Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
New Microsoft Word Document
New Microsoft Word Document
unu
eins
ain
doi
zwei
vai
trei
drei
drai
patru
vier
fir
cinci
fnf
fiunf
ase
sechs
zecs
apte
sieben
zibn
opt
acht
aht
nou
neun
noin
10
zece
zehn
en
11
unsprezece
elf
elf
12
doisprezece
zwlf
violf
13
treisprezece
dreizehn
drai-en
14
paisprezece
vierzehn
fir-en
15
cincisprezece
fnfzehn
fiunf-en
16
aisprezece
sechzehn
zecs-en
17
aptesprezece
siebzehn
zib-en
18
optsprezece
achtzehn
aht-en
19
nousprezece
neunzehn
noin-en
20
douzeci
zwanzig
van-ig
21
douzeci i unu
einundzwanzig
ain-und-van-ig
22
douzeci i doi
zweiundzwanzig
vai-und-van-ig
23
douzeci i trei
dreiundzwanzig
drai-und-van-ig
30
treizeci
dreiig
drai-sig
40
patruzeci
vierzig
fir-ig
50
cincizeci
fnfzig
fiunf-ig
60
aizeci
sechzig
zecs-ig
70
aptezeci
siebzig
zib-ig
80
optzeci
achtzig
aht-ig
90
nouzeci
neunzig
noin-ig
100
o sut
(ein)hundert
(ain)hun-drt
200
dou sute
zweihundert
vai hun-drt
300
trei sute
dreihundert
drai hun-drt
1000
o mie
(ein)tausend
(ain)tau-znd
2000
dou mii
zweitausend
vai tau-znd
Luni
Montag
Mo
mon-tag
Mari
Dienstag
Di
dins-tag
Miercuri
Mittwoch
Mi
mit-voh
Joi
Donnerstag
Do
doners-tag
Vineri
Freitag
Fr
frai-tag
baia
das Badezimmer
das bade-ima
balconul
der Balkon
dea balcon
buctria
die Kche
di chiuhe
camera
das Zimmer
das imr
dormitorul
das Schlafzimmer
das laf-imr
grdina
der Garten
dea gartn
garajul
die Garage
di garaje
gazonul
der Rasen
dea razn
holul
der Flur
dea flur
parter
das Erdgeschoss
das erd-ghe-os
peretele
die Wand
di vand
podeaua
der Boden
dea bodn
primul etaj
scrile
die Treppen
di trepn
subsol
sufrageria
das Wohnzimmer
das von-imr
tavanul
das Dach
das dah
toaleta
die Toilette
di toilete
biblioteca
das Bcherregal
das biuhe-regal
biroul
der Schreibtisch
dea raib-ti
cada
die Badewanne
di bade-vane
canapeaua
das Sofa
das sofa
das Waschbecken
das va-becn
das Splbecken
das piul-becn
coul de gunoi
der Papierkorb
dea papir-corb
covorul
der Teppich
dea tepih
dulapul
der Schrank
dea ranc
duul
die Dusche
di due
fereastra
das Fenster
das fenstr
fotoliul
der Sessel
dea zesl
mnerul de la ua
masa
der Tisch
dea ti
mobila
die Mbel
di miobl
oglinda
der Spiegel
dea pigl
patul
das Bett
das bet
ptura
die Decke
di deche
perdeaua
der Vorhang
dea for-hang
perna
das Kopfkissen
das cof-chisn
poza
das Bild
das bild
prosopul
das Handtuch
das hand-tuh
robinetul
der Wasserhahn
dea vasr-han
scaunul
der Stuhl
dea tul
sertarul
ua
die Tr
di tiur
vesela
das Geschirr
das gheir
vaza
die Vase
di vaze
aerul condiionat
die Klimaanlage
di clima-anlaghe
aparatele
die Gerte
di gherete
aspiratorul
der Staubsauger
dea taub-zaugr
ceasul
die Uhr
di ur
ceasul detepttor
der Wecker
dea vecr
congelatorul
der Gefrierschrank
dea ghefrir-ranc
cratia
der Topf
dea tof
cuptorul
der Backofen
dea bac-ofn
cuptorul cu microunde
die Mikrowelle
di micro-vele
deschiztorul de conserve
der Dosenffner
dea dozn-eofnr
fierul de clcat
das Dampfbgeleisen
das damf-biugl-aizan
frigiderul
der Khlschrank
dea chiul-ranc
lampa
die Lampe
di lampe
die Waschmaschine
di va-maine
die Geschirrsplmaschine
di gheir-piul-maine
mixerul
der Standmixer
dea tand-mixr
radioul
das Radio
das radio
telecomanda
die Fernbedienung
di fern-bedinung
telefonul
das Telefon
das telefon
televizorul
der Fernseher
dea fen-e
usctorul de pr
der Haartrockner
dea har-trocnr
Bun ziua
Bun ziua
grius got
Bun ; Salut
Hallo ; Hi
halo ; hai
Bun / Salut
servus
Bun dimineaa
Guten Morgen
gutn morgn
Bun seara
Guten Abend
gutn abnd
Noapte bun
Gute Nacht
gute naht
Bine ai venit!
Willkommen
vilcomn
La revedere
Auf Wiedersehen
auf vidr-zen
La revedere!
auf vidr-hiorn
Pa
Tschss
cius
Bis spter
bis peta
Ne vedem curnd
Bis bald
bis bald
Ne vedem mine
Bis morgen
bis morgn
Cu bine!
Mach's gut
mahs gut
Cu bine!
Alles Gute
ales gu-t
Mult noroc!
Viel Glck
fil gliuc
V rog!
Bitte!
bite
Cu plcere!
Nichts zu danken!
nih u dan-cn
Cu plcere!
ghern ghein
Cu plcere!
bite iun
Cu plcere!
bite zea
Cu plcere!
mit faghenugn
Scuzai-m
Entschuldigung
enuldigung
mi pare ru
Nu-i nimic
Schon gut
on gut
Nu-i nimic
Kein Problem
cain problem
Da / Nu
Ja / Nein
ia / nain
Care este numele dvs.? - Wie heien Sie?(pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal)
Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...)
ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia
ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia)
mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia laid.
ih farte-e niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich?(pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can
niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem(pronunia : ia. cain problem)
ananasul
die Ananas
di ananas
banana
die Banane
di banane
capuna
die Erdbeere
di erdbea
cireaa
die Kirsche
di chire
dovleacul
der Krbis
dea chiur-bis
lamia
die Zitrone
di itrone
lamia verde
die Limone
di limone
mrul
der Apfel
dea apfl
mslina
die Olive
di olive
para
die Birne
di birne
piersica
der Pfirsisch
dea pfir-zi
portocala
die Orange
di oranje
strugurii
die Traube
di traube
zmeura
die Himbeere
di himbea
cartoful
die Kartoffel
di cartofl
castravetele
die Gurke
di ghiurke
ceapa
die Zwiebel
di vi-bl
conopida
der Blumenkohl
dea bliumn-col
fasolea
die Bohne
di bone
fasolea verde
di griunn Bone
mlai
der Mais
dea maiz
mazrea
die Erbse
di erbze
morcovul
die Karotte
di carote
ridichea
der Rettich
dea ret-tih
roia
die Tomate
di tomate
salata verde
der Salat
dea zalat
varza
der Kohl
dea col
Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur)
Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur)
Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur)
Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur)
Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur)
Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist acht Uhr dreiig (pronunia : es ist aht ur drai-sig)
Este ora opt si jumate - Es ist halb neun (pronunia : es ist halb noin)
Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-firig)
Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht)
Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronunia : minute(minutn)
or(ore) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn)
zi(le) - tag(e) (pronunia : tag(taghe)
sptmn(sptmni) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn)
lun(luni) - monat(e) (pronunia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
diminea - morgen (pronunia : morghn)
dup-amiaz - nachmittag (pronunia : nah-mitag)
seara - abend (pronunia : abnd)
noapte - nacht (pronunia : naht)
nainte - vor (pronunia : for)
mai trziu - spter (pronunia : petr)
Pronumele in Germana
Pronumele Interogativ
cnd? - wann? (se pronun "van?")
pn cnd? - bis wann? (se pronun "bis van?")
de cnd? - seit wann? (se pronun "zait van?")
ce? - was? (se pronun "vas?")
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronun "vi?")
pe cine? - wen? (se pronun "vin?")
Substantivul in Germana
Prepozitiile in Germana
Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea:
incotro? - wohin? (se pronun "vo-hin?")
Prepozitii la Acuzativ:
la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronun "um")
fara - ohne (se pronun "one")
de-a lungul - entlang (se pronun "entlang")
pana la - bis (se pronun "one")
printre , prin - durch (se pronun "duih")
pentru - fr (se pronun "fiur")
Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea:
unde? - wo? (se pronun "vo?")
Prepozitii la Acuzativ:
din - aus (se pronun "aus")
la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai")
cu - mit (se pronun "aus")
dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah")
de , din , de la - seit (se pronun "zait")
de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon")
la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u")
Conjunctiile in Germana
Conjunciile Coordonatoare:
i - und (se pronun "und")
sau - oder (se pronun "od")
dar , nsa - aber (se pronun "abr")
ci - sondern (se pronun "zondrn")
pentru c - denn (se pronun "den")
nici - weder (se pronun "vidr")
nu numai - nicht nur (se pronun "niht nur")
cnd - bald (se pronun "bald")
parial - teils (se pronun "tails")
att - sowohl (se pronun "zovol")
pe de alt parte - andererseits (se pronun "andrezai")
pe de o parte - einerseits (se pronun "ainezai")
Conjunciile Subordonatoare:
ca - dass (se pronun "das")
cnd - als (se pronun "alz")
cnd - wenn (se pronun "ven")
n timp ce - whrend (se pronun "verend")
nainte s - bevor (se pronun "befoa")
pn - bis (se pronun "bis")
dup ce - nachdem (se pronun "nahdem")
de ndat ce - sobald (se pronun "zobalt")
att timp ct - solange (se pronun "zolanghe")
de cnd - seit (se pronun "zait")
ori de cte ori - so oft (se pronun "zo oft")
cum - wie (se pronun "vi")
ca i cum - als ob (se pronun "alz op")
aa nct - so dass (se pronun "zo das")
ca s - damit (se pronun "damit")
fiindc - wiel (se pronun "vil")
deoarece - da (se pronun "da")
mai ales c - zumal (se pronun "umal")
dei , cu toate c - obwohl (se pronun "opvol")
dei - obgleich (se pronun "opglaih")
cu toate acestea - trotzdem (se pronun "trodem")
dac , cnd - wenn (se pronun "ven")
n caz c - falls (se pronun "fals")
Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o
introduc.
Exemple:
Eu merg acas s dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun "ih ghee
u hauze damit ih lafn kan")
Adverbe in Germana
Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile:
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")
Adverbul de Cauz:
de aceea - darum (se pronun "da-rum")
aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah")
aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit")
n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals")
deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals")
totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen")
i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih")
n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals")
n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals")
totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh")
n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten")
de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen")