Sunteți pe pagina 1din 15

Mncare (Vocabular) - Essen (Wortschatz):

bacon - der Speck (pronunia : dea peih)


crnatul - die Wurst (pronunia : di vurst)
carnea - das Fleisch (pronunia : das flai)
carnea de miel - das Lammfleisch (pronunia : das Lam-flai)
carnea de pasre - das Geflgel (pronunia : das Ghefliugl)
carnea de porc - das Schweinefleisch (pronunia : das vaine-flai)
carnea de vac - das Rindfleisch (pronunia : das Rind-flai)
carnea de vit - das Kalbfleisch (pronunia : das Kalb-flai)
cacavalul - der Kse (pronunia : dea cheze)
ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronunia : di ocolade / di Praline)
crabul - der Krebs (pronunia : dea crebs)
curcanul - der Truthahn (pronunia : dea Trut-han)
friptura - der Braten / das Steak (pronunia : dea Bratn / das teac)
fructele de mare - die Meeresfrchte (pronunia : di Meres-friute)
gina - das Huhn (pronunia : das Huhn)
glute - Nudeln (pronunia : niu-dl)
gemul - die Marmelade (pronunia : di Marmelade)
grtarul - der Grill (pronunia : dea Gril)
ngheata - das Eis (pronunia : das ais)
mierea - der Honig (pronunia : dea Honig)
orezul - der Reis (pronunia : dea Rais)
ou - Eier (pronunia : a-ia)
oul - das Ei (pronunia : das Ai)
pinea - das Brot (pronunia : das Brot)
petele - der Fisch (pronunia : dea Fi)
raa - die Ente (pronunia : di Ente)
unca - der Schinken (pronunia : dea incn)
tortul - die Torte (pronunia : di Torte)
untul - die Butter (pronunia : di Butr)
salata - der Salat (pronunia : dea Zalat)
supa - die Suppe (pronunia : di Zupe)
zahrul - der Zucker (pronunia : dea ucr)
Preparare mncrii - Speisenzubereitung:
afumat - geruchert (pronunia : gheroihrt)
cald - hei (pronunia : hais)
coapt - gebacken (pronunia : ghebacn)
fcut n cas - hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht)
fiart - gekocht (pronunia : gacoht)
n aburi - gedmpft (pronunia : ghedempft)
picant - scharf (pronunia : arf)
prajit - frittiert (pronunia : fri-tirt)
rece - kalt (pronunia : calt)
Tacmurile - das Besteck (pronunia : das Betec)
linguria - der Lffel (pronunia : dea Leofl)
furculia - die Gabel (pronunia : di Gabl)
cuitul - das Messer (pronunia : das Mesr)
farfuria - der Teller (pronunia : dea Tela)
vasele - das Geschirr (pronunia : das Geir)
paharul - das Glas (pronunia : das Glas)
sticla - die Flasche (pronunia : di Flae)

Buturi (Vocabular) - Getrnke (Wortschatz):


ap - das Wasser (pronunia : das Vasr)
ap mineral - Mineralwasser (pronunia : mineral-vasr)
alcoolul - der Alkohol (pronunia : dea alcool)
butur nonalcoolic - alkoholfrei (pronunia : alcool-frai)
berea - das Bier (pronunia : das bir)
cafea fr cofein - koffeinfreien Kaffee (pronunia : cofain-frai cafe)
cafeaua - der Kaffee (pronunia : dea cafe)
ceaiul - der Tee (pronunia : dea Ti)
ciocolata cald - hei Schokolade (pronunia : hais ocolade)
laptele - die Milch (pronunia : di milh)
sucul - der Saft (pronunia : dea zaft)
vin rou - Rotwein (pronunia : Rot-vain)
vin alb - Weiwein (pronunia : vais-vain)
vinul - der Wein (pronunia : dea vain)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
serveelul - die Serviette (pronunia : di Zerviete)
sarea - das Salz (pronunia : das Zal)
piperul - der Pfeffer (pronunia : dea Pfefr)
masa - der Tisch (pronunia : dea Ti)
gustul - der Geschmack (pronunia : dea Gemac)
gustos - lecker (pronunia : lecr)
uleiul - das l (pronunia : das oil)
oetul - der Essig (pronunia : dea Esig)
mutarul - der Senf (pronunia : dea Zenf)
gheaa - das Eis (pronunia : das ais)
osptarul - der Kellner (pronunia : dea Kelnr)
osptria - die Kellnerin (pronunia : di Kelne-rin)
meniul - die Speisekarte (pronunia : di paize-carte)
comanda - die Bestellung (pronunia : di Betelung)
a plti - zahlen / bezahlen (pronunia : aln / bialn)
Nota, V rog! - Zahlen bitte! (pronunia : aln bite!)
gustarea - der Imbiss (pronunia : dea imbis)
masa de prnz - das Mittagessen (pronunia : das Mit-tag-esn)
cina - das Abendessen (pronunia : das Abnd-esn)
micul dejun - das Frhstck (pronunia : das Friu-tiuc)

unu

eins

ain

doi

zwei

vai

trei

drei

drai

patru

vier

fir

cinci

fnf

fiunf

ase

sechs

zecs

apte

sieben

zibn

opt

acht

aht

nou

neun

noin

10

zece

zehn

en

11

unsprezece

elf

elf

12

doisprezece

zwlf

violf

13

treisprezece

dreizehn

drai-en

14

paisprezece

vierzehn

fir-en

15

cincisprezece

fnfzehn

fiunf-en

16

aisprezece

sechzehn

zecs-en

17

aptesprezece

siebzehn

zib-en

18

optsprezece

achtzehn

aht-en

19

nousprezece

neunzehn

noin-en

20

douzeci

zwanzig

van-ig

21

douzeci i unu

einundzwanzig

ain-und-van-ig

22

douzeci i doi

zweiundzwanzig

vai-und-van-ig

23

douzeci i trei

dreiundzwanzig

drai-und-van-ig

30

treizeci

dreiig

drai-sig

40

patruzeci

vierzig

fir-ig

50

cincizeci

fnfzig

fiunf-ig

60

aizeci

sechzig

zecs-ig

70

aptezeci

siebzig

zib-ig

80

optzeci

achtzig

aht-ig

90

nouzeci

neunzig

noin-ig

100

o sut

(ein)hundert

(ain)hun-drt

200

dou sute

zweihundert

vai hun-drt

300

trei sute

dreihundert

drai hun-drt

1000

o mie

(ein)tausend

(ain)tau-znd

2000

dou mii

zweitausend

vai tau-znd

Luni

Montag

Mo

mon-tag

Mari

Dienstag

Di

dins-tag

Miercuri

Mittwoch

Mi

mit-voh

Joi

Donnerstag

Do

doners-tag

Vineri

Freitag

Fr

frai-tag

baia

das Badezimmer

das bade-ima

balconul

der Balkon

dea balcon

buctria

die Kche

di chiuhe

camera

das Zimmer

das imr

dormitorul

das Schlafzimmer

das laf-imr

grdina

der Garten

dea gartn

garajul

die Garage

di garaje

gazonul

der Rasen

dea razn

holul

der Flur

dea flur

parter

das Erdgeschoss

das erd-ghe-os

peretele

die Wand

di vand

podeaua

der Boden

dea bodn

primul etaj

der erste Stock

dea erste toc

scrile

die Treppen

di trepn

subsol

der Keller / das Untergeschoss

dea kelr / das untr-gheos

sufrageria

das Wohnzimmer

das von-imr

tavanul

das Dach

das dah

toaleta

die Toilette

di toilete

biblioteca

das Bcherregal

das biuhe-regal

biroul

der Schreibtisch

dea raib-ti

cada

die Badewanne

di bade-vane

canapeaua

das Sofa

das sofa

chiuveta din baie

das Waschbecken

das va-becn

chiuveta din buctrie

das Splbecken

das piul-becn

coul de gunoi

der Papierkorb

dea papir-corb

covorul

der Teppich

dea tepih

dulapul

der Schrank

dea ranc

duul

die Dusche

di due

fereastra

das Fenster

das fenstr

fotoliul

der Sessel

dea zesl

mnerul de la ua

der Trknauf / der Trgriff

dea tiur-knauf / dea tiur-grif

masa

der Tisch

dea ti

mobila

die Mbel

di miobl

oglinda

der Spiegel

dea pigl

patul

das Bett

das bet

ptura

die Decke

di deche

perdeaua

der Vorhang

dea for-hang

perna

das Kopfkissen

das cof-chisn

poza

das Bild

das bild

prosopul

das Handtuch

das hand-tuh

robinetul

der Wasserhahn

dea vasr-han

scaunul

der Stuhl

dea tul

sertarul

das Regal / die Schublade

das regal / di ub-lade

ua

die Tr

di tiur

vesela

das Geschirr

das gheir

vaza

die Vase

di vaze

aerul condiionat

die Klimaanlage

di clima-anlaghe

aparatele

die Gerte

di gherete

aspiratorul

der Staubsauger

dea taub-zaugr

ceasul

die Uhr

di ur

ceasul detepttor

der Wecker

dea vecr

congelatorul

der Gefrierschrank

dea ghefrir-ranc

cratia

der Topf

dea tof

cuptorul

der Backofen

dea bac-ofn

cuptorul cu microunde

die Mikrowelle

di micro-vele

deschiztorul de conserve

der Dosenffner

dea dozn-eofnr

fierul de clcat

das Bgeleisen / das Eisen

das biugl-aizan / das aizan

fierul de clcat cu aburi

das Dampfbgeleisen

das damf-biugl-aizan

frigiderul

der Khlschrank

dea chiul-ranc

lampa

die Lampe

di lampe

maina de splat rufe

die Waschmaschine

di va-maine

maina de splat vase

die Geschirrsplmaschine

di gheir-piul-maine

mixerul

der Standmixer

dea tand-mixr

radioul

das Radio

das radio

telecomanda

die Fernbedienung

di fern-bedinung

telefonul

das Telefon

das telefon

televizorul

der Fernseher

dea fen-e

usctorul de pr

der Haartrockner

dea har-trocnr

Bun ziua

Guten Tag / Hallo

gutn tag / halo

Bun ziua

Gr Gott (Sud Germania i Austria)

grius got

Bun ; Salut

Hallo ; Hi

halo ; hai

Bun / Salut

Servus (ntre persoane de gen masculin)

servus

Bun dimineaa

Guten Morgen

gutn morgn

Bun seara

Guten Abend

gutn abnd

Noapte bun

Gute Nacht

gute naht

Bine ai venit!

Willkommen

vilcomn

La revedere

Auf Wiedersehen

auf vidr-zen

La revedere!

Auf Wiederhren! (dup o conversaie telefonic)

auf vidr-hiorn

Pa

Tschss

cius

Ne vedem mai trziu

Bis spter

bis peta

Ne vedem curnd

Bis bald

bis bald

Ne vedem mine

Bis morgen

bis morgn

Cu bine!

Mach's gut

mahs gut

Cu bine!

Alles Gute

ales gu-t

Mult noroc!

Viel Glck

fil gliuc

V rog!

Bitte!

bite

Cu plcere!

Nichts zu danken!

nih u dan-cn

Cu plcere!

Gern geschehen (prescurtatGern)

ghern ghein

Cu plcere!

Bitte schn! (formal)

bite iun

Cu plcere!

Bitte sehr (formal)

bite zea

Cu plcere!

Mit Vergngen (formal)

mit faghenugn

Scuzai-m

Entschuldigung

enuldigung

mi pare ru

Es Tut mir Leid

es tut mia laid

Nu-i nimic

Schon gut

on gut

Nu-i nimic

Kein Problem

cain problem

Da / Nu

Ja / Nein

ia / nain

Care este numele dvs.? - Wie heien Sie?(pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal)
Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...)
ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia
ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia)
mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia laid.
ih farte-e niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich?(pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can
niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem(pronunia : ia. cain problem)

ananasul

die Ananas

di ananas

banana

die Banane

di banane

capuna

die Erdbeere

di erdbea

cireaa

die Kirsche

di chire

dovleacul

der Krbis

dea chiur-bis

lamia

die Zitrone

di itrone

lamia verde

die Limone

di limone

mrul

der Apfel

dea apfl

mslina

die Olive

di olive

para

die Birne

di birne

piersica

der Pfirsisch

dea pfir-zi

portocala

die Orange

di oranje

strugurii

die Traube

di traube

zmeura

die Himbeere

di himbea

cartoful

die Kartoffel

di cartofl

castravetele

die Gurke

di ghiurke

ceapa

die Zwiebel

di vi-bl

conopida

der Blumenkohl

dea bliumn-col

fasolea

die Bohne

di bone

fasolea verde

die grnen Bohnen

di griunn Bone

mlai

der Mais

dea maiz

mazrea

die Erbse

di erbze

morcovul

die Karotte

di carote

ridichea

der Rettich

dea ret-tih

roia

die Tomate

di tomate

salata verde

der Salat

dea zalat

varza

der Kohl

dea col

Ianuarie - Januar (pronunia : Ianuar)


Februarie - Februar (pronunia : Februar)
Martie - Mrz (pronunia : Mer)
Aprilie - April (pronunia : April)
Mai - Mai (pronunia : Mai)
Iunie - Juni (pronunia : Iuni)
Iulie - Juli (pronunia : Iuli)
August - August (pronunia : August)
Septembrie - September (pronunia : Zeptembr)
Octombrie - Oktober (pronunia : Octobr)

Noiembrie - November (pronunia : Novembr)


Decembrie - Dezember (pronunia : Deembr)

Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur)
Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur)
Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur)
Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur)
Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur)
Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur)
Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur)
Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur)
Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur)
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur)
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate - Es ist acht Uhr dreiig (pronunia : es ist aht ur drai-sig)
Este ora opt si jumate - Es ist halb neun (pronunia : es ist halb noin)
Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-firig)
Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht)
Durata (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (pronunia : minute(minutn)
or(ore) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn)
zi(le) - tag(e) (pronunia : tag(taghe)
sptmn(sptmni) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn)
lun(luni) - monat(e) (pronunia : monat(monate)
an(i) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
diminea - morgen (pronunia : morghn)
dup-amiaz - nachmittag (pronunia : nah-mitag)
seara - abend (pronunia : abnd)
noapte - nacht (pronunia : naht)
nainte - vor (pronunia : for)
mai trziu - spter (pronunia : petr)

Pronumele in Germana

Pronumele Interogativ
cnd? - wann? (se pronun "van?")
pn cnd? - bis wann? (se pronun "bis van?")
de cnd? - seit wann? (se pronun "zait van?")
ce? - was? (se pronun "vas?")
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronun "vi?")
pe cine? - wen? (se pronun "vin?")

cui? - wem? (se pronun "viem?")


care? - welche? (se pronun "velhe?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")
ct de mult timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?")
ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?")
cum? - wie? (se pronun "vi?")
ct? - wieviel? (se pronun "vifil?")
unde? - wo? (se pronun "vo?")
la care?pe lng care? - wobei? (se pronun "vobai?")
prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronun "vodoih?")
pentru ce?pentru care? - wofr? (se pronun "vofiur?")
mpotriva cui? - wogegen? (se pronun "voghign?")
dincotro? - woher? (se pronun "vohea?")
ncotro? - wohin? (se pronun "voin?")
cu ce? - womit? (se pronun "vo-mit?")
spre unde? - wonach? (se pronun "vo-nah?")
la ce? - woran? (se pronun "vo-ran?")
pe ce? - worauf? (se pronun "vo-rauf?")
de unde?din ce? - woraus? (se pronun "vo-raus?")
n ce/care?unde? - worin? (se pronun "vo-rin?")
peste ce?despre ce? - worber? (se pronun "vo-riubr?")
despre ce? - worum? (se pronun "vo-rum?")
sub ce?sub care? - worunter? (se pronun "vo-runtr?")
despre ce/care? - wovon? (se pronun "vo-fon?")
n faa cui? - wovor? (se pronun "vo-for?")
Pronumele Personal:
I sg. eu - ich (se pronun "ih")
II-a sg. tu - du (se pronun "du")
III-a sg. Masculin el - er (se pronun "ea")
III-a sg. Feminin ea - es (se pronun "ea")
III-a sg. Neutru ea - sie (se pronun "zi")
I pl. noi - wir (se pronun "via")
II-a pl. voi - ihr (se pronun "ir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronun "zi")
Pronumele Posesiv:
I sg. al meu - mein (se pronun "main")
II-a sg. al tu - dein (se pronun "dain")
III-a sg. Masculin al su - sein (se pronun "zain")
III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronun "ir")
III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronun "zain")
I pl. al nostru - unser (se pronun "unzr")
II-a pl. al vostru - euer (se pronun "oir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronun "ir")
II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr - ihr (se pronun "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?
Pronumele Reflexiv:
Acuzativ
I sg. pe mine - mich (se pronun "mih")
II-a sg. pe tine - dich (se pronun "dih")

III-a sg. pe el/ea - sich (se pronun "zih")


I pl. pe noi - uns (se pronun "unz")
II-a pl. pe voi - euch (se pronun "oih")
III-a pl. pe ei - sich (se pronun "zih")
Dativ
I sg. mie - mir (se pronun "mia")
II-a sg. ie - dir (se pronun "dia")
III-a sg. lui/ei - sich (se pronun "zih")
I pl. nou - uns (se pronun "unz")
II-a pl. vou - euch (se pronun "oih")
III-a pl. lor - sich (se pronun "zih")

Substantivul in Germana

Substantivul: Genul Masculin


"Der" nsoete ntotdeauna substantivul de genul masculin.
Substantivul masculin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri
pentru: zilele sptmnii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mrci de
automobile.
Substantivul masculin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -ling (der
lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.
Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, derLehrer, der Tag...
Substantivul: Genul Feminin
"Die" nsoete ntotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul feminin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri
pentru: avioane , vapoare , ruri i mrci de motociclete.
Substantivul feminin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -heit ,
-keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -r , -e, -enz , -ik , -ion , -tt , -in.
Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul
terminaiei -in. exemplu: Der Student -Die Studentin.
Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, dierztin, die Lehrerin...
Substantivul: Genul Neutru
"Das" nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni.
Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-...
Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -chen ,
-lein , -tum , -ium , -um , -ment.
Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de
genul pe care l are la singular.
Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s ,
-se. exemplu: Der Tag - Die Tage
Sustativele masculine i neutre care se termin in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au form
de plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care
au n componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.
Substativele care se termin n -nis i -in i dubleaz consoana la forma de plural.
exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen

Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular.


Substative care au forme numai la singular:
das Alter , der rger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glck , die Hitze , die
Klte , der Lrm , die Zeit.
Substantive care au forme numai la plural:
die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder , die Geschwister , die
Kosten , die Lebensmittel ,die Leute , die Personalien.

Prepozitiile in Germana
Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea:
incotro? - wohin? (se pronun "vo-hin?")
Prepozitii la Acuzativ:
la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronun "um")
fara - ohne (se pronun "one")
de-a lungul - entlang (se pronun "entlang")
pana la - bis (se pronun "one")
printre , prin - durch (se pronun "duih")
pentru - fr (se pronun "fiur")
Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea:
unde? - wo? (se pronun "vo?")
Prepozitii la Acuzativ:
din - aus (se pronun "aus")
la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai")
cu - mit (se pronun "aus")
dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah")
de , din , de la - seit (se pronun "zait")
de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon")
la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u")

Conjunctiile in Germana
Conjunciile Coordonatoare:
i - und (se pronun "und")
sau - oder (se pronun "od")
dar , nsa - aber (se pronun "abr")
ci - sondern (se pronun "zondrn")
pentru c - denn (se pronun "den")
nici - weder (se pronun "vidr")
nu numai - nicht nur (se pronun "niht nur")
cnd - bald (se pronun "bald")
parial - teils (se pronun "tails")
att - sowohl (se pronun "zovol")
pe de alt parte - andererseits (se pronun "andrezai")
pe de o parte - einerseits (se pronun "ainezai")

Conjunciile Subordonatoare:
ca - dass (se pronun "das")
cnd - als (se pronun "alz")
cnd - wenn (se pronun "ven")
n timp ce - whrend (se pronun "verend")
nainte s - bevor (se pronun "befoa")
pn - bis (se pronun "bis")
dup ce - nachdem (se pronun "nahdem")
de ndat ce - sobald (se pronun "zobalt")
att timp ct - solange (se pronun "zolanghe")
de cnd - seit (se pronun "zait")
ori de cte ori - so oft (se pronun "zo oft")
cum - wie (se pronun "vi")
ca i cum - als ob (se pronun "alz op")
aa nct - so dass (se pronun "zo das")
ca s - damit (se pronun "damit")
fiindc - wiel (se pronun "vil")
deoarece - da (se pronun "da")
mai ales c - zumal (se pronun "umal")
dei , cu toate c - obwohl (se pronun "opvol")
dei - obgleich (se pronun "opglaih")
cu toate acestea - trotzdem (se pronun "trodem")
dac , cnd - wenn (se pronun "ven")
n caz c - falls (se pronun "fals")
Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o
introduc.
Exemple:
Eu merg acas s dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun "ih ghee
u hauze damit ih lafn kan")

Adverbe in Germana
Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile:
de ce? - warum? (se pronun "varum?")
de ce? - wieso? (se pronun "vizo?")
de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")
Adverbul de Cauz:
de aceea - darum (se pronun "da-rum")
aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah")
aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit")
n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals")
deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals")
totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen")
i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih")
n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals")
n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals")
totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh")
n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten")
de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen")

Adverbul de mod rspunde la ntrebrile:


cum? - wie? (se pronun "vi?")
Adverbul de Mod:
altfel - anders (se pronun "andrs")
n zadar - vergebens (se pronun "ferghebens")
astfel/aa - so (se pronun "so")
n felul urmtor - folgendermaen (se pronun "folghendermasen")
ntmpltor - zufllig (se pronun "ufelih")
aa de/att de - derart (se pronun "derart")
cu grmada - haufenweise (se pronun "hofenvaize")
firete - allerdings (se pronun "alrdinghs")
mult - sehr (se pronun "zer")
abia - kaum (se pronun "caum")
excesiv de/extrem de - beraus (se pronun "iubraus")
de altfel - sonst (se pronun "zonst")
numai/doar - nur (se pronun "nur")
cel putin/macr - zumindest (se pronun "umindest")
n afar de aceasta/pe lng aceasta - auerdem (se pronun "auserdem")
n plus/pe deasuprea - zudem (se pronun "udem")
Adverbul de timp rspunde la ntrebrile:
cnd? - wann? (se pronun "van?")
ct timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?")
ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?")
Adverbul de Timp:
la nceput - anfangs (se pronun "anfanghs")
curnd - bald (se pronun "bald")
atunci/pe atunci - damals (se pronun "damalz")
apoi/atunci - dann (se pronun "dan")
acum - jetzt (se pronun "ie")
chiar acum/tocmai acum - eben (se pronun "ibn")
mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronun "fo-est")
mai inainte - vorhin (se pronun "fo-hin")
azi - heute (se pronun "hoite")
maine - morgen (se pronun "morghen")
de atunci - seither (se pronun "zait-ea")
uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronun "biswailen")
poimaine - bermorgen (se pronun "iubermorghen")
multa vreme - lange (se pronun "langhe")
inca o data - nochmal (se pronun "nohmal")
rareori - selten (se pronun "zeltn")
in zilele noastre - heutezutage (se pronun "hoiteutaghe")
rareori - selten (se pronun "zeltn")
intre timp - inzwischen (se pronun "invien")
intre timp - mittlerweile (se pronun "mit-lavaile")
de curand/recent - neulich (se pronun "noi-lih")
de acum inainte - nunmehr (se pronun "nun-mea")
in fine - schlielich (se pronun "lislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronun "uglaih")
la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronun "ulet")
in sfarsit - endlich (se pronun "endlih")

mai devreme/mai curand - eher (se pronun "i-a")


ieri - gestern (se pronun "ghestrn")
de atunci - seitdem (se pronun "zait-dem")
intotdeauna - immer (se pronun "ima")
frecvent - hufig (se pronun "hoifih")
permanent/neincetat - stets (se pronun "te")
Adverbul de loc rspunde la ntrebrile:
unde? - wo? (se pronun "vo?")
de unde? - woher? (se pronun "vo-hea?")
incotro?unde? - wohin? (se pronun "vo-hin?")
Adverbul de Loc:
aici - hier (se pronun "hia")
acolo - da (se pronun "da!")
acolo - dort (se pronun "dort")
inauntru - drinnen (se pronun "drinen")
sus - oben (se pronun "obn")
dedesubt - unten (se pronun "untn")
in exterior - auen (se pronun "ausn")
inapoi - rckwrts (se pronun "riucwer")
de alaturi - nebenan (se pronun "nibn-an")
in alta parte - andreswo (se pronun "andres-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronun "dahea")
aici incoace - hierher (se pronun "hia-hia")
la vale - bergab abwrts (se pronun "biergab abwer")
la deal - bergauf (se pronun "berg-auf")
inainte - vorwrts (se pronun "for-wer")
in fata - vorn (se pronun "forn")
in spate - hinten (se pronun "hintn")
la dreapta - rechts (se pronun "reh")
peste tot/oriunde - berall (se pronun "iuberal")
la stanga - links (se pronun "links")
undeva - irgendwo (se pronun "irgnd-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronun "da-hea")
in afara/extern - auswrts (se pronun "aus-wer")
nicaieri - nirgendwo (se pronun "nirghen-vo")
pe aici in sus - hierhinauf (se pronun "hia-hinauf")
pe aici afara - hierhinaus (se pronun "hia-hinaus")
in sus - aufwrts (se pronun "auf-wer")
intr-o parte - seitwrts (se pronun "zait-wer")
incolo/intr-acolo - dahin (se pronun "da-hin")

S-ar putea să vă placă și