Sunteți pe pagina 1din 19

CUPRINS

ARGUMENT..................................................................................................................................................3
CAPITOLUL 1. Oferirea serviciilor pensiunii catre client................................................................................4
1.1. Serviciile de animatie turistica.................................................................................................4
1.2. Organizarea programelor turistice optionale.............................................................................7
CAPITOLUL 2. Pensiunea Doua Rate din Comarnic...................................................................................8
2.1. Caracteizare.............................................................................................................................8
2.2. Servicii oferite...........................................................................................................................9
2.3. Atractii turistice in localitate.....................................................................................................10
CAPITOLUL 3. Activitatea administratorului de pensiune turistica............................................................12
3.1. Personalul pensiunii turistice.................................................................................................12
3.2. Descrierea ocupatiei................................................................................................................13
3.3. Competentele profesionale.......................................................................................................14

CONCLUZII................................................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................16
ANEXE.....................................................................................................................................................17

ARGUMENT
Turismul de pensiune in Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de turism
rural, al caselor / fermelor de vacannta, fiind un fenomen din ce in ce mai popular si chiar
considerat in tendinte in unele tari cu largi experientein turism, cum este Marea Britanie.
Cu un farmec aparte, turismul de pensiune isi bazeaza atractivitatea pe unele puncte forte
precum cadrul natural, atmosfera familiala si experienta turistica personalizata, insa unele dintre
aceste elemente conduc si la caracteristici mai putin benefice: dependenta de vremea buna (mult
mai importanta pentru turistii veniti pentru natura), respectiv faptul ca pensiunile sunt deseori
alese pentru calatoriile neplanificate, de impuls si in general de scurta durata.
Dupa ultimii ani dominati de criza economica, cu efecte asupra scaderii bugetelor de
calatorie, anul 2014 a adus un usor reviriment in turismul mondial si european. Cresterea de
cteva procente nu s-a transmis insa fidel si in turismul de pensiune din Europa, unde se pare ca
dinamica a fost mai lenta (totusi pozitiva, cu diferente semnificative intre tari ce au continuat
evolutia negativa si tari unde incasrrile pensiunilor au crescut fata de anul anterior). Asteptarile
sunt ca in anul 2015 sa se mentina cel putin acelasi ritm usor de crestere in turismul de pensiune
european.
Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spatiul european s-au
regasit intr-o oferta cu un raport mai bun calitate pret, in promovarea mai eficient a zonelor de
turism rural si in identificarea altor areale cu potential pentru turismul rural, combinata cu
imbunatatirea calitatii marketingului realizat individual de pensiuni, precum si in accelerarea
profesionalizarii in turismul de pensiune.
Produsele turistice care au contribuit cel mai mult la aceasta createre au fost minivacantele, respectiv pachetele specializate in timp ce sejururile de lunga durata s-au mentinut mai
degraba in scadere. Eterogenitatea pronuntata nu permite trasarea unei retete pentru succes
sigur in turismul de pensiune european, insa elementul comun ar putea fi promovarea destinata
constientizarii pe scara ct mai larga in rndul turistilor a raportului avantajos dintre pret si
calitatea serviciilor / experientei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de
pensiune trebuie sa gaseasca metode inovative de a mari durata sederii, de a pune in valoare
latura inedita a unui produs turistic - si evidentieze mai bine activitatile diverse ce se pot
desfasura intr-un cadru natural nepoluat.
2

CAPITOLUL 1
OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT
1.1. SERVICIILE DE ANIMAIE TURISTICA
Animaia intervine pe perioada timpului liber, urmrind s ocupe acest timp al clientului
ntr-un mod ct mai plcut, asigurnd clientelei un plus de satisfacie. n plus - i acesta este
rolul principal - animaia constituie prin ea nsi element de atractivitate turistic.
Exist, dup specific i destinaie, mai multe forme de animaie:
- animaie cultural (muzee, galerii de art, case memoriale, spectacole, grdini botanice,
rezervaii, festivaluri, documentare, planetarii, etc.) i istoric (monumente, arheologie .a.);
- animaie ludic (cazino, discotec, diverse jocuri distractive de societate i concursuri, eventual
organizare de partide de vntoare, pescuit) i sportiv (cnd jocul practicat e un sport);
- animaie recreativ (parcuri, plimbri, parcuri de distracii, vizite la diferite obiective, seri
distractive, concursuri diverse, carnavaluri, serbri, etc), animaia comercial.
n contextul formelor de animaie constituie ca atractiviti n sine, ca puncte centrale ale
programelor deplasrilor turistice, am mai putea aminti animaia paramedical, constnd n
centre de recuperare, terapii de revigorare i punere n form, ntinerire, tratemente preventive,
de nfrumuseare, de slbire, masaje etc. ntreg acest sector termal i paratermal asigur sau
contribuie la realizarea unor produse exclusiv sau parial turistice, ntr-un mod asemntor cu
sectorul alimentaie public. n aceeai zon sunt de amintit, pe lng cazinouri, nchirierea de
vase de agrement .a., chiar i piaa congreselor i a alor reuniuni, simpozioane, colocvii etc.
naionale i internaionale.
Animaia reprezint aadar asigurarea caracterului atractiv, interesant al petrecerii
timpului, umplnd umplnd acest timp n mod plcut i, n acelai timp, recreator.
Animaia se bazeaz pe activiti orgaizate (excursii, drumeii, care tind s ating diverse
puncte de atracie - ncepnd cu cadrul natural) sau/i pe atracii existente (muzee, cazinouri,
atracii naturale, sociale etc.), constnd practic, din punctul de vedere al ramurii turismului, n
modul de organizare a vizitrii sau participrii la acestea.

Pentru turismul de atracie (vizitnd explicit anumite obiective turistice sau de loisir) dar,
chiar i pentru deplasrile pentru motive profesionale, de afaceri, familiale .a.m.d.-ca ocupare a
timpului celor n cauz, ca o completare-exist diferite atracii, modaliti de divertismentdiversificare a activitii, pentru animare i antren.
Ele ar putea fi sistematizate astfel:
- frumuseile naturii: ape, muni i alte forme de relief, peisaje n general, rezervaii naturale,
parcuri naionale sau generale, ornitologice, rezerve botanice, parcuri florale, grdini, alte
particulariti regionale i elemente tipice unor spaii geografice;
- valorile istorice, artistice literare etc.: muzeele de art, de istorie i altele, cu tem, locurile
istorice marcante, cmpuri de btlii, case memoriale, monumente, edificiile civile, religioase
(capele, biserici, catredale, mnstiri), din diverse perioade, istoria i cultura n general, aceasta
prezint o real atracie pentru cei care au nivelul i dorina de cunoatere corespunztoare, ele
necesitnd cunotine elementare;
- valorile tiinifice i tehnice: expoziii tehnologice i tehnico-tiinifice, punnd n relief
realizri de locuri de concentrare tehnico - profesional, centre de tehnic popular, olrit, centre
de telecomunicaii; expoziii i muzee din domrniul automobilului, avionului, telecomunicaiilor
electricitii; voiajele pot viza vizitarea de exemplu a unor mine, ateliere meteugreti sau
manufacturiere, uzine precum i diferite industrii uoare (textile, alimentare), chimice etc.- toate
dezafectate sau n funciune, reprezentative, specifice sau renumite; mai pot fi organizate muzee
privind unele construcii de poduri, baraje, centrale electrice, metrouri. Asemenea obiective se
viziteaz adesea diferit de cele obinuite, trebuind dup caz, personal specializat sau modaliti
de prezentare originale.
- alte valori economice dect cele de mai sus, inclusiv resurse agricole, zootehnice, iticole,
avicole, apicole, maritime etc.;
- alte valori etnografice, folclorice, populare tradiionale sau specifice;
- valorile balneo-climaterice, medicale i paramedicale, care atrag afluxuri de persoane valoroase
din punctul de vedere al turismului, reedine speciale pentru turiti: hoteluri tipice pentru centrul
oraelor (vizitate), castele i vile de ar sau la munte special amenajate ca spaii de cazare de
lux; n funcie de clientel, exist i n cazul acestora diferite preferine; pot interveni probleme
legat de acces, de aglomeraie, fapt valabil i pentru alte obiective, atracii sau spaii turistice i

de petrecere a timpului liber: baruri, cazinouri, cluburi de noapte, cabarete, braserii i alte
localuri.
- alte spaii amenajate i special amenajate: piste de schii, teleferice, diverse terenuri de tenis,
golf, cricket i alte sporturi, sli de popice, biliard, etc.; parcuri, plaje, piscine,; parcuri de atracii
i distracii, parcuri acvatice, animaliere;
- mijloace de transport originale, deosebite sau specifice i distracii de transport speciale
(precum clria, hidrobicicletele, mijloace pe perne pneumatice .a.);
- trguri, expoziii-comerciale sau de alt natur-sau serbri i spectacole n aer liber sau
speciale, alte manifestri, tradiionale sau concepute de regul chiar relativ recent, cu scopuri
turistice;
- atraciile gastronomice locale: centre de art gastronomic, de cofetrie i ciocolaterie,
specialiti regoinale, ce trebuie puse n valoare, astfel sa apar ca trufandale, ca atracii speciale
n cadrul meselor curente i cu pondere n mesele cu caracter tradiional local.
- produsele artizanale i alte bunuri innd de tradiiile folclorice sau specifice, specialiti locale
(neperisabile), machete sau reprezentri (inclusiv schie, picturi, pliante sau descrieri etc.) ale
unor monumente din regiune, reproduceri ale unor opere de art celebre aflate n zon i felurite
obiecte cu caracter de suvenir sau coninnd un asemenea potenial, de amintire; se adaug i
bunuri de uz personal, produse de parfumerie, porelanuri i cristaluri, atracia comercial n
general.
Serviciile i bunurile economice caracterizeaz, concretizeaz i materializeaz
acoperirea unor nevoi sau dorine, deci o satisfacie sau un avantaj esenial sperat de un
cumpror.
Serviciul este o activitate economic ce are ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite
i implicite ce sunt obinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte comerciale de
natur intangibil (nematerializate obligatoriu n bunuri obiectuale).
O ofert complex cum e aceea din turism (i cum sunt majoritatea covritoare a
ofertelor n economia modern de pia, dezvoltat) se compune de regul astfel: in jurul unui
bun central exist o serie de elemente materiale i imateriale (ce corespund ideii de bun,
satisfaciei ateptate), precum i alte elemente (de ambalaj, de cost, corelate, psiho-intelectuale
.a.); toate acestea, n ansamblul lor definesc produsul global.

1.2. ORGANIZAREA PROGRAMELOR TURISTICE OPTIONALE


Intensificarea preocuprilor pentru realizarea dezieratului de odihna-activ caracteristic
esnial a vacanelor n societatea contemporan stimuleaz eforturile de dezvoltare a acelor
activiti (servicii) care s contribuie la satisfacerea nevoilor fizice i psihice ale turistului,
crend cadrul necesar petrecerii plcute i instructive a timpului liber.
Aceste activiti sunt cunoscute sub denumirea generic de agrement.
Activitile de destindere i reconfortare fizic, divertismentul i dezvoltarea a
capacitilor turistului trebuie acoperite n totalitate de ctre personalul cu atribuii n acest sens.
Elemente naturale (forme de relief, grdini, parcuri, lacuri, etc) i construite catedrale,
castele, monumente, muzee, galerii de art, teatre, parcuri de distracii, faciliti sportive,
cazinouri precum i festivaluri i evenimente cultural-artistice.
Exista o multitudine de

programe turistice opionale care pot fi puse la dispozitia

turistilor in diferitele zone din tara noastra precum:


- Spna - vizit la mnstirea i Cimitirul Vesel, unic in lume prin crucile de lemn pictate; apoi
Sighetu Marmaiei cu masa de prnz. Vizita la Muzeul Maramureului;
- Vadu Izei - vizit la muzeul icoanelor pe sticl, cu masa de seara cina;
- satul Brsana cu vizita la atelierul de sculptur i biserica, cea mai nalt costrucie de lemn din
Europa, declarat monument UNESCO; vizit la biserica din Poienile Izei, un alt monument
UNESCO.
- vizita la mnstirea i artizanii iscusii din Botiza, apoi masa de prnz, vizita la izvoarele de ap
mineral i sulfuroas; masa de sear i participare la o eztoare maramureean;
- micul dejun; participarea la muncile gospodriei, ale cmpului, la cositul ierbii, o excursie cu
cruele; masa de prnz pe cmp, odihni destindere la iarba verde; seara romneasc cu cntec
i cu bucate tradiionale
- mic dejun vizita la Ieud, strvechi sat al Maramureului, la biserica din es, biserica din
deal- cea mai veche biseric de lemn din Romnia, nscris n patrimoniu UNESCO, complexul
rnesc, cazanul de uic i muzeul etnografic;
- mic dejun , excursie la Valea Vaserului i plimbare cu mocnia, serara la gratar.

CAPITOLUL 2
PENSIUNEA DOUA RATE DIN COMARNIC
2.1. CARACTERIZARE
Vila Doua Rate este situata in Comarnic , la numai un minut distanta de soseaua principala
( DN1 ) venind dinspre Bucuresti spre Comarnic (la intersectia cu benzinaria Rompetrol) si
traversand raul Prahova.
Daca se pleaca din Bucuresti, se porneste pe DN1 si daca traficul este lejer se poate
ajunge in Comarnic in aproximativ o ora.
Turistii au la dispozitie mai multe mijloare cu care pot sa ajunga la aceasta pensiune,
precum microbuzele, care fac curse zilnice pe ruta Comarnic - Bucuresti sau de ce nu, chiar cu
trenul.
Proprietarii vilei incearca sa-si faca clentii sa se simta cat mai confortabil intr-un cadru
intim, gandit si creat special pentru o vacanta de neuitat.
Aceasta unitate merge pe principiul ca "O persoana odihnita si relaxata va da mai mult
randament, are entuziasm si inzecit mai multa putere de munca decat una extenuata, care nu a
mai parasit orasul de luni de zile.
Locatia este asezata foarte aproape de DN1 insa intr-un loc retras, avand o intindere de
aproximativ 5000 m patrati si este inconjurata de padure.
In inima acestui loc, exista posibilitati multiple de3 destindere. agrement si petrecerea
unui timp liber de calitate, cum ar fi:
- un foisor in aer liber pentru relaxare sau lectura;
- un iaz in jurul caruia turistii se pot delecta pescuind;
- un protap;
- gratar cu plita si cuptor ca la bunica acasa;
- loc de joaca pentru copii;
- un club cu o capacitate de 40-50 de locuri;
- semineu;
- foc de tabara;
- muzica;
7

- terasa exterioara.
La cerere se pot organiza zile onomastice, cununii sau botezuri de neuitat. Toate acestea
incununate cu flori si verdeata care bucura fara indoiala privirea participantilor.
Vila este dotata cu 9 camere duble si bai, televiziune prin cablu; in fiecare incapere,
incalzire centrala, bucatarie moderna complet utiliata, living, masa de biliard si de ping pong, dar
si terasa la etajul casei si nu in ultimul rand parcare.
Vila Doua Rate este o pensiune care a fost conceputa ca fiind locul ideal pentru
petrecerea unei vacante de neuitat intr-un cadru de poveste indiferent de anotimp, oferind cazare
in conditii ireprosabile.
Vila Doua Rate este inconjurata de padure si este prietena cu paraul ce curge linistit prin
curtea noastra. Dimineata turistii pot alege sa savureze aroma cafelei pe terasa casei, care ofera o
panorama superba asupra Comarnicului sau in foisorul din fata helesteului. Totul a fost creat cu
gandul la viitorii turisti ai acestei unitati, astfel incat acestia sa plece de aici cu dorinta de a
reveni cat mai curand.
Astfel daca se doreste o cazare in cele mai bune conditii pe Valea Prahovei, o pensiune
ireprosabila care sa ramana in suflet vizitatorilor, petrecand o vacanta de neuitat alaturi prieteni si
familie atunci Pensiunea Doua Rate este cea mai buna alegere din Comarnic.

2.2. SERVICII OFERITE


Printre serviciile care sunt puse la dispozitia celor care-i treg pragul de catre pensiunea
Doua Rate din Comarnic se numara:
-

cazarea pentru copii (pana in 10 ani) fara pat suplimentar este gratuita;
cazarea pentru copii, cu pat suplimentar: 40 Ron/noapte;
numarul maxim de paturi suplimentare intr-o camera: 1;
numarul total de camere disponibile pentru cazare: 9;
incalzire;
lemn pt soba (gratuit);
apa calda;
electricitate;
gaz;
curatenie zilnica;
curatenie samptamanala;
curatenie finala;
schimbare lenjerie saptamanal;
8

lenjerie de baie;
prosoape de bucatarie;
lenjerie de camera;
spalatorie (gratuit);
patut copil (disponibil cu plata);
acces internet wireless (gratuit);
gratar (gratuit);
televizor (gratuit);
mic dejun, pranz si cina (disponibil cu plata);

In perioada sarbatorilor (Craciun, Revelion, Paste) vila se inchiriaza doar integral. Celor care
inchirieaza pe o perioada mai lunga de 3 zile se ofera disciunturi substantiale.

2.3. ATRACTII TURISTICE IN LOCALITATE

Comarnicul este un oras linistit si situat pe Valea Prahovei, intre Sinaia si Breaza la o
altitudine de 700 m.
Venind dinspre Bucuresti pe DN1, aproape ca nici nu se observa cand se intra in
Comarnic, un oras linistit, cochet, alintat de raurile Prahovei, avand totodata si avantajul unor
zone mai intalte.
Daca se iau drumurile la picior si se se ajunge pe culmile cele mai intalte, panorama
deasupra orasului va uimi privitorul de-a dreptul, mai ales daca mica expeditie se desfasoara intro zi de primavara insorita, cand vantul abia adie.
Din punct de vedere geografic, Comarnicul are o asezare de vis, intr-o mica depresiune,
dupa spusele oamenilor ("zona protejata de Dumnezeu"), imbracata cu paduri dese si rauri
sopotind.
Orasul Comarnic este situat in zona de contact a Subcarpatilor Prahovei cu prelungirile
sudice ale Muntilor Baiu, extins in lunca si pe traseele de pe stanga raului Prahova, la 500-580 m
altitudine.
Monument ce aduce un plus de originalitate statiunii Comarnic este Castelul Posada,
resedinta familiei Bibescu care este situat langa Muzeul Cinegetic Posada (la 2 km).
Cei care vor sa cunoasca putin atat Comarnicul, cat si imprejurimile au la dispozitie
urmatoarele atractii turistice:
-

schitul "Lespezi" din localitatea vecina, Posada, cu Biserica "Sfanta Treime";


9

lacul Doftana Telega;


parcul si fostul Penitenciar Doftana Telega;
monumentul Crucea Domnitorului (Telega);
Cetatea medievala Rasnov - 35 km;
Baile Telega reprezinta o bine cunoscuta statiune balneoclimaterica din judetul Prahova;
fiind situata pe teritoriul comunei Telega, pe Valea Mislei, la aproximativ 15 km de

Comarnic; se afla la o altitudine de 410 m.;


Muzeul "Bogdan Petriceicu Hasdeu" - Campina 8 km;
Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" - Campina 8 km;
Salina Slanic Prahova - 28 km;
Castelul Peles - Sinaia - 10 km;
Castelul Pelisor - Sinaia - 10 km;
Castelul Bran - Bran - 45 km;
Complexul Architectural Brebu;
Muzeul Cantacuzino Busteni;
Lacul Paltinoasa, barajul Paltinul, vegetatia si relieful din zona garanteaza o relaxare
binemeritata turistului pe aceste meleaguri; Cheile Doftanei sunt la cativa kilometri de
lac, ca si ruinele Bisericii Vechi din satul Traisteni sau rezervatia de brad natural
Glodeasa, veche de peste 100 de ani; traseele montane marcate sunt cele catre Varful
Cazacu, Muntii Baiului sau Pasul Predelus.

CAPITOLUL 3
ACTIVITATEA ADMINISTRATORULUI DE PENSIUNE
TURISTICA
3.1. PERSONALUL PENSIUNII TURISTICE
Pentru buna functionare a pensiunii Doua rate personalul necesar este format din:
-

un administrator pensiune turistica;


un receptioner;
un bucatar;
un ajutor de bucatar;
2 ospatari;
1 ajutor de ospatar;
10

doua menajere;
un ghid pentru drumetii, vizite etc. (part time).
Conducerea este executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, absolvent al

Facultatii de Studii Economice, specializarea Economia Comertului, Turismului si Serviciilor si


al cursului de administrator pensiune turistica.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea este reprezentata de contabilul
angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele
societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice
acte de diispozitie.
Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale
societatii.
Bucatarul impreuna cu ajutorul de bucatar se ocupa de aprovizionarea cu materii prime si
materii auxiliare necesare, precum si cu prepararea produselor culinare de a dulciurilor de
bucatarie; de asemenea acestia ofera ajutor clientilor in prepararea produselor la gratar.
Ospatarii si ajutorii de ospatari au ca principale sarcini de serviciu servirea preparatelor
solicitate si consumate de catre clienti in cadrul pensiunii.
Cele doua cameriste, care lucreaza in schimburi, asigura ordinea si curatenia in spatiile de
cazare si in cele comune, pentru confortul si relaxarea totala a turistilor care petrec diferite
perioade in aceast aunitate de cazare.

3.2. DESCRIEREA OCUPATIEI

Activitatea principal a unui administrator de pensiune turistic se desfoar n cadrul


pensiunii turistice, o unitate de cazare i alimentaie public, derulnd concomitent activiti
specifice cu alte agenii de turism, furnizori, bnci , administraie i ordine public. Sunt
meninute relaii cu organisme i organizaii locale n scopul funcionrii pensiunii n condiii de
maxim eficien i profitabilitate.
Activitile specifice sunt similare att n pensiunea proprie ct i ntr-o locaie de
gestiune, administrarea acesteia avnd ca scop principal profitabilitatea, rentabilitatea serviciilor
oferite, succesul pe piaa turistic.

11

Pentru ndeplinirea cu succes a activitilor sale, administratorului de pensiune turistic i


sunt necesare competene ce aparin domeniilor alimentaie public i cazare, financiar
contabil, bancar, contractare, n vederea asigurrii unui climat favorabil clienilor, oferirii i
promovrii serviciilor pensiunii turistice, funcionarea pensiunii n condiii de profitabilitate etc .
Administratorul de pensiune turistic este o persoan cu bune abiliti de comunicare i
capabil s munceasc n echip, este un bun organizator, un bun gestionar al resurselor i al
informaiilor. Pentru a fi eficient utilizeaz calculatorul n gestionarea informaiilor.
Administratorul de pensiune turistic colaboreaz permanent cu departamente
specializate i i dezvolt relaii trainice cu o serie ct mai larg de agenii de turism, att din
ar ct i din strintate.
Administratorul de pensiune turistic conduce activitatea personalului de serviciu,
supraveghind respectarea regulamentului de ordine interioar al pensiunii i stabilete necesarul
de materiale i accesorii utile funcionrii pensiunii n condiii de performan.
Pentru a pstra patrimoniul gestionat, administratorul de pensiune turistic monitorizeaz
permanent aplicarea normelor de protecia muncii i P.S.I. , cele referitoare la protecia mediului
i proprietii, persoanelor i valorilor.
Pentru a putea valorifica potenialul turistic i specificul local, administratorul de
pensiune turistic promoveaz direct produsul turistic n cadrul unor activiti specifice
programului opional oferit turitilor. Prin promovarea potenialul turistic local i naional este
asigurat sporirea gradului de atractivitate a pensiunii.
Administratorul de pensiune turistic este un bun mediator, o persoan amabil i
comunicativ care rezolv pe cale amiabil eventualele reclamaii ale turitilor, meninnd
permanent cadrul adecvat de desfurare a activitilor din pensiune.

3.3. COMPETENTELE PROFESIONALE


Competentele pe care administratorul pensiunii doua Rate din Comarnic le detine, pe
baza carora exercita aceasta functie sunt:
a.
-

competente fundamentale:
comunica eficienta la locul de munca;
lucraza eficient in echipa multidisciplinara;
gestioneaza infirmatiile cu ajutorul calculatorului.
12

b.
c.
-

competente generale pe domeniu de activitate:


promoveaza imaginea pensiunii;
organizeaza activitati in cadrul pensiunii turistice;
urmareste aplicarea normelor NPM si NPSI;
verifica gestiunea financiara.
specifice ocupatiei:
promoveaza direct produsele turistice ale pensiunii turistice;
incheie contracte cu clientii;
efectueaza operatii specifice de cazare si alimentatie;
asigura un climat favorabil turistilor;
ofera serviciile pensiunii catre client;
organizeaza programe turistice optionale;
ofera informatii de interes turistic;
rezolva reclamatiile clientilor.

CONCLUZII
Regiunea Muntenia concentreaza cel mai mare numar de pensiuni si locuri de cazare in
pensiuni din tara noastra, datorita dezvoltarii unor zone agroturistice consacrate in jurul
aglomerarii de obiective turistice majore. La polul opus se afla regiunea Bucuresti - Ilfov (de
altfel si cea mai putin intinsa regiune), segmentul pensiuni fiind aici intr-un stadiu de dezvoltare
incipient, in cadrul unei intense activitati turistice preponderent de business.
Desi turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de
diversificare in turism pe fondul rafinarii solicitarilor turistilor sau ca supra-cererea din
perioadele de vrf a determinat dezvoltarea segmentului si in judetul Constanta, fapt ce
determina ca regiunea S-E sa se detaseze usor dintre celelalte regiuni (exceptnd extremele
amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni.
Pe de alta parte, situatia litoralului referitor la turismul de pensiune trebuie evaluata cu
grija, intruct in localitatile de pe litoral au fost identificate foarte multe spatii de cazare
neclasificate sau aflate in curs de clasificare, a caror includere in segmentul pensiuni a fost mai
degraba conventionala (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat in considerare fiind
uneori limitate).
Investitiile in turism din ultimul deceniu au determinat aparitia unor adevarati poli
turistici in segmentul pensiunilor, prin consacrarea definitiva a unor zone cu traditie, ct si prin
intensificarea activitatilor turistice in zone cu potential.
13

Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentrari de pensiuni din Romnia (areale
ce aduna minim 80 100 de unitati) evidentiindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din
turismul de pensiune peste zonele cu cele mai importante atractii turistice ale tarii, acele repere
cu cea mai mare notorietate pe plan national si international, care sunt cel mai adesea incluse in
diferitele circuite turistice ale Romniei, fie ca este vorba de cele organizate de agentii sau de
cele realizate ad-hoc de turisti, romni sau straini
De altfel, nu este o intmplare ca turismul de pensiune si-a gasit cele mai bune variante
de exprimare in zonele turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de
pensiune se confunda cu punctele tari ale produsului turistic Romnia cele fructificate in
primul rnd in turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc si ruralul traditional autentic.

BIBLIOGRAFIE

Andrei R., Manual de tehnici operaionale n activitatea de turism , Ed. IRECSON, Bucureti,
2006
Cosmescu I., Turismul - fenomen complex comtemporan, Ed. Economic, Bucureti, 1998
Ionescu I., Economia ntreprinderii de turism i comer: Manual de studiu individual, Ed.
Economic, Bucureti, 2004

Istrate I., Bran F., Rou A. G., Economia turismului i mediul nconjurtor, Ed. Economic,
Bucureti, 1996

www.cautpensiuni.ro
www.lapensiuni.ro

14

www.tourismguide.ro
www.recomandari-de-vacanta.ro

ANEXE
15

ANEXA 1
PENSIUNEA DOUA RATE - EXTERIOR

16

ANEXA 2
PENSIUNEA DOUA RATE - INTERIOR

17

ANEXA 3
ORASUL COMARNIC

18

19