Sunteți pe pagina 1din 8

Epoca antica.

Relatia de interdependenta dintre dezvoltarea socialeconomica a grecilor in perioada arhaica si colonizarea greaca
800 i.e n- 490 i.e.n.
Deposedarea unui numar mare de personae, aparitia unor tensiuni
sociale violente; descompunerea sistemului de proprietate centrat in
jurul gospodariei casnice; cresterea numarului indivizilor lipsiti de
resurse de mentinere au fortat statul sa-si assume sarcina problemei
agrare prin organizarea fenomenului colonizarii prin introducerea
ostracizarii- exilul pe 10 ani de catre Clistene. Intre 750 i. H si 550 i. H
(sec 8-6) s-a desfasurat ampla colonizare a tarmurilor Marii Mediterane
si a Marii negre, iar principalele metropole au fost Atena, Sparta etc.
Prin intermediul marii colonizari grecesti , arealul lumii si civilizatiei
elenice au sporit foarte multe , cu influiente benefice atit pentru greci ,
cit si pentru populatiile locale, intemeierea noilor colonii, fiind si un
mijloc de a stinge conflictele interne din diferite metropole.
*Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre rzboaiele
macedonene i rspndirea elenismului.
Prin cuceririle sale, Macedon a dschis o noua epoca si anume cea
elenistica (336-300 i. H). Odata cu armata lui in teritoriile cucerite
veneau savant, pictori, sculpoti, mestesugari ce raspindeau limba,
cultura si chiar religia greaca. Dupa destramarea Imp. Macedonian,
tarile eleniste aveau multe trasaturi commune, copiate de la modelul
Greco-macedonian: fiecare regiune era condusa de un regecu puteri
absolute, considerat zeu, astfel Egipt fiind cel mai prosper stat elenist.
Deci, elenismul a constituit un ansamblu de valori culturale religioase
ale grecilor, macedonienilor, fapt ce a determinat usoara asimilare
teritoriilo noi si ulterioara inflorire a acestora.
Demonstreaz relaia cauz-efect dintre politica intern a lui
Burebista i consolidarea statului geto-dac.
Burebista(80-44 i. H) a fost primul organizator al statului dac. El a
reusit sa uniface toate regatele in unul singur, astfel a ajuns si-n
fruntea statului dac in 80 I H. Vurebista a avut una dintre cele mai
reusite politic ice a dus si la evolutia statului geto-dac. Ele a infaptuit o
serie de reforme ca: reforma administartiva, reforma religioasa, care sa manifestat prin cresterea influientei religiei prin numirea lui Deceneu
. O alta reforma fiind cea militare, care viza component armatei de 200
mii military. Sub autoritatea sa s-au pus bazele unui regat, reusind sa

uniface formatiunile politico-militare. Astfel, politica sa interna a stat la


baza consolidarii statului geto-dac, unde Burebista a reusit sa-l ridice la
un nivel economic foarte inalt.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre romanizarea dacilor
i cel de formare a poporului i a limbii romne.
Romanizarea daciei este un process de asimilare a geto-dacilor de
catre romani. Astfel, prin oficializarea crestinismului in 313 si
raspindirea acestuia pe teritoriul dac s-a format conceptual despre
viata si afirmarea poporului ca unul cu spiritualitate inalta. Totodata un
impact deosebit il manifesta si aducerea si raspindirea limbii latine atit
official, cit si popular, ce a avut drept consecinta acceptarea si vorbirea
limbii latine de catre geto-daci, fapt sigur ce a dus la formarea unui
popor successor a romanilor.

*Demonstreaz relaia cauz-efect dintre marile migraii i


cderea Imperiului Roman de Apus.
Migratiile popoarelor barbare(sec III-VIII) sunt cele ce au cauzat
caderea Imperiului Roman. In urma primului val de migratii are loc
detronarea ultimului rege al Romei, Romulus Augustus de catre un rege
barbar. Acest lucru a dus la slabirea vietii politice si ditrugerea ordinei
interne. De asemenea, in perioada migratiilor, Imp. Roman se
confrunta cu diverse problem pe toate planurile vietii :criza
demografica devine mai evidenta dar si crestinismul este un aliat
inselator care erodeaza imperiul din interior. Astfel, in urma slabirii
vietii interioare a imperiului in perioada migratiilor, in 476 Imperiul
Roman de Apus cade.
Epoca medievala
Demonstreaz relaia de interdependen dintre dezvoltarea
oraului i evoluia socio-economic a societii medievale.
Mestesugurile si comertul nu se pot dezvolta in conditiile unor servituti
de tip feudal, care limiteaza libertatea si care presupun obligatii
material grele, astfel incit foarte curind arasenii se organizeaza in
commune, asociatii ale locuitorilor unui oras medieval (sec XI). Astfel,
aparitia oraselor lbere ca benetia a fost un factor important al

progresului social-economic si cultural al intregii societati medieval,


care la rindul sau a influientat orasele prin dezvoltarea infrastructurii,
arhitecturii si prin urmare cresterea numerica a populatiei.
Demonstreaz relaia de interdependen dintre evoluia
statelor medievale romneti i formarea instituiilor politice
ale acestora.
Intre evolutia statelor romanesti si formarea institutiilor politice exista
o strinsa legatura, intrucit pe masura organizarii politice in spatiul
romanesc are loc o dezvoltare a statului si prin urmare o necessitate a
crearii institutiilor politice care trebuie sa asiguri guvernarea statelor. In
asa sens, ca rezultat al dezvoltarii statului apare institutul domniei,
sfatul domnesc si adunarea tarii, ceea ce a asigurat o guvernare
calitativa a statului romanesc.
Demonstreaz relaia de interdependen dintre puterea
politic i biseric n societatea medieval.
In epoca medieval biserica avea nevoie de sprjinul monarhiilor pentru
extinderea influientei. Astfel, dupa acceptarea crestinismului in calitate
de religie tolerate in 313, iar apoii de stat , biserica se transforma in
forta politica stat in stat. Pentru biserica era deosebit de importanta
relatia cu puterea politica , biserica avind drept scop controlul maselor
si supunerea populatiei. Evident ca si monarhia considerate de origine
divina in evul mediu, la fel utiliza autoritatea bisericii pentru impunerea
autoritatii.
*Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre Politica extern a
Imperiului Otoman i instaurarea regimului suzeranitii
otomane n rile Romne.
Intre politica externa a Imp. Otoman si instaurarea regimului
suzeranitatii otomanein tarile Romane se atesta o strinsa
interdependenta, intrucit Imp. Otoman manifesta un interes sporit fata
de unele teritorii. Astfel instaurarea persoanelor fidele la tron,
implicarea in chestiunile interne ale tributarilor aveau drept scop
cucerirea anumitor teritorii. Evident ca tarile Romane refuzau sa
plateasca tribute Portii, ceea ce cauza invazii otomane in tarile
Romane, astfel Imperiul Otoman, gratie fiind mai putin ajutate , Imp
Otoman a reusit sa instaureze suzeranitatea.

*Demonstreaz relaia cauz-efect dintre rivalitatea


monarhiilor occidentale i crearea noii hri politice a Europei
la mijlocul secolului al XVII - ea.
Intrucit Imperiul otoman domina sudul si estul Europei, el avea drept
scop extinderea teritoriala a acestuia pina in centrul continentului. In
asa sens, mai tirziu monarhii intra in conflict cu Imperiul Otoman
intrucit nu-si puteau mentine controlul territorial, iar conflictele intre
monarhi tind sa continuie si in sec. XVII, desfasurindu-se mai tirziu in
Razboiul de 30 de ani. Acest conflict a atins punctul de culminatie cu
Pacea de la Westfalia cee ace a conturat pentru relatiile international o
noua epoca. Deci s-a creat o noua Europa in care partile ce au semnat
acest pact se angajau sa respecte suveranitatea statelor. Prin urmare
aceasta pace a cauzat cresteri teritoriale pentru Suedia si Franta, iar
asta a dus la conturarea unei noi harti europene .
Epoca moderna.
*Demonstrai relaia de interdependen dintre Marile
descoperiri geografice i evoluia mercantilismului.
In epoca moderna s-au manifestat Marile descoperiri geografice care
au contribuit la largirea teritoriilor si cea colonial. Prin urmare
expansiunea colonial a determinat largirea spatiului economic pentru
capitalul commercial, dar si deschiderea unor noi piete. Astfel, la baza
capitalismului in epoca moderna a stat mercantelismul, ce s-a
dezvoltat ca doctrina economica in ajunul marilor descoperiri
geografice, la sf sec al XV-lea. La rinsul sau mercantelismul urmarea
acumularea de bogatii, cee ace a cristalizat numeroase progrese in
plan economic( dezvoltarea industriei, manufacturilor etc.).
Demonstreaz relaia de interdependen dintre liberalism i
democratizarea vieii politice occidentale n epoca modern.
In Marea Britanie, democratia s-a extins ca urmare a raspindirii ideilor
liberale si presiunilor categoriilor de jos ale societatii. Reformele
electorale (1832,1867, 1884) largeau succesiv accesul cetatenilor la
viata politica. De asemenea, au fost legalizate si protejate miscarea
sindicatelor care solicitau reforme politice. Astfel, ideile liberale
promovate in cadrul revolutiei din 1848 au dus la democratizarea
societatii. Deci, prin intermediul Declaratiei drepturilor omului si a
cetateanului (1789), dar si cele 3 constitutii francize au enuntat si
dezvoltat numeroase principia cu character democratic.

*Determin legtura de cauzalitate dintre rivalitile rusoaustro-turce i pierderile teritoriale ale rilor Romne n
epoca modern.
Tinind cont de faptul ca in sec. XVIII- XIX Principatele Romane au fost
afectate de numeroase razboaie: ruso-turce, austro-turce etc. ceea ce
a sporit considerabil si a inrautatit problema orientala. Razboaiele s-au
desfasurat in special pe teritoriul romanesc, ce a avut drept consecinta
ocupatii militare pe un termen lung, soldindu-se cu pierderi
considerabile economice, umane si teritoriale. Astfel, in 1699 Imp
Habsburgic a anexat Transilvania, iar in 1718 Banatul si Oltenia. Prin
urmare in 1775 Principatele Romane pierde Bucovina , iar mai tirziu
conform tratatului de la Bucuresti, Imp. Rus a anexat teritoriul dintre
Prut si Nistru (Basarabia). Astfel se manifesta legatura dintre
rivalitatile ruso-austro-turce si pirderile teritoriale romanesti ce a
marcat un destin tragic pentru Romania.
Demonstreaz legtura de interdependen dintre suprimarea
autonomiei Basarabiei (1828) i intensificarea procesului de
rusificare a acesteia.
Conform tratatului de la Bucuresti, semnat la 6 mai 1812, Imp Rus a
anexat Basarabia, infaptuind pe teritoriul ei numeroase legi ce au
marcat semnificativ soarta acestui teritoriu rapit. Astfel, in 1812 s-a
instaurat regulamentul cu privire la administratia Basarabiei, care
prevedea conducerea Basarabiei de catre Cosniliul Provincial, ceea ce
a marginit utilizarea limbii romane, fiind exclusa si utilizata doar in caz
de necesitate. Prin urmare in 1818 s-a semnat regulamentul cu privire
la intemeierea ..
Iar mai tirziu in 1828 regulamentul Noul asezamint promulgat de
Nicolae I. Treptat limba romana a fost scoasa si din procesul de
invatamint cee ace a sporit considerabil procesul de rusificare.
Demonstreaz relaia de interdependen dintre politica
intern promovat de Alexandru Ioan Cuza i modernizarea
societii romneti
Al. I. Cuza (1859-1866) fiind domn al Principatelor Unite a marcat o
politica interna deosebita, astfel implementind reforma agrara (1864)
taranii fiind improprietariti in functie de loturile ce le aveau in folosinta,
deci in asa mod s-a constituit 3 categorii de gospodarii taranesti. La 8
mai 1864 s-a realizat legea electoral ce pastra caracterul cenzitar,
oferind dreptul de vot in functie de impozitul platit , sporind

considerabil atit nr. alegatorilor cit si a celor alesi. In 1860 s-a infiintat
Universitatea de la Iasi ce a pus bazele invatamintului superior. Un alt
aspect esential in politica lui Al I Cuza a fost Codul Civil si penal (1865)
prin care promoveaza libertatile si drepturile cetatenilor, astfel cauzind
extinderea democratiei. Astfel se realizeaza legatura dintre politica
interna lui Al. I. Cuza si modernizarea societatii romanesti.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre revoluia rus din
1917 i micarea pentru autodeterminare a Basarabiei.
Revolutia rusa din 1917 viza lichidarea monarhiei absolute si inlocuirea
ei cu un guvern provizoriu. In asa sens, miscarea pentru
autodeterminare a Basarabiei este reflectata de numeroase adunari si
intruniri ale reprezentantilor populatiei, convocarea Congresului
preotilor si invatatorilor, crearea Partidului National Moldovenesc,
convocarea Congresului militar moldovenesc si constituirea Sfatului
Tarii. Evident toate actiunile intreprinse de Sfatul Tarii au reflectat
autodeterminarea nationala a intregii populatii.
Epoca contemporana
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre politica
expansionist a URSS i crearea R.A.S.S.M.
Datorita faptului ca URSS dorea sa-si restabileasca fostul Imperiu
Tarist, URSS urmarea politica expansionista ce avea la baza Programa
minima si Programa maxima. Principalul scop al URSSa fost de a
influienta si distruge Romania, astfel procesul de creare a unei noi
republici nu dadea garantie afirmarii natiunii romane, URSS urmarind
sa nelinisteasca guvernul roman si sa mentina agitatia in tara.
Totodata prin intermediul acestei republici, URSS incerca sa introduca
comunismul si sa motiveze expansiunea teritoriala, mentinind in asa
fel vie problema Basarabiei. Astfel la 12 octombrie 1924 s-a adoptat
hotarirea cu privire la formarea R.A.S.S.M.
*Demonstreaz relaia de cauz-efect dintre Noul curs a lui
F.D Roosevelt i depirea crizei economice de ctre SUA.
Intre aceste doua fenomene exista o strinsa legatura, datorita faptului
ca implimentarea Noului curs de catre Roosvelt a facilitatat
depasirea crizei economice. In asa sens, Noul curs s-a realizat in
doua etape, astfel in I etapa (1933-1935) s-a pus accent pe
redresarea economica, iar in cea de-a doua (1935-1938) s-a manifestat
activ reformele sociale, aplicindu-se anumite masuri: s-a impus

