Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Evaluarea clinic a poziiei de relaie centric a mandibulei cu i


fr contacte dentodentare.
Definiie 1
poziia cea mai nalt (superioar) i posterioar, neforat a condililor mandibulari n
fosa glenoid.
Definiie 2
raport mandibulo-maxilar n care condilii articuleaz cu poriunea cea mai subire,
avascular a discurilor articulare corespunztoare, iar complexul disc-condil este situat
antero-superior n contact cu panta tuberculilor articulari.
Caracteristici:
Poziie ligamentar
Poziie terminal
Poziie necondiionat de prezena dinilor
Poziie funcional: masticaie, deglutiie
Poziie diagnostic
Poziie cu contacte dento-dentare(ORC) i fr contacte dento-dentare(RC)
Poziie relativ constant de-alungul vieii
Poziie ce poate fi determinat, nregistrat i transferat de la pacient pe modele
montate n articulator.
Poziie materializat prin ABT
Poziie simetric (dup unii autori)
Importan
La protezarea edentatului total sau a edentatului parial fr contacte dentodentare reprezint RMM care se pstreaz i poate fi utilizat.poziie constant
Orice analiz ocluzal pornete de la examenul poziiei de RC.poziie
diagnostic
RC poate fi determinat, nregistrat i transferat n laborator att la nivelul
condililor(prin ABT) ct i la nivelul arcadelor dentare(metoda uni/bimanual).
RC este o poziie funcional utilizat pentru masticaia alimentelor dure,
deglutiie i deglutiia salivei n timpul somnului.

2. Determinarea, nregistrarea i interpretarea contactelor ocluzale


caracteristice poziiei de intercuspidare maxim. Contacte
funcionale i patologice.
RMM cu contacte dento-dentare maxime poziie stabil
Poziia funcional cea mai frecvent:
Incizie i masticaie
Se determin nregistreaz i transfer relativ uor.
Poziie de for, contracia muscular este maxim nregistrat electromiografic.
Point centric ORC coincide cu IM

Teoretic contacte tripodice


Se aplic la protezele totale
Long centric ORC nu coincide cu IM
Glisare fiziologic sagital ORCIM
Teoretic contacte vrf cuspid fund fos
Se aplic la protezele fixe
Wide centric libertate de micare n fos a cuspidului n IM n sens transversal.
Long centric + wide centric = freedom in centric
(Libertate de micare in centric)
Ocluzia de necessitate
Definiie: IM diferit de cea iniial produs de:
Obstacol ocluzal n RC care oblig mandibula s derapeze spre o
alt poziie de IM, de necesitate.
Obstacol ocluzal la nchiderea gurii restaurare direct sau
indirect nalt
Caracteristici:
Depistarea i ndeprtarea obstacolului determin revenirea la IM
iniial.
Netratat se poate transforma n ocluzie de obinuin
Profilaxie: adaptarea corect ocluzal a restaurrilor directe i indirecte.
Ocluzia de obisnuinta
Definiie: IM diferit de cea iniial provocat de un obstacol ocluzal ce a acionat de
mult timp, modificnd engrama masticatorie
Caracterisitici:
Obstacolul ocluzal cauzal este vechi,
Evolueaz din ocluzia de necesitate,
ndeprtarea obstacolului nu determin revenirea la IM corect
Atitudine terapeutic:
Neintervenie, dac se apreciaz c s-a produs o adaptare a
structurilor ADM.
Tratament complex dac au aprut modificri patologice: mioarticulare sau dento-parodontale.
Amendarea simptomelor, tratamente specifice.
Profilaxie: echilibrare ocluzal preprotetic

3. Relaia de postur a mandibulei. Caracteristici i aplicaii


practice.
RMM fr contacte dento-dentare, caracterizat prin:

Spaiu interarcadic spaiu de inocluzie fiziologic SIF (2-4 mm


la nivelul incisivilor)
Echilibru muscular ntre ridictori i cobortori care se afl n
contracie tonic,realiznd postura mandibulei
Repaus al ligamentelor parodontale
DVR dimensiunea vertical de repaus (SN-Gn)
Poziie fiziologic n care mandibula se afl cel mai mult timp
DVR dimensiunea vertical de repaus
Se msoar cu rigla distana SN-Gn
are valoare practic pentru deducerea DVO
DVOdimensiune vertical de ocluzie
corespunde poziiei de IM
Se msoar cu rigla distana Sn-Gn
DVO=DVR-SIF - formul de calcul n absena IM
Spaiul minim de vorbire
este spaiul interarcadic mai mic de 1mm
ce apare la pronunia fonemelor s i z.
Verific DVO (care poate fi modificat prin edentaie,abraziune sau
terapeutic)
DVO marit, spaiul minim fonetic se anuleaz dinii se ciocnesc.
DVO micorat, spaiul minim fonetic crete, se modific sunetele
pronunate(uierturi), emisie de saliv)
Factori care modific DVR:
Poziia corpului
Starea psihic
Boli ce afecteaz contracia muscular
Starea de veghe/somnul

Vrsta
Algii (dureri dentare care se exacerbeaz la atingerea dinilor)
Medicaie
Efort fizic, concentrare intelectual/stress

4. Examinarea clinic a micrii de deschidere / inchidere a gurii.


Parametri funcionali i patologici.

Micarea se studiaz pe diagrama Posselt (n plan sagital)


Reprezint limita posterioar a diagramei.
Se realizez n 2 etape:
n RC pe o distan de 20mm(deschidere n axa balama terminal)
n afara poziiei de RC, pn la deschiderea maxim(DM)

Contactele dento-dentare pot modifica micarea de nchidere(ocolirea


obstacolului ocluzalspasme musculare, patologie articular

Examenul clinic al micrii de deschidere/nchidere a gurii face parte din


examenul clinic al pacientului diagnostic ocluzal
Elemente de diagnostic:
Amplitudinea maxim(DM)40-60 mm/limitat-exagerat
Direcia micrii: rectilinie/deviat
Caracterul micrii: continuu/sacadat/cu blocaje
Dureri musculare/articulare n timpul micrii
Zgomote articulare:clicuri, crepitaii, cracmente

5. Consideraii teoretice i practice privind micarea de propulsie i


lateralitate a mandibulei.
Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare
Se studiaz pe diagrama Posselt
Reprezint limita superioar a diagramei
Conducerea(ghidajul dentar realizat de incisivighidaj anterior(GA)
Traiectul corespunztor traiectului funcional: RC/IMCCP depinde de
caracteristicile morfologice ale GA:
Panta incisiv
Overbite
Overjet
Traseul CCPPM este nefuncional ca i poziia PM (limit)
Micarea funcional este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaz micarea
invers (de propulsie) deoarece se poate observa mai bine i mandibula pornete
dintr-o poziie stabil(IM).

Ghidajul anterior este parte component a determinantului anterior


Ideal: toi incisivii (partea lucrtoare)
Funcional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonitii
Patologic:
1 incisiv maxilar cu antagonitii conduce
micareainterferen lucrtoare n propulsie (ILP)
1 incisiv maxilar cu antagonitii susine poziia
CCPcontact prematur lucrtor n propulsie
Cine poate modifica ghidajul anterior ?
Rapoartele ocluzale la nivelul dinilor frontali
Ocluzia labiodont
Ocluzia invers
Inocluzia sagital
Inocluzia vertical

Obstacole ocluzale n regiunea lateral


Contact prematur n RC
Fenomenul Thielemann

Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare


Se studiaz pe diagrama frontal
Conducerea dentar:
Ghidaj canin
Ghidaj antero-lateral IL i C sau IC IL C
Ghidaj de grup : lateral (toi dinii laterali)
complet( C i toi dinii laterali)
incomplet( C i 2, 3 dini laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1
PM2 M1
Situaii patologice:
Orice alt combinaie care nu corespunde cu situaiile de mai sus
Contactele de pe partea lucrtoareILL sau contacte premature
lucrtoare
Contactele de pe partea nelucrtoare INLL sau contacte
premature nelucrtoare
Micrile condililor sunt diferite:
Translaie lateralmicarea Bennett efectuat de condilul
lucrtor/pivotant
Deplasare anterioar,inferioar i spre partea lucrtoare condilul
orbitant/nelucrtor
Proiecia n plan orizontal a traiectoriei n propulsie (TP) i a
traiectoriei n lateralitate(TL) a condilului orbitantunghiul
Bennett
Mandibula se rotete ntr-o micare complex spre partea lucrtoare
Axul de rotaie trece prin condilul pivotant.

6. Criterii generale biofuncionale, biomecanice i estetice aplicate


la confecionarea protezelor fixe unidentare.
Principiul biofuncional
Obiective:
Protecia dinilor vecini/antagoniti
Afectarea dinilor vecini prin manevre greite n timpul
preparrii trebuie evitat
Risc de carie proximal pe dintele vecin
Risc de reducere exagerat din faa proximal a dintelui preparat
Matrice metalic de protecie
Tehnica slice-cut: direcia, poziia instrumentului corect
Instrument adecvat- piatr diamantat efilat

Sprijin corect pentru evitarea deraprii instrumentului

Protecia prilor moi adiacente


Obraz, limb ,buz, planeu bucal
Deprtare corect cu oglinda dentar
Sprijin corect
Poziia corect a instrumentului
Vizibilitatea maxim

Protecia pulpei
Cauze ce produc leziuni pulpare n etapa de preparare a dintelui:
Temperatura mare degajat de turbin
Durerea
Factori chimici
Factori bacterieni
Facrori mecanici
Vitalitatea pulpei dentare mai poate fi afectat la:
Amprentare: cnd se utilizeaz materiale termoplastice
Protezarea provizorie:
cnd se utilizeaz materiale cu priz exoterm puternic
Cnd echilibrarea ocluzal este incorect
Cnd adaptarea marginal a protezei provizorii este
deficitar
Cnd se menine prea mult timp
Proba i adaptarea PFU
Fixarea final:
Cnd se utilizeaz tehnici adezive
n absena echilibrrii ocluzale corecte i n prezena unei
adaptri marginale deficitare.
Traumatismul termic (posibil cel mai agresiv)
Cantitatea de cldur degajat depinde de:
Turaia piesei
Mrimea/forma/ granulaia/calitatea instrumentului de
preparare
Durata contactului dintre instrument i suprafaa dentinar
Presiunea exercitat pe dinte
Eficiena rcirii cu ap
Tehnic agresiv de preparare:
Preparare continu, fr pauze
Presiune exagerat
Fr rcire adecvat
Leziuni pulpare ireversibile !!!

Necroz de cogulare n 11 secunde dac se lefuiete fr rcire


corect sau dac grosimea dentinei restante scade sub 2mm.
Agresiunea pulpei prin vibraie:
Turaia redus
Piese defecte, descentrate
Presiune prea mare
Deschiderea accidental a camerei pulpare:
n timpul exerezei dentinei alterate
Grosimea dentinei restante sub 2mm
La aplicarea crampoanelor (pinlay)
Greeli n prepararea dintelui iatrogenii
Lipsa anurilor de ghidaj
lefuire exagerat
Nerespectarea morfologiei
Contaminarea bacterian este inevitabil
Factori favorizani:
Volumul coronar mic
Volumul mare al camerei pulpare (pacieni tineri)
Leziuni coronare i tratamente preexistente
Patologie parodontal
Cnd este indicat devitalizarea dintelui?
Grosimea dentinei restante sub 2mm
Dini cu leziuni carioase extinse, sau obturaii voluminoase
Preparaii neconservatoare: coroane mixte, preparaii cu prag, dini cu
malpoziii,
Se indic agregarea intraradicular
Deschiderea accidental a camerei pulpare
Apariia inflamaiei/necrozei pulpare dup prepararea dintelui

Conservarea structurii dentare


Restaurri pariale: pinlay, ,4/5, faetare
Respectarea morfologiei coronare (ocluzal i axial n sens mezio-distal, relieful
concav lingual la dinii frontali, pantele caninului)
Convergena ocluzal minim 6-10 grade, n raport cu tipul preparaiei
Prag supragingival
lefuire ghidat: anuri, treapt ocluzal, control
Traseul limitei cervicale: concav pe vestibular i lingual, convex pe mezial i
distal
Reducerea n nlime a poriunilor subiri (se evit fractura coronar)
Tratament ortodontic preprotetic

Protecia parodontal

Reducerea axial evitarea supraconturrii


Topografia limitei cervicale
Adaptarea marginal
Geometria marginal
Obiective :
Refacerea contactului proximal
Refacerea ambrazurilor
Contur coronar adecvat
Limita cervical ideal supragingival
Adaptarea marginal precis
Relaii ocluzale funcionale

Prevenirea fracturii dentare


Reducerea n nlime a bonturilor subiri rezultate la preparare
Finisarea corect a muchiilor de ntlnire dintre perei
Finisarea corect a pragului (netezire bizotare pentru eliminarea prismelor de
smal nesusinute)
Consideratii ocluzale
Echilibrare ocluzal preprotetic
Prepararea suficient a zonelor implicate n funcionalitatea ocluzal
reducerea mai mare a cuspizilor de sprijin (include bizotarea versantelor
externe)
Reducerea suficient lingual la frontalii maxilari
Reducerea suficient a marginii libere a frontalilor
Preparare i modelare diagnostic n cear

Principiul Biomecanic
Obiective
Asigurarea formei de retenie optim
Mrimea forelor de desinserie
Conicizarea preparaiei
Suprafaa de retenie
Concentraia de stress
Design-ul preparaiei
Rugozitatea suprafeelor ce se cimenteaz
Materialele din care se realizeaz proteza
Materialul de fixare
Grosimea filmului materialului de fixare
Asigurarea formei de rezisten
Mrimea i direcia forelor de dislocare a protezei
Geometria preparaiei

Prevenirea deformrii
Alegerea aliajului/materialului fizionomic
Reducerea suficient, adecvat a structurilor dure dentare
Geometria marginilor

Principiul estetic
Grosime maxim de ceramic
Vizibilitate minim a metalului
Suprafee ocluzale de ceramic
Margini subgingivale

Factori de care depinde rezultatul estetic obinut


Examinarea clinic atent, n detaliu
Cunoaterea dorinelor pacientului
Redarea formei/poziiei/culorii dinilor, alte aspecte particulare
Aspectul facial n repaus, n surs, n fonaie
Forma, culoarea, mrimea, poziia dinilor
Prezena diastemei
Culoarea tenului, ochior, prului
Raportul linia coletului-linia sursului
Gradul de vizibilitate a dinilor
Forma feei
Simetria
Integrarea morfofuncional i ocluzal
Gradul de igien oral
Alegerea culorii i protezare provizorie
Machete i restaurri provizorii
Simulare computerizat
Fotografii
7.

Consideratii clinice si practice in realizarea coroanelor de


acoperire metalice,mixte si total ceramic
I. COROANA DE NVELI METALIC
1) Indicaii
Distrucie coronar extins (carie, traumatism)rezistenta maxima
Dinte devital
Dinte cu obturaie preexistent
Necesitatea asigurrii unei bune retenii i rezistene
Corectarea planului ocluzal
EA pentru puni

1) Contraindicaii
Coroan care nu poate asigura retenia cerut
Estetica
2) Avantaje
Rezisten
Retentivitate foarte bun
Forma de rezisten se obine uor
Ofer posibilitatea modificrii formei, ocluziei
3) Dezavantaje
lefuire important
Efecte negative asupra esuturilor
Testele de vitalitate nu se pot face uor
Vizibilitatea metalului
II. COROANA MIXTA
1) Indicaii
Estetice
Cnd jacket-ul de porelan este c.i.
Exist afectare gingival
EA pentru puni
1) Contraindicaii
Camer pulpar mare
Perete vestibular intact
Cnd o alt soluie mai conservatoare este aplicabil
2) Avantaje
Estetic mai bun dect coroana metalic
3) Dezavantaje
Neconservatoare cu structurile dure dentare
Porelanul se poate crpa, fractura
Ocluzia se obine cu dificultate
Alegerea culorii este uneori dificil
Estetic mai mic dect jacket-ul
Scump

III. COROANA TOTAL CERAMICA


1 Indicaii
Dinti frontali, effect fizionomic maxim
Cerinte estetice deosebite, indici coronari favorabili
Tesut coronar restant suficient
Frontali, maxim prem
Lez carioase, fracturi, fisuri, abraziuni, modif culoare,forma

Fractura marg incizale libere dincolo de limita in care se poate utiliza obturatia sau
fatetarea
2

Contraindicaii

Cand este indicata o metoda mai conservatoare-fateta,albire,obturatie


Parafunctii(bruxism)
Rapoarte ocluzale nefavorabile(ocluzie adanca, labiodonta)
Pe molari sau EA in punti extinse(nu rezistenta)
3 Avantaje
Estetica
Transluciditate
Biocompatibilitate superioara uneori fata de metalo-ceramica
4 Dezavantaje
Prep neconservatoare, dificila
Rez mecanica inf fata de metalo-ceramica
Poate abraza dd antagonisti

8. Notiuni teoretice si practice privind realizarea coroanelor


partiale

acoper numai o parte a coroanei clinice;


de obicei este lsat neacoperit faa vestibular;
necesit o preparaie mai conservatoare;

soluie convenabil deoarece


este conservatoare
smalul restant rezolv cel mai bine estetica

Pe un premolar:
intereseaz 3 perei axiali
Fata vestibulara nu se slefuieste. (restaurarea este partial fizionomica)

Reducerea ocluzal:
1,5 mm pe cuspizii de sprijin
1 mm pe ceilali

o Limita ocluzal a preparaiei se oprete la nivelul crestei cuspidiene


vestibulare care rmne intact. La acest nivel se realizeaz un
contrabizou sau an suplimentar de retenie.
Proximal: separarea se face numai dinspre lingual, fiind posibil uneori meninerea
contacului proximal spre vestibular. Feele proximale se prepar ct mai paralele n sens
cervico-ocluzal cu conicizare redus. Ele vor fi convergente spre lingual pentru un efect
fizionomic maxim.
n vestibular a feelor proximale se vor plasa anuri suplimentare pentru retenie i
stabilitate, care vor fi direcionate n axul de inserie al coroanei. Lungimea eficient a
acestora este de 2-4mm, dar nu se vor ntlni cu pragul cervical.
Pragul cervical tip chamfrein se va extinde pe toat poriunea preparaiei i va fi plasat
ideal supragingival.
LIMITELE PREPARAIEI POT FI TRASATE CU UN CREION pe dinte, cel puin n
zonele abordabile.
Finisare:
rotunjirea unghiurilor, muchiilor

