Modele epice in

romanul din
perioada
interbelica

Prof. coord. :
Popa Monica

Elevi :
David Anca
Mantescu Ana Maria
Marin Ioana
Mircea Simona

Perioada interbelica
Perioada interbelic desemneaz
intervalul de 21 de ani ntre cele
dou rzboaie mondiale (19181939).
A fost o perioad zbuciumat n
care, n ciuda pcii aparente,
conflictele erau n stare latent.
Acum se concretizeaz cele dou
ideologii opuse care au schimbat
faa lumii: fascismul, nazismul n
special i comunismul. Aceste dou
ideologii ctig tot mai mult teren
pe fondul unei apatii generale din
partea democraiilor europene.

Romanul romanesc interbelic se reduce la un

model complementar roman traditional vs. roman
modern, obiectiv vs. subiectiv, roman de creatie vs.
roman de analiza (in termenii lui G. Ibraileanu),
doric vs. ionic (in termenii lui N. Manolescu).

Reviste si
curente
Viaa romneasc. Apare la 6
martie 1906 la Iai sub
conducerea lui Constantin Stere, i
Paul Bujor, director tiinific devine
profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar
proprietarii revistei sunt
Constantin Stere, Ion Botez,
Garabet Ibrileanu. Din 1915
directorul unic al revistei rmne
Garabet Ibrileanu (important
critic literar al epocii, de orientare
poporanista). n timpul Primului
Rzboi Mondial, revista i
nceteaz apariia pn n 1920
cnd reapare sub conducerea lui
Ibrileanu. Din 1930 revista se
mut la Bucureti, conducerea
fiind preluat de Mihail Ralea i
George Clinescu. Din 1948 va

n Viaa romneasc accentul

se pune pe
autenticitatea i specificul
naional nelese ca
dimensiune social,
importante fiind poporul i
rasa
europenizarea ca asimilare a
spiritului naional
repudierea decadentismului
i simpatia pentru rnime.

Revista Sburtorul apare la Bucureti ntre anii

1919-1922 i apoi ntre 1926-1927. Coordonator
este criticul Eugen Lovinescu, teoreticianul
Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea
o existena mai ndelungat ,ntre 19191947.Obiectivele gruprii erau:
promovarea tinerilor scriitori;
imprimarea unei tendine moderniste n
evoluia literaturii romne.

Revista tradiionalist Gndirea

apare la Cluj n 1921 sub conducerea
lui Cezar Petrescu i I.Cucu. n 1922
revista se mut la Bucureti i trece
sub conducerea lui Nechifor Crainic.
Va continua s apar pn n 1944.
Dintre scriitorii tradiionaliti care au
colaborat in paginile revistei se pot
mentiona poetii Lucian Blaga, Ion
Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre
prozatori Cezar Petrescu, Mateiu
Caragiale i dintre dramaturgi Adrian
Maniu i Lucian Blaga.

Tipuri de roman in perioada

interbelica

Romanul realist-obiectiv, epic: Liviu Rebreanu Ion

Realismul psihologic/romanul modern de analiza
(subiectiv): Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste;
Patul lui Procust
Romanul experientei: Mircea Eliade Maitreyi
Romanul realist de tip balzacian: George Calinescu
Enigma Otiliei
Romanul mitic, initiatic: Mihail Sadoveanu Baltagul

Liviu Rebreanu
-IonIon este considerat primul roman
modern din literatura romana pentru
ca aduce in fata cititorilor un
personaj credibil insiprat din
zbuciumata viata a satului
ardelenesc. Este un roman social, de
inspiratie rurala, realist si obiectiv,
publicat in 1920.
In romanul realist este prezentata
lumea in toata complexitatea ei,
creandu-se iluzia unei viati obiective.
Naratorul obiectiv,omniscient, cu
acces la toate mecanismele vietii
sociale si la intimitatea vietii afective
este elementul prin care se reda
complexitatea societatii descrise.

Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi

cu zi, pe care autorul o recreeaza in societatea
descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca sursa de
inspiratie, in cazul romanului Ion , lumea satului
ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si
relatiile sociale din acea perioada. Rebreanu modifica
realitatea, insa pastreaza elementele pe care se
bazeaza actiunea romanului, dorinta arzatoare pentru
pamant, grupele sociale bine separate, obiceiuri,
traditii, ritualuri specifice lumii taranesti.
Ion este un roman prin excelenta
realist, al vointelor infrante, in care
toate personajele au o tristete
inerenta, idealurile lor naruindu-se
prea repede. Fetele lui Herdelea
asteapta printi ce nu mai vin, Laura
sfarsind prin a se casatori cu un
individ sters.

Liviu Rebreanu marturiseste ca n lunga sa truda de

creatie, n cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol
important l-a avut, pe de o parte impresia afectiva,
emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material
documentar..Geneza romanului Ion e intrepatrunsa de
realitate si fictiune . Acest lucru este e mentionat de
autor , in Marturisiri(1932).

Romanul realist are ca sursa de

inspiratie lumea de zi cu zi, pe care
autorul o recreeaza in societatea
descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca
sursa de inspiratie, in cazul romanului
Ion , lumea satului ardelenesc de la
inceputul secolului al XX-lea si
relatiile sociale din acea perioada.. O
scena vazuta de scriitor pe colinele
dimprejurul satului l-a impresionat n
mod deosebit si a constituit punctul
de plecare al romanului Ion.

Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului figura simbolica, singulara prin iubirea pamntului si
prin drama pe care o traieste. Ion reprezinta taranul
sarac, care iubeste pamantul mai mult decat orice pe
lume , cu toate ca nu-l detine , cel putin nu atat cat
si-ar dori el , insa pe care incearca sa-l obtina prin
metode deloc ortodoxe.

Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care seamana cu diferite

personaje din lumea de azi , insa ceea ce e atat de iesit din
comun la el nu sunt monstruozitatile pe care le savarseste , ci
iubirea pentru pamant. Pentru Ion pamantul e ibovnica sa.
Incercarea disperata a lui Ion de a dobndi pamnt nu mai poate
fi privita, n aceste conditii, doar ca expresie a lacomiei, ci mai
ales ca expresie a dorintei de a scapa de eticheta njositoare de
sarantoc si de umilinta de a repeta soarta tatalui sau, care se
nvrte pe lnga cei bogati ca un cine la usa bucatariei.
Constientiznd organizarea sociala nedreapta, Ion ntelege si ca
toate calitatile sale nu sunt suficiente pentru a-i schimba
statutul, asa ca trebuie sa gaseasca prghiile de a se impune,
ignornd att sentimentele, ct si criteriul moral.

Camil Petrescu
-Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboiOpera literar Ultima noapte de dragoste,
ntia noapte de rzboi este un roman
modern de tip subiectiv, de analiz
psihologic deoarece deplaseaz interesul
spre estetica autenticitii, naraiunea
concentrndu-se asupra evenimentelor
vieii interioare, autenticitatea fiind redat
prin exprimarea exact, cu sinceritate, a
tririi unor experiene de via adevrate.
Este un roman al experienei i al
autenticitii pentru c valorific trirea ct
mai intens, n plan interior, de ctre
personaje, a unor experiene definitorii.

n Ultima noapte de dragoste,

ntia noapte de rzboi, Camil
Petrescu surprinde drama
intelectualului lucid, nsetat de
absolutul sentimentului de iubire,
povestea studentului n filozofie
tefan Gheorghidiu, care odat
cu rzboiul triete agonia i
moartea iubirii lui (Tudor Vianu).

Tema romanului o constituie dragostea i

rzboiul ca experiene fundamentale de
cunoatere trite de protagonist.
Titlul romanului sugereaz dou
experiente extreme, alternative ale vieii.
Simetria titlului corespunde celor dou
pri ale romanului. Persistena cuvntului
noapte n ambele pri ale titlului este o
sugestie a tenebrelor interioare ce
marcheaz cele dou experiene n care
se consum frmntrile personajului:
iubirea si razboiul.

Caracterul subiectiv al romanului este redat de (prin)

naraiunea la persoana I, sub forma unei confesiuni a
naratorului personaj, cu focalizare exclusiv intern,
subiectiv, naratorul utiliznd pentru analiza
psihologic att dialogul, monologul interior ct i
flashback-ul (memoria involuntar).
Conflictele romanului sunt interioare i au in vedere
raporturile lui Gheorghidiu cu sine (n relaia de cuplu
cu Ela) i cu lumea nsi (n razboi).

Construcia personajelor este realizat

ntr-o manier modern. Naraiunea se
concentreaz asupra evenimentelor
vieii interioare, fiind utilizate mijloace
moderne de analiz psihologic
(introspecia, monologul interior),
demitizari (iubirea, rzboiul, statul).

tefan Gheorghidiu este personajul principal al

romanului fiind n acelai timp i personajul narator
care ofer o perspectiv narativ subiectiv asupra
ntmplrilor, fiind un alter-ego al autorului. El triete n
dou realiti temporale: cea a timpului cronologic
(obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i
cea a timpului psihologic (subiectiv), n care analizeaz
drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt
consemnate n jurnalul de front, n care Gheoghidiu
investigheaz cu luciditate att experiena subiectiv a
iubirii, ct i pe cea obiectiv a razboiului.

George Calinescu
- Enigma Otiliei Enigma Otilieieste un roman
realist balzacian prin
prezentarea unor aspecte ale
societtii bucurestene de la
nceputul secolului XX, prin
motivul mostenirii si al
paternittii, prin structura
simetric, circular, nchis, prin
tehnica detaliului, importanta
decorului, a vestimentatiei, a
mijloacelor de caracterizare,
realizarea personajelor
ncadrabile n tipologii,
veridicitatea, naratiunea la
persoana a III-a, cu focalizare 0
si viziunea dindrt, narator
omniscient si omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor

aspecte ale burgheziei bucurestene de la
nceputul secolului XX, ceea ce determin
caracterul citadin si social al operei. Romanul
prezint formarea/maturizarea unui tnr
care, nainte de a-si face o carier, trieste
experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct
fiecare personaj se comport oarecum patern
cu aceasta, determinndu-i destinul.

Romanul balzacian este n esen un

roman doric care releva un anume tip
de valorificare a formulei realiste.
Altfel spus, balzacianismul sau
balzacianism realist cunoscut i sub
numele de realism critic are 2 valene
estetice: romantic i doric, fapt ce
a dat natere unui fenomen literar
complex care a avut drept model
romanul lui Honore de Balzac. Cu alte
cuvinte balzacianismul = epoca n
care individul burghez, rapace i
nsetat de avere vrea s parvin cu o
exuberant explozie de energie,
violen i individualism. Apar in
imaginarul romanesc intrigi
tenebroase, conflicte violente, pasiuni
atroce dezlanuite n jurul zeului
epocii banul.

ntr-o epoc n care n literatura roman se remarc romanul ionic

de analiz psihologic, subiectiv, feminin. G Calinescu pare a opta
pt formula balzacian. Astfel Constantinescu remarca c
romancierul apeleaz la formula balzacian a faptelor comune,
fixnd nite cadre sociale bine precizate, o fresc din viaa
burgheziei bucuretene; Crohmlniceanu aeaz romanul Enigma
Otiliei sub semnul reconstituirii balzaciene i clasificrii
caracterologice.

Otilia, personajul lui G. Clinescu din

romanul Enigma Otiliei este
ilustrativ, prin faptul c sparge
tiparele clasice, conferindu-i
romanului modernitate. De atfel,
femeia din romanul modern citadin
depete tiparul tradiionalist,
rural, nu numai prin ncadrarea ntrun alt tip de spaiu, ci i prin
libertile asumate: ea are acces la
studiu, capacitatea de a lua decizii
individual, de a hotr n privina
propriului destin, dei este nc
dependent financiar de partener.
Otilia nu este un exemplu singular,
ei alturndu-i-se i alte eroine ale
romanelor vremii: Ela (Ultima
noapte de dragoste, ntia noapte
de rzboi, Camil Petrescu) sau
Elena Drgnescu (Concert din
muzic de Bach, H. P. Bengescu).

Construcia personajelor este realizat prin tehnica

balzacian a descrierii mediului si fizionomiei pentru
deducerea trsturilor de caracter. Personajele
reprezint tipologii: mos Costache - avarul sufletist,
iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul;
Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba
absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion
dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la
caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un
element clasic este si triunghiul amoros.

Mihail Sadoveanu
-BaltagulMihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii
romane", cum l-a numit Geo Bogza,
Stefan cel Mare al literaturii romane"
cum i-a spus G.Calinescu, are o opera
monumentala a carei maretie consta in
densitatea epica si grandoarea
compozitionala.
Viata satului romanesc este principala
tema a epicii sadoveniene, intrucat
"taranul roman a fost principalul meu
erou, marturisea Sadoveanu. Taranul
sadovenian este locuitorul de la munte,
moldoveanul cu viata aspra ca si
meleagurile prapastioase pe care este
sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza
prozatorul in legenda de la inceputul
romanului "Baltagul").

Puternic individualizat in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se

particularizeaza prin cateva trasaturi specifice:
-taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale
- taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al
dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata
fundamentale statornicite din vremi imemoriabile;
- rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag
in mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea,
mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane.

Baltagul are ca surse de inspiratie

balade populare de la care
Sadoveanu preia idei si motive
mitologice romanesti: "Saiga" (setea
de implinire a actului justitiar, de
infaptuire a dreptatii ce domina
toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea
profundei legaturi a omului cu
animalul credincios), "Miorita"
(tema, motivul, conflictul, discursul
epic simplu, conceptia asupra mortii
sunt numai cateva dintre cele mai
semnificative elemente ale baladei
ce se regasesc si in roman).

Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului

romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii
vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod
propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor
cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale,
statornicite din vremuri imemoriabile.
In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu a pus accentul pe
observatie, restrangand descrierea si dezvoltand actiunea
prin construirea unor "caractere puternice, variate sau
pitoresti", acesta fiind, probabil, cel mai reusit roman
obiectiv inspirat dintr-o balada populara: "Nicaieri n-a pus
Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai

Scriitorul urmareste doua

elemente ale existentei: pe
de o parte viata taranului,
cu traditiile si obiceiurile
ei, legate de cele trei
momente- nasterea, nunta,
moartea; pe de alta parte,
exista si un plan al actiunii,
reprezentat de un personaj
simbolic: Vitoria Lipan.
Perpessicius spunea ca
,,Baltagul este romanul
unui suflet de munteanca
.
Personaj principal si figura reprezentativa de
erou popular, intruneste calitatile
fundamentale ale omului simplu de la tara, in
care se inscriu cultul pentru adevar si
dreptate, respectarea legilor stramosesti si a
datinilor "ea nu e o individualitate, ci un
exponent al spetei" (George Calinescu).

Este, asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol

pentru taranul roman,portretul moral reiesind in mod
indirect, din gandurile, faptele si vorbele eroinei, naratorul
conturand, la inceput, trasaturile din exterior spre interior.
Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta
semnelor si dupa experienta sa morala, intuitiva si
actioneaza in functie de acestea.Comparat cu un Hamlet
feminin, Vitoria Lipan isi duce la bun sfarsit ideile
implinindu-si dorinta arzatoare de a afla adevarul si mai
ales de a se razbuna(de a face dreptate).