsos, ipsas, ipsa = pe ei insasi


Abl. ipso, ipsa, ipso

ipsis = despre ei insasi

5. Pronumele relativ

Pronumele relativ in fraza are rol de element de relatie. In propozitia pe care o


introduce are functie sintactica.
qui, quae, quod
Sg.
N.

Pl.

qui, quae, quod = care

qui, quae, quae = care

G. cuius = al caruia
carora

quorum, quarum, quorum = ale

D.

quibus = carora

cui = caruia

Ac. quem, quam, quod = pe care

quos, quas, quae = pe care

Abl. quo, qua, quo = despre care

quibus = despre care

Verbul tema prezentului


Diateza activa
Conjugarea:
I: laudo, -are
a II-a: video, -ere
a III-a: -consonanitica: dico, -ere
-vocalica: facio, -ere
a IV-a: audio, -ire
Tema prezentului se obtine inlaturand re de la a doua forma a verbului
Modurile personale:
Indicativ: -prezent: -o, -s, -t, -mus, -tis, -nt
-imperfect: -ba- + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt
-viitor: - conjugarea I si a II-a : -bo, -bis, -bit, -bimus, -bitis, -bunt
- conjugarea a III-a si a IV-a : -am, -es, -et, -emus, -etis,
-ent
Conjuntivul: -prezent: -conjugarea I (+R): -em, -es, -et, -emus, -etis, -ent

-conjucagrea a II-a (+T), a III-a (+R), a IV-a (+T):


-am, -as, -at, -amus, -atis, -ant
-imperfect: a doua forma a verbului + desinetele de imperfect
Imperativul: -prezent - persoana a II-a: -sg: tema prezentului (dic, duc, fac)
-pl: tema prezentului +te
Modurile nepesonale:
1. Infinitiv prezent: a doua forma a verbului
2. Gerunziu: tema prezentului + -nd + terminatiile delcinarfii a II-a singular
(nu are nominativ)
3. Gerundiv: tema prezentului + -nd + terminatiile unui adjectiv de clasa I
(dincendus, -a, -um, = care trebuie spus, care va fi spus)
4. Participiul prezent: tema prezentului + ns,-ntis (declinarea a III-a
parisilabica)

Diateza pasiva
Pentru a conjunga un verb la diateza pasiva la modurile si timpurile derivate
din tema prezentului, se inlocuiesc desinentele active cu cele pasive: -r, -ris, -tur,
-mur, - mini, -ntur.
1. Indicativ: -prezent
-viitor
-imperfect
2. Conjungtiv: -prezent
-imperfect
3. Inifinitivul: tema prezetului + -ri
Exceptii:
1. Verbele de conjugarea a III-a, indicativ prezent, persoana a II-a, sg.
duco, -ere: duc +ris = ducires
2. Verbele de conjugarea I si a II-a, indicativ viitor, persoana a II-a, sg.
laudo, -are: laudabi +ris = laudaberis
3. Verbele de conjugarea a III-a, infinitivul prezent
lego, -ere: legi

Verbul Tema perfectului


Diateza activa
Tema perfectului se obtine prin inlaturarea terminatiei i de la a treia forma a
verbului.
1) Indicativ: -perfect: -i, -isti, -it, -imus, -istis, -erunt
-mai mult ca perfect: -eram, -eras, -erat, -eramus, -eratis, -erant
-viitor anterior: -ero, -eris, -erit, -erimus, -eritis, -erunt
2) Conjunctiv: -perfect: -erim, -eris, -erit, erimus, -eritis, -erint
-mai mult ca perfect: -issem, -isses, -isset, -isssemus, -issetis,
-issent
3) Infinitivul perfect: -isse

Verbul Tema supinului: moduri si


timpuri derivate
Ex: laudo, -are, -avi, -atum
Tema supinului se obtine prin inlaturarea terminatiei um de la a 4-a forma a
verbului (ex: laudat)
1. Supinul este un substantiv verbal ce are 2 cazuri: acuzativ si ablativ.
Ac.: a 4-a forma a verbului (ex: laudatum = ca sa laud)
Abl.: ex: laudatu = de laudat
2. Participiu viitor activ: tema supinului + -urus, -a, -um; -uri, -ae, -a (ex:
laudaturus, -a, -um; laudaturi, -ae, -a)
3. Infinitibul viitor activ: tema supinului + -urum, -am, -um; -uros, -as, -a +
esse (laudaturum, -am, -um; laudaturos, -as, -a = ca va lauda; ca vor lauda)
4. Infinitivul viitor pasiv: a 4-a forma a verbului + iri (ex: laudatum iri = ca va
fi laudat, ca vor fi laudati)