9. Evaluarea clinica si radiologica in realizarea RCR


Tratament endodontic corect
Absena leziunilor inflamatorii acute sau cronice periapicale
Absena rizalizei, cementolizei
Acces endodontic pentru dezobturare pe lungimea de lucru( lipsa
corpilor strini)
Parodoniu marginal indemn sau posibil de tratat.
Implantare suficient: raportul rdcin Rx /coroan Rx 1.
Rdcin dreapt pe lungimea de lucru
Perei coronari restani minim 1,5-2mm nlime (n caz contrar
extruzie ortodontic sau gingivectomie)
Prezena antagonistului
examn Rx : numar radacini, directie, volum, tratament endodontic, corp strain,
patlogie periapicala ( rezectie ? cat ramane din radacina ? ) afectarea furcatiei

10. Metode directe si indirecte de amprentare utilizate la realizarea


protezelor fixe unidentare. Posibilitati clinice de realizare a
evictiunii gingivale
EVICTIUNEA:
Este necesar pentru a facilita accesul materialului de amprent subgingival cnd
limita preparaiei se afl la acest nivel.
Prin eviciune se asigur un spaiu optim lipsit de fluide n momentul amprentrii
pentru a asigura dimensiunile minime ale materialului pentru o amprent de
calitate.
Metode:
Mecanice:
nur de bumbac simplu, neimpregnat,
coroana provizorie
a de cusut piele neagr
Chimice
Vasoconstrictoare (epinefrina) cu rezerve la pacienii hipertensivi,
hipertiroidism)
Astringente: clorur de alaun, sulfat feric
Decongestionani nazali/ oftalmici
Mecano-chimice:
nur de bumbac preimpregnat
nur de bumbac impregnat dup aplicare
Inele impregnate
Benzi de retracie Merocel
Hidrocoloid reversibil injectat
Chiuretaj rotativ gingival (cu freze speciale)
electrocauter
AMPRENTAREA:
Metoda direct

presupune realizarea machetei viitoarei lucrri protetice i se realizeaz


direct n cavitatea bucal de ctre medic.
Indicaii: preparaii unice cavitare, corono-radiculare
Materiale: cear pentru inlay i rini acrilice autopolimerizabile
Metod indirect
amprenta unitar
Indicat pentru preparaii unice coronare sau corono-radiculare
Materiale: termoplastice i elastomeri de sintez din grupa
siliconilor

Caracteristica de baz a acestei tehnici o constituie folosirea


tubului de cupru (aluminiu) ca portamprent

11. Cunoaterea i utilizarea instrumentarului specific pentru


examen clinic, diagnostic i tratament n caria simpl dentar.
Examen clinic: masca, manusi, ochelari, halat
Trusa de consultatie: oglinda, pensa, sonda, spatula
Hartie de articulatie
Diagnostic: examen clinic
Radiografie
Model de studiu: linguri de amprenta, material de amprenta, bol cauciuc, spatula
Indicator de carie
Tratament: trusa de consultative
Izolare: rulouri, aspirator, comprese, diga
Instrumentar rotativ: freze con invers, cilindrica, sferica, cilindro conica, flacara
Matrice, port matrice, benzi de celuloid
Fuloar de amalgam
Hartie de articulatie
Gume de lustruit

12. Noiuni teoretice i practice privind izolarea cmpului


operator.
Avantaje:
1. Camp operator curat si uscat, eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si
lichid gingival
2. Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si
pentru asistenta
3. Obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate
4. Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului, evitand complicatiile suportate
de pacient si consecintele legale care s-ar rasfrange asupra medicului.
5. Eficienta crescuta a actului operator, a manoperelor terapeutice.
Izolarea campului implica 3 elemente conceptuale:
controlul umiditatii: excluderea fluidelor din campul operator (saliva,
sange, apa)
indepartarea partilor moi si acces corespunzator: mentinerea deschiderii
gurii si indepartarea limbii, buzelor, obrajilor, inclusiv a marginii libere
gingivale
prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii: evitarea lezarii
pacientului pe parcursul actului operator
Mjloace:

Absorbante:
Aspiratorul de saliva de debit mare;
Aspiratorul de saliva uzual;
Rulouri,comprese, bureti absorbanti;
Snururile de retractie gingivala sau firul interdentar;
Scuturile protectoare pentru istmul faringian si regiunea jugala;
Automatonul;
Cleme dentare pentru fixarea si mentinerea acesoriilor absorbante
- ultimele 3 sunt dispozitive auxiliare ce constituie modalitati de trecere catre mijloacele
izolante.
Izolante: diga dentara

13. Consideraii clinice i practice privind caria simpl dentar


necavitar (incipient) i cavitar.
Leziunile necavitare, aparent inactive .
diagnosticul acestor leziuni este dificil, ele pot scpa unui examen clinic
sumar, superficial
La un examen clinic minuios, ntr-un prim stadiu se poate observa o uoar modificare
de transluciditate a smalului, evident dup o uscare prelungit a suprafeei dentare
(mai mult de 5 secunde ). Acest stadiu corespunde absenei demineralizrii smalului
sau este o demineralizare de nceput. Suprafaa dentar este aparent sntoas i
examenul radiologic nu pune n eviden nici o modificare;
ntr-un stadiu ceva mai avansat diagnosticul se pune pe prezena opacitii
si /sau colorrii suprafeei dentare, greu de observat pe dintele umed, dar
uor de evideniat pe dintele uscat. Smalul apare opac, alb, dur i lucios
atunci cnd este o carie cu evoluie rapid i de culoare galben-brun la o
carie cu evoluie lent sau stationar.
Culoare alba - opac evident pe un dinte uscat denot existena unei demineralizri n
extern a smalului pe cnd apariia sa pe un dinte umed demonstreaz c
demineralizarea a depit extern a smalului ea fiind prezent n intern a acestuia
i eventual i n dentin.
Leziunile sunt greu de observat datorit evoluiei progresive a cariei dentare de o
parte si alta a anului sau fosetei care pot s apar intacte, dei structura lor histologic
e alterat.Pentru acest tip de leziune, utilizarea tehnicii de palpare cu sonda dentar nu
este indicat i aceasta pentru c exist riscul de a agrava leziunea prezent necavitar
prin creerea unei caviti pe o suprafa ce ar beneficia de remineralizare.
Radiografia nu este nici ea edificatoare pentru diagnostic i aceasta datorit
suprapunerii unor structuri dure de grosime important; poate arat o radiotransparen
minim vizibil n smal i pentru edificare este necesar urmrirea radiologic seriat
efectuat la intervale de timp de la 3-12 luni, perioad aleas n raport cu riscul de carie
individual.
Leziunile cavitare.

- ntr-un stadiu mai evoluat apare o leziune microcavitar de suprafa, situat n


zonele de smal opac sau colorat, asociate cu culoarea cenuie dat de prezena dentinei
subiacente demineralizate si alterate care este prezent in 1/3 externa a dentinei .n
dentin se remarc o reacie scleroas caracterizat prin prezena unei hipermineralizri
a dentinei corespunztoare leziunii de la nivelul smalului i o apoziie de dentina de
iritaie la nivelul esutului pulpar. Lrgimea leziunii dentinare e sensibil egal cu cea a
leziunii din smal.
Radiologic, se observ o radiotransparen n 1/3 medie a smalului.
- leziune cavitar de talie medie n dentina, fr subminarea cuspizilor, cu
expunerea direct a suprafetei dentinare. Dentina alterat este prezent, i ea poate fi
palpat cu sonda. Demineralizarea intereseaz 1/3 medie a dentinei i este vizibil
radiologic.
- leziune cavitar ce se ntinde pna n 1/3 profund a dentinei i poate submina
parial cuspizii. Diagnosicul in acest stadiu este usor de pus, lipsa de substanta dura
dentara si prezenta dentinei alterate fiind evidente.Examenul radiologic pune n eviden
prezena radiotransparenei n zona circumpulpar a dentinei.
- leziunea cavitar se ntinde n zona dentinei circumpulpare i poate duce la
distrugerea parial a cuspizilor. Netratat aceasta evolueaz spre deschiderea camerei
pulpare i apariia inflamaiei pulpare.

14. Noiuni teoretice i practice privind caria secundar marginal


i recidiva de carie.
Caria secundara marginala este procesul carios ce apare pe coroana unui dinte
obturat, la limita de contact dintre materialul obturat si marginea cavitatii si care are
tendinta de a evolua in profunzime provocand subminarea si fracturarea peretilor
cavitatii, iar in ultima instanta afectarea pulpei dentare.
Recidiva de carie sau caria recurenta este procesul patologic carios care se
dezvolta sub obturatii coronare aparent corect efectuate, care are tendinta de a evolua spre
camera pulpara provocand in final afectarea pulpei dentare sau spre suprafata dintelui
producand fracturarea acestuia.
Majoritatea factorilor patogeni ai cariei secundare marginale si recidivei de carie
sunt de natura iatrogena si intervin in diverse etape ale tratamentului cariei simple sau a
cavitatilor rezultate dupa tratamentul cariei complicate.
Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dintii vitali
1. Greseli in prepararea cavitatilor
Neindepartarea smaltului cretos sau pigmentat de la marginile cavitatii
Extindere preventiva neeficienta sau necorespunzatoare
Mentinerea unor cuspizi subminati si necaptusiti
Nereducerea din inaltime a peretilor laterali de smalt subtiri (sub 2 mm
grosime)
Neefectuarea bizotarii

Mentinerea prismelor de smalt discromice, omiterea finisarii conturului


marginal
2. Greseli in obturarea cavitatilor

Prepararea incorecta a materialului de obturatie


Inglobarea unei cantitati insuficiente de pulbere de Ag sau a unei cantitati
prea mari
O malaxare a Hg cu pulberea de Ag insuficienta ca timp sau prea
indelungata
Utilizarea de materiale expirate
3. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului obturat

Introducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitati

Condensarea insuficienta a materialului in cavitate

Pana absenta sau aplicata necorespunzator ca pozitie si dimensiune

Neacoperirea materialului obturat pentru 24 ore cu un lac izolator


4. Modelarea si finisarea reconstructiilor

Un modelaj incorect conceput sau efectuat cu un instrument neadecvat

Finisarea amalgamului mai recenta de 24 de ore sau la turatii mari si timp


prelungit

Neefectuarea finisarii si lustruirii materialului obturat va crea retentii la


suprafata obturatiei si la marginile ei
Factorii etiologici ai recidivei de carie

Neindepartarea in intregime a dentinei afectate de pe peretii laterali ai cavitatilor


sau de la nivelul jonctiunii smalt-dentina si de sub boltile cuspidiene

Neindepartarea dentinei infectate de pe peretii bazali

Toaleta finala a cavitatii incolpleta

Uscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului obturant


Din punct de vedere subiectiv, leziunea secundara initiala este nedureroasa si se
descopera cu ocazia examenului. In unele cazuri pacientii pot acuza dureri la excitanti
fizici (rece) si la excitantii chimici (dulce).
In alte situatii pacientul se adreseaza medicului din cauza modificarilor de culoare
a obturatiei.
La nivelul grupului lateral pacientul acuza dureri la masticatie.
Din punct de vedere obiectiv, caria secundara marginala in forma de leziune
incipienta se manifesta prin aparitia la limita material obturant tesut dur dentar a unei
solutii de continuitate ce se evidentiaza prin palpare cu sonda. Intr-o forma mai avansata
poate apare o pierdere de substanta dura importanta, cu depistarea la palpare.
Recidiva de carii, in forma sa initiala este oligosimptomatica sau asimptomatica si
nu se poate diagnostica.
Simptomatologia subiectiva si obiectiva devine evidenta cand:

Leziunea a evoluat spre camera pulpara

Leziunea a evoluat spre suprafata dintelui, producand modificari de culoare ale


smaltului atat la limita smalt obturatie cat si la distanta.

Diagnosticul devine evident in momentul in care se intervine, inlaturandu-se


obturatia coronara si se evidentiaza dentina cariata pe peretele pulpar sau lateral, sub
obturatie sau sub cea de baza.
La indepartarea dentinei alterate nu se mai expune dentina scleroasa, ci pulpa
dentara si apare durere la palpare si hemoragie.
Tratament: pulpectomie vitala.
Metode clinice de diagnostic:
Ca si in cazul diagnosticarii cariei primare, clinicianul are nevoie de lumina buna,
dinti curati si uscati, ochi buni, palpare blanda si o Rx buna muscata.
O leziune noua adiacenta restauratiei se va evidentia clinic observandu-se un
aspect roz, gri sau maroniu al smaltului subminat de carie.
Coloratia marginala a restauratiilor compromise ridica probleme dificile de
diagnostic; ea reprezinta o deteriorare marginala = carie.
Culoarea produsilor de eroziune din jurul restauratiilor de amalgam pot crea
probleme deoarece discromiile gri sau albastrui pot indica o carie.
Palparea cu o sonda ascutita poate cauza deteriorarea marginilor cavitatii sau ale
obturatiei. De mare ajutor in depistarea cariei secundare cervicale este sonda curba (sau
sonda 9, 10 sau 17) ea folosindu-se cu mare grija si fara forta.
Radiografia cu film muscat (bite-wing) este foarte importanta, mai ales daca
leziunea este in dentina; din cauza ca materialul de restauratie este radioopac, radiografia
este de o valoare certa in detectarea cariilor proximale si ocluzale.

15. Cunoaterea i utilizarea modalitilor de adeziune la


structurile dure dentare i a tehnicilor corecte de realizare a
acesteia.
Adeziunea se realizeaza fizic sau chimic.
Adeziunea fizica reprezinta atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in stransa
legatura, datorita fortelor dintre moleculele(atomii) de la suprafata corpurilor.
Adeziunea fizica se realizeaza pe baza fortelor de atractie de tip:
- intermolecular;
- electrostatic;
- specifice (mecanice).
Cele mai frecvente tipuri de adezivi sunt cele care adera pe baza fortelor de atractie
intermoleculare.
Adeziunea chimica reprezinta lipirea a doua corpuri din acelasi material sau din
materiale diferite prin intermediul unei substante chimice numita generic adeziv.
Atat adeziunea fizica cat si cea chimica depind de cativa factori:
- umectabilitatea;
- energia de suprafata;
- tensiunea superficiala;

- vascozitate;
Principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt:
Gravarea acida a smaltului are ca obiective:
- o denudare a extremitatilor prismelor de smalt -> cresterea suprafetei utilizabile pentru
adeziune;
- favorizarea adeziunii mecanice (microretentii);
- curatarea suprafetei de toate detrisurile -> ameliorarea umectabilitatii.
Gravarea acida a smaltului este influentata de:
- tipul substantei utilizate;
- concentratia substantei utilizate;
- tehnica de aplicare a substantei utilizate;
- caracteristicile suprafetei de smalt.
Adeziunea amelara necesita:
pregatirea smaltului gravare acida se utilizeaza acid fosforic 15-40%; timp
>15 sec, se obtine adeziune cu forte de tractiune superioare suficiente pt a se opune
fortei de contractie de polimetizare; se obtine adeziune mecanica (prin intermediul unei
rasini fluide cu coeficient crescut de umidit)
agenti de legatura amelari = rasini diacrilice nesarjate; sunt retinute in interiorul
microretentivitatii amelare prin polimerizare; monomerul de dilutie este mai mult =>
vascozitate scazuta.
Etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului:
curatarea suprafetelor ce urmeaza a fi gravate (pasta de glicerina)
uscarea dintelui (diga; rulouri; aspirator)
gravarea propriu-zisa (acid fosforic 37% pe dintele uscat, timp de 15 sec)
spalare sub jet de apa sub presiune apoi uscare cu jet de aer sub presiune
suprafata gravata = aspect de suprafata cretoasa
suprafata gravata trebuie sa ramana uscata (daca e contaminata, gravarea se reia)
Gravarea acida a dentinei:
Pentru solubilizarea dentinara se pot utiliza acizi (gravaj, demineralizare terapeutica)
sau chelatori (EDTA).
Acizii inlatura in totalitate stratul DDR (atat pelicula cat si cepurile), pe cand agentii
chelatori indeparteaza doar partial stratul de dentina remanenta( doar pelicula nu si
cepurile).
Actiunea acizilor asupra fazei minerale implica:
- dizolvarea componentei minerale pe o anumita adancime si deschiderea concomitenta
a canaliculelor dentinare;
- dizolvarea componentei minerale a dentinei pericanaliculare si expunerea fibrelor de
colagen din dentina intercanaliculara;
- modifica, indeparteaza partial sau total DDR-ul;
Actiunea acizilor asupra componentei organice a dentinei implica:
- colabarea retelei de colagen dupa demineralizare cu modificarea arhitecturii sale locale.

16. Consideraii clinice i practice privind materialele de


restaurare coronar provizorie i de durat (neestetice / estetice;
neaderente / aderente).
Materiale estetice (fizionomice) si tehnici adezive pentru
restaurarea leziunilor coronare
Tehnici adezive de restaurare coronara:
. . Directe - obturatii (mai rar: fafete)
. Semidirecte/ indirecte-; inlay-uri/ onlay-uri / fatete (mai rar: coroane parfiale / totale]
materiale estetice aderente pentru tehnici de restaurare directe
CIS modificate prin adaos de rasini: CIS fotopolimerizabile
compozite modificate prin adaos poliacid (polialchenoic): COMPOMERI
compozite modificate prin cuplare stabila a unei retele spatiale de structura
anorganica (SiO2) la matricea organica: ORMOCERI
CIS cu adaos de rasini modificate prin incorporarea de particule (de CIS)
prepolimerizate (faza stabila): GIOMERI

Clasificarea materialelor de restaurare coronara:


Aceasta clasificare este facuta folosind 4 criterii importante (principale), astfel:
1.- Materialele de restaurare coronara se impart in 2 mari categorii, in functie
de starea Ior fizica (de agregare) in momentul utilizarii. - materiale plastice: se introduc
in stare moale (modelabile) in cavitate si se intaresc ulterior (obturatii ); - materiale
neplastice: se introduc sub formd rigida (nemodelabile) in cavitate
si se fixeaza prin cimentare, ca piese solide (incrustatii];
2.- Materialele plastice (de obturatie) se impart la randul lor, dupa timpul de
mentinere in cavitate:
- materiale de obturatie provizorie: utilizate in etapele intermediare ale tratamentului
restaurator si/sau conservator endodontic;
- materiale de obturatie de durata: utilizate in faza finala de restaurare
coronara morfo-funcfionala
; 3.- Dupa gradul de aderenta Ia structurile dure dentare (substrat), materialele de
obturatie de durata pot fi:
- materiale aderente: compozite, cimenturi cu ionomeri de sticla (ClS),compomeri,
ormoceri, giomeri;
- materiale neaderente: amalgame dentare, RDA g.a. (toate materialele de
obturatie clasice: cimenturile silicat, rasinile acrilice autopolimerizabile, etc.,
care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actuala);
[in raport cu acest criteriu, materialele de obturatie provizorie se comporta variabil;
aspectul va fi discutat la capitolul respective]
4.- Dupa gradul de refacere a aspectului estetic (a functiei fizionomice],
materialele de obturatie de durata pot fi:

- materiale estetice (fizionomice): compozite, unele cimenturi cu ionomeri de


sticla (ClS modificate prin adaos de rasini), compomeri, ormoceri, giomeri;
[Aici sunt incluse gi unele materiale de obturatie clasice: cimenturile silicat, rasinile
acrilice autopolimerizabile, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actuala];
- materiale neestetice (nefizionomice): amalgame dentare, RDA, unele
cimenturi cu ionomeri de sticla (CIS cu adaos de pulberi metalice - tip Cermet);
[in raport cu acest criteriu, aici pot fi incluse si materialele de obturafie provizorie;
aspectul va fi discutat la capitolul respectivl; - materiale partial estetice
(semifizionomice]: unele cimenturi cu ionomeri de sticla (ClS conventionale).
[Aici sunt incluse si unele materiale de obturafie clasice: cimenturile silico-fosfatice,
care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actuala].
Clasificarea cimenturilor ionomeri de sticl
Dup utilizarea lor sunt:
cimenturi ionomeri de sticl pentru cimentarea lucrrilor protetice;
cimenturi ionomeri de sticl pentru restauraii coronare indicate n:
- restaurarea leziunilor cervicale de etiologie carioas sau necarioas;
- tratamentul cariilor radiculare;
- restaurri ocluzale minimal invazive;
- restaurri proximale minimal invazive
- restaurri provizorii (de urgen sau de ateptare);
- restaurarea dinilor temporari;
- reconstituiri coronare n scop protetic;
- obturaii apicale retrograde.
cimenturi ionomeri de sticl pentru -obturaii de baz deschis.
- ca lineri autopolimerizabili;
- fotopolimerizabili.
Dup compoziie chimic sunt : - CIS convenionale bicomponente,
pulbere-lichid;
- CIS anhidru;
- CIS fotopolimerizabile;
- CIS cu adaos de pulberi metalice.
Dup mecanismul de priz: - autopolimerizabile;
- fotopolimerizabile.
Dup modul de prezentare : - sistem bicomponent - nedozat;
- n capsule dozate.
- sistem anhidru dizolvat n - ap distilat;
- acid tartric.
- sistem monocomponent, fotopolimerizabil.
Cimenturile ionomeri de sticl convenionale se prezint sub forma bicomponent :
pulbere
lichid

Cimenturile ionomeri de sticl anhidre sunt varianta recent de CIS care prezint acidul
policarboxilic sub forma deshidratat (liofilizat), concentrat i amestecat direct cu
pulberea. Pentru realizarea cimentului se amestec pulberea astfel obinut cu ap
distilat sau acizi (acid tartric). Aceast malaxare va permite realizarea unui ciment foarte
fin, utilizat pentru sigilare-cimentare
Cimenturile ionomeri de sticl fotopolimerizabile pot fi :
-sistem bicomponent - past-lichid sau past-past;
-sistem monocomponent past.
Sistemele bicomponente pot fi nedozate;
-dozate (capsule).
Pulberea CIS fotopolimerizabile conine un amestec de sticl fluoroalumino-silicat, acid tartric i acid poliacrilic modificat, iar lichidul lor este o soluie
apoas pe baz de HEMA, iniiatori solubili i activatori fotosensibili.
Cimenturile ionomeri de sticl modificate cu particule metalice reprezint o alt variant
a cimenturilor ionomeri de sticl, aprute din dorina continu de a mbunti unele din
proprietile fizice ale CIS convenionale, n principal rezistena la abraziune. Acestea
prezint 2 categorii:
- un sistem mixt, alctuit din sticl de alumino-fluoro-silicat care
reacioneaz cu un acid acrilic i formeaz o matrice de sruri ce nconjoar
particulele de sticl nereacionate i pulberea metalic;
-ciment alctuit din sticl reactiv ce a fost fusionat termic cu particule
metalice (Ag) nainte de a fi transformat n pulbere. Aceast sticl mbogit cu argint
va reaciona cu acidul acrilic i va forma o matrice de sruri ce va nconjura particulele
nereacionate
Diferena dintre cele 2 tipuri de CIS mbogite cu pulbere metalic este
c, la a doua categorie de cimenturi modificate, nu exist particule metalice libere n
compoziie dup priza materialului. Un astfel de material este Cermet
Cimenturile ionomeri de sticl se caracterizeaz prin:
contracie de priz minim;
expansiune termic similar cu cea a esuturilor dure dentare i o
conductibilitate termic redus, asemntoare cu cea a dentinei;
sunt sensibile la umezeal att n timpul inseriei ct i n primele ore de
la aplicare;
rezistena la uzur este sczut, ceea ce le face inutilizabile n zone n
care exist stopuri ocluzale n ocluzie centric, contacte interdentare sau funcii incizale
au o suprafa rugoas care determin acumulare de plac bacterian dar
sunt bine tolerate de parodoniul marginal, ceea ce le indic n restaurrile leziunilor de
colet de tip abraziv sau eroziv. Au o mare rezisten la abraziune.
modulul de elasticitate este mai mic dect al cimenturilor convenionale;
duritatea de suprafa i rezistena la compresiune este mai bun dect a
cimenturilor policarboxilice;

aderen foarte bun att la nivelul smalului ct i al dentinei asigurnd


o nchidere marginal bun. La nivelul smalului aderena lor este mai bun dect la
nivelul dentinei, permind reducerea infiltraiilor marginale i aceast aderen se
realizeaz prin mijloace fizico-chimice, prin legturi ionice i legturi polare (puni de
hidrogen). Aderena nu necesit gravare acid, ci doar o condiionare a plgii dentinare cu
acid poliacrilic 10% timp de 20 secunde sau acid poliacrilic 40% (Durelon) pentru 20
secunde, urmat de splare cu ap cldu 30 secunde. Aderena se produce i n mediu
umed.
biocompatibilitatea asupra esutului pulpar i a parodoniului marginal
este recunoscut, totui, n cavitile profunde, la care se apreciaz c stratul de dentin
este sub 0,5mm, se indic aplicarea lor peste un liner cu hidroxid de calciu i aceasta
pentru c s-a constatat c n aceste situaii pot determina necroz pulpar
au efect cariostatic fiind donatoare de fluor i dup priz, cu efect n
prevenirea cariei secundare marginale i a recidivei de carie. Ele pot absorbi i ali ioni de
fluor din mediu pe care ulterior pot s-i elibereze n esuturile dentare nconjurtoare.
stabilitatea coloristic este mai bun dect a cimentului silicat n timp
ns, sufer o infiltrare a materialului care determin creterea opacitii sale. Sunt mai
puin estetice dect compozitele i mai opace. Transluciditatea lor depinde de grosimea
stratului de ciment, o grosime de 1 mm, oferindu-le o transluciditate optim.
timpul de priz iniial este de 3-8 minute, iar cel final de 24 h fiind
influenat de umiditate, temperatura mediului ambiant care cu ct e mai ridicat cu att
timpul de priz se scurteaz, de raportul dintre prile componente ale cimentului i de
mrimea particulelor.
COMPOMERII
Sunt formate din rin metacrilic carboxilat i sticl fluoro-alumino-silicat. Sunt
materiale monocomponente, se prezint sub forma de paste plasate n capsule sau
seringi i se fotopolimerizeaz.
Din punct de vedere estetic ele se apropie de calitile compozitelor deci aspectul lor
estetic este bun.
Sunt eliberatoare de fluor oferind astfel carioprotecie dar, din acest punct de
vedere ele nu se ridic la gradul de protecie oferit de glassionomeri.
Cuplarea chimic a compomerului la esuturile dure dentare are loc pe baza
legturilor ionice ntre gruprile sale funcionale hidrofile carboxilice i ionii de calciu din
substana dentar cu care vine n contact. Complementar pot aprea i legturi de hidrogen.
Compomerii nu necesit gravare acid i aceasta pentru c ei prezint
un sistem adeziv ce conine primer autogravant, acest lucru constituind un mare
avantaj prin scurtarea timpului de lucru. Totui, s-a constatat c acest sistem de
adeziune dentar cu primeri autogravani are o activitate acid slab, nereuind s
graveze n smal retenii suficient de puternice, iar n stratul de dentin produc o
demineralizare de doar 0,2m. n aceast situaie adeziunea se deterioreaz rapid,
dup 6 luni putndu-se observa colorarea marginal a restauraiei sau carii
secundare
necesit demineralizarea chimic a smalului i dentinei.
Compomerele sunt caracterizate prin urmtoarele proprieti:

rezisten sczut la uzur n comparaie cu rinile compozite;


au o manevrabilitate facil;
sunt eliberatoare de fluor;
au modificri dimensionale mai mici dect glassionomerii i se apropie de
cele ale rinilor compozite;
coeficientul de expansiune termic este apropiat de cel al structurilor dure
dentare;
au o rezisten la compresiune comparabil cu a materialelor compozite i
o rezisten la abraziune bun;
din punct de vedere estetic ei au un grad de opacitate apropiat de cel al
rinilor compozite;
sunt radioopace;
au o contracie de priz de aproximativ 3% anulat parial de o dilatare de
aproximativ 2% din volum;
pot fi finisate satisfctor.
Se prezint sub form monocomponent de past n diferite nuane care difer
numeric de firma productoare, n seringi sau capsule i un adeziv mono sau bicomponent.
Reacia de priz are loc n 2 etape:
-prima etap este o reacie tipic compozitelor fotopolimerizabile, pasta monocomponent ntrindu-se prin fotoactivare, la adpost de saliv, sub izolare
-etapa a doua se face prin absorbie de ap, n funcie de volumul obturaiei,
pn se atinge limita de saturaie n ap, care reprezint 3% din greutatea compomerului.
Aceasta se petrece n 2-3 luni. n prezena apei i a gruprilor carboxil din poliacid i a
ionilor metalici din particulele de sticl, are loc o reacie acid-baz lent, cu formare de
hidrogeli n structura rinii.
Priza propriu-zis a compomerului are loc prin fotopolimerizare i de ea
depind proprietile fizico-mecanice ale restauraiei, n timp ce reacia ionic acid-baz
nu are aciune n acest sens dar ea e util mecanismului de difuziune ionic care
elibereaz lent i la un nivel sczut, ioni de fluor cariopreventivi.
Compomerii au indicaii de utilizare pentru:
-restaurarea unor leziuni cervicale carioase sau necarioase
(abraziuni,eroziuni);
-restaurarea de procese carioase radiculare;
-restaurarea dinilor temporari;
-restaurri tip sandwich la cavitile de clasa a II-a;
-refacerea temporar a dinilor fracturai;
-refaceri de bonturi.
Materialele de obturalie provizorie utilizate in practica sunt foarte numeroase, cu
denumiri comerciale diverse, in funclie de producator. in principiu, insa, cele mai uzuale
grupe (categorii) de astfel de materiale sunt: gutaperca, preparatele pe baza amestecului
oxid de zinc - eugenol (eugenat de zinc), cimentul fosfat de zinc, cimentul
policarboxilic,plastobturul (in diversele sale variante).

Aceste materiale trebuie sd intruneasca, la randul lor, anumite cerinte:


1.- sa se aplice usor si sa se indeparteze usor din cavitate,
2.- sa se modeleze simplu si rapid;
3.- sa se conserve timp indelungat, in conditiile uzuale din cabinetul stomatologic;
4.- sa aiba o aderenta buna, cu o inchidere cAt mai etansa a cavitatii;
5.- sa aiba un timp de priza convenabil (5 - 20 min.);
6.- sa reziste la fortele ocluzale masticatorii, in intervalul de timp necesar;
7.- sa confere o buna izolare d.p.d.v. fizic (mecanic - presiune, termic - rece/cald,
electric - diferente de potential);
8.- sa nu fie solubilizate si sa nu se degradeze in mediul bucal;
9.- sa nu reactioneze chimic cu substantele terapeutice pe care le acopere sau cu
alte materiale de obtura[ie provizorie ori de durata, cu care vin in contact;
10.- sa fie biocompatibile (fara factori nocivi d.p.d.v. fizic/chimic pentru complexul
dentino-pulpar),
11.- sa fie biostimulatoare pentru organul pulpar, atunci cAnd este necesar;
12.- sa nu coloreze structurile dure dentare (discromii) sau materialele de obturatie
de durata (discolorari marginale/totale);
13.- sa nu prezinte gust si miros dezagreabil;
14.- sa aiba un pret de cost accesibil, datoriti consumului lor in cantitlti mari.
Gutaperca
Este un material de obturatie provizorie cu larga utilizare in practica
Mod de prezentare:
- batoane conventionale (pentru obturatii coronare);
- conuri standardizate/nestandardizate (pentru obturatii radiculare)
- forme speciale
Calitati:
1.- aplicare (inserare si modelare) ugoars in cavitd[i;
2.- indepartare usoara din cavitati
3.- buni izolare termica si electrica,
4.- neiritante pentru tesuturile moi
5.- insolubile in conditii uzuale in mediul bucal.
Defecte:
1.- duritate relativa, mediocra
2.- protectie mecanica redusi
3.- neaderenta la structurile dure dentare;
4.- contraclie volumetrici semnificativa prin racire
5. - inchidere marginala neetansa
6.- pentru aplicare necesita cavitati retentive, perfect izolate si uscate;
7.- efect termic nociv pentru pulpa dentara
8.- aspect estetic necorespunzator
lndicatii:
1.- obturarea provizorie a unor cavitati
2.- obturarea provizorie in exces a unor cavitati cervicale, in scopul indepartarii
gingiei hiperplaziate;

3.- izolarea fata de mediul bucal a unor bonturi slefuite in scop protetic;
4.- obturarea provizorie a preparatiilor canalare radiculare, efectuate in vederea
realizarii RCR sau a coroanelor de substitutie;
5.- obturarea provizorie a dinlilor temporari in perioada lor de inlocuire, precum si
a dinlilor cu mobilitate mare
6.- cimentarea provizorie a unor lucrari protetice
7.- obturarea canalelor radiculare - prin diverse tehnici.
Contraindicatii:
1.- acoperirea pansamentelor calmante
2.- acoperirea pansamentelor devitalizante sau a celor
medicamentoase volatile
3.- in cavitati neretentive, cu izolare si/sau uscare deficitara.
Cimenturile oxid de zinc / eugenol (ZOE)
1.- Cimentul ZOE conventional (clasic: eugenolat sau "eugenat" de zinc)
Mod de prezentare:
Este un sistem bicomponent, produsul fiind rezultatul amestecarii unei pulberi(oxid de
zinc) cu un lichid(eugenol).
Calitdti:
1 . - efect antiseptic (bactericid);
2.- efect usor sedativ asupra organului pulpar;
3.- efect biostimulator neodentinogenetic
4.- bun izolator termic si electric;
5.- adaptare buna la peretii cavitatii,
6.- aplicare usoara in cavitate
7.- face priza in mediu umed;
8.- impermeabila fata de acizi.
Defecte:
1.- priza lenta
2.- rezistenta limitata la compresiune
3.- duritate redusa
4.- indepartarea din cavitate este laborioasa
5.- iritant pentru parodontiul marginal de invelis
6.- miros aromatic puternic Ai gust intepitor,
7.- aspect estetic necorespunzator
lndicatii:
- pentru consistenta chitoasa (amestec saturat pulbere/lichid):
1.- obturatii de baza
2.- coafaje indirecte;
3.- obturatii provizorii cu durata limitatd (4 - 6 saptamani);
4.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, in
cavitati ocluzale;
- pentru consistenta intermediara:
5.- acoperirea materialelor de coafaj direct;

6.- cimentarea provizorie a lucrarilor protetice conjuncte;


7.- amprentarea functionala a unor campuri protetice edentate total;
8. - pansamente chirurgicale dupa anumite interventii (gingivectomii);
- pentru consistenta fluida:
9.- obturarea canalelor radiculare
Contraindicatii:
1.- protectie dentino - pulpara sub restaurari din materiale pe baza de ragini
polimerizate (compozite, s.a.m.d.), daca stratul de ZOE nu poate fi acoperit si
izolat cu un alt material compatibil (FOZ, PCZ, CIS - unele tipuri);
2.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, in
cavitati proximale situate in vecinitatea parodontiului marginal de invelis;
3.- obturarea provizorie a cavitatilor care au rapoarte apropiate extinse cu
parodontiul marginal de invelis.
2.- Cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturi ZOE armate)
Sunt preparate bicomponente, formate din pulbere si lichid; componentele sunt
similare cu cele din cimentul ZOE conventional, la care se adauga: - polimeri organici
rigizi: polimetilacrilat, polistiren, policarbonat si agenti antimicrobieni suplimentari:
hidroxichinoleinS, timol.
Calitati si Defecte; similare cu cele ale cimentului ZOE convenfional.
Propietati specifice:
- au vascozitate mai mare decat cimentul ZOE conventional;
- proprietitile mecanice sunt mai bune decat ale cimentului ZOE conventional;
- au proprietati biologice asemanatoare cu cele ale cimentului ZOE conventional;
- toleranta pulpara este mai buna decat la cimentul FOZ.
Dezavantaje specifice :
- sufera descompunere hidrolitica in mediul bucal;
- pot determina reactii alergice;
- pot irita accentuat tesuturile moi;
- pot produce modificarea culorii coroanelor de invelis sau a fatetelor acrilice.
lndicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE conventional; specifice pentru:
- cimentari provizorii si de durata;
- obturatii de baza in toate tipurile de cavitati medii sau profunde;
- reconstituiri coronare provizorii.
Contraindicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE conventional
.
3.- Cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA)
Ele sunt considerate de unii autori cimenturi ZOE armate cu oxid de aluminiu; sunt
denumite dupa acidul orto-etoxibenzoic, continut in lichidul preparatului (alaturi de
eugenol).
Caracteristici specifice:
- au priza mai lunga decat a preparatelor cu accelerator (7 -13 min);
- au cea mai mare rezistenta la compresiune dintre toate cimenturile ZOE;
- isi pastreaza capacitatea antibacteriana si cicatrizanta pentru plaga dentinara;
- au un grad de adeziune chimica, prin chelare, la nivelul structurilor dure dentare;

- variatiile volumetrice din timpul prizei sunt mai reduse;


-au solubilitate mai redusa in mediul lichid bucal.
lndicatii specifice:
- obturalii de baza \
- reconstituiri de bonturi
- cimentarea unor proteze fixe unidentare;
- cimentarea unor punti intinse (totale).
4.- Cimenturi non+eugenolat de zinc
La acest tip de cimenturi, eugenolul este inlocuit cu un amestec de n-hexil-vanilat si
acid orto-etoxibenzoic (nu mai sunt preparate tip ZOE propriu-zise).
Caracteristici specifice :
- rezistenta superioara la compresiune, comparativ cu toate preparatele continand
eugenol (cimenturi tip ZOE propriu-zise);
- solubilitate mai redusi in mediul bucal (idem);
- manipulare mai ugoara
- d.p.d.v. flzico-chimic si, mai ales, biologic nu mai prezinta dezavantajele, dar nici
avantajele date de prezenta eugenolului.
Cimentul fosfat de zinc (FOZ)
Mai este cunoscut gi sub denumirea de ciment oxifosfat de zinc, deoarece in compozitia
sa intra oxidul de zinc si acidul ortofosforic.
Calitati:
- rezistenta mecanicia superioara,
- elasticitate redusa
- solubilitate redusa in apa
- aderenta convenabila la smalt si dentina
- duritate mai mare decat a celorlalte materiale de obturatie provizorie;
- rezistentd relativ buna
Defecte:
- frabil
- prezinta un grad marcat de porozitate;
- pH puternic acid (2 - 2,4) in momentul aplicarii, ajunge la ph neutru in 48 de ore
- neestetic
- nu are calitatile dorite, dacz nu se poate asigura izolarea optima a campului operator;
- se altereaza rapid in mediul bucal
lndicatii:
- obturarea temporara a unor cavitati nefinalizate, care nu prezinta retentii geometrice
satisfacatoare
- obturatii de durata pentru dinti mobili la varstnici, pentru dinti temporari cu timp scurt
de mentinere pe arcada;
- obturalii de baza in cavitati de adancime medie;
- obturatii de bazd peste cimenturi (lineri) cu hidroxid de calciu in cavitati profunde
sau peste cimenturi ZOE propriu-zise
- captusirea boltilor cuspidiene

- restaurarea coronara cu amalgam a dintilor devitali


- cimentarea de durata a protezelor fixe, a inelelor ortodontice
- obturarea mixta, cu con de gutaperca, a canalelor radiculare
Contraindicatii:
- refaceri de unghiuri incizale in cavitati de cls. a lV-a, sau de creste marginale in
cavitati de cls. a ll-a
- cavitati cervicale de cls. a V- cavititi vizibile, mai ales pe dintii frontali (neestetic);
- cavitati profunde (nociv pentru pulpa, datorita pH-ului acid imediat dupa aplicare);
- acoperirea pastelor sau suspensiilor cu hidroxid de calciu pentru coafaj direct
Cimentul policarboxilat de zinc (PCZ)
Este un preparat bicomponent pulbere/lichid; pulberea este asemandtoare, in ceea
ce privegte compozitia, cu cea a cimentului FOZ.
Pulberea: compus bazic, alcituit din: - oxid de zn, Mg, Al, flurora de Sn
Lichidul: solutie acida, alcatuita din: - acizi
Proprietati specifice: (comparativ cu cimentul FOZ)
- elasticitate aseminatoare cu cea a dentinei;
- nu este casant
- rezistenta la compresiune si tractiune comparabila cu cea a cimentului FOZ
- contractie redusd de priza, mai mica decat cea a cimentului FOZ'
- prezinta un grad de tixotropie (se aseamana cu CIS);
- adeziune chimica la smalt si dentina prin chelarea Ca2*
- adera bine chimic la aliaje metalice inoxidabile (nenobile);
- adera mai slab la aliajele de aur
- adera mediocru la rasinile acrilice;
- nu adere la ceramica;
- are un pH acid pana la terminarea reactiei de priza dar potentialul nociv dentino-pulpar
este net inferior, deoarece pH-ul creste foarte
rapid
- efect calmant asupra durerii dentinare, prin inchiderea eficienta a canaliculelor;
- nu are activitate antibacteriana
lndicatii:
Sunt corelate mai ales cu situatiile de contraindicatii ale cimenturilor FOZ sau ZOE
(cu exceplia celor legate de estetice-PCZ nu are aspect estetic), pentru efectuarea de:
- obturatii de baza
- obturatii coronare provizorii;
- cimentari de proteze fixe unitare (unidentare) sau de punti dentare.
Plastobtur (Plastor)
Denumirea de mai sus defineste, de fapt, la noi in tara, o intreaga categorie de
produse; acest tip de material de obturatie provizorie este foarte mult utilizat in activitatea
curenta stomatologica, sub diferite denumiri comerciale ale produselor respective.
Mod de prezentare:

Este un preparat monocomponent, de consistenta chitoasa.


Constituentii de bazq sunt: sulfat de calciu anhidru sau semihidratat (gips),
oxid de zinc si un vehicul gras (vaselina), la care se mai adauga substante aromatizante,
coloranti, aditivi pentru dirijarea reacliei de priza, etc.
Proprietiiti:
- usor de manevrat
- bun izolator termic si electric;
- neiritant
- duritate medie;
- rezistenta redusa
- neaderent la structurile dure dentare;
- neestetic (nefizionomic);
lndicatii:
- inchiderea pansamentelor medicamentoase: calmante, antiseptice, antibiotice;
- inchiderea pansamentelor arsenicale
- combaterea hiperesteziei dentinare
Produse comerciale:
-,,Provimat";
- ,,Cavidut": de culoare roz, cu duritate mai mare, ambalat in flacoane;
- ,,Colfosol": tace priza mai rapida in mediu umed, iar dupa 2 ore are duritatea
maxima;
- ,,Fermin":dupa priza (in mediu umed) are rezistenta buna la masticatie;
- ,,Citodur': prezentat in flacoane, usor efect antiseptic, poate da reactii alergice datorita
colofoniului din compozitie;
- ,,Cavit": realizeazd o adaptare foarte buna la dentina uscata sau umeda (permite
inchidere ermetici), se intaregte rapid si are o rezistenta buni la masticatie \

17. Noiuni teoretice i practice privind evaluarea carioactivitii i


stabilirea gradului de risc cariogen.
Riscul de carie=probabilitatea aparitiei unui nr specific de leziuni cariose noi si/sau
progresul unor leziuni preexistente,intr-o perioada de timp bine definita.Evaluarea
riscului de carie are scoul de a identifica suficient de devreme o populatie cu indivizi cu
risc crescut,pentru a se interveni efectiv in intreruperea procesului bolii.2 motive
necesitatea evaluarii:
1.
pentru a directiona masurile cariopreventive ,in special catre indivizii cu risc
crescut(identificati din timp si includerea intr-un program cariopreventiv,tratamentele
invazie vor fi minime,va creste rezistenta dintelui la carie,se vor preveni sau amana
interventiile chirurgicale,restaurarile inutile,cariile II, disconfortul pacientului)
2.
pentru a identifica indivizii cu risc scazut,in scopul temporizarii metodelor de
tratament chirurgical si a evitarii restaurarilor dentare inutile.
Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie
Examenul clinic:
1.
Statusul dentar: leziuni carioase primare cavitare sau necavitare;restaurari
existente cu sau fara leziuni carioase,secundare; existenta unor suprafete dentare
susceptibile,neprotejate fata de agentii cariogeni locali

2.
Istoricul personal al activitatii carioase-relatare pacient;nr restaurari si dd
lipsa;localiz rest
3.
Istoricul familial al carioactivitatii dentare
4.
Factori medicali agravanti:boli generale si medicamente ce reduc fluxul
salivar
5.
Lipsa fluorizarii locale sau generale
6.
Obiceiuri alimentare vicioase(consum crescut de sucroza)
7.
Igiena orala habituala
8.
Deficiente ale unor tratamente stomatologice anterioare
9.
Conditii socio-economice ,obiceiuri familiale
Testele: o microbiene:numaratoarea in placa sau in saliva a streptococilor mutans si
lactobacilior
o rata fluxului salivar:saliva totala stimulata sau nestimulata
o capacitatea tampon al salivei
o Indicele de placa
Grupe de risc cariogen
RISC CRESCUT:2 sau mai multe leziuni carioase primare
Un nr mare de restaurari cu sau fara carii secundare
Leziuni carioase complicate,care au necesitat tratamente
endodontice
Dinti lipsa
Obiceiuri alimentare proaste
Flux salivar scazut
Numar mare de bacterii cariogene in saliva
Neglijenta fata de starea de sanatate dentara
Conditii socio-profesionale proaste
Acesti pacienti vor fi examinati la interval de timp de 6 luni,clinic si radiologic
RISC SCAZUT DE CARIE: Nici o leziune carioasa I si/sau II decelabila clinic si
radiologic
Nici o obturatie sau foarte putine in raport cu varsta
dentara
Nici o obturatie sau carie
RISC MEDIU DE CARIE:sunt cei care nu se pot incadra in cele 2 categorii
18. Noiuni teoretice i practice privind modalitile de profilaxie a cariei simple dentare.
Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei simple
1.
evitarea si/sau amanarea cat mai mult posibil a interventiilor restauratoare.In
tratamentul traditional,leziunile carioase care ajung la jonctiunea amelo-dentinara sunt in
mod curent tratate restaurator,indiferent daca leziunea este sau nu activa;principiul
profilactic al tratamentului traditional consta in realizarea unor cavitati cat se poate de
reduse.Tratamentul modern are la baza evitarea obturatiilor rau a reobturatiilor in aceste
cazuri

2.
diagnosticul de cetritudine al leziunilorcavitare si a progresiei acestora in medie
a dentinei.Tratamentul traditional presupune ca evolutia leziunilor este rapida si ca
pacientii ce prezinta astfel de leziuni apartin grupului cu risc crescut ,de aceea tratamentul
se realizeaza chiar din prima sedinta
3.
aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii metodelor de evaluare a riscului
de carie,a starii de activitate a leziunii si a remineralizarii pe parcursul unor perioade mari
de timp.Evolutia cariei in smalt este mult mai lenta(mai ales la pacientii ce beneficeaza
de fluorizare locala sau consuma apa fluorizata) decat se presupunea cu un deceniu in
urma si are tendinta de stagnare.Un procent mare de leziui in smalt raman neschimbate
timp de 3-4 ani,dar exista categorii de populatii care prezinta o rata a progresiei de 8
ani.Caria in dentina are aceeasi caracteristica de evolutie lenta.
Conceptul de cariopreventie=echilibrul dintre factorii de protectie si cei
patologici.Leziunile carioase,care devin reversibile sau inactive(stagneaza) daca cele 2
categorii de factori sunt in echilibru.
Metode de abordare a tratamentului
o Folosirea masurilor de profilaxie in scopl stoparii evolutiei bolii
o Indepartarea chirurgicala a t.bolnave,inlocuirea lor si prevenirea recidivei
La baza cariopreventiei sta modificarea factorilor principali:1.placa bacteriana
2.susceptibilitatea
suprafetei dentare
5) Metode de profilaxie ala cariei dentare
- blocarea transmiterii microorganismelor cariogene
- eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul
oral
- creste rezistenta dintilor la atacul acid
- controlul carbohidratilor din alimentatie

19. Consideraii clinice i practice privind tehnicile de preparare


convenional (pentru restaurri neadezive) vs. cele de preparare
modificat (pentru restaurri adezive) a cavitilor n tratamentul
cariei simple dentare.
Principiile lui BLACK pentru prepararea cavitatilor:
1.crearea formei de contur
2.crearea formei de rezistenta
3.crearea formei de retentie
4.crearea formei de facilitare a accesului
5.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante
6.finisarea marginilor de smalt
7.curatarea cavitatii
Se obtin astfel niste cavitati cu forme geometrice riguroase prestabilite (pereti, unghiuri interne,
margini externe): preparatii tip ''cutie'' sau ''caseta''.

Aceste principii au fost enuntate pentru obturatiile cu materiale neaderente (amalgam de Ag,
ciment silicat), aurificatii, incrustatii metalice turnate.

PT RESTAURARI ADEZIVE:

Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul carios,


mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a materialului
de obturatie.
NU se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si
unghiurile interne vor fi rotunjite.
Suprafata ocluzala NU se bizoteaza (posibilitatea includerii stopurilor centrice =>aparitia
cariilor II).
Aria ocluzala =pierderea de substanta dura dentara, dupa care cu hartia de articulatie se
verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitatii.
Zonele de smalt se vor conserva si captusi cu CIS.
Unde smaltul cervical nu poate fi pastrat, nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca
adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului.
Pentru prevenirea cariilor II: sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile, iar pt carii
izolate se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.
Forma cavitatii poate influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii
preparatiei, orientand sensul fotopolimerizarii

20. Cunoaterea i utilizarea tehnicilor de restaurare coronar


morfofuncional prin obturaii din amalgam de argint sau din
materiale estetice adezive prin tehnici directe n leziuni carioase
cavitare la dinii vitali.
Obiectivele prepararii cavitatilor:
1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu menajarea si protejarea
corespunzatoare a organului pulpar
2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare
restante, dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului
carios initial (carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la
marginea restaurarii (caria II marginala)
3. conformarea si dimensionarea preparatiei, a.i. Fortele normale functionale sa nu
produca fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare coronara sau
dizlocarea restaurarii
4. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale
pana la finalizarea tratamentului
Principiul de baz n prepararea cavitii este: economia de substan dentar dur n
scopul pstrrii vitalitii pulpare ca o garanie a creterii rdcinii i a nchiderii
apexului.

Reguli generale de preparare ale cavitilor


1) Crearea accesului, a conturului extern i a formei de convenien
- accesul i conturul cavitii ct mai limitat dar cu ndeprtarea smalului
nesusinut i colorat marginal
- forma de convenien se face ct mai limitat pentru a fi n acord cu principiul de
baz dar n acelai timp suficient de mare pentru a putea aborda procesul carios cu
instrumentarul att n timpul preparrii cavitii ct i n timpul obturrii
- se schieaz concomitent cu cele de mai sus i forma de retenie i rezisten
2) Exereza dentinei alterate
- EDA se face n general pn n esut sntos
- la cariile profunde se folosete. EDA n edine succesive separate n timp (6-8
sptmni)
- tehnica excavaiilor succesive se asociaz cu coafajul natural care este o metod de
tratament a plgii dentinare i de protecie pulpar care se realizeaz n cazul cariilor
profunde n care peretele dentinar restant este subire i ntrerup n dreptul unui corn
pulpar de o mic cantitate de dentin alterat pe care dac am ndeprta-o s-ar
deschide camera pulpar
- coafajul natural se realizeaz cu hidroxid de calciu pentru a se depune dentin de
reparaie care se ngroae stratul dentinar restant
3) Extenzia preventiv
- riscul la carie, tipul relaiilor ocluzale i extinderea n suprafa a dentinei alterate
sunt criterii n funcie de care se poate limita extenzia preventiv crendu-se caviti
mici punctiforme
- exist tendina de nlocuire a conceptului de extenzie preventiv clasic care este
considerat distructiv cu conceptul de sigilare preventiv pentru caria ocluzal
(obturaia preventiv cu rin)
- la cavitatea cl. a II-a nu se recomand limitarea extenziei preventive clasice n
cavitatea vertical
- se recomand prepararea de caviti minim invazive: cavitate vertical, caset, an,
tunel. (vezi mai jos)
4) Retenia
- cavitile nu se adncesc prea mult pentru a nu se deschide camera pulpar care este
voluminoas
- se prepar caviti autoretentive (conform regulilor de la DT)
- n cazul cavitilor ultraconservatoare care vor fi obturate cu materiale adezive
cavitile se fac mai puin retentive dpdv macromecanic
- tifturile/puuri parapulpare pentru creterea reteniei nu sunt recomandate la DP
imaturi din cauza riscului de deschidere a camerei pulpare. Se amn procedura pn
dup ce se produce apexogeneza
5) Rezisten
- ndeprtarea cuspizilor foarte nesusinui
- cptuire cu CIS sau FOZ a celor mai puin nesusinui
- unghiul cavo-suprafa de 90o
- ngroarea marginilor de smal foarte subiri pentru a rezista la demineralizarea
acid (obturaie cu compozit) i la forele masticatorii

6) Finisarea
- netezirea marginilor anfractuoase de smal n funcie de materialul i tehnica de
restaurare folosit.