inchiderea bancilor, exportul aurului a fost interzis, devalorizarea


dolarului , micsorarea salariilor functionarilor de stat . Toate aceste
masuri, neincetat au avut drept consecinta micsorarea ratei somajului,
iar prin urmare iesirea societatii din depresiune, astfel Noul curs a
scos SUA din criza economica.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre politica
expansionist promovat de U.R.S.S. i semnarea tratatului
Molotov-Ribbentrop.
In anul 1939 ambele obiective ale politiici externe ale lui Stalin erau
atinse. Astfel, semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (1939) insemna
pentru U.R.S.S faptul ca Germania va ataca in 1941 Polonia si
implicarea Angliei si a Frantei va fi inevitabila. Respectiv URSS avea
mari sanse sa ramina inafara conflictului si va putea avea intrare
avantajoasa in razboi. Initiativa semnarii de catre URSS a Protocolului
additional secret prin care se delimitau 2 zone de influienta
demonstreaza ca politica expansionist a fost una dintre cauzele
semnarii Tratatului de neagresiune.
*Demonstreaz relaia de interdependen dintre procesul de
colectivizare a gospodriilor rneti individuale i
deportrile din 6 iulie 1949 din R.S.S. Moldoveneasc.
Fiind reocupata de sovietici in 1944, Basarabia a cunoscut un adevarat
calvar datorita instaurarii unui regim communist dur ce viza teroarea,
deportarile, colectivizarile. La 17 martie 1949 conducerea Guvernului
RSSM si comisarul securitatii au facut un demers catre I. Stalin,
solicitind permisiunea in vederea deportarilor din RSSM a chiaburilor
care nu se supun colectivizarii. Astfel, in noaptea de 5 spre 6 iulie,
operatiunea Sud a insemnat apogeul terorii, deportindu-se zeci de
mii de personae, iar numarul gospodariilor colectivizate a sporit de la
32,3 % la 72,3 %. Astfel, si-a alimentat dorinta regimul comunist,
nimicind mii de destine.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre noua mentalitate
politic i sfritul rzboiului rece.
M.Gorbaciov venit la putere in 1985, a intreprins o politica de apropiere
de Occident, astfel el a efectuat numeroase vizite in statele
occidentale, printer care si intilnirea lui cu G.Bush in 1989; a ordonat
scoaterea trupelor sovietice din Afganistan, a promovat ideile de
cooperare a unei societati deschise si a introducerea economiei de
piata, cee ace a dus la diminuarea diferentelor ideologice. Deci,

incapacitatea sistemului totalitar sovietic de a supravietui in conditiile


unei democratii pe care Gorbaciov o implimentase, a dus la
destramarea URsS si evident, la disparitia confruntarii supranumite
razboiul rece.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre micarea de
eliberare naional din a doua jumtate a anilor 80 i
proclamarea independenei Republicii Moldova.
ntre procesul de micare de eliberare naional din a doua jumtate a
anilor 80 i proclamarea independenei Republicii Moldova exist o
strns legtur, ntruct n RSSM, micarea de renatere naional
punea accente pe rentoarcerea la valorile naionale, cunoaterea
istoriei adevrate a neamului, dar i obinerea drepturilor politice.
Astfel, odat cu venirea lui M. Gorbaciov la putere, ncepe politica
perestroika i glasnosti ceea ce a contribuit la micarea naional
i n RSSM. Scopul de obinere a suveranitii a fost evideniat pentru
prima oar la 20 mai 1989, odat cu formarea Frontului Popular din
Moldova, ceea ce a contribuit la realizarea suveranitii. n aa sens,
micarea de eliberare n Basarabia a contribuit a contrinuit la
proclamarea la 27 august 1991 a Republicii Moldova.

*Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre proclamarea


suveranitii R.S.S. Moldoveneti (23 iunie 1990) i rzboiul
din Transnistria.
Cu certitudine ntre aceste doua fenomene exist o relaie de
interdependen strins, astfel n 1992 independena R. Moldova a
fost recunoscut de peste 100 de state, ceea ce a ncurajat orientarea
proeuropean a rii, dar i o dezvoltare progresist, astfel aceste
fructuase schimbri au agitat forele ruseti . Nedorind sa recunoasca
suzeranitatea R. M, Transnistria la 2 septembrie 1990 convoaca al IIlea Congres al deputatilor la care se proclama o noua republica pe
teritoriul Moldovei- Republica sovietica socialista Nistreana. Mai tirziu
in 1991 au izbucnit conflicte violente , astfel a inceput razboiul din
Transnistria. Acest conflict a fost orientat mpotriva Republicii Moldova
n mod ilegal, cauzind grave consecine, fiind i astzi un conflict
deschis.