Sunteți pe pagina 1din 63

120

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

puiui la dispozi|ie raportul expertizelor ante- rioare si toate probele de scris (semnaturi) ale presupusului executant, examinate anterior. La dispozifia expertului trebuie sa se puna inscrisul care confine textul (menfiunea) supus examinarii sau semnatura si probele de scris (semnaturi) prelevate de la presupusii executanfi. Examinarea scrisului pe baza de fo- tografii se face in cazul in care originalul s-a pierdut sau cand mentiunile au fost facute pe un obiect sau material neobisnuit (pe peretele unei case, pe o usa etc.). Daca la dispozifia expertului se depun exemplarele unui inscris, executate cu hartie de copiat, xerocopiile sau fotografiile acestora, examinarea este mai dificila. Rezolvarea cu succes a problemelor puse in fafa expertului depinde de calitatea si de cantitatea probelor de scris de comparable (probelor de semnatura a presupusului exe- cutant). Scriptele (semnaturile) ce se prezinta pentru expertiza, trebuie sa indeplineasca anumite cerinje, din care amintim princi- palele doua cerinfe:

- la prelevarea probelor de scris (semnaturi), liber, este necesar sa se verifice autenticitatea lor, adica daca intr-adevar ele sunt intocmite de persoana in numele careia sunt prezentate;

- toate probele de scris (semnatura)

trebuie certificate spre neschimbare de catre anchetatorul penal sau de instanta.

Prezentarea unor scripte necertificate exclude posibilitatea efectuarii expertizei.

9.1.2.1. Importanta §i varietatea materialelor de comparatie

Expertiza criminalistica a scrisului este una dintre cele mai raspandite categorii ale expertizei judiciare, avand drept confinut exa- minarea manuscriselor in vederea solufionarii problemei cu privire la executanfii textelor sau a semnaturilor. Examinarea se face comparand textul sau semnaturile in discutie cu un material

comparativ adecvat, provenit de la persoanele presupuse a fi executanfii actelor ce se examineaza.

9.1.2.2. Procurarea materialelor de comparatie

Procurarea materialului de comparatie nu este sarcina experfilor, ci intra in obli- gafiile organelor care solicits expertiza si au obligafia de a verifica daca scriptele de comparafie provin de la persoanele carora li se atribuie, precum si de a le pune in discutia parfilor. In urma punerii lor in discufie, se inlatura toate probele de scris asupra carora parfile nu cad de acord. Dupa efectuarea acestor investigafii, probele de scris trebuie sa fie nominalizate si vizate de catre organele solicitatoare.

9.1.2.3. Caracteristicile materialelor de comparatie

Materialul de comparatie trebuie sa fie cat mai amplu atat ca numar de piese, cat si ca intindere, pentru a cuprinde scrisul sau semnaturile persoanelor respective in cat mai multe variante. Aceasta se impune deoarece scrisul fiecarei persoane prezinta o serie de mo- dificari si transformari datorita unor cauze

(factori) diferite, fenomen care poarta numele de variabilitatea scrisului. Variabilitatea scrisului poate fi:

a) temporala (succesiva) cand modifi-

carea scrisului are loc in timp, in diferite etape din viafa persoanelor (varsta, profesie);

b) condifionata - apare in funcfie de

anumite cauze (factori) ce acfioneaza izolat sau simultan. Cauzele pot fi:

- obiective (defectuozitatea instrumen- tului de scriere, folosirea unor instrumente neobisnuite, scrierea pe un suport in miscare sau necorespunzStoare, scrierea in condifii de iluminare insuficiente, in pozifii neobisnuite etc.);

persoana

scriitorului (afecfiuni ale ochilor sau ale

-subiective,

care

{in

de

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

121

aparatului locomotor, schimbari ale tonusu- lui muscular datorate proceselor de excitable

sau inhibi^ie din scoarja cerebrala, stari de ebrietate, intoxica^ii grave, sub influenza dro- gurilor, sedativelor, tranchilizantelor etc.);

c) modala (intalnita la majoritatea per-

soanelor) si se refera la dispozifta scriptorului de a scrie intr-un fel sau altul (variante ale

scrisului: tehnic, cu inflorituri, lizibil, ilizibil prin deghizarea scrisului);

d) intrinseca (ce ^ine de constructia

semnelor grafice) si se refera la faptul ca aceleasi semne realizate prin aceleasi miscari nu vor fi identice in doua exerci^ii succesive, chiar daca sunt executate distinct si cu atat

mai mult daca sunt intercalate intre litere diferite. De aici rezulta cu necesitate a se pune la dispozi^ia expertului un material cat mai bogat §i variat.

9.1.2.4. Clasificarea materialelor de comparatie

Materialul de comparatie ce serves,te la efectuarea expertizelor poate fi incadrat in trei categorii: probe de scris libere (anterioare sau preexistente), probe intermediare 2 si pro- be experimentale (executate la cerere).

Probele libere (anterioare sau pre- existente) sunt cele executate de o anumita persoana anterior cauzei §i fara a avea vreo

legatura cu imprejurarile acesteia (scrisori, notice, acte juridice, cereri, autobiografii, de- clara{ii, corespondents de serviciu, semnaturi pe diferite acte la diverse organe etc.). Aceste probe au o valoare foarte mare in expertiza criminalistica a scrisului pentru urmatoarele considerente:

- ipoteza deghizarii este redusa la mi

nim;

- fund intocmite in condign diferite, ele

con|in mai multe variante ale scrisului per- soanei respective;

- scrisul este mai natural, mai apropiat

de scrisul obisnuit al scriptorului, nefiind

2 Din practica judiciara s-a desprins §i aceasta categoric.

afectat de starea emotiva sau teama, date de executarea probelor in fa^a instan^elor sau organelor de ancheta;

- reprezinta o garan^ie a autenticita^ii

semnaturilor sau a textelor scrise de mana, in situa^iile in care actele sunt intocmite in fa^a unor organe de stat. In cazul examinarii cifrelor, se vor

cauta scripte cu diverse opera^iuni materiale, cu insiruiri de cifre cum apar in diferite registre sau in diverse note cu cheltuieli gospodaresti. In cazul expertizarii semnaturilor se vor procura acte care sa con^ina mai multe variante ale semnaturilor presupusului autor, inclusiv cele prescurtate (acte de serviciu, condica de prezen^a, la serviciile de stare civila, eliberarea buletinelor de identitate si pasapoartelor, acte notariale etc.). Probele libere trebuie depuse in ori- ginal. Nu se admit duplicate, fotocopii sau xerox intrucat se limiteaza posibilitatea studierii caracteristicilor scrisului de catre

expert. Fac excep^ie actele care sunt supuse restric^iei de a fi scoase din institutii sau cele incorporate in mape sau registre cu care se lucreaza in mod frecvent (registrele de stare civila). Fotocopiile si xerocopiile vor fi cer- tificate. Condifiile ce trebuie sa le indepli- neasca probele libere:

- sa fie scrise in aceeasi limba cu ac

tele de expertizat;

- actele sa fie de acelasj tip (de exem-

plu, daca se expertizeaza contracte, sa se

procure de preferin^a acte sub semnatura privata sau autentice);

- actele ce se examineaza §i probele

libere sa fie scrise de preferin^a pe cat posibil in aceeasj perioada de timp sau perioade apropiate;

- in masura posibilita^ilor sa se procure

acte scrise in condign similare, referitor la instrumentul de scris (stilou, pix, creion etc.) si suportul de hartie (velina, .semivelina, ziar, carton etc.). Pentru a garanta autenticitatea proveni- en^ei probelor libere, ele trebuie prezentate presupusului executant pentru ca acesta sa

122

EXPERTIZELE -MIJLOCDEPROBA INPROCESUL PENAL

confirme ca le-a scris personal, iar in cadrul dezbaterilor sa fie puse in discufia partilor, aceasta pentru ca exista riscul ca unele acte care ar trebui intocmite personal, sa poata fi scrise si de alte persoane.

Probele de scris intermediare 3 sunt manuscrisele intocmite dupa declan§area li- tigiului sau procesului penal, care pot fi in legatura cu cauza respectiva (cereri de che- mare in judecata, declaratii, note explicative, dovezi de indeplinire a procedurii, notite cu propuneri de probe etc.) sau nu sunt in legatura cu cauza, dar nu sunt intocmite pentru expertiza (scrisori adresate rudelor sau cuno§tintelor, notice etc.). Ele nu au valoarea probelor libere, intrucat la data intocmirii partea putea sa presupuna ca se va ajunge la efectuarea expertizei §i ca vor putea fi folosite drept material de comparafie, pentru ca:

- in aceasta situatie, deghizarea scri

sului este mai probabila;

- aceste acte fiind scrise mai citet, lip-

sesc tocmai elementele caracteristice scrisului natural, spontan, cand autorul are in vedere in mod special lizibilitatea scrisului; - in cazul in care actele ce se ex- pertizeaza sunt mai vechi, se pot constata diferen^e mai mari sau mai mici in funcfie de modificarea scrisului autorului in decursul timpului.

§i in cazul acestor probe, trebuie pre- zentate scriptele presupusului autor si sa fie puse in discutia partilor.

Probele de scris experimentale (exe- cutate la cerere) sunt cele care se executa special pentru efectuarea expertizei. In cazul in care aceste probe sunt solicitate de organele polifiei sau parchetului, acestea pot fi executate la sediul lor. In cazul in care sunt solicitate de in- stanfa este bine ca probele sa fie executate in camera de consiliu intrucat solemnitatea §e- dintelor de judecata poate crea persoanei o stare emotiva care sa-i afecteze scrisul, iar

3 Din practica judiciara s-a desprins $i aceasta categoric.

din cauza proceselor care sunt pe rol, timpul avut la dispozitie este mult mai redus. Aceste probe sunt de multe ori insufi- ciente pentru a se ajunge la o concluzie certa deoarece:

- unul din factorii care influenteaza

scrisul - starea subiectiva a scriptorului in momentul intocmirii actului cercetat - nu poate fi reprodus in timpul efectuarii experi- mentului;

- in privinta datei intocmirii, probele

experimentale se pot apropia de actul cercetat numai in cazul in care acest document a fost scris relativ recent;

- la data luarii acestor probe de scris,

persoana este in cunostin^a de cauza cu privire la efectuarea expertizei si ca atare, fiind de rea credin{a, isi poate deghiza scrisul.

9.1.2.5. Reguli speciale pentru pregatirea materialelor de comparatie in cazul probelor experimentale

- Li se va cere persoanelor banuite sa

scrie in primul rand declaratii sau note explicative in legatura cu unele imprejurari, chiar fara legatura cu cauza respectiva, pentru

ca atentia sa le fie concentrata asupra con- tinutului acestor acte §i nu asupra modului de realizare a scrisului.

- Se va proceda, apoi, la dictarea unui

text pregatit din timp, in care sa figureze cuvinte, men^iuni din text, fraze sau chiar textul de examinat in intregime. Aici se vor avea in vedere:

-textul sa corespunda din punct de vedere al limbii; -daca textul este executat in acte specifice (foi de operaduni CEC sau docu- mente financiar-contabile) §i probele scrise trebuie prezentate de sub forma unor ase- menea documente, intrucat pentru expertiza prezinta important §i dimensiunea, liniatura, starea suprafejei documentelor; - dictarea se va face calm, cu voce lina si in acela§i ritm, fara indicatii cu privire la amplasarea textului, alineate, ortografie si punctuatie;

Expertiza criminalistica a scrisului s.i a documentelor

123

- abrevierile, cuvintele straine, expre-

siile tehnice, cuvintele necunoscute de scrip- tor nu se dicteaza litera cu litera, ci sunt lasate sa fie scrise a§a cum dore§te s.i cum o face in mod curent; -daca se constata ca scriptorul vrea sa-§i modifice scrisul s.i in acest mod in- cetine§te sau grabeste ritmul scrisului, acest lucru trebuie impiedicat prin accelerarea sau incetinirea dictarii; -se va cere persoanei sa execute scrisul in toate variantele pe care le cunoa§te, pe diferite file. Daca varianta cautata nu apare in scripte, i se va indica sa o execute (majuscule, sens tehnic, caractere gotice etc.);

- probele sa fie executate pe cat posibil

in acelea§i conditii in care a fost scris §i actul in litigiu (in picioare, §ezand, cu foile de hartie aplicate pe perete, cu mana stanga, cu

sau fara ochelari, cu acelas.i gen de in strument de scris, pe acela§i gen de hartii sau formulare) facandu-se mentiunea pe ele (probe) modul in care au fost luate;

- nu se da actul in litigiu pentru a fi

copiat de eel in cauza, deoarece ar avea multe posibilitati sa-§i deghizeze scrisul.

• In cazul in care actul litigios confine

cifre, scriptorul va fi pus sa efectueze diferite operatiuni matematice pentru a i se distrage atentia de la forma cifrelor, el fiind con- centrat in efectuarea calculelor.

• Daca scrisorile anonime sunt insoti-

te de plicuri, i se va cere persoanei sa completeze §i plicurile, intrucat plasamentul mentiunilor, marimea literelor §i chiar forma lor pot furniza elemente cu caracter iden- tificator.

• Cand se expertizeaza semnaturi, este

necesar ca acestea sa fie luate in primul rand de la titulari §i apoi de la persoanele banuite. Ele se executa pe mai multe foi de hartie, care trebuie luate dupa executarea a 5-7 semnaturi. In cazul semnaturilor ce trebuie sa

fie executate pentru alte persoane, scrip- torului i se cere sa scrie initial numele §i prenumele titularului §i apoi sa execute propriile-i semnaturi.

9.1.3. Metoda de baza in expertiza criminalistica a scrisului

Metoda de baza folosita de expert, a§a cum am aratat anterior, este cea a com- paratiei 4 , precedata de examinarea separata a scrisului incriminat §i a celui de comparatie. In acest mod se determina caracteristicile speciale (forma semnelor grafice) din compa- rarea carora rezulta asemanarile §i deosebi- rile. Acestea sunt puse in eviden^a cu ajutorul ,,raportului de expertiza" intocmit de expert, lucru pe care-1 ilustram in continuare. In prezent, criminalistica romaneasca beneficiaza de o tehnologie de inalta per- formanta (de altfel singura din sud-estul Eu- ropei) reprezentata prin aparatul VSC 2000 (static de examinare a documentelor, compa- rator video-spectral 2000). Aparatul reprezinta o combinatie intre ingineria digitala §i noile aplicatii software ce permit analiza documentelor in spectrul vizibil §i apropiat de regiunile ultraviolet §i infraro§u. Aparatul este echipat cu doua camere video, una sensibila la infraro§u §i cealalta de inalta rezolutie color, care permit compararea a doua specimene preselectate prin combinatii de filtre §i lumini ce produc conditii de maxim contrast de imagine. Aparatul dispune de un microspec- trometru de la 400-1000 nm ce contine in- formatii spectrale cantitative ale reflexiei §i luminiscentei cernelurilor §i hartiei. Se pot obtine diagrame spectrale ce pun in eviden^a adaugiri de texte. VSC 2000 poate fi utilizat, de aseme- nea, la relevarea scrisurilor invizibile (v. in acest sens articolul: ,,Semnatura invizibila" de Gh. Ene din revista ,,Criminalistica" nr. 5 anul I, noiembrie 1999) §i greu lizibile, la

4 Referitor la aceasta, de la Ordway Hilton, ne-a ramas urmatorul pnncipiu: ,,Daca doua scrisuri - dintre care la unul autorul este cxmoscut, iar la celalalt nu - prezinta in urma examinarii comparative una sau mai multe deosebiri caracteristice sau fundamentale, fara ca acestea sa fie explicate in mod logic, scrisurile respective nu au fost executate de aceea§i persoana".

124

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

relevarea scrisului initial, sters chimic, me- canic sau acoperit cu diverse substance. Permite stabilirea succesiunii gramelor (semnatura, stampila), adaugiri de text, ana- liza comparative a scrisului (scrisul de mana, masini de scris, scos la imprimanta sau reproduse prin metoda xerox) cat si a impresiunilor papilare. Al&turi de acest aparat mai mentionam videomicroscopul de mare putere CVM 2000 ce permite mariri de imagini de pana la 1000 ori si transfer de imagine in VSC 2000 pentru analize. Intreaga analiza a documentelor si demonstratia privind o anume lucrare se realizeaza intr-un timp extrem de scurt in comparatie cu eel mai dotat si rapid in lucrari, laborator clasic. Aceste date, de altfel, au fost pre- zentate in comunicarea cu titlul: ,,Utilizarea VSC 2000 in examinarea tehnica a docu- mentelor", de V. Bogdan si C. Radu la al V-lea simpozion national de comunicari stiintifice: Criminalistica romdneasca la sfdr- §it de secol. Umbre §i lumini, care a avut loc la Cluj-Napoca in perioada 27-28 mai 1999, organizat de Societatea Romana de Crimi- nalistica si Criminologie si Universitatea ,,Babes-Bolyai" - Facultatea de Drept. Expunem in continuare o spefa care isi propune sa prezinte pe langa modul de abordare a obiectivelor unei expertize asu- pra unui inscris sub semnatura privata si importanja VSC 2000 la efectuarea unei astfel de lucrari:

In vara anului 1993, cetajeanul Radu- Sorin Dragan, de 50 de ani, din orasul Bistrifa, incheie un contract de vanzare- cumparare a unui imobil situat in aceeasi localitate, concitadinului sau Cristian-Con- stantin Duca, valoarea fund stabilita, prin negocieri, la suma de 30 000 DM. Cumparatorul ofera la incheierea tran- zactiei, ca prima transa a pretului stabilit, un autoturism Volkswagen, pe care il evalueaza la 4650 DM, restul urmand sa fie achitat in numerar. Dupa mai multe tergiversari ale res- tituirii datoriei, cele doua parfi incheie la da-

ta de 10 august 1994, un act aditional la contractul de vanzare-cumparare, in doua exemplare, prin care se certifies faptul ca pana in acel moment, cumparatorul a platit, iar vanzatorul a primit suma de 550 DM, in contul sumei datorate, document semnat de ambele parfi. In perioada ce a urmat, cumparatorul refuza sistematic sa mai restituie banii datorati, sustinand ca s-a achitat de obligajii fafa de vanzator, ceea ce 1-a determinat pe eel din urma sa se adreseze justitiei pentru re- cuperarea sumei ce i se cuvenea. Ca proba in aparare, cumparatorul pre- zinta organelor de ancheta exemplarul doi - dactilografiat cu hartie copiativa albastra - al unui act aditional la contractul de vanzare- cumparare incheiat intre parti, datat tot 10 august 1994, prin care se certifica predarea si respectiv primirea sumei de 21 000 DM in contul pretului stabilit. Documentul poarta la pozitiile res- pective semnaturi depuse, de asemenea, cu hartie copiativa albastra. Sub semnatura cum- paratorului apare, in forma latenta, urma unui scris ce pare a fi o semnatura (fig.9.1). Vanzatorul Radu-Sorin Dragan contes-

ta documentul prezentat, in totalitate, inclusiv semnatura existenta sub numele sau. In aceasta situatie, organele de ancheta se adreseaza expertului grafoscop, caruia ii stabileste urmatoarele intrebari:

- daca cele doua acte aditionale pur-

tand aceeasi data au fost dactilografiate cu aceeasi masina de scris;

- daca aceleasi documente au fost dac

tilografiate de aceeasi persoana; -daca semnatura depusa la pozitia:

,,Am primit" din cuprinsul actului aditional in

referire la suma de 21 000 DM a fost exe- cutatS de vanzator; -daca urma latenta de scris de pe documentul contestat este o semnatura si de catre cine a fost executata. Prin mijloacele tehnico-criminalistice clasice, examenul scrisului dactilografiat de- pus pe cele doua acte a condus la concluzia utilizarii aceleiasi masini de scris, baza

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

125

constatarii fund: pasul masinii, forma §i dimensiunile caracterelor, distan^a dintre ran- duri, caracteristicile individuale legate de pozitia deplasata a unor caractere fata de celelalte si de linia de baza a scrisului §i uzuri ale unor caractere, iar suprapunerea cu- vintelor din text intregeste demonstra^iile efectuate. In ceea ce priveste persoana care a dactilografiat textele celor doua documente, analiza a relevat ca in ambele acte, scriptorul dactilograf, datorita automatismelor formate, executa constant elemente care-1 caracteri- zeaza, parte dintre ele fund: la substantivele proprii ori la inceput de fraza suprapune caracterul literei majuscule peste caracterul literei minuscule; despar^irea in silabe la sfarsit de rand se face incorect (de exemplu cuvantul Bistri^a, este despar^it ,,Bist" §i ,,rita"); introducerea de pauze nejustificate intre ultima litera a frazei s.i punct; suprapune semnul parantezelor peste caracterele cifrelor aflate pe aceeasi tasta, respectiv 6 §i 7. Studiul grafic comparativ intre sem- natura contestata si cea recunoscuta de vanzator a demonstrat ca, desi la o prima vedere, ambele semnaturi con^in, in aparen^a, acelea§i elemente de constructfe grafica, cea depusa pe actul adijional in referire la suma de 21 000 DM prezinta o serie de diferen- {e, astfel: nesiguranta executarii traseelor, datorita unor ezitari s.i viteze scazute in trasare, lipsa unor cro§ete ori reintoarceri in debutul sau fmalul unor grafisme, mlocuirea buclelor reale §i virtuale cu repasari ale traseelor, formele rotunjite sunt executate unghiular ori semiunghiular, deplasarea unor componente grafice fa$ de anumite repere (incipience, Hnii, intersectii etc.) - (v. fig.9.2, semnatura recunoscuta, §i fig.9.3, semnatura contestata). Constatarile de mai sus pun, desigur, bazele concluziei ca semnatura de pe actul aditional prezentat de cumparator nu a fost executata de contestatar, ci de o alta per- soana, dupa model original. A§a cum aratat in prezentarea spetei, pe actul adi^ional contestat, sub semnatura cumparatorului Cristian-Constantin Duca, se

observa urmele unui scris in forma latenta, depus cu hartie copiativa albastra, ce pare a urma traseul unei semnaturi

(fig.9.4).

Examinarea cu mijloace optice clasi- ce - lupa, microscop - nu au dat rezultate, fapt pentru care am apelat la dispozitivul ultraperformant VSC 2000, de produce bri- tanica, cu ajutorul caruia am reu§it aducerea scrisului in forma vizibila (fig.9.5). Simpla vizualizare a rezultatului ob- {inut a stabilit ca suntem in prezen^a unei semnaturi, ale carei elemente grafice consti- tutive sunt asemanatoare celei recunoscute de vanzatorul Radu-Sorin Dragan. Dupa analiza grafica comparative ama- nuntita a semnaturii reactivate optic si a celei recunoscute de vanzator am concluzionat ca ambele au fost executate de acesta, insa pozi|ia ei nefireasca a necesitat explicarea momentului depunerii. In acest sens, cu acelasj dispozitiv VSC 2000 am realizat o supraproiecjie a celor doua semnaturi, re- zultand nu numai formele grafice identice, ci §i dimensiunile si pozitia trasaturilor, ceea ce demonstreaza faptul ca semnaturile de pe actul adi{ional in referire la suma de 550 DM si eel in referire la suma de 21 000 DM, sub semnatura predatorului (cumparatoru- lui) au fost executate concomitent (v. fig.9.6, unde in prima faza semnaturile sunt u§or depozitionate, iar in final suprapunerea este totala). Concluzia de mai sus, coroborata cu faptul ca la pozi^ia unde a semnat predatorul, unde initial a fost dactilografiat ,,Am primit" §i apoi anulat cuvantul ,,primit", comple- tandu-se cu cuvantul ,,dat", semnatura pri- mitorului executata de alta persoana §i nu in ultimul rand, faptul ca primul exemplar al acestui act nu exista, dovede§te indubitabil ca documentul denumit ,Act adifional la con- tractul de vanzare-cumparare", datat 10 au- gust 1994 si in referire la restituirea sumei de 21 000 DM este contrafacut. (Ene Gh. ,,Semnatura invizibila", arti- col publicat m Criminalistica, revista de in- formare, documentare §i opinii, nr. 5 anul I, noiembrie 1999).

126

EXPERTIZELE -MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.1. Raport de expertiza criminalistica privind un text anonim

MINISTERUL JUSTITIEI LABORATORUL INTERJUDETEAN DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE

RAPORT

OE EXPERTIZA

CRIMINALISTICA

NR

din

"

Dosar nr.166/92 al JUDECATORIEI EXPERT:

OBIECTUL EXPERTIZE!

Prin Tncheierea de §edint3 nr.101 din 15.IV.1992, se dispune efectuarea unei expertize

grafice pentru a se stabili dacS textul Tn litigiu, respectiv anonima intitulata': ,,Domnule

Georgescu, fntamplator v-am cunoscut TmpreunS cu Constantin.

a fost scrisS de numitul Pavel

",

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

Piesa fn litigiu este reprezentatS de un Tnscris intitulat ,,Domnule Georgescu, Tntampla'tor

v-am cunoscut TmpreunS cu

dimensiunile formatului A4), fiind datatj tn final, (partea inferioara' a colii de hartie, Tn stanga)

,,21.09.'91" §i respectiv ,,Un fotograf (partea inferioara' dreaptS).

Proba de scris reprezinta un text intitulat ,,Declaratie, Subsemnatul Pavel Constantin,

domiciliat Tn localitatea

dimensiunile formatului A4), fiind datatS Tn final (partea superioara' a textului, Tn stanga) ,,12.12.'91", iar Tn partea dreaptS fiind aplicata' semna'tura ,,C.Pavel".

scrisS cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alb3 (avand

scris cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alba (cu

",

",

-

CONSTATARI ANALIZA COMPARATIVA DINTRE PIESA AFLATA IN LITIGIU SI SCRIPTA DE COMPARATIE, EMANATA DE LA NUMITUL PAVEL CONSTANTIN

Textul piesei Tn litigiu reprezinta' un scris cursiv, cu dimensiunea relativS mijlocie, cea absoluta p3trat§, continuitatea dimensiunii u§or inegaia, cu depasantele superioare §i inferioare variabile, cu raportul dintre majuscule si minuscule normal. Este un scris dilatat, cu spa^iile dintre litere §i cuvinte largi, iar cele dintre randuri normale, cu amplitudine normals. Constatam c3 este un scris cu mclinatje verticals cu u§oare tendinte spre stanga, dar Jn mod constant, cu randurile orizontale, cu finale progresive. fn privinta arcuirii, observSm c& nazalele sunt mixte (predominand forma Tn ghirlandS si semiunghiulara'). Este un scris cursiv, combinat, natural, de evolutie superioara. Constatcim o presiune moderate §i neuniforma' (cu ductele suitoare subtiri, iar cele coboratoare normale). Cat prive§te forma ductelor, evidentjem ductele cilindrice sj cele ascufite.

Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare. Fig.9.2. Semnatura recunoscuta. F i g . 9 .

Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare.

Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare. Fig.9.2. Semnatura recunoscuta. F i g . 9 . 3

Fig.9.2. Semnatura recunoscuta.

Fig.9.3. Semnatura contestata.

Fig.9.4. Semnatura cumparatorului si formele unui scris in forma latenta depus cu hartie copiati va

Fig.9.4. Semnatura cumparatorului si formele unui scris in forma latenta depus cu hartie copiati va albastra.

scris in forma latenta depus cu hartie copiati va albastra. Fig.9.5. Examinarea semnaturii cu ajutorul dispozitivului

Fig.9.5. Examinarea semnaturii cu ajutorul dispozitivului VSC 2000.

Fig.9.5. Examinarea semnaturii cu ajutorul dispozitivului VSC 2000. Fig.9.6. Semnatura predatorului (cumparatorului).

Fig.9.6. Semnatura predatorului (cumparatorului).

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

127

Este un scris limpede, executat cu vitezS moderate, precis, legat, cu ovale Tnchise (uzi- teazS lacatuirea acestora) si unele deschise. Articulatia se face Tn ghirlanda. tn privinta oranduirii scrisului constatam un ansamblu ordonat, ingrijit, cu o claritate coplesitoare, Tncadrat sinistromarginat regresiv. La asezarea topograficS a textului Tn pagina evidentiem plasarea datei Tn partea stangS inferioara a colii de hartie, data fiind formata din cifre arabe, ziua, luna, anul fiind despSrtite prin puncte. In privinta modului de scriere al anului foloseste apostroful ('91). Plasarea titlului se face usor in partea stanga, dupa care apiicS virgula. Scrierea Tn partea dreapta, inferioara, a colii de hartie a cuvintelor ,,Un fotograf, si ceva mai sus, comparativ cu data 21.09.'91, se face Tn acela§i mod si la scripta de comparable. Caracteristicile grafice generale pe care le-am descris anterior, le Tntalnim si la scripta de comparat-ie emanatS de la Pavel Constantin. In continuarea analizei noastre vom descrie comparativ, ilustrat prin fotograme, cele mai caracteristice elemente grafice, pe care le Tntalnim Tn morfologia unor litere, atat din piesa Tn litigiu cat si din scripta de comparable emanata de la sus-numitul. In debut, minuscula ,,a" (fig.9.7) - se remarca prin absenta trasaturii preliminare, prin punctui de atac plasat Tn stanga la ora 09,00, prin ovalul lacatuit si unghiular la baza si prin grama a doua distantata, repasata la partea superioarS cu fmalul concav.

distantata, repasata la partea superioarS cu fmalul concav. /.• Fig.9.7. Minuscula ,,a" (de debut): a) litigiu;

/.•

Fig.9.7. Minuscula ,,a" (de debut): a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.8) aceastS minuscula are caracteristic legStura cu litera anterioara, punctui de atac plasat la ora 11,00 si grama a doua distantata unghiulara la partea superioara cu fmalul concav §i usor retinut.

la partea superioara cu fmalul concav §i usor retinut. Fig.9.8. Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a)
la partea superioara cu fmalul concav §i usor retinut. Fig.9.8. Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a)

Fig.9.8. Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

128

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

In pozitie finala (fig.9.9) - evidentiem legatura cu litera anterioara, punctul incipient plasat in interiorul ovalului la ora 10 si grama a doua cu debutui separat, iar finalul concav.

/.
/.

Fig.9.9. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.

In pozitie finala, minuscula ,,a" (fig.9.10) -- are caracteristic legatura cu litera anterioarS, ovalul §i grama a doua executate sub aceeas, i grafica ca la minuscula ,,a", iar semnul diacritic plasat superior fn dreapta, executat fn forma semiovala, cu microcro§et fn debut si finalul u§or amplificat.

cu microcro§et fn debut si finalul u§or amplificat. *,' i- t r t f Fig.9.10. Minuscula

*,' i-

t r t

fn debut si finalul u§or amplificat. *,' i- t r t f Fig.9.10. Minuscula ,,a" (de

f

Fig.9.10. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,b" (fig.9.11) - se remarcS prin linia de atac prescurtata, cu debutui plasat deasupra liniei de baza a scrisului, prin bucla reals fntretaiata median, prin partea inferioara concavS si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare.

si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.11. Minuscula ,,b" (de final): a)
si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.11. Minuscula ,,b" (de final): a)

Fig.9.11. Minuscula ,,b" (de final): a) litigiu; b) proba.

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

129

La depasanta ,,d" (fig.9.12) - observSm punctul de atac plasat intern la ora 9,00, ovalul semiunghiular la baz§ cu punctul final dirijat §i amplificat In stanga, bastonata distantata, buclata real cu finalul legat de litera urmatoare.

buclata real cu finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b)
buclata real cu finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b)

Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b) proba.

La abrevierea dv. (fig.9.13) - constatam depasanta ,,d" cu punctul incipient plasat in dreapta la ora 03,00, ovalul Tnchis, bastonata buclata real cu ducta coboratoare secants la oval si finalul legat de litera urmatoare; minuscula ,,v" are debutul buclat real, partea inferioarS concavS si finalul Tn forma de lat real sau u§or virtual.

concavS si finalul Tn forma de lat real sau u§or virtual. Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final):
concavS si finalul Tn forma de lat real sau u§or virtual. Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final):

Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final): a) litigiu; b) proba.

La depasanta ,,f" (fig.9.14) - observSm bucla usor deschisS, ducta coboratoare a partii inferioare u§or convex^, ducta suitoare mtreruptei §i bara u§or concav§, cu lat virtual In debut, iar finalul legat de litera urmatoare.

cu lat virtual In debut, iar finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu;
cu lat virtual In debut, iar finalul legat de litera urmatoare. Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu;

Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu; b) proba.

130

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,g" (fig.9.15) - se remarcS prin legSturile dintre litere, prin punctui de atac plasat intern la ora 09,00, prin finalul ovalului dirijat Tn stanga si prin grama a doua executata fn continuarea trSsSturii cu bucla reals TntretaiatS superior partii mediane si prin finalul tangent la oval.

superior partii mediane si prin finalul tangent la oval. Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a)
superior partii mediane si prin finalul tangent la oval. Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a)

Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,gesc" (fig.9.16) - constatSm:

- minuscula »g" are ovalul executat dupS aceeasj grafica, bucla intretaiata median si finalul ascendent;

- minuscula ,,e" este redusa la o bucla reala;

- minuscula ,,s" este executatS Tn continuare cu partea inferioara buclata triunghiular si finalul concav si ascendent;

- minuscula O c" are debutul ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare.

ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare. b Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba.
ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare. b Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba.

b

Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba.

La cuvantul ,,in" (fig.9.17) - constatSm:

- minuscula „?" are linia de atac convexa, cu croset Tn debut, bastonul legat semiunghiular

la partea superioarS cu finalul unghiular si semnul diacritic plasat superior Tn partea cu debutul Tn forma de croset, partea medians convexd si finalul usor ondulat;

- minuscula ,,n" este executata Tn continuare cu gramele repasate la partea superioara si semiunghiulare la baza, iar finalul ultimei grame usor retinut.

.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

. Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor Fig.9.17. Cuvantul ,,in ": a) litigiu; b) prob&.

Fig.9.17. Cuvantul ,,in ": a) litigiu; b) prob&.

131

La grupul ,in" (fig.9.18) - remarccim minuscula ,,T" cu bastonul liniar sau u§or convex si semnul diacritic plasat superior cu debutui Tn forma de cro§et, partea mediant §i finalul legat de debutui nazalei ,,n" printr-o trSseitura extracaligraficS convexci; minuscula ,,n" are debutui buclat real, grama intai semiunghiularS la partea superioara, legatura dintre grame, de asemenea, se face semiunghiular, grama a doua repasatci cu finalul legat de litera urm§toare.

a doua repasatci cu finalul legat de litera urm§toare. Fig.9.18. Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba.
a doua repasatci cu finalul legat de litera urm§toare. Fig.9.18. Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba.

Fig.9.18. Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,m" (fig.9.19) - are caracteristic debutui convex, prima grama semiunghiularS la partea superioarel, gramele a doua si a treia unghiular-repasate, legatura semiunghiulara dintre grama intai sj a doua §i Tn ghirlanda Tntre gramele a doua si a treia, iar finalul ultimei grame concav §i legat de litera urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate.

urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate. Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.
urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate. Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.

Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.

132

EXPERTIZELE - MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn debut, minuscula ,,o" (fig.9.20) - se remarca" prin punctui de atac plasat fn partea stangS, prin ovalul Tntretalat submedian si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare.

si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare. ^ \£*= Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b)

^

\£*=

si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare. ^ \£*= Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b)

Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.21) - aceasta minuscula are semnificativ legatura cu litera anterioara, punctui de atac plasat intern la ora 10,00 si finalul semiovalului dirijat in dreapta la ora 04,00.

si finalul semiovalului dirijat in dreapta la ora 04,00. T ff Fig.9.21. Minuscula ,,o" (in interiorul

T

ff

Fig.9.21. Minuscula ,,o" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,p" (fig.9.22) - se evidentiaza prin bastonul dedublat la croset in debut si prin grama a doua concava cu lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare.

lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare. Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b)
lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare. Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b)

Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b) proba.

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,r" (fig. 9.23) - se remarca prin legaturile dintre litere (prima legatura se face sub linia de baza) prin trasatura preliminara prelungind, prin latul real si

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

133

plasat superior corpului de liters, prin podis,ul amplificat, liniar si descendent si prin grama a doua concava.

liniar si descendent si prin grama a doua concava. Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba. La
liniar si descendent si prin grama a doua concava. Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba. La

Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,re" (fig.9.24) - constatam: legatura cu litera anterioara, minuscula ,,r" cu partea superioara sub forma de lat virtual si grama a doua liniara plasata oblic (inclinata mult stanga) sj legata unghiular cu litera urmatoare; minuscula ,,e" are bucleta reala intretaiata inferior si finalul mult amplificat pe linia de baza.

inferior si finalul mult amplificat pe linia de baza. Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba.
inferior si finalul mult amplificat pe linia de baza. Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba.

Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba.

Cuvantul ,,si" (fig.9.25) - se remarcS prin minuscula „§" executata in forma convexa cu croset In debut §i finalul buclat real, sedila plasata inferior, In dreapta §i executatci tn forma unghiularS; minuscula ,,i" este executata Tn continuare cu debutul rontunjit si finalul redus la un croset, iar semnul diacritic convex, amplificat cu croset in debut.

un croset, iar semnul diacritic convex, amplificat cu croset in debut. Fig.9.25. Cuvantul ,,si": a) litigiu;

Fig.9.25. Cuvantul ,,si": a) litigiu; b) proba.

134

EXPERTIZELE - MJJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

La grupul ,,ti" (fig.9.26) - depasanta ‘’t" are trunghiul liniar sau usor convex cu croset in debut, sedila executata sub forma unei trasaturi concave si bara plasata submedian, usor convexa §i descendentS; minuscula ,,i" este executata Tn continuarea barei, fiind redusa la un microcroset, iar semnul diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si".

diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si". Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba. Minuscula
diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si". Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba. Minuscula

Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,z" (fig.9.27) - are caracteristic podisui superior redus la un croset diagonala u§or ondulatd, partea inferioara buciata real In dreapta si legate de bard printr-un lat virtual (stanga), finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare.

finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare. Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba.
finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare. Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba.

Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,E" (fig.9.28) - observam o imitare a modelului tipografic cu gramele Tntai si a patra executate sub forma unei tras§turi convexe cu debutul Tn forma de croset si finalul cu tampon, grama a doua plasata inferior cu tampon Tn final si grama medians usor ascendents intersectata de un alt tampon.

final si grama medians usor ascendents intersectata de un alt tampon. Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu;
final si grama medians usor ascendents intersectata de un alt tampon. Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu;

Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu; b) proba.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

135

Majuscula ,,l" (fig.9.29) - se evidentiaza prin bastonul usor convex cu croset Tn final si prin semnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut.

semnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut. Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba.
semnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut. Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba.

Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,V" (fig.9.30) - observam prima grams liniara, legatura semiunghiulara dintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real.

dintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real. Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu;
dintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real. Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu;

Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu; b) proba.

Elemente grafice caracteristice intalnim §i la alte litere, dar nu le mai descriem Tntrucat consideram suficienta analiza de mai sus pentru a formula urmatoarea

CONCLUZIE

Piesa Tn litigiu (fig.9.31) intitulatS Tn introducerea prezentului raport a fast scrisa de numitui Pavel Constantin de la care emana scripta de comparatie (fig.9.32).

.

EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL
EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Fig.9.31. Piesa in litigiu din raportul de expertiza criminalistica.

Expertiza criminalistica a scrisului yi a documentelor &sSU> <? J ecc ^ A (} v
Expertiza criminalistica a scrisului yi a documentelor
&sSU>
<? J
ecc
^
A
(}
v -
*c««32>vV>c
\oor ^i
\ AA^^ -

Fig.9.32. Proba de scris apartinand numitului P.C. din raportul de expertiza criminalistica.

138

EXPERTIZELE

- MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.2. Raport de expertiza criminalistica privind o semnatura

MINISTERUL JUSTITIEI LABORATORUL INERJUDETEAN DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE BUCURESTI

RAPORT

DE EXPERTIZA CRIMINALISTICA 5 NR

din

.

Dosar nr

al JUDECATORIEI

EXPERT

OBIECTUL EXPERTIZE!

Se cere sa se stabilesca daca semnatura de pe ,,actul de schimb", nr.1003 din 30.07. de la pozitia ,,detinator teren" (fig.9.33), apartJne numitului Cernea Ion (fig.9.34).

1997,

T
T

Fig.9.33. Semnatura in litigiu.

Ion (fig.9.34). 1997, T Fig.9.33. Semnatura in litigiu. Fig.9.34. SemnSturi de comparatie. 1 A.Fratiia,
Ion (fig.9.34). 1997, T Fig.9.33. Semnatura in litigiu. Fig.9.34. SemnSturi de comparatie. 1 A.Fratiia,

Fig.9.34. SemnSturi de comparatie.

1 A.Fratiia, Gh.Pasescu - Expertiza criminalistica a semnaturii, Editura National, Bucurejti, 1997, pp.200-202.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

SCRIPTE DE COMPARATIE

139

Pentru efectuarea expertizei ne-au fost puse la dispozitie urmatoarele acte purtand semnatura lui Cemea Ion:

- o copie prin metoda xerox de pe fisa individuate de instructaj pentru normele P.S.I, a sus- numitului;

- probe de semnatura iuate lui Cernea Ion Tn fata instantei.

CONSTATARI

Semnatura tn litigiu de pe actul supus expertizarii se afia pe prima paginS a acestuia, Tn coltul din dreapta-sus, la rubrica detinator teren si este executatS cu pasta de culoare albastrd. Aceasta este de tip literal, reprezentand initiala numelui si prenumele redate legat, are un aspect spontan si nu prezinta urme ce ar indica o copiere.

Examinarea comparative a semnaturii de pe actul tn litigiu cu cele executate de Cemea Ion evidentiaza ca, sub aspectul caracteristicilor individualizatoare ale semnelor grafice com- ponente, semnatura in litigiu se IncadreazS Tn coordonatele semnSturilor obisnuite ale lui Cemea Ion.

Spre exemplificare, notam urmatoarele caracteristici grafice. - executarea semnaturii legata, cu traseu grafic continuu (1);

-trfisatura franta a incipientei semnului grafic reprezentand majuscula ,,C" sub initiala numelui (2);

- realizarea majusculei ,,C U sub forma unui voal (3);

- continuarea semnaturii cu o bucla ce ar putea reprezenta minuscuia ,,e" (4);

- legStura cu semnul grafic reprezentand majuscula ,,l" caligrafica este facuta printr-o trasStura unghiulara plasatd la nivelul superior al majusculelor (5);

- forma concava a trasaturii superioare a majusculei ,l" caligrafice (6);

- unirea printr-o bucla suprainaltata a celor doua trasaturi ale majusculei caligrafice „I" (7);

- convexitatea mai pronuntata a pSr^ii din dreapta a acestei bucle (8);

- dublarea sj supradimensionarea trasSturii verticale a majusculei ,,l" caligrafice (9);

- finalizarea majusculei „I" printr-o forma grafica cu aspect concav, ce are punctul incipient In locul de unire a celor doua trasaturi componente (10);

- parafa semnaturii prezinta o concavitate orientals usor spre stanga (11) si o fmalizare alungita terminata Tn varf de ac (12);

- orientarea ascendenta a semnaturii (13).

Asemanarile stabilite demonstreaza identitatea de autor a semndturilor comparate. de cele de mai sus, formuiam, urmatoarea

CONCLUZIE

Semnatura Tn litigiu de pe actul de schimb nr.1003 din 30.07.1997 de la pozitia detinator teren a fost executata de numitul Cemea Ion.

Expert,

140

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

9.1.4. Expertiza grafica §i grafologia

Se face curent confuzie intre expertiza grafica si grafologie, desi s-a precizat mca mai demult deosebirea dintre acesti termeni.

Nu numai ca denumirea de ,,expertiza grafologica" figureaza in numeroase ordo- nanfe si incheieri ale instanfelor de cercetare penala si ale instantelor de judecata, dar rar am intalnit o persoana care sa faca distinctia corecta intre expertiza grafica si grafologie. Este vorba de studiul scrisului. Dar, eel ce se apleaca asupra unei scrieri poate fi caligraf, expert grafic, grafolog, asa cum, de exemplu, cine studiaza un corp omenesc poa- te fi anatomist, pictor, sculptor etc. Discipline deosebite, atat expertiza gra- fica cat si grafologia, au o parte comuna:

cercetarea caracterelor obiective ale scrisului. Un scris - ca sa exemplificam - poate fi mai mare sau mai mic, mai repede sau mai incet, apasat sau user, legat sau, dimpotriva, cu litere separate, ordonat sau dezordonat etc. Sunt caractere grafice care-i intereseaza si pe grafolog si pe expertul grafic. Ele constituie in munca si a unuia si a altuia un studiu de mceput absolut necesar. Dupa efectuarea acestei cercetari de ana- tomic grafica, expertiza grafica si grafologia isi separa drumurile. Expertiza grafica, in principal, se preo- cupa numai de identificarea autorului unui scris si cu descoperirea falsurilor in scrieri, recte:

- verificarea faptului daca un text sau o

semnatura provine de la scriptorul nomina-

lizat in act;

- identificarea persoanei care a efectuat

un text sau o semnatura care s-au dovedit ca nu aparjine titularului respectiv (false) sau ca re provine de la un autor necunoscut (scrisori anonime, acte pe nume fictive, adaugiri etc.).

Grafologia (analiza grafologica) merge mai departe si anume sa deceleze, dupa scri- ere, insusirile autorului ei, adica vrea sa afle legatura dintre scris si personalitate.

Asa meat, ceea ce se solicita in actele notariale si in mod obisnuit, in justice, este o expertiza grafica. In mod special se cere un examen gra- fologie, adica o analiza a psihologiei scrisului cuiva, pentru a cauta sa se stabileasca struc- ture personalitatii (normale sau anormale), analiza efectuata de catre un grafolog care are

o pregatire psihologica. Asa incat, e locul de a face sa dispara confuzia dintre expertiza grafica si exame- nul grafologie, asa cum sublinia si la noi prof. H. Stahl. Sunt doua nofiuni cu totul diferite: ,,Po{i

fi grafolog fara a fi expert grafic si sunt ex-

perti grafici care se intituleaza ,,grafologi",

fara a fi studiat tratatele de grafologie si fara

a avea o formatie psihologica", remarca pro-

fesorul Stahl. In continuare, vom detalia cele expuse anterior. Despre expertiza grafica am vorbit de la Tnceputul prezentului capitol si pana aici, de aceea vom trata mai departe problema grafologiei.

Motto: ,,Condeiul este graiul sufletului". Cervantes - Don Quijote

Grafologia, studiul scrisului pentru a determina calitatile autorului lui, a suferit intr-un timp scurt o mare evolutie, trans- formandu-se dintr-o simpla distractie de salon intr-o disciplina cu baze stiin^ifice demon- strate. Cuvantul ,,grafologie" 6 deriva din com- punerea termenilor grecesti: graphein care fn- seamna ,,a scrie" si logos care Tnseamna ,,stiin^a". Acest termen a fost intrebuintat pentru prima oara in 1872 de catre abatele M/'chon, care 1-a luat ca titJu al lucrarii sale, Systeme de graphologie. Din acest moment,

6 Andrei Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoa^- terea personalitafii prin scris, Editura Humanitas, Bucurejti, 1996, p. 7.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

141

el devine un termen general pentru desem- narea studiului scrisului ca expresie a ca-

racterului §i a personalitatii scriptorului. El nu semnifica nimic altceva decat analiza sau psihologia scrisului. fnceputurile grafologiei trebuie cautate in antichitate, cand multf - fntre care Aristotel, Demetrius din Falera si mai ales Suetonius - au intrevazut legatura dintre scriere §i caracterul individului. Adevaratul parinte al grafologiei este abatele J.H. Michon (1801-1881) 7 care, cu un neobi§nuit dar al observatiei §i o munca perseverenta, publica in 1872 o lucrare intitu- lata Les mysteres de I'ecriture. Apoi Michon scrie: Systeme de graphologie. Methods pratique, unde, printr-o documentare extrem de bogata stabiles.te primele reguli ale grafologiei. Michon spune: ,,Pentru ca sa putem avea revelajia unui lucru interior s.i invizibil printr-un semn exterior vizibil, trebuie sa existe o legatura intre semn §i lucrul semnificat. Acest raport exista tntre creier, organ al gandirii si manifestarile exterioare ale sentimentelor, gesturi, atitudini,

Ast-

fel, toate semnele grafologice se explica, comparandu-le cu gesturile naturale ale omu-

expresia fizionomica sau a limbajului

lui".

Continuatorul lui Michon, fondatorul grafologiei moderne in Franca 8 , a fost J. Cre- pieux-Jamin, care a supus verificarii cele stabilite de Michon. El cerceteaza dominan- tele unei scrieri, determinand §apte clase:

viteza, presiunea, forma, direcfia, dimensiu- nea, continuitatea s. i oranduirea. $coala germanS a dus mai departe cele initiate de Michon. Ludwig Klages a dat o deosebita stra- lucire §colii germane, considerand scrierea ca o imitate, studiind-o fn ritmul, intensitetea,

'• 8 A. Athanasiu, op. cit, pp. 8-9 ?i A. Athanasiu ?i colab., Cars de grofologie, Editors. PAN-PUBLI- SHING HOUSE, 1997, pp. 2-3.

direcfia si distributia ei pe hartie. El introduce principiul expresiei, dupa care orice miscare exteriorizeaza mobilul sentimentului care se exprima.

La fel, cehul Saudek pune in valoare tot complexul scriptic si cauta sa verifice expe- rimental, cu ajutorul cinematografiei, viteza scrisului, stabilindu-i o serie de legi. Max Pulver (Elvetfa) observa in serfs viata psihica con§tienta, dar scruteaza §i ima- ginile incon§tientului, adica tendin^ele care influenteaza asupra sentimentelor §i asupra ac^iunilor noastre. O contribufie originala aduce §i R.Pophal (Germania), care incearca sa demonstreze ca simpla cercetare a fiziologiei mi§carii grafice ne da posibilitatea cunoa§terii expresive §i reprezentative a scrisului. La noi in tara s-au ocupat cu studiul scri- sului prof. dr. Gheorghe Marinescu, prof. dr. C.I. Parhon, dr.M. Derevici, Elena Bogdano- vici, Henri Stahl, Andrei Athanasiu. Astfel, C.I. Parhon insista asupra necesi- tatii determinarii caracterelor obiective ale scriptelor, aratand legatura dintre scriere §i personalitatea somatopsihica. ,,Un raport intre scriere ?i personalitate e in afara de orice indoiala. Putem afirma de cele mai multe ori ca o anumita scriere aparjine unei anumite persoane, dupa cum putem identifica acea persoana printre multe altele sau dupa cum o putem recunoaste pe o fotografie. Faptul acesta este bazat pe principiul corela|iilor. Scrisul e, in ultima analiza, expresia inre- gistrata a unor contrac^i musculare, ele insele expresia scurgerii in mu§chi, cu o anumita intensitate, viteza §i ritm, a energiei nervoase. Acestea toate nu Jin nutnai de activitatea psihica, de caracterul individului, ci §i de cea somatica, prima frind de altfel, strict condi- |ionata de ultima". In general, dupa doi ani de studii se- rioase, un grafolog dotat este capabil de-a

142

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

face, pe o scriere de dificultate mijlocie, o schita justa, in timp ce portretul aprofundat nu poate fi abordat cu succes decat dupa cativa ani de experienja. Informatiile otyinute de un bun grafolog pot fi juste in 90% din cazuri, astfel meat marja de eroare este mica pentru o disciplina care are un domeniu de cercetare atat de sensibil precum caracterul. Rezultatul unei analize grafologice se concretizeaza printr-o schita grafologica sou portret grafologic, prezentate in continuare ca exemple.

AU

.AJU*<A

U

9.1.4.1. Schita grafologica dupa grafismul lui M.N.

9

Impresie generala: eficacitate si vivaci- tate, intr-un ansamblu rejinut si echilibrat. Organizarea grafismului: putine forme cu adevarat personale, dar claritate si structurare. Armonie: scriere armonioasa, desi o oa- recare lipsa de usurinta si de sobrietate; grafism omogen. Formniveau: de evidential bunul mers al repartifiei (articularea negrelor si albelor), dar mai multa constrangere decat liberare.

JU

dU|,'tL^

e f-

0

Fig.9.35. Scrisul lui M.N. dupS care s-a efectuat schija grafologica.

9 Andrei Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoa^- terea personalitafii prin scris, Editura Humanitas, Bucure?ti, pp. 274-276.

Expertiza, Crlminalistica a scrisului si a documentelor

143

Raportul de forma-miscare: miscare reti- nuta care creeaza o forma bine controlatS. Definite: scriere simplS, clara si prop tionala, retinutS, cu zona mediana mijlocie §1 putin inegalS; in ghirlanda, verticals spre usor redresata, ordonata, aerata spre spatfata, cu bun contact pe linia care este bine retinuta; presume nuantatS, fma, cu cateva ascupjm. Analiza trasaturii (Hegar): apasata -curbs -+, neta -+. rapida -+. Inegalitati tn conducerea traseului cu c tendinta de legare, dar opriri, juxtapunen i particular litere i izolate), finale scurte, suspendari, o ferm, uneori lacatuit, cateva combinatii si inlantauri, p tn pensa, bate mai lungS si cruciata, s ingust si colour cateva gesturi contrare caligrafiei; accentuare ioasS si precisa; marginea din stanga mica $1 regulata, marginea din dreapta mare si ine- gala usorprogresiva-Semnaturaconforma textul, simpla, farS parafa, in centru si putin mai departe de text.

Sindroame grafice 1 Scriere simpla, clara, omogena, I portionala, ordonata, verticala, cu o buna tinere a liniei si semnatura conforma: pei sonalitate autentica, serioasa si echilibrata; comportare de calitate.

2 In ghirlanda, presiune nuan^ata, mega-

litati ale legaturii si ale marginii din dreapta, dar de asemenea, verticala, retinuta, suspei

data, gesturi inverse, ascutimi, o inch sensibilitate si emotivitate, dar control accet tuat in dorinta de independent^. 3 Clara, precisa, aerata, legata spre grv pata, m ghirlanda cu combinatii, rapida: < ritate a gandirii si luciditate a judecatilor, asimilare si comunicare usoara pe plan n

lectual. 4 Clara, precisa, ordonata, cu tendinta de. legatura si tiere buna a liniei verticala, b lui t cruciala, marginea din stanga

activitate regulata, voluntara, motivata prin simtul datoriei si mandrie personals.

Abordare psihologica, caracterolo-

gica, tipologica

Hipocrate: limfaticul pare temperamer, de baza, mascat printr-un bilios al compo tamentului. Le Senne: criptemotiv-activ-secundar, comportament flegmatic (nonemotiv-activ). Jung: introvertit; adaptare prin gandire.

Portret

Un spirit clar, pozitiv §i bine organizat, permitand contactul rapid cu problemele si situatiile, perceperea elementelor importante Suficienta suplete si nobilitate pentru a nu scapa nimic privirii, criticii sale ascut* constructive, suficienta fermitate, pentru gandirea sa sa nu se tndeparteze pe planul activitatii de o logica viguroasa. Concret, pragmatic, lucid in alegen obiectivele sale. Si daca demersul sau raman prudent, cu tendinta neta de a reflecta mam de a intreprinde ceva, este pentru ca mandria personals si exigenta ii comanda. asemenea, pentru ca tntelege sa ramana in toate aspectele obiectiv, sa se distanteze de tendinta initials a impulsivitatii. Are un comportament stabil, ce rel atat un bun echilibru personal, cat si voin^ a arSta despre sine o imagine de cahlate MultS fermitate si rigoare morala. Stn vrea si cat valoreaza, Tara ca aceasta sa antreneze din partea sa o ambitie, s«i competitivitate excesiva, se mamfesta d §i natural. Totusi rezervat, gata de a pastr, distantele si de a-si proteja independenta c reactii puternice dacS lucrurile nu merg cum ar dori si mai ales daca are impresia ca i dicteaza conduita. Participand la viata grupului, ramar foarte selectiv, discret si comunicarea, m dialog, nu depaseste cadrul profesional ceea ce priveste activitatea: un ritm ferm si

144

EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

regulat, bine sustinut prin for^a motivatiilor; se implica fara restrictii in munca sa, avand un acut simj al responsabilitatii. Caracter destul de independent, ti place sa decida §i are initiative in resortul sau. Nu adera usor la ceilalfi. Contact sobru, inspirand Tncredere. Preocupat de ceea ce face, dar fara mani- festari de entuziasm.

9.1.4.2. Portret grafologic 10 dupa grafismul lui R.H.

Prin structura sa psihologica, el alege drumul de mijloc, ocolind extremele si ex-

cesele. Nu s-ar spune ca nu le-a cunoscut, cu

o cultivare a indraznelii si cu un instinct de

afirmare manifestat prin incredere in sine si mandrie, dar in toate aceste impulsuri ele- mentare, instinctive, el aduce o frana, o ma-

sura, o tending de echilibru, care nu este doar expresia educafiei §i a instructiei dobandite,

ci mai ales a unei modera^ii innascute.

Un om de tip pasionat-atenuat, cu o emotivitate neta, dar refinuta, cu nevoile de activitate desfa§urata, cu ecou persistent al impresiilor. Un temperament hiperemotiv, sensibiliatea sa alcatuind o trasatura sufle- teasca predominanta. Cu orientare in mare masura introvertita, analist atent al mi§carii busolei sale inte- rioare, isi controleaza si inhiba reac^iile imediate. Un stapanit, un voluntar care se domina, inaintand pe calea existenfei sale, asa cum in^elege sa si-o construiasca. Este deopotriva Tntors spre lumea din afara prin lucruri senzoriale, iubind viata si toata gama ei de placeri, dar punand o surdina efervescen^elor sale. Isi organizeaza destinul existence! prin anumite limitari, fara renun^ari totale.

' A. Athanasiu, op. cit, pp. 189-191.

Se dedica intens activita^ii, dand dovada de ordine, prevedere, logica fermitate, sobri- etate si precizie. Se adapteaza abil si cu finete (savoir-faire), realizand coeziunea intereselor materiale si sufletesti, dand dovada de tact in rela^iile cu oamenii. Ca structura mintala si mecanism al gandirii, are claritate intelectuala, luciditate, obisnuind sa reflecteze, sa mediteze pro si contra aspectelor realita^ii. O inteligen^a care nu se limiteaza sa culeaga faptele si sa le claseze, ci simte nevoia de a interveni pentru

a le adapta propriilor sale nevoi, cu judecata

cumpanita, renuntand la scopuri secundare si cu o imaginatie realista. Dispune de con- centrare mintala puternica, atenfie precisa si sus^inuta, precum si o vointa aplicata si cu tending la Tncapatanare. In ceea ce priveste sociabilitatea, este un

spirit vigilent si perspicace, cu atitudini ferme si energice, dar sj contacte sociale amabile. Adaptarea sa este suficient de elastica, avand

o comportare eleganta, cu sim{ estetic. Are

posibilitatea disimularii problemelor interioa- re si conflictelor cu lumea exterioara, dove- dind un sentiment al valorii proprii §i man- drie, o nevoie de independents in manifested §i o neacceptare a privirilor indiscrete in viata sa launtrica. Are resurse de tandrete si de fidelitate, dar un fond egoist. In fata socurilor inevitabile ale existenfei §tie sa se exteriorizeze convenabil, fara contraste frapante intre eul social §i indivi- dualitatea proprie §i fara ca starea sa dispo- zi^ionala sa fie alterata, eel pu^in aparent. Totu§i, nerecunoasterea meritului personal, constiin^a nedrepta^ii au in el repercusiuni de intensitate, cu prelungiri §i reminiscence in timp.

Este doritor de a achizitiona si de a conserva tot ceea ce il intereseaza, resimtind nevoia rangului, a autoritatii, a superioritatii.

145

Orgoliul lezat sau nesocotit constituie pentru el un prilej de suferin^a.

I

sau nesocotit constituie pentru el un prilej de suferin^a. I .<w-» IB ' . c***" /.'

.<w-»

IB ' . c***" /.' ••

/—y

'

,Ju O& <&t a

'

S, W « m^ ^ f' fc ]T££o*-/«» ^^^

. - ,i f - *L. /7i3few' / -';^- r fJl^U^ ^'^^.

,.,,„,,; .*-*»*»£**?££ **%*&"*%*

ii^Mi^A&m^

-^yft^ Wm^^y^\

^

^

^

^

W

£

^

^

^

^

Fig.9.36 Scrisul lui R.H. dupS care s-a efectuat portretul grafologic.

146

EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

In rezumat, ne apare ca o fiin^a am- bitioasa, care isi realizeaza ideile si care isi men^ine constant personalitatea in vibrate stapanita. §tie sa se infraneze, sa se domine, sa astepte momentul oportun pentru ca acji- unea sa fie eficace. Este exigent isi or- ganizeaza ierarhic viafa afectiva, in care nu admite imixtiuni; traieste persistent aceleasi impresii, ca si cand ar fi legat de trecutul sau emotional. Are o activitate stabila si perse- verenta, talent de a direcfiona si un sentiment al sociability care alterneaza uneori cu ne- voia de izolare.

De la schita la portret s-ar putea crede ca nu este decaf o diferenfa de detalii, o ob- servafie a semnelor grafice mai minujioasa in acest ultim studiu decat in primul. Nu este chiar asa. In realitate, materialele de care dispune grafologul pentru a construi portretul au fost deja stranse in definirea care precede schita. Toate semnele au fost adunate si interpretate. Dar, in timp ce intr-o scurta analiza ramanem pe terenul aproape sigur al evidenfelor grafoJogice, indicand marile linii ale caracterului pe care le releva semnele, in portretul amanuntit se cauta rasunetul diver- selor tendinfe, influenza unora asupra altora, se incearca, prin asocieri si deducfii psiho- logice, in|elegerea rezultatelor in contradic- |iile sau armonia raporturilor lor. Trebuie, pentru a reusi in aceasta munca delicata, o fina intui{ie, o cultura psihologica vasta si o mare experienja a oamenilor si a viefii. Schi^a este, in general, suficienta pentru a ne orienta asupra datelor fundamentale ale temperamentului si caracterului persoanei, asupra energiei, ritmului, coloraturii afective, tipurilor de atitudine, calitajilor de vointa, de ordine, de metoda, aspectelor de anormalitate psihica si morala, intr-o scriere de tip feminin sau masculin,

9.1.43. Expertiza grafica §i grafologia - paralelism

Asa cum mcepeam acest material, este necesar sa inlaturam o confuzie care mai

domneste inca in spiritul multora. Este vorba, bineinfeles, de delimitarea dintre expertiza grafica si grafologie, discipline despre care am comentat in subcapitolele anterioare. Ele sunt doua lucruri deosebite, urmaresc alt obiectiv, desi pornesc de la o baza co- muna: studierea stiintifica a scrisului. Daca grafologia este studiul psihologic al documentelor sense, expertiza grafica se ocu- pa cu identificarea autorului unui grafism si cu descoperirea falsurilor in scrieri. Expertiza grafica, adoptand tehnica preconizat£ de gra- folog, studiaza si ea scrisul, dupa caracterele obiective ale acestuia, adica dupa dimensi- une, direcjie, forma, presiune, viteza, conti- nui'tate si orandufre, cautand a prec/za do- minantele grafice ale unui document, spre a compara daca se regasesc aceleasi dominante in scrisul identificat. Atat expertul, cat si grafologul aleg tra- saturile caracteristice ale unui grafism, care permit identificarea lui in linii mari. De aici incolo, incepe bifurcarea dru- mului. Daca expertiza grafica studiaza orice fel de scriere (sincera, deghizata. contrafa- cuta), grafologia analizeaza scrierea sincera. Grafologul merge mai departe in studiul sau si, dupa ce a fixat dominantele grafice, vrea sa afle si resorturile psihologice pentru care un scris are cutare caracteristici si nu altele. Daca expertul se multumeste cu descri- erea si constatarea trasaturilor unui scris, grafologul trebuie sa fie si un bun psiholog, intrucat pe baza elementelor grafice consta- tate - combinandu-le - va putea sa intoc- measca un portret caracterologic valabil. Expertul grafic se poate dispensa de expli- carea psihologica a cauzei care a provocat cutare sau cutare caracteristica grafica. Po|i fi excelent expert, dar slab grafolog si invers:

po^i fi un grafolog remarcabil ca patrundere psihologica si totusi un slab expert. Expertul se margineste, in genere, la anatomia grafica, la o disecfie ,,mecanica" a partjlor componente ale scrisului studiat, dar va impinge cat mai departe aceasta disectie, studiind cu lupa fiecare litera in parte, fiecare

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

147

virgula, sedila, punct, spatiile dintre litere, cuvinte, randuri etc. Cu lupa, expertul va cauta sa descopere cat mai multe semne particulare, particula- rita^i grafice rare, care nu se intalnesc in alt grafism, asa-numitele idiotisme grafice, va studia apoi intreruperile in duct, retusarile, lipiturile; va studia hartia, penita, cerneala etc.

Expertul grafic se ocupa, deci, de partea ,,mecanica", anatomica a scrisului, grafolo- gul, de partea psihologica. De asemenea, la prima vedere ar parea ca exista o serie de deosebiri intre aportul unui grafolog §i eel al unui expert grafic cand acesta studiaza o scriere. Astfel, examenul grafologului ,(ca si al expertului grafic) se face pe execu^ia materiala a scrisului, adica pe scriere, in timp ce acela al expertului grafic are in vedere ansamblul scrisului, adi- ca, in acelasi timp, scrierea, ortografia, sin- teza, stilul §i ideile exprimate (continutul). In fapt, intre studiul aspectelor grafologice §i de continut (expertiza graficS) exista intrepa- trunderi si completari - un expert grafic avizat de grafologie poate avea o privire mai completa asupra unui scris (si implicit asupra personalita^ii autorului inscrisului studiat). Din cele expuse se poate vedea ca daca expertiza grafica este relativ us.oara §i la indemana oricarui om inzestrat cu spirit de observable si rabdare migaloasa, nu la fel stau lucrurile cu grafologia. Intr-adevar, nu ajunge sa determini exact dominantele unui scris; trebuie sa le grupezi in ordinea intensitatii cu care se manifests intr-un grafism; apoi, sa alegi din mai multe explicatii posibile interpretarea psihologica justa, sa imbini artistic nuantele, sa dai via^a portretului. Acesta cere nu numai calitati de fin psiholog, dar si un talent de descriere care sa inlature monotonia. Cunoasterea oamenilor implica mult stu- diu, observatie, experienta si, chiar si atunci - cum spunea Dostoievski - ,,Nimeni nu §tie exact cum suntem, decat poate numai Dum- nezeu!".

Prin descrierea succinta a celor doua dis- cipline, cu exemplificarea concreta a fmali- zarii uneia §i a alteia - expertiza grafica §i, respectiv, grafologia - speram ca am reu§it intr-o anume masura sa facem lumina in ceea ce ne-am propus la inceputul capitolului. Asa cum aminteam la capitolul despre ex- pertiza grafica, unul dintre principiile funda- mentale ale procesului penal, dar s.i in materie civila, este acela al aflarii adevarului judiciar. Disciplined care concura la stabilirea adevarului judiciar sunt: criminalistica, medi- cina legala, toxicologia legala, psihiatria si psihologia legala etc. Ca stiinta de sine statatoare, crimina- listica include: tehnica, tactica si metoda criminalistica. Tehnica criminalistica cuprinde totalita- tea mijloacelor tehnice si metodelor stiintifice necesare descoperirii, fixarii, ridicarii, exami- narii §i interpetarii urmelor §i ale altor mijloa- ce materiale de proba, efectuarii expertizelor si constatarilor tehnico-§tiintifice, de unde rezulta ca expertiza criminalistica este o parte integrants a §tiintei criminalistice. Expertiza criminalistica cuprinde metode si mijloace tehnice aflate la dispozitia or- ganelor judiciare cat si mijloace folosite in procesul efectuarii expertize!. Ea reprezinta, alaturi de expertiza medico-legala, contabila §i tehnica, unul dintre cele mai importante mijloace de proba puse la dispozitia orga- nelor judiciare, esenta ei constand in efectua- rea de catre persoane competente a unor examinari speciale pentru otyinerea de date faptice, care nu au o importanta in cauza. De asemenea, merita sa amintim ca, in prezent, in intreaga lume, conceptul modern in care intra toate disciplined care concura la stabilirea adevarului judiciar, adica: crimina- listica, medicina legala, toxicologia legala, psihiatria si psihologia legala etc. este acela de stiinte forensic" . intr-o accepjiune restransa, dar cea mai uzitata, criminalistica este echivalenta, egala,

11 Lucian lonescu, Criminalistica. Incotro?, revis-ta ,,Palatul de Justitie", nr.l 1-12/1997.

egala, 1 1 Lucian lonescu, Criminalistica. Incotro?, revis-ta ,,Palatul de Justitie", nr.l 1-12/1997.

148

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

cu stiinta forensic, de unde denumirile de ,,institut forensic", ,,expert forensic", ,,exami- nare forensic" etc. toate desemnand ceea ce, traditional, infelegem prin ,,criminalistica" sau ,,politie stiintifica". In aceasta viziune (,,Forensic Science") criminalistica apare ca o stiinta exacta, automata, bazata pe preluarea si adaptarea stiintelor pozitive la descoperirea si ana- lizarea macro- si microurmelor, inclusiv iden- tificarea persoanei dupa semnalmente, produ-

se biologice si testul ADN. ,,§tiinta forensic incepe cu scena infrac- fiunii. Daca investigatorul nu poate recu- noaste, colecta si impacheta corect probele materiale, nici un echipament sau expertiza nu va putea salva situafia". (Richard Sa- ferstein, Criminalistics - An Introduction to Forensic Science, edijia a 5-a, 1995). In concluzie, rolul criminalisticii (alias Forensic Science) este acela de instrument auxiliar al justijiei, stiin^ific si impartial. Expertiza criminalistica este de mai multe genuri, avand in vedere faptul ca or- ganele de urmarire penala sau de judecata solicits expertilor criminalisti rezolvarea unor probleme care sunt de competenja acestora, dar care are o mare diversitate. Intre expertizele criminalistice, dactilos- copica, traseologica, balistica etc., intra si expertiza criminalistica a scrisului, sau, cum este cunoscuta mai pe scurt expertiza grafica,

a carei activitate am descris-o in cuprinsul lucrarii.

Dezvoltarea grafologiei aminteste de aceea a altor stiinfe: o serie de stiinfe fara o metodica a cercetarii, apoi colecta de fapte, progresiv acumulate de cei care s-au pre- ocupat si care au fost atrasi, fara sa aiba pretenjia de a fi savanfi, de acest domeniu al expertizei, mai tarziu stiinja, esen^ial descrip- tiva care se vrea autonoma, confirmata prin aplicarile sale. Grafologia nu se poate mul^umi cu o colectie de fapte a corespondentelor semnelor grafice si a realitafilor psihofiziologice, a carorexpresieeste.

Clasificarea speciilor grafice in sapte genuri diferite, pe care a facut-o Crepieux- Jamin, este o etapa pentru constituirea gra- fologiei ca stiinta, dar ea ramane inca la nivelul unei clasificari bazate pe considera- |:ii ,,anatomice". Generalitatile enumerate de Crepieux-Jamin con^in, totusi, principii gene- rale care implica o interpretare a scrierii prin semnificajia gestului. Pulver insista in special asupra simbolismului spafiului, Klages pe aspectul global al grafismului. Psihologia miscarilor expresiei, cerceta- rile de psihofiziologie, precum si metodele noi abordate in ultimul timp, au dat posibi- litatea unei fundamentari stiin^ifice a acestei discipline. Considerata, dupa expresia lui H.Wallon, ca ,,stiinta in formatie", ea poseda deja baze experimentale solide, un vocabular in mare parte international, reguli generale stabilite plecand de la experien^a. Ca atare, ea nu poate fi clasificata ca ,,§tiinta exacta", in sensul obisnuit, analiza scrisului ramanand mai departe o arta a celui care o manevreaza. Exista exceptia unui anumit numar de semne masurabile (dimensiuni de mai multe feluri, raporturi de dimensiuni, inclinare) si semne care sunt cuantificabile. Aceste masuratori constituie mijloace de analiza si de descripfie precisa cand ele sunt posibile. Asa incat, reticen^ele, opozijiile fa^a de posibilitafile studiului scrisului fata de insusi termenul de grafologie, au dus, ca si in psihologie, la o adevarata ,,drama a psihologiei" (Pavelcu). Grafologia isi gaseste aplicatii in carac- terologie, pedagogic, medicina, criminalisti- ca, via^a sociala (orientare profesionala), management. 12

12 A. Fratila - Scrisul - oglinda personalitafii, Editura Colosseum, Bucure?ti, 1995, p. 7.

A. Athanasiu - Tratat de grafologie. Cunoafterea personalitafii prin scris, Editura Humanitas, Bucuresti, 19%, pp. 18-21.

A. Sandu ?i C. Radu - Management fi grafologie,

Editura Universitaria, Craiova, 1999, pp. 94-95 si 181-

187.

A. Sandu ?i C. Radu - Management fi grafolo-

gie, articol publicat in ,,Revista de stiinfe juridice"

nr.!6(l)2000 a Facultatii de Drept ,,Nicolae Titulescu" a University!! din Craiova.

Expertiza criminalistica a scrisului $i a documentelor

Spre exemplu, in materia expertize! criminalistice a scrisului, uneori, expertul este confhmtat cu intrebarea daca pe baza scrisului se poate constata boala psihica a scriptorului in momentul scrierii sau semnarii actului respectiv ori daca se poate stabili in mod concret boala psihica de care sufera persoana (paranoia, mania depresiva, schizo- frenie, intoxicatii cu alcool, tutun, cocaina, morfina etc.). Este bine de §tiut ca, stabilirea unei boli concrete pe baza scrisului nu poate fi facuta de catre expertul criminalist. Stabilirea unui diagnostic este o pro- blema pur medicala si ca atare presupune examinari de specialitate din domeniul medi- cal.

Scrisul bolnavilor psihici 13 poate re- flecta elemente caracteristice unei psihoze de natura neuro-psihica, poate confine elemente din care sa rezulte doar o stare patologica generala ori poate sa nu exprime nici o tulburare mentala particular^, in special scrisul persoanelor cu cultura grafica redusa, caracterizate printr-un scris inferior, rudi- mentar, neorganizat. Prezenta unor elemente naturale, de ordin grafic se diferentiaza §i in raport cu fazele de evolutie a bolii. Ele pot fi considerate temporare, regresand sau dispa- rand o data cu vindecarea bolnavului. Expertul criminalist poate observa schimbari de ordin grafotehnic, care reflects anumite stari naturale, iesjte din comun. Men^ionarea si interpretarea acestor fenomene in raportul de expertiza pot com- pleta rezultatele diagnosticului medical, con- stituind un indiciu suplimentar pentru instan^a judecatoreasca in stabilirea capacitatii juridi-

 

149

sau

a responsabilitatii

penale

a

unei

ce

persoane.

Incheiem acest capitol, prin ceea ce spunea Elena Bogdanovici la 1944: ,,Aceste cateva consideratiuni arata - independent de foloasele ce a tras expertiza din studiul grafologilor - ca drumurile lor s-au despatch; si trebuie sa evolueze distinct". 14

9.2. Expertiza criminalistica a documentelor

9.2.1. Obiectul expertize! criminalistice a documentelor

Expertiza criminalistica a documen- telor are ca obiect stabilirea conduiilor in ca- re a fost intocmit inscrisul, modificarea continutului acestuia, precum si identificarea mijloacelor de imprimare a textului prin dactilografiere, tipografiere, poansonare, cu ajutorul calculatorului etc. Acest gen de expertiza este frecvent asociat cu expertiza grafica. Problemele care se pot rezolva in cadrul acestei expertize sunt urmatoarele:

a) daca actul prezinta modificari, in ce

constau acestea, cine este autorul lor;

b) daca actul prezinta §tersaturi, adau-

giri;

c) daca semnatura de pe act este pre-

existenta textului (data in ,,alb", ,,furata");

d) daca diverse parti ale actului sunt

scrise deodata, cu acelasj material (instru ment) de scriere;

e) daca actul este intocmit la data pe

Radu, C. - Pledoarie pentru grafologie, articol publicat in ,,Revista de §tiin(e juridice" nr. 16(1)2000 a Faculta{ii de Drept ,,Nicolae Titulescu" a Universitafii din Craiova. 13 A. Athanasiu - Scris f( personalitate, Colecfia Psyche, Editura §tiintifica, Bucure§ti, 1970, pp. 120-

134.

L. lonescu - Expertiza criminalistica a scrisului, Editura Junimea, Ia§i, 1073, p. 47 §i urm.

care o poarta;

f) daca una din filele actului este sub-

stituita;

14 Elena Bogdanovici — Raport intre grafologie $i expertiza grafica. Paralelism istoric, Tipografia VRE- MEA, Bucure?ti, str. Carol, 10, 1944, p. 16.

150

EXPERTIZELE -MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

este alcatuit din frag-

mentele a doua sau mai multe acte; h)daca fotografia sau marcile (tim- brele) de pe act sunt Tnlocuite; i) daca impresiunea de stampila de pe act este originala. Expertiza tehnica a actelor se poate solicita si cu privire la autenticitatea marcilor postale, precum si pentru reconstituirea si stabilirea veridicitatii unor piese cu valoare istorica si artistica.

g) daca actul

Obiectele care se examineaza de expert pot consta din: acte deteriorate, falsificate, suporturi de scriere, materiale §i instrumente de scriere, masini de sens, stampiJe, timbre, librete sau bilete de calatorie, semnaturi date in,,alb"etc.

In situafia in care se pune problema identificarii, trebuie procurate si materiale de comparajie corespunzatoare. Exemple:

- cazul identificarii masinii de sens si a dactilografului;

- a stampilei originate sau a cliseului

contrafacut si gasit la inculpat;

- a matrijei ori a poansoanelor cu care

s-a imprimat un text; - a materialelor si instrumentelor utilizate la confec|ionarea unui inscris fals. In continuare vom prezenta doua rapoarte de expertiza criminalistica privind:

1) identificarea masinii de sens si 2) identificarea dactilografului care a redactat un text pe o masina de sens.

9.2.2. Raport de expertiza criminalistica privind identificarea masinii de scris

-

MINISTERUL JUSTIJIEI LABORATORULINTERJUDEJEAN DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE

RAPORT

DE EXPERTIZA CRIMINALISTICA 18

din

NR

Dosar nr

AL

JUDECATORIEI

EXPERT:

OBIECTUL

EXPERTIZE!

Prin incheierea de sedinta

din

, se dispune efectuarea unei expertize "

pentru a stabili daca textui in litigiu, respectiv anonima intitulata: .Domnule, Va asigur

dactilografiat la masina de sens marca ^OPTIMA" seria 0197 model INTERMEDIATE E 20

proprietatea numitului

a fost

cu

care s-a realizat textui model de comparatie.

15 V. Bogdan, Bucure§ti, 1999.

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

151

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

1. Piesa in litigiu - reprezinta o anonima intitulata:

Domnule,

Va asigur ca daca pana

joi

A4, continand 10 randuri cu lungimi variabile, fiind semnata in final: ,,Guralivu" (fig.9.37)

"

dactilograflata la o masina de scris marca

OPTIMA",

pe o fila de hartie velina, format 1/2

2. Scripta de comparatie dactilograflata la masina de scris marca

OPTIMA" seria 0197

model INTERMEDIATE E 20 proprietatea

Director, V3 rog a-mi aproba

randuri cu lungimi variabile, fiind semnata Tn final ,,Gura Ion" (fig.9.38).

reprezinta un inscris intitulat: ,,Domnule

",

redactata pe o fila de hartie velina, format 1/2 A4, continand 11

-

Va asigur ca daca pana joi orele 19,35 nu vi cu banii, nu o sa mai vezi ziua de vineri, si nici urmatoarea, nai face totul.

Banii sa nu-i pul in plasa,

intr-o geanta

pe care sa o tina Sinziana la vedere si sa ne-o predea cand ii vom face semn. Te asigur ca biletul eate real, Maine vom vedea.

Guralivu.

Fig.9.37. Piesa in litigiu.

ne-o predea cand ii vom face semn. Te asigur ca biletul eate real, Maine vom vedea.

152

EXPERTIZELE -ML/LOG DE PROBA INPROCESUL PENAL

Do-nule Director,

.

VS rog a-mi aproba o zi libera in data de joi

19 9i vineri pana la orele

15

Solicit aceasta zi pentru ca imi este necesara pentru a-mi face on control la vedere.

Ziua pe

care

o solicit o voi recupera sambata.

Va asigur

ca pentru vineri o sa lucrez du-

inica,

cealalta.

pina la or a 13,

daca nu duminica aceasta,

Multumesc anticipat.

or a 13, daca nu duminica aceasta, Multumesc anticipat. Fig.9.38. Proba. CONSTATARI Dupa efectuarea masuratorilor

Fig.9.38. Proba.

CONSTATARI

Dupa efectuarea masuratorilor tehnice asupra piesei in litigiu am stabilit urmatoarele: Textul piesei in litigiu a fost dactilografiat la o masina de scrie marca .OPTIMA" model INTERMEDIAIRE E 20, cu urmatoarele caracteristici:

Formula principals: 260/1/b/A Formula secundara: M = 2,90 mm u = 2,15 mm

Interiignes: 8,58 mm Tip de caractere: PICA Tip de cifre: ELZEVIRIAN

Expertiza criminalistica a scrisului $i a documentelor

153

Procedand la aceleasi masuratori tehnice ale scriptei de comparatie, dactilografiate la

masina de sens marca

acestea corespund cu ale piesei in litigiu. Forma literelor majuscule si minuscule, a semneior de punctuatie si a celorlalte semne din textele supuse analizei, si rezultate la masuratorile efectuate, conduc la concluzia ca atat piesa in litigiu cat si scripta de comparatie au tost dactilografiate la o masina de scris marca

.OPTIMA". In continuarea analizei, pentru determinarea individuala a masinii de scris, vom descrie

comparativ si ilustrat prin fotograme, unele dezalinieri si defectiuni de uzura, atat din piesa in

OPTIMA" seria

0197, model INTERMEDIAIRE E 20. La grupul ,,asigur" - remarcam minuscula ,,a" cu axa verticala inclinata stanga, minuscula ,,s" inclinata dreapta, cu partea inferioara ingrosata, plasata sub linia de baza, minuscula ,,i" ingropata, minuscula ,,u" cu grama stanga fara tampon, supratnaltata, plasata sub linia de baza, si minuscula r cu tamponul inferior lovit stanga (fig.9.39).

litigiu cat si din scripta de comparatie dactilografiata la masina de scris marca

seria 0197 model INTERMEDIAIRE E 20, am stabilit ca

OPTIMA"

Va

banii,

I f igur ca d
I
f
igur ca d

nu

o

sa

-

ir.«
ir.«
ca OPTIMA" Va banii, I f igur ca d nu o sa - ir.« «J KM

«J

KM

i^Srf, fU

«*r

1/2Z/19W

igur ca d nu o sa - ir.« «J KM i^Srf, fU • «*r 1/2Z/19W ca

ca

or a

Fig.9.39. Grupul ,asigur":

a - litigiu; b - proba.