Credintele Taranului Roman

CREDINTELE TARANULUI ROMAN DEESPR CER SI STELE DE I. OTESCU Profesor, Sedinfa dele 28 Martie 1967. ‘Taranii consider’ stelele si constelatiunile mai numai dup& eum rsar ele, dup& cum sunt ele pe cer, de cu seara, la miezul nop tii, gi in zori, in timpul Iunie-Septemvrie, gi mai ales tn Tulie si Au-_ gust, toiul muncii agricole. Numai ciobanii mai {in socoteala gi de restul anului; iar pe stelele pe cari le au ciobanii mai mult in vedore, ceilal{i {Avani lo numese stele ale ciobanului, * . * Ge m’a facut pe mine si, m& ocup de cerul roménesc gi sh nu , las aceasia altora mai compontenfi, cu o cultura literar’, iar nu stiin{ificd ca a mea? Gasese necesar si riispund Ja aceasti intrebare; caci ma cred: dator si mi explic, de ce intru eu intr’'un domeniv, care nu #0 atinge decAt printr’'un mic clin cu al specialitafii mele. De copil gtiam multe despre chipul cum impart {aranii cerul in constelafiuni, precum gi unele din crodinjele gi legendele ara- nilor asupra acestor constelajiuni., Parinfii mei au fosb agrioultori; tall meu a avut mogii in posesiune in Ilfov, Viagca gi Buzdu. gi a Wait cu mama vegnic intre {érani pind la adénei bitrane|e. Mama. mai ales, spirit patrunzitor si cercelitor, se interesa de toate crodinfele faranilor, aved o adevarati pasiune ca sd afle tot ce credo gi simte firanul. Fomeie relativ culta, de un desivarsit bun sim}, cu o judicioasi si surprinzdtoare memoria, jinea minte, pana in Anaiele A. Rom, XXIX.~Memorille Seo. Litera. 1OTRRCU 426 cole mat mici‘aminunto, orice i so spuncd odala gi lo povestia eu un densebil fares, ciel aved gi darul de a povesti frumos. Si ca xl cum ar fi voit sh risideases ft inima moa tol co ori stdit inte’ Gi, tt pavestia, dud eva copil, o multime do basme gi” legonde popular, din cari multe, foarte multe, mi s'au intipivit in minte. Imi ar&ta gi cerul, gi-mi spunea multe gi despre cer; dar, ca copil, nu-mi dam seam& de importan{a lor. Totug, pentru ca-mi placeau, ca gi basmolo, mi s’au intiparit gi acestea in minte; ag cd, In mare _, ‘parte, gliam cole co credeau (Kranii din Mfov, Vlagea gi Buziu, cu cari fusosor’ in atingero pirin{ii moi Mi-am tnehipuit insk c& nu puted fi numai alat la intreg poporul: si m’am gandil, dup& cum spusoi, ci se vor gsi alfii mai compe- ‘lenfi, cari si culeagi si si scrie toale acestea. Dar vazdind ¢&, mai ales cu priviro la consiolafiuni, agteptam zadarnic, gi agteptasem mult; lid apoi gi indomnat do mai multi colegi, cérora le spusesem toate acostea, mi holirii si tneop ow; si dea Dumnezeu ca acest . inceput s% lie spre imbold color cu allo mijloace, gi materiale, gi cullurale, mai bogate decét ale mele. Ca si fac lucrul cat mai complet posibil pentru mine, mi-am propus s& fac 0 cercetare latgi. in intreaga fara, ludndu-mi ca colaboratori pe inviiitorii sitedli.” In acest scop, ine’ din anul 1896, am facut o harla a cerului, proice- tata pe orizontul Bucurestilor (a so vodea la fine planga 1). In ca am pus toate constelajiunilo astronomice cari so vid in Rominia, ag cum sunt ele grupate tn Astronomie, adici gruparea clasica greco-latina; si am insotit aceastA hart’ de o oxplicare amanuntila, pentru a se pulea bine recunoaste constelajiuniie astronomice, Am trimis harta, impreund cu explicajiunile, la tofi inviflorii din {aré, nelasind deo parte nici Dobrogea, cu o adres’, in caro-i rugam ca si corcoteze intre {aranii mai batrani, ce constelafiuni formeaza ei, cum lo numese, legendele si credinjelo din mogi stramogi_ asupra lor si asupra cerului in genere, precum gi asupra Pamantului, Soa- relui, Luni, cclipselor, tunelului, trasnetului, norilor, ploii, otc., i tol ce vor afl si-mi comunice. Din comunicarile primile, impreuni ou cercetirile mele proprii si cu cele ce stiam, mi-am format ma- torialul, pe care-I cred destul de interesant gi cuprinzétor. Vor fi si lipsuri, pe cari unele chiar lo voiu semnali; dar cole co spun - sunt convins c& sunt exacto. Este adevarat of din comunicarilo pri mite multe mai nu spun nimic, sau aproape nimic; p. e. «firanii . din aceasta comuné nu mi-au putut spune nimic, céci nici ei nu427 CREDINJELE JARANULUI ROMAR DESPRE CER gt STEDE, stiane; sau efaranii cunoce numai Carul Mare gi Carul Mies, ori cunos¢ cutare constelatitne din 50 de stele, si mai stin ou co; ins’ in 39 din ele am gisit dale importante, in concordanfé unele cu altele, degi din diverse localitafi departate una de alla, deci date temeinice. Acoste 39 raspunsuri sunt: cdte unul din Mehedinji, Mus- cel, Dambovija, Buziu, R.-Sarat, Brails, Putna, Bactu, Botpgani gi Tulcea; céto dou din Valeea, Olt, lalomifa gi Dorohoiu; trei din Arges; cinci din Prahova gi Lreisprezeco din Neamj. Pe langa acordul dintre ele, aceste rispunsuri,crau in acord gi cu cele ce stiam eu, ceea ce m’a incurajat mull; gi am mai cevcetat gi in urma spre a veri- fica totul, mai ales acolo unde se iviau oarecari indoeli. Jnainte de a intra in materio fin s& declar un iucru., Nu m’am influentat do loc de cele ce s’au mai scris asupra unora din legendele ce voiu da. Bu jprezont totul, ag& cum |-am stint eu, sau cum mi-a fost comunicat. Am finut s& fiu consecvent cu mine in- sumi si cu bravii mei colaboratori inva{Alori, cari au cordspuns agtoptarilor mele. In cursul lucrarii, la ori ce numire sau credinji dala, care este coprinsé gi in vreuna din comunicdrile primite, voiu indie’ prin note in josul textului numirea comunei sau cAtunului gi judeful din care ““@ comunicaté acea numire sau credinja, afar’, bine inteles, cAnd © numiro sau credinti @ in deobste cunoseuth. Iar la finele lncrarii voiu da gi numele tuturor tnvafitorilor ale cAror comunicari le-am intrebuinfat, ar&tand si din ce localitate sunt gi in sourt gi partile ce am crezut mai importante. Acolo unde sunt date gi numele gi etatea faranilor, cari au spus cele coprinse in comunicari, voiu da gi numele gi etatea acelor {Arani. De altfel, c& