30

40

50

Topografie manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta
principiile de baza ale
topografiei .

Care sunt particularitatile

cele mai importante ale
acestor instrumente ?

Cele mai importante

instrumentesunt: nivelele, si
statiile totale; ele sunt
destinate lucrarilor
topografice de zi cu zi.
Oricine doreste sa afle unde
sunt acestea folosite va gasi
raspunsul in paginile
urmatoare .

Ce trebuie tinut cont cand

masuram cu nivela ori cu
statia?

Care sunt efectele

erorilor instrumentale?

Cum pot fi aceste erori

depistate, determinate si
eliminate?

Cum poate fi facuta

o lucrare simpla de
topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor

totale este prezentata in
cateva exemple practice . In
plus, sunt explicate si
programele utilizate ;
acestea sunt incorporate
in statiile totale produse
de Leica Geosystems si pot
rezolva problemele chiar
mai usor si elegant .
Echipat cu cunostintele din
aceasta brosura si cu
manualul de utilizare oricine
poate executa lucrari simple
de topografie eficient si corect
.Brosura nu descrie gama de
produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta

performantele fiecarui tip de
instrument . Aceste aspecte
sunt acoperite de brosurile
mai vaste, de consutanta
tehnica, si de pagina de
internet
(www.leica-geosystems.com).

Cuprins

Nivela

Statia totala
Coordonate
Masurare unghiuri

5
6
7

Pregatirea masuratorii
Asezarea statiei oriunde
Calarea instrumentului
Setarea statiei totale
Pe un punct cunoscut

8
8
8
9

Masurarea cu nivela
Diferenta de nivel intre doua puncte
Masurarea distantei (optic) cu nivela
Linia (drumuirea) de nivelment
Trasarea cotelor
Profile longitudinale si transversale
Nivela digitala
Laserul rotativ

10
10
11
12
13
14
15
15

Masurarea cu statia totala

Extrapolarea unei linii drepte
Trasarea polara
Puncte pe aceeasi verticala
Radiate (metoda polara)

16
16
16
17
18

Masurarea distantelor fara reflector

Recunoasterea automata a tintei (ATR)
Trasarea profilelor sablon

19
19
20

Erori instrumentale
Inspectarea axei de vizare
Inspectarea EDM la statiia totala
Erori instrumentale la staia totala

22
22
23
24

Probleme simple de topografie

Alinierea dintr-un punct de mijloc
Masuratori de pante

26
26
27

Programe
Calculul ariei
Trasare
Puncte inccesibile
Distanta intre puncte
Intersectie inapoi

29
29
30
31
32
33

Programele disponibile

34

Topografie cu GPS

35

Nivela
O nivela este esential sa
cuprinda o luneta care sa
se roteasca in jurul aei
verticale; este utilizata
pentru a crea o linie de
vizare orizontala asa ca
diferenta de nivel poate fi
determinata si se poate
face o trasare .
Nivelele Leica Geosystems
sunt echipate si cu un cerc
orizontal , foarte util in cazul
trasarilor de unghiuri drepte,
, adica la efectuarea
profilelor transversale.
Nivelele pot fi uitlizate la
determinarea distantei ,
optic, cu o precizie de 0.1
0.3 metri.

Nivela Statia totala

Statia totala
A total station consists of a
theodolite with a built-in
distance meter (distancer),
and so it can measure
angles and distances at the
same time. Todays
electronic total stations all
have an opto-electronic
distance meter (EDM) and
electronic angle scanning.
The coded scales of the
horizontal and vertical
circles are scanned
electronically, and then the
angles and distances are
displayed digitally. The
horizontal distance, the
height difference and the
coordinates are calculated
automatically and all
measurements and
additional information can
be recorded.

Statiile totale Leica au

incorporate programe
care usureaza munca in
teren. Cele mai
importante informatii
legate de aceste
programe sunt prezentate
in sectiunea Programe.
Statiile totale sunt utilizate
oriunde se cere pozitia in
plan sau cota unui punct .

Coordonate
Pentru a descrie un punct
sunt
necesare
doua
coordonate. Coordonatele polare au o linie si un
unghi.
Coordonatele carteziene au
doua linii intr-un sistem
ortogonal.
Statia totala masoara
coordonate polare ;acestea
sunt transformate in
coordonate carteziene
intr0un sistem ortogonal,
acecstea pot fi facute atat
in teren direct in statia
totala cat si la birou.

Directia de referinta

Abscisa (x)

Ordonata (y)
Coordonate polare

Coordonate carteziene
X

Recalculare
date: D,
cerute: x,y
y = D sin
x = D cos

date: x,y
cerute: D,
D = Vy2 + x2
sin = y/D ori
cos = x/D

Y
6

Masurarea unghiurilor
Unghiul este reprezinta
diferenta dintre doua
directii.
Unghiul orizontal dintre
doua directii , catre
punctele P1 si P2 este
independenta de
diferenta de nivel intre
aceste puncte , asigurat
de miscarea miscarea
stricta pe verticala a
telescopului cand acesta
este inclinat, oricare ar fi
orientarea sa. Aceasta
presupunere este intalnita
doar in conditii ideale.
Unghiul vertical este dat
de diferenta dintre o
directie fixata (denumita
Zenit) si directia catre
punctul ales.

Nivela Statia totala

Unghiul vertical este de

asemenea corect doar daca
citirea zero corespunde perfect
cu directia Zenitului
, si aceasta presupunere este
intalnita doar in conditii ideale.

Deviatia de la cazul ideal

sunt datorate erorilor axelor
instrumentului si datorita
calarii imperfecte .
Z1 = unghi zenital catre P1
Z2 = unghi zenital catre P2
= Unghiul orizontal dintre
doua directii , catre
punctele P1 si P2 ; unghiul
dintre doua plane verticale
ce trec prin directiile de
vizare ale punctelor

Zenith

P1

Z1
Z2

P2

Asezarea
statiei oriunde

1. Extinde picioarele
trepiedului atat cat este
nececsar si apoi strange
suruburile .
2. Asaza trepiedul asfel
incat platanul lui sa fie
cat mai orizontal iar
picioarele lui sa fie bine
infipte in pamant.
3. Acum, si doar acumj,
montati instrumentul pe
trepied si fixati-l cu
surubul pompa.

Calarea aparatului
Dupa punerea in statie
a aparatului, se
caleaza aproximativ cu
bula sferica.
Rasucim doua suruburi
concomitent in sensuri
opuse . Degetul aratator de
la mana dreapta indica
directia in care se va
deplasa bula (fig, dreapta
sus).
Acum folosind al treilea
surub pentru a aduce in
centru bula
(fig, dreapta jos). Pentru
verificare
se
roteste
aparatul cu180. Bula ar
trebui sa ramana cerculetul
reper. Daca nu trebuie
refacuta
calarea
(vezi
manualul de utilizare).
La nivela,compensatorul
are grija de calarea
precisa a instrumentului.
Compensatorul
se
compune practic dintr-o

Oglinda suspendata ce
directioneaza lumina
orizontala in centrul firelor
reticulare chiar si atunci
cand calarea nu este
perfecta (fig, jos).

Daca lovim usor un picior al

trepiedului se va vedea
cum linia de vizare
balanseaza in sus si in
josdar totusi revine mereu
in acelasi punct. Aceasta
este o metoda de a testa
functionalitatea
compensatorului .

Setarea statiei totale pe

punct
1. Aseaza trepiedul aprox
deasupra punctului.
2. Verifica trepiedul din
diverse parti si
corecteaza-l astfel incat
platanul sau sa fie aprox.
Orizontal si deasupra
punctului (fig, sus
stanga).
3. Infige picioarele
trepiedului in pamant si cu
surubul pompa se fixeaza
aparatul pe trepied.
4. Activam laserul pentru
centrare (sau pentru
instrumentele mai vechi,
uita-te prin ocularul de
centrare) si rasuceste
suruburile de calare
pentru a aduce laserul de
centrare sau sistemul
optic perfect deasupra
(fig, sus dreapta).

Pregatirea Masuratorii

5. Aducem bula nivelei

sferice in cerculatul reper
ajustand lungimea
picioarelor trepiedului
(fig, jos).
6. Dupa calarea precisa,
slabim surubul pompa
pentru a deplasa
aparatul pe platanul
trepiedului astfel incat
spotul laser este exact
pe punct.
7. Strangem la loc surubul
pompa.

Diferenta de nivel intre

doua puncte
Principiile de baza
pentru determinarea
diferentei de nivel intre
doua puncte

Pentru a elimina erorile

sistematice legate de
conditiile atmosferice
sau erorile liniei de
vizare, aparatul trebuie la
fie la jumatatea distantei
dintre cele doua puncte
Citire: 2.521

Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire
de pe punctele A si B.

R = spate

V = fata
B

H = R -V = 2.521 - 1.345 = 1.176

Citire: 1.345

27

15

26
14

25
13

24
12

23

10

11

Masurarea distantelor optic cu

nivela
Retuculul are doua fire
stadimetrice situate
simetric fata de firele
reticulare . Spatiul dintre
ele este facut ca distanta
sa fie obrinuta prin
multiplicarea distantei citita
pe mira intre repere cu100.

Masurarea cu Nivela

Examplu:
Citirea la firul de sus
B = 1.829
Citirea la firul de jos
A = 1.603
Distanta pe mira
I = B-A = 0.226
Distance = 100x I = 22.6
m

Precizia masuratorii:
10 30 cm

11

Linia (Drumuirea) de nivelment

Daca punctele A si B sunt la
mare departare unul fat de
celalalt , dif. De nivel dintre
ele este determinata printro
linie de nivelment , in care
distanta intre capetele unei
statii intre 30 si 50 metri.
Se masoara distantele de la
aparat la ambele mire cu
pasul; acestea trebuie sa fie
aproximativ egale.
1. Asezarea instrumentului in S1.
2. Asezam mira in punctul A
perfect
pe
verticala;
facem citirea si notam
cota (in spate R).
3. Asezam mira in punctul
1 (pe o broasca de
nivelment ); facem
citirea si notam cota
(in fata V).

12

4. Mutam instrumentul in
S2 (mira ramane in
punctul 1).

R
R

5. Rotim cu grija mira din

punctul 1 cufat catre
aparat
6. Citim in spate si
continuam ca mai sus.

Diferenta de nivel intre A si

B este egala cu suma
citirilor in spate si in fata .

B
S1

S3

1
S2

Station
S1
S2
S3
Sum
H

Point
A
A
1
1
2
2
B

Spate R
+2.806
+0.919
+3.415
+7.140
-6.327
+0.813

Fata V

Cotat

R em arci

420.300
-1.328

421.778

-3.376

419.321

-1.623
-6.327

421.113

= cota A+R-V

+0.813 = cota B cota A

= diferenta de nivel AB

H
H

Masurarea cu Nivela

Trasarea cotelor
La o excavatie punctul B
trebuie materializat la o
cota
H = 1.00 mai jos de
nivelul strazii (Punctul A).
1. Asezati nivela astfel ca
distantele de la aceasta
la ambele puncte sa fie
egale.
2. Asezam mira in A si
citim R = 1.305.

O alta metoda folosita este

de a calcula inainte citirea
pe mira in B:
V= R - H = 1.305 - (-1.000)
= 2.305
Mira este apoi miscata in
sus si in jos pana cand
citirea pe imra corespunde
cu cea calculata ; talpa
mirei indica cota punctului
cautat.

3. Asezam mira in B
si citim in fata
V = 2.520.
Diferenta h intre cota
masurata si cea dorita in
B este calculata:
h = V R - H = 2.520
1.305 1.00 = +0.215m
4. Marcam in punctul B cota
h obtinuta
(0.215m deasupra
terenului).

V=2.520

R=1.305
A
H= 1.00 m

H
B

h= +0.215 m

13

Profile longitudinale si transversale

Profilele longitudinale si
transversale sunt la baza
proiectarii si trasarii cailor de
comunicatie(ex: drumuri) dar
si pentru calculul volumelor
si ajustarea proiectului la
conditiile din teren. Inainte
de toate axul proiectat este
trasat in teren si marcat la
intervale regulate. Profilul
longitudinal este creat in
lungul axului, cota punctelor
din ax sunt apoi citite cu
nivela . In punctele din ax
sunt masurate profilele
transversale perpendicular
pe ax si in punctele de
schimbare a pantei
terenului.
Cota punctelor de pe
profilele transversale este
calculata cunoscand cota
instrumentului.
In primul rand punem mira
pe un punct cunoscut ; cota
instrumentului rezulta din
suma cotei punctului si
citirea pe mira .
14

Acum scadem citirea pe

mira (in punctele de pe
trofilul transversal) din cota
instrumentului si rezulta
cota punctului masurat .
Distanta de la ax la punctele
de pe profil poate fi masurata
cu ruleta sau citita optic cu
nivela. Cand desenam
profilul longitudinal cota
punctelor trebuie sa fie la o
scara mai mare (ex.
10x)

Profile longitudinale

25 m
Cota de referinta: 420 m

Profil transversal 175

424.00

Cota de referinta: 420 m

Masurarea cu Nivela

Nivela digitala
Nivelele digitale produse de
Leica Geosystems primele
din lume care sunt
echipate cu procesor de
imagine digitala pentru
determinarea cotei si
distantei ; codurile de bare
sunt citite electronic,
complet automatitat .
Citirea pe mira si distanta
sunt afisate si pot si
memorate; cotele punctelor
masurate sunt calculate
continuu deci nu mai apar
erori la citire, inregistrare

sau calcul . Leica Geosystems ofera si un pachet

software pentru
postprocesarea
masuratorilor.

Laserul rotativ
Pe satiere unde trebuiesc
trasate un numar mare de
puncte cu difetite cote
trebuiesc trasate sau
monitorizate, de cele mai
multe ori se justifica
utilizarea unui laser
rotativ. Acest instrument
este dotat cu o raza laser
care prin rotatie desctie un
plan laser, care serveste ca
plan de referinta pentru
trasarea sau monitorizarea
punctelor.
Planul laser poate fi gasit cu
un detector special montat
pe mira ; acesta este
deplasat pe verticala pana
cand intalneste planul laser,
apoi se poate face citirea pe
mira .
Nu este necesara prezenta
unui operator la instrument.

15

Extrapolarea unei linii drepte

1. Asezam instrumentul in
punctul B.
2. Punctul tinta A, intoarcem
luneta si marcam punctul
C1.
3. Vizam din nou punctul
A.

Trasarea polara a unui punct

Elementele de trasat
(unghi si distanta) , legate
de un punct cunoscut A si
o directie AB.

4. Intoarcem luneta si
marcam punctul C2.
Punctul C, se afla la
mijlocul laturii C1 - C2.

1. Pune aparatul in A si
vizam B.

Eroarea liniei de vizare

este responsabila pentru
discrepanta dintre C1 si
C2.

2.

Introducem zero
cercul orizontal.

Daca nu avem eroare la

linia de vizare, erorile
aparute sunt date de
combinarea erorii de vizare
cu eroarea axei orizontale
si eroarea axei verticale .

Rotim instrumentu
lpana cand la cercul
orizontal apare .
4. Miscam reflectorul pe
directia vizei , masurand
distanta continuu pana
cand ajungem in punctul
P.

16

la

3.

Puncte pe aceeasi verticala

Coborarea/urcarea unei
vericale dintr-un punct si
inspetarea verticalitatii
unei constructii poate fi
facuta intr-o singura fata
a lunetei, doar daca
rotatia lunetei decrie un
plan perfect. Pentru a se
lamuri problema se
procedeaza ca mai jos:

Mijlocul segmentului B-C

este exact pe verticala
punctului A .

Masurarea cu Statia Totala

Aceasta procedura necesita

o calare foarte precisa a
instrumentului .

Motivul necoincidentei
celor doua puncte poate fi
eroarea axei orizontale
si/sau eroarea axei
verticale .

1. Tintim un punct la inaltime

A, inclinam luneta spre
sol si marcam punctul B.

2. Repetam procedeul in
fata a doua si marcam
punctul C.

17

Radiate (metoda polara)

Pentru a desena un plan de
situatie este necesara
pozitia in plan si cota
punctelor care definesc
obiectele, acestea se obtin
masurand unghiuri si
distante. Pentru aceasta
aparatul trebuie asezat pe
un punct care are
coordonate intr-un anumit
sistem de coordonate. Este
necesar si un al doilea
punct cu coordonate
cunoscute pentru orientare;
pe directia acestuia se
introduce zero la cercul
orizontal .

Daca punctele cunoscute

au coordonate untr-un
sistem bine definit
setarea statiei si
orientarea aparatului pot
fi facute automat (vezi
manualu de utilizare)
utilizand coordonatele
acestora

18

Masurarea distantelor
fara reflector
Each of the TCR total
stations from Leica
Geosystems includes not
only a conventional infrared distancer that measures to prisms, but also an
integrated laser distancer
that requires no reflector.
You can switch between
these two distancers.
This arrangement brings
many advantages where
points are accessible only
with difficulty or not at all,
for example during the
recording of frontages, in
positioning pipes and
for measurements across
gorges or fences.

The "DISTO" hand-held

laser meter from Leica
Geosystems is another
simple instrument that
uses a visible laser beam
and needs no reflector; it is
particularly suitable for
indoor measurements to
ascertain spacings, areas
and volumes.

Masurarea cu Statia Totala

Recunoasterea Automata a Tintei- ATR
Statiile totale TCA sunt
echipate cu un sistem ATR.
Acestea permit vizarea
prismei mai usor si mai rapid.
Este suficient sa vizam
aproximativ pe reflector , iar
sistemul ATR se ocupa de
vizarea precisa si de
masurarea punctului .
Aceasta tehnologie poate fi
folosita si la trasari .

Aplicatia practica a acestui

sistem este ghidarea
precisa a masinilor de
constructii .
Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o
precizie constanta
independenta de
operator.

Sistemul ATR poate fi folosit

si sa urmareasca tinta in timp
se aceasta se deplaseaza .

The visible red laser dot is

also suitable for marking
targets in connection with
the recording of tunnel
profiles or with indoor
work.
19

Trasarea profilelor sablon

In timpul alinierii
constructiei, este util sa se
extrapoleze laturile
acesteia pana dincolo de
limitele excavatiei si acolo
se vor bate un tarusi .
Acestia pot fi legati cu fire
pentru o mai buna
materializare a peretilor .

In exemplul de mai jos ,

profilele sablon trebuie
ridicate paralel la peretetii
propusi si la distantele a
respectiv b fata de
margini, ca in fig. de mai
jos.
1. Se stabileste o linie de
baza AB paralela cu latura
stanga la o distanta
suficienta c.

20

2. Marcam punctul A la o
distanta d de latura de
sus , va fi prima locatie
pentru statia totala.

6. Punctele de pe rpfilul
sablon vor fi trasate in
acelasi fel, incepand cu
punctele A1 pana la A6.

3. Se marchiaza punctul B
cu un bat la capatul liniei
de baza.

Daca fundatia nu a fost

sapata, se pot trasa laturile
H1H2 si H1H3.

4. Se pune aparatul in A, se
vizeaza B, apoi se
traseaza A1, A2 si A3 in
concordanta cu planul de
trasare al constructiei.

Pentru constructiile mai mici

e mai simplu de folosit un
echer topo si o ruleta.

5. Cu viza la B introducem la
cercul orizontal zero,
intoarcem statia cu 100
gon (90) si trasam linia
AC cu punctele A4, A5 si
A6.

Masurarea cu Statia Totala

a
d

A4

A5

A6

b
A1

H1

A2

A3
H2

B
21

Inspectarea axei de vizare

La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei, deci linia de
vizare ramane orizontala
chiar si la inclinari mici.
Situatia se schimba atunci
daca temperatura variaza
cu mai mult de 10 15
grade, sau daca
instrumentul este supus
unor vibratii puternice .
In aceste cazuri se
recomanda verificarea
liniei de vizare
1. Pe o zona plana, punem
doua mire la aprox. 30
metri .
2.Asezam aparatul la mijloc
intre cele doua mire (este
suficienta masurarea cu
pasul)

22

3. Facem citirile pe mire si

calculam diferenta de
nivel (fig alaturata).
Citire pe mira A = 1.549
Citire pe mira B = 1.404
H = A B
= 0.145
4. Punem aparatul la 1m in
fata mirei A si facem
citirea.
Citire pe mira A = 1.496
5. Calculam citirea pe
mira B :
Citire pe mira A = 1.496
- H
= 0.145
Citirea corecta
B = 1.351
6. Avand deja citirea B,
se constata o
diferenta la citirea
reala pe mira , mai
mare de 3mm, se cere
corectarea acestei
erori (vezi manualul).

Erorile instrumentale
Inspectare EDM la statiile totale
Marcam foarte precis patru
baze cu laturile intre 20 m
si 200 m).
Folosind un distomat nou
sau nul deja calibrat
masuram aceste baze de
trei ori.
Valoarea medie, este
corectata de influentele
atmosferice (vezi manualul
de utilizare) si va fi folosita
ca valoarede referinta.
Utilizand aceste baze , le
masuram cu fiecare distomat
de cel putin patru ori pe an.
Daca nu avem erori care sa
depaseasta tolerantele ,
distomatul este in ordine .

23

Erorile instrumentale la statia totala

In caz ideal, statia totala
trebuie sa indeplineasca
conditiile:
a) Linia de vizare ZZ
perpendicular pe
axaorizontala KK
b) Axa orizontala KK
perpendiculara pe axa
verticala VV
c) Axa VV strict verticala
d) Zero la cercul vertical
strict catre zenit
Daca aceste conditii nu sunt
indeplinite, termenii urmatori
sunt folositi pentru a descrie
erorile specifice:
a) Eroarea liniei de vizare sau
eroarea de colimatia c
(deviation from the right angle
bet- ween the line of sight and
the tilting axis)
b) Eroarea axei orizontale a
(neperpendicularitate intre
aza orizontala si cea
verticala)
c) Inclinarea axei verticale
24

(unghiul intre directia firului cu

plumb si axa verticala).
Efectul acestor trei erori la
masurarea unghiurilor
orizontale creste odata cu
cresterea diferentei de nivel
intre statie si punct vizat .
Masurand in ambele fete ale
aparatului se elimina erorile
de colimatie si axei orizontale
Eroarea de colimatie (si pentru
statiile de precizie mare, si
eroarea axei orizontale, care
de obicei este foarte mica)
poate fi de asemenea
determinata si memorata .
Aceste erori sunt luate ulterior
in considerare de fiecare data
cand un unghi este masurat si
se poate spune ca un unghi
este masurat fara erori chiar
si la masurarea intr-o singura
pozitie . Determinarea si
memorarea acestor erori este
prezentata detaliat in manualul
de utilizare .

Inclinarea axei verticale nu

este socotita eroare
instrumentala; ea pare
deoarece instrumentul nu a
fost bine calat, si nu poate fi
eliminata prin masuratori in
ambele fete. Influenta sa
asupra unghiurilor este
corectata automat de
compensatorul electronic
dubluaxial .

Nota:
Erorile instrumentale se
schimba odata cu
temperatura, datorita
vibratiilor si datorita
transpotului indelungat.
Daca vrei sa masori intr-o
singura fata trebuie sa
determini si sa salvezi
erorile in prealabil.

d) Eroarea de index i ,
unghiul dintre directia zero la
cercul vertical si directia
zenitala

V
Z

Poate fi eliminata prin

masuratori in ambele fete.

Erorile instrumentale

Inclinarea axei verticale

Eroarea de index (i)

(V index)

Eroarea liniei de vizare (c)

(Hz colimatia)

Aroarea axei orizontale (a)

25

Aliniere dintr-un punct de mijloc

Daca avem de aliniat
puncte iar capetele
aliniamentului nu au
vizibilitate intre ele ,
procedamastfel:

4. Din punctul 3 aliniem

pct 4 pe linia 3-A si se
continua in acelasi fel
pana cand nu mai sunt
deviatii in plus la punctele
intermediare .

1. Selectam doua
puncte 1 si 2 (aprox in
aliniament) din care sa
vedem ambele capete
ale aliniamentului.
Punctele vor fi marcate .

2. Din punctul 1 aliniem

punctul 2 pe latura 1 A

3. Din punctul 2 aliniem

pct 3 pe linia 2 E

1
2
4

26

Probleme simple de topografie

Masuratori de pante
Daca pantele trebuie
determinate in % sau
trebuiesc trasate pentru
santurile conductelor sau
fundatiilor, avem doua
metode:
1. Cu nivela
Masuram diferenta de
nivel si distanta . Panta
este calculata cu
formula:
100 H / D = panta %
2. Cu teodolitul sau
statia totala
Asezam aparatul intr-un
punct in lungul liniei de
trasat si o mira undeva in
lungul liniei de trasat .

Cu luneta vizam mira la

aceeasi inaltime cu cea a
aparatului. Cercul vertical
afisaza unghiuri zenitale
dar poate fi trecut in %,
deci putem citi direct
pantele . Distanta nu este
relevanta .
Se inlocuieste mira cu un
baston cu prisma .
Ridicam reflectorul la
inaltimea aparatului si
vizam centrul prismei.

H
D

V%

i
i
27

Programe

Calcularea Ariei
1. Asezarea statiei intr-un
punct cu vizibilitate
max aspura intregii
zone. Nu este
necesara orientarea
aparatului.
2. Masuram punctele de pe
conturul ariei dorite in
ordinea lor pe contur in
sens orar . Punctele
trebuiesc masurate si cu
distanta.
3. Dupa acesta aria este
calculata automata prin
apasarea unui singur
buton .

B
A

C
D

29

Trasarea
1. Asezarea
instrumentului intr-un
punct cunoscut si
orientarea acestuia
conform cap. Setarea
statiei totale din
manualul de utilizare.
2. Introducem coordonatele punctului ce trebuie
trasat. Programul automat
calculeaza directia si
distanta (sunt necesari doi
parametri pentru trasare)
3. Rasucim aparatul
pana cand indica zero
la cercul orizontal.

Ca o alternativa ,
coordonatel punctelor
care trebuiesc trasate pot
fi bagate de la birou in
memoria aparatului, in
acest fel in teren este
necesar sa introducem doar
numele punctului .

4. Punem reflectorul in
acest punct P.
5. Masuram distanta;
diferenta de distanta D
pana la punctul P va fi
afisata automat

30

P'

Programe

Puncte inaccesibile
1. Asezam reflectorul
vertical la baza punctului
dorit. Statia totala poate
fi situata oriunde.
2. Masuram distanta pana la
reflector.
3. Vizam punctul inaccesibil.

4. Diferenta de nivel H
intre punctul de la sol si
cel de sus este afisata
printr-o singura
comanda si este afisata

31

Distanta intre puncte

Programul determina
distanta si diferenta de
nivel intre doua puncte.
1. Asezam statia in orice
punct.
2. Masuram oricare doua
puncte A si B.
3. Distanta D si diferenta de
nivel H sunt afisate
imediat .

32

Programe

Retrointersectia (intersectia inapoi)

Acest program calculeaza
pozitia in plan si inaltimea
unei statii concomitent cu
orientarea aparatului, din
masuratori pe cel putin
doua puncte, de
coordonate cunoscute .

Procedeul si potiunile de
masurare sunt descrise in
maualul de utilizare.
Nota:
Cand facem lucrari topo
care implica si cote
trebuie tinut cont si de
masuratrea inaltimii
aparatului si a
reflectorului .

Hz=0
H

N (x)

Intersectia inapoi are

avantajul , la lucrarile mari
de ridicare topo sau
trasare, ca poti alege
punctul cel mai favorabil
pentru a fi stationat .
NU mai este obligatorie
stationarea unui punct
cunoscut , situat
nesatisfacator .

E (y)

33

Programe disponibile
Inregistrare puncte
Orientare si transfer cota
Retreointersectie
Distanta intre puncte
Trasare
Cote inaccesibile
Intersectie inapoi
Linie de referinta
Puncte ascunse
Calculul Ariei
Metoda seriilor
Drumuire
Retrointersectie locala
COGO (calcule topo) Scanare
automata a suprafetelor
Modelul digital al terenului
Offset

34

Topografie cu GPS

Surveying with GPS

Masuratorile cu GPS-ul
utilizeaza semnalul emis de
sateliti avand traictorii si
coordonate astfel ca orice
punct de pe suprafata
pantului poate fi determinat
indiferent de conditiile meteo.
Precizia de determinare
depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare

Ehipamentele GPS de la
Leica Geosystems pot fi
folosite pe trepier pe baston
pe vapoare, autovehicule
pe constructii in aplicatii
statice sau kinematice.

Comparativ cu statia totala,

punctele nu trebuie sa aiba
vizibilitate intre ele. Astazi
semnalul este prea putin
obstructionat (pomi , cladiri
..) si de aceea poate fi facuta
o masuratoare buna .
Echipamentul GPS se poate
utiliza in multe tipuri de
lucrari topo.

35

Leica Geosystems AG
CH-9435 Heerbrugg
(Switzerland)
Phone +41 71 727 31 31
Fax +41 71 727 46 73
www.leica-geosystems.com