5. Participiul perfect pasiv: tema supinului + -us, -a, -um; -i, -ae, -a (ex:
laudatus, -a, -um; laudati, -ae, -a = laudat; laudati)
6. Infinitivul perfect pasiv: tema supinului + -um, -am, -um; -os, -as, -a + esse
(ex: laudatum, -am, -um; laudatos, -as, -a + esse = ca a fost laudat; ca au fost
laudati)

Diateza pasiva timpuri trecute


Aceste timpuri sunt echivalente cu cele formate de la tema perfectului in cadrul
diatezei active. Timpurile trecute ale diatezei pasive sunt compuse din participiul
perfect pasiv al verbului de conjugat si forme ale verbului esse derivate din tema
prezentuluil.
1. Indicativ: -perfect
-mai mult ca perfect
-viitor anterio
2. Conjungtiv: -perfect
-mai mult ca perfect
3. Infinitiv perfect
1) a) Indicativul perfect
amo, -are, -avi, -atum
-amatus, -a, -um + sum, es, est (eu am fost iubit)
-amati, -ae, -a + sumus, estis, sunt (noi am fost iubiti)
b) Indicativ mai mult ca perfect
-amatus, -a, -um + eram, eras, erat (eu fusesem iubit)
-amati, -ae, -a + eramus, eratis, erant (noi fusesem iubiti)
c) Indicativ viitor anterior
-amatus, -a, -um + ero, eris, erit (eu voi fi fost iubit)
-amati, -ae, -a + erimus, eritis, erunt (noi vom fi fost iubiti)

2) a) Conjungtiv perfect
-amatus, -a, -um + sim, sis, sit = eu sa fi fost iubit
-amati, -ae, -a + simus, sitis, sint = noi sa fi fost iubiti
b) Conjungtiv mai mult ca perfect
-amatus, -a, -um + essem, esses, esset = eu sa fi fost iubit
-amati, -ae, -a + essemus, essetis, essent = noi sa fi fost iubiti
3) Infinitivul perfect pasiv
-amatum, -am, -um + esse = ca a fost iubit
-amatos, -as, -a +esse = ca a fost iubit

Sintaxa cazurilor
1.Sintaxa nominativului
Subiect: Romulus Romam condit.
Nume predicativ: Conditor Romae Romulus fuit.
Apozitie un atribut subtantival care in latina se afla in acelas caz cu
substanticul determinat : Romulus, conditor Romae, frater Remi fuit.

2.Sintaxa genitivului
Atribut
a) Genitiv posesiv : Liber amici.
b) Genitiv calitativ: homo magnae virtutes
c) Genitiv explicativ: urbs Romae
d) Gentivit partitiv exprima intregul de unde se ia o parte: pars
puerorum
e) Genitiv subiectiv exprima subiectul unei actiuni exprimate de un
subtantiv verbal: amor patris

f) Genitiv obiectiv exprima obiectul unei actiuni exprimate de un


subtantic verbal: amor patriae
Complement cerut de:
a) adjective care exprima:
-dorinta: cupidus (dornic), avidus (lacom)
-amintirea, uitarea: memor (care isi aminteste), immemor (care uita)
-priceperea: peritus (priceput la)
-abundenta: copiosus, plenus (plin)
-lipsa: inanis (lipsit de)
b) verbe care exprima:
-amintirea, uitarea: memini (imi amintesc), obivisci (uit)
-acuzarea, condamnarea: accuso (acuz), damno (condamn)
c) participii cu valoare adjectivala: appetens (doritor), patiens (rabdator)

3.Sintaxa dativului
Complement indirect cerut de:
I. Verbe:
a. Dativ de atribuire cerut de: dare (a da), mitere (atrimite)
b. Dativ cerut de verbele intranzitive in romana, dar tranzitive in latina:
suadere (a sfatui), persuadere (a convinge), studere (a se ocupa cu),
ignoscere (a ierta)
c. Dativ cerut de verbe compuse cu prepozitiile: ad-, ante-, antes-, cum-,
in-, inter-, prae-, sub-, super- (ex.: anteponere = a prefera).
d. Dativul interesului sau al pagubei (comodi vel incomodi) exprima
persoana in interesul sau in paguba careia se realizeaza actiunea: Non
scholae, sed vitae discimus. = Noi invatam nu pentru scoala, ci pentru
viata.
e. Dativil final exprima scopul actiunii.
f. Dativul posesiv: sum pro Habeo = verbul a fi in locul verbului a
avea exprima persoana careia ii apartine ceva; se foloseste verbul
esse si posesorul in cazul dativ in locul verbului habere si posesorul in
nominativ.
II. Adjective:

bunavointa sau dusmania: amicus (prietenos), iminicus (dusmanos),


molestus (daunator), infesus (ostil)
asemanarea sau deosebirea: similis (asemanator), dissimilis
(neasamantor, diferit)
apropierea sau departarea: vicinus (vecin), finitimus (invecinat),
propinquus (apropiat, inrudit), proximus (cel mai apropiat)
folosul sau paguba: utilis (folositor), inutilis (nefolositor), noxius
(vatamanator)

4.Sintaxa acuzativului
Complement direct cerut de:
i. Verbe tranzitive in romana si latina: mitere, dare.
ii. Verbe tranzitive in latina, dar intrazitive in romana: timere, metuere (a
se teme), cavere (a se pazi), vitare, evitare (a evita), fugere, effugere
( a fugi de).
iii. Verbe care admit un dublu coplement direct (unul al persoanei si altul
al obiectului): rogare, poseere, orare ( a cere), docere (a invata pe
cineva), vocare (a chema).
iv. Verbe care cer un complement intern (obiect intern), ce este exprimat
printr-un subtantiv care are aceias radacina cu verbul: somnium
somniare (a visa un vis) valoare stilistica
Complement circumstantial:
1) De loc:
directia: quo? (incotro?) substantive comune si nume de tari:
in, ad, apud + Ac.
-nume de orase + domus (casa), humus
(pamant), rus (tara): Ac.
Spatiul strabatut: qua? (pe unde?) per + Ac.
2) De timp:
durata: quandium? (cat timp?) Ac.
Momentul actiunii: quando? (cand?): ante, post + Ac. (ex.: ante
meridium, post meridium)
3) De cauza ob metum (din cauza fricii), de mod per vim (prin
forta), instrumenrtal per exploratores (prin iscoade)
Subiect in completiva infinitivala

5. Sintaza ablativului
A. Cu rol de complement circumstantial, ablativul poate exprima:
Complement circumstantial de loc
Ablativul separativ (al punctului de plecare) indica locul unde
porneste actiunea exprimata de verb. (unde? = pe unde?).
Subtantivele comune si numele de tari sunt precedate de
prepozitiile ab, ex; numele de orase si domus, humus, rus, se
folosesc in ablativ fara prepozitie.
Caesat e castris egressus est.
Cezar a iesit din tabara.

Ablativul locativ arata locul unde se petrece actiunea, starea


pe loc (ubi? = unde?). Substantivele comune si numele de tari se
folosesc in ablativ precedate de prepozitia in; numele de orase si
substantivele care denumesc idea de loc (loco, parte, regione( se
folosesc fara prepozitie.
In urbe sum.
Sunt in oras
Complementul circumstantia de loc este exprimat in cazul
numelor de orase de declinarea I si a II-a singular si al
substantivelor domus, humus, rus, prin locativ (vechi caz indoeuropean, cu desintentele ae la declinarea I si i la declinarea a
II-a si a III-a)
Caesar Romae manebit.
Cezar va ramane la Roma.
Ablativul porosecutiv raspunde la intrebarea qua? = pe unde?
si exprima idea de strabatere. Se foloseste ablativul fara
prepozitie,
Caesar flumen vado transit.
Cezar trece fluviul prin vad.
Complementul circumstantial de timp exprima momentul cand se
petrece actiunea; raspunde la intrebarea quando? = cand?. Se foloseste
ablativul cu prepozitie (in), cu exceptia subtantivuvelor care vor
exprima notiunea de timp (tempore, die, luce)

In puentatia Germani labori studebant.


In copilarie, germani se ocupau cu munca.
Complementul circumstantial de cauza arata motivul actiunii
indicate de verb poate fi exprimat prin ablativ cu sau fara prepozitie,
Miles ex vulneribus perivit.
Soldatul a murit din cauza ranilor.
Complementul circumstantia de mod arata modul in care se
desfasoara actiunea verbala. Se poate exprima cu sau fara prepozitie
(cum, sine)
Germnai magna audacia in bello contendunt.
Germanii upta in razboi cu mare curaj.
Ablatiul instrumental indica instrumentul prin care se realizeaza
actiunea verbului.
Ablativul instrumental propriu-zis este exprimat prin ablativ fara
prepozitie (cand mijlocitorul este o persoana, se foloseste cazul
acuzativ precedat de prepozitia per)
Milites gladiis pugnant.
Soldatii lupta cu sabiile.
Ablativul instrumental cerut de verbe: utor = ma folosesc, fruor
= ma bucur, vescor ma hranesc.
Germani rhenonum tegumentis utontur.
Germanii se folosesc de vesminte din piele de ren.
Ablativul sociativ arata fiinta sau lucrurl care insotesc
subiectul sau complementu la savarsirea actiunii verbale. Se
exprima prin ablativ precedat de prepozitia cum.
Dux cum bis legatis venit.
Comandatul a venit vu acesti soli.
Ablativul originii s-a format din ablativul separativ; arata familia,
ranful, originea cuiva, fiind cerut de verbele: nascor, orior = a se naste
sau participiile natus, ortus = nascut.
Hic nobili genere natusest.
Acesta s-a nascut intr-un neam nobil.
B. Complementul de agent ( subiect logic) este cerut de verbele la diateza
pasiva. Cand agentul este o fiinta, se exprima prin ablativul precedat de
prepozitiile a, ab; cand agentul este un, se foloseste ablativul fara
prepozitue.
Milites a Cesare laudantur.
Soldatii sunt laudati de Cezar.

C. Ablativul complementului al comparativului si superlativului este cerut


de adjectivele la comparativ sau superlativ.
Germanii Gallis fortoves sunt.
Germanii sunt mai puternici decat Gali.
D. Ablativul subiect al ablativului absolut.

Sintaxa frazei
Fraza este alcatuita din doua sau mai multe propozitii, dintre care obligatoriu
o propozite principala (fraza = propozitie princapala + propozitie subordonata).
Raporturile dintr-o fraza pot fi:
-raporturi de coordonare
-raporturi de subordonare
1. Raportul de coordonare se stabileste intre doua propozitii principale sau
doua propozitii subordonate.
Raportul de coordonare se realizeaza prin:
a) juxtapunere (virgula)
b) prin conjungtii coordonatoare
-conjunctii copulative: et, atque, -que (enclitic) = si; nec, ne que = si nu,
nici
-conjungtii disjungtive: aut, vel, sive = sau, ori, fie
-conjungtii adversative: at, autem, sed = insa, dar
-conjungtii conclusive: ergo, igitur = asadar, deci
-conjungtii explicative: nam, enim = caci
2. Raport de subordonare se stabileste intre o propozitie subordonata si
regenta ei (propozitia de care depinde o subordonata; ea poate fi principala sau
subordonata)
Propozitiile subornodate:
a) Propozitiile participiale: -relative
-absolute
b) Propozitiile relative: -atributive

-circumstantiale
c) Propozitiile completive: -infintivala
-conjungtivala
-interogativa indirecta
- cu conjunctia quod
d) Porpoztiile circumstantiale: -temporala
-comparativa (modala)
-cauzala
-finala
-concesiva
-conditionala
-consecutiva

I. Propozitiile participiale
Trasaturi: -predicatul este la modul participiu
-nu au element de relatie
-au valuare circumstantiala sau atributiva
-sunt de 2 feluri: relative si absolute
In limba latina, propozitiile participiale constituie o alta modalitate de
exprimare a propozitiilor circumstantiale: temporala, cauzala, concesiva,
conditionala.
Participiul: -prezent: tema prezentului + -ns (N), -ntis (G); ex: dicens, dicentis
( conjugarea a 3-a parisilabica)
-perfect: tema supinului + -us, -a, -um; -i, -ae, -a
1. Prarticipiala relativa

O subordonata circumstantiala poate fi inlocuita printr-o participiala relativa


cand subiectul ei se regaseste in regenta, ca subiect sau cu alta functie sintactica.
Inlocuirea se face astfel:
a) Conjungtia subordonatei se inlatura
b) Predicatul va sta la modul participiu prezent (pentru diateza activa) sau
perfect (pentri diateza pasiva), acordat cu elementul din regenta pe care il
determina
c) Celelalte parti de propozitie raman neschimbate
Traducerea participiale:
A. Cu un verb la modul gerunziu, diateza activa (pentru participiu prezent)
sau diateza pasiva (pentru participiu perfect)
B. Printr-o circumstantiala cauzala, concesiva, conditionala, temporala sau o
propozitie atributiva
2. Participiala absoluta (ablativ absolut)
Cand subiectul unei circumstantiale (concesiva, cauzala, conditionala,
temporala) nu se regaseste in regenta, subordonata poate fi inlocuita printr-o
participiala absoluta.
Inlocuirea:
a) Elementul de relatie se inlatura
b) Subiectul, atributul sau si numele predicativ vor sta in cazul ablativ
c) Predicatul va fi la modul participiu prezent sau perfect, acordat cu
subiectul, deci in cazul ablativ
Traducerea:
A. Printr-un verb la gerunziu, diateza activa (participiu prezent) si diateza
pasiva (participiu perfect)
B. Printr-o circumstantiala
C. Printr-un substantiv din familia lexicala a verbului, precedat de o
prepozitie: dupa, sub, in timpul, din cauza, si urmat de subiectul
subordonatei in cazul genitiv

II.Propozitia relativa
Este o propozitie subordonata care se introduce prin:

a) pronumele relativ: qui, quae, quod


b) adverbul relativ: ubi (unde), quo (incotro), qua (pe unde), unde (de unde),
quando (cand)
Propozitia relativa este de 2 feluri:
1) Atributiva (reala/determinativa) + indicativ
Ex: Romulus urbem1/ quam condit2/ Romam vocat1/.
Romulus numeste orasul pe care il intemeiaza Roma.
2) Circumstantiala (finala, consecutiva, cauzala, conditionala, concesiva) de
introduce prin acelas element de relatie, dar predicatil acesteia va fi la modul
conjungtiv.
Ex: Milites venerunt1/ qui auxilium darent.2/
Soldatii au venit ca sa dea ajutor./ Au venit soldatii care sa dea ajutor.

IV. Completiva conjungtivala


Verbe regente

Conjungtii

Modul verbului

-a cere, a ruga: oro, peto, rogo etc.


-a indemna: hortor, moneo, suadeo, etc.

ut = sa, ca sa
ne = sa nu

- a porunci: impero etc.


-a hotari: decerno, statuo etc.

ut non

-a se teme: metuo, timeo etc.

ut ne

-a permite: concedo, permitto, sino etc.


-a vrea, a dori: cupio, malo, nolo, opto
-a opri/impiedica: impedio, opso, retineo

= ca nu

ne non
quin = ca

Conjungtivul

quominus = ca

-a se intampla: accidit, evenit, fit etc.


-verbe si expresii impersonale: licet, mos
est, proper est, verum est etc.
(dupa ultimele doua categorii de verbe
conjungtivala are rol de subiect)

(dupa verbele
regente cu forma
negativa sau dupa
verbele de
obstacol/indoiala)

V. Completiva interogativa indirecta


Elemente de relatie

Pronume
interogative

Pronume
nehotarate

Adverbe
interogative

Particule interogative

quis, quid

quiquis

ubi unde

simple

duble

qui, quae

aliquis

quo incotro

an daca

utrum...an

quod

quisnam

quantum cat de

-ne daca

-ne...an

care?

etc.

unde de unde

nonne oare
nu

-...an

cine, ce?

quomodo cum

-...ne

num oare

care, ce?

Modul verbului: Conjungtivul

Ceruta de verbe regente ce exprima

Conjungtia

-evenimente: accidit, evenit, fit

Quod

-adaos/omitere: addo, omitto

ca

Modul verbului

Indicativ

-sentimente: dolceo, qaudeo,


indignor

VI. Completiva cu quod

Sintaxa gerunziala
Sintaxa gerunziala este o expresie alcatuita dintr-un verb la modul gerunziu si
un complement direct. Gerunziu: tema prezentului + -nd + terminatiile declinarii
a II-a, singular.

G.: legendi libros (cauza) = de a citi carti


D.: legendo libros = spre a citi carti
Ac.: (ad) legendum libros = pentru a citi carti
Abl.: legendo libros = citind carti

Sintaxa gerundivala
Gerundiv: tema prezentului + -nd + terminatiile adjectivului de clasa I
Legendus, -a, -um (care trebuie citit/ care va fi citit)
Inlocuirea sintagmei gerunziale cu sintagma gerundivala se face astfel:
1. Complementul direct i-a cazul gerunziului.
2. Gerunziul se transforma in gerundiv si se acorda in gen, nr si caz cu
complementul transformat.
G.: librorum legendorum (cauza) = ale cartile care vor fi citite
D.: libris legendis = cartilor care vor fi citite
Ac. libros legendos = pe cartile care vor fi citite
Abl. libris legendis = despre cartile care vor fi citit/ca sa citeasca niste carti

Concordanta timpurilor
(Consecutio temporum)

Este o relatie ce se stabileste intre predicatul la modul conjungtiv din


subordonata si predicatul propozitiei regente.
Timp regenta

1. Prezent/viitor

Actiune/raport

NVT subordonata

a) simultaneitate ->

Conjungtiv prezent

b) anterioritate ->

Conjungtiv perfect

c) posterioritate->

Conjungtiv prezent al
perifrazicii active

a) simultaneitate ->

Conjungtiv imperfect

2.Trecut (pefect,
b) anterioritate ->
imperfect, m.m.c.p)
c) posterioritate->

Conjungtiv m.m.c.p
Conjungtiv perfect al
perifrazicii active

Propozitia conditionala
Exprima o conditie de indeplinirea careia depinde realizarea actiunii din
regenta. Aceasta se introduce prin:
si (daca)
si non, sin, ni (daca nu)
dum, dummodo + conjungtiv (numai daca, numai sa)
Actiunea din conditionala poate fi:
a) Reala -> Indicativ:
b) Posibila -> Conjunctiv: - prezent => actiune simultana
- perfect => actiune anterioara
c) Ireala -> Conjungtiv: - imperfect => actiune simultana
- mai mult ca perfect => actiune anterioara
Alte modalitati de redare a conditionalei:
1. Participiala absoluta

2. Relativa circumstantiala cu valoara conditionala

Supordonata comparativa
Arata modul in care se realizeaza actiunea din regenta in comparatie cu cea
din subordonata.
Adverbe corelative in
regenta

ita, sic = asa

Conjungtii

Modul verbului

ut, sicut, velut, quomodo,


quemadmodum = cum,
precum, dupa cum

talis = asa, astfel de

qualis = precum

tantus = atat, atat de mare

quantus = cat, cat de mare

tantum, tanto = pe atat

quantum, quanto = pe cat

tot= atat, atati

Indicativul
-comparativa reala-

quot = cat, cati


ut si, velut si, quasi = ca si
Conjungtiv
cum
-comparativa irealaquam = decat

Indicativ sau
conjungtiv

Propozitia concesiva
Exprima o piedica in ciuda careia se realizeaza actiunea din regenta.
Adverbele corelative din regenta sunt: tamen (totusi), at (dar), certe (cu
siguranta).
Se introduce prin conjunctiile:
a) quamquam + indicativ = desi, cu toate ca, macar ca
b) etsi, etiamsi, tametsi + indicativ, conjungtiv = ---||--c) ut (ne), cum, quamvis, licer + conjunguiv = ---||---

In toate subordonate contruite cu modul conjungtiv se aplica concordanta


timpului. Alte modalitat de redare a concesivei sunt:
1. Participiala absoluta
2. Participiala relativa
3. Relativa circumstantiala

Propozitia Temporala
1. Actiune anterioara:
ut primum, ubi primum, cum primum + indicativ = de indata ce
postquam + indicativ = dupa ce
cum + conjungtivul m.m.c.p = dupa ce
2. Actiune simultana:
ut, ubi, cum + indicativul = cand
dum, donec, quoad + indicativul = in timp ce
cum + conjungtivul imperfect = pe cand
3. Actiune posterioara:
antequam, priusquam + indicativ/conjungtiv = inainte de a, inainte sa
dum, donec, quam + conjungtiv = pana cand, pana sa
Alte modalitati de redare a temporalei:
1. Participiala absoluta
2. Participiala relativa

Propozitia finala
Finala exprima scopul actiunii din regenta. In limba latina e introdusa prin
conjungtiile:
1. ut = sa, ca sa

2. ne = sa nu, ca sa nu
3. quo cand exista un adverb sau adjectiv la comparativ

| + conjungtiv
|

Alte modalitati de redare a finalei:


1. Relativa circumstantiala
2. Sintagme gerunziale si gerundivale
3. Supinul si Participiu viitor activ (dupa verbe de miscare)

Propozitia cauzala
Adverbe corelative in regenta:
eo, ideo, propterea = de aceea
ob eam rem, ob eam causam, qua de causa = de aceasta cauza
Se introduce prin conjungtiile:
quod, quia, quoniam = deoarece, fiidnca, pentru ca
+ indicativ (actiune reala)
+ conjungtiv (actiune ireala, posibila)
cum = ---||--- +conjungtiv
Inlocuirea cauzalei:
1. Participiala absoluta
2. Participiala relativa
3. Relativa circumstantiala

Propozitia consecutiva
Exprima consecinta, urmarea unei actiuni prin regenta.
Adverbe corelative in regenta:
tam, adeo, ita, sic = asa, atat astfel
talism tale = asemenea
tantus, -a, -um = atat de mare

Conjungtii:
ut= incat
ut not= incat sa nu
Modul verbului Conjungtiv; Substituirea subordonatei consecutive - relativa
circumstantiala

Valorile conjungtiilor ut si cum


1.Valorile lui ut:
a) Indicatic: - comparativ: cum, dupa cum
- temporal: cand, indata ce
b) Conjunctiv: - completiv: sa
- concesiv: desi
- final: ca sa
- consecutiv: incat
2. Valorile conjunctiei cum:
a) Indicativ: - temporal: cand
b) Conjungtiv: - temporal: pe cand (imperfect), dupa ce (m.m.c.p)
- cauzal: fiindca
- concesiv: desi, cu toate ca

Varia dicta
1. Nota bene = Noteaza bine, Nu uita! (o informatie sau o explicatie importanta)
2. stricto senso = in sens restrans
3. post scriptum = dupa scriere, text adaugat la o scrisoare dupa iscalitura
4. proximo = cat mai curand, la un termen foarte apropiat
5. uti, non abuti = sa te folosesti de ceva, dar sa nu abuzezi

6. acta, non verba = fapte, nu vorbe


7. in memoriam = in amintire, spre amintire
8. grammatici certant = invatatii inca mai discuta (asupra unei probleme)
9. tale quale = asa cum este in realitate
10. exempli gratia = de exemplu, de pilda
11. non multa, sed multum = nu multe, ci mult
12. festina lente = grabeste-te incet
13. honoris causa = pentru onoare, in semn de onoare, de respect
14. ante/post meridiam = inainte de/ dupa. Amiaza
15. per fas et nefas = pe cai drepte si nedrepte
16. pauca, sed bona = lucruri putine, dar bune
17. In vino veritas! = Adevarul este in vin (Omul, la bautura, spune adevarul)
18. nec plus ultra = (nu exista) nimic mai bun, unic
19. mea culpa = din vina mea
20. cum grano salis = cu un pic de sare, cu un strop de haz, de umor
21. Rasa avis in terris = Pasare rara pe pamant (fiinta cu insusiri deosebite sau
lucruri intalnire foarte rar)
22. aequo animo = cu sufet echilibrat, cu hotarare
23. sictur, ad astra = astfel se ajunge la stele, la realizari marete
24. inter canem et lupum = prins itre caine si lui (intre ciocan si nicovala)
25. manu propria = cu mana proprie, autentic
26. lapsus linguae = greseala de pronuntie
27. more maiorum = dupa obiceiuri stramosilor
28. verba volant, scripta manent = cuvintele zboara, cele scrise raman
29. curriculum vitae = cursul vietii, rezumat al activitatii (proprii cel mai adesea)

30. fama volat = zvonul zboara, se transmite din gura in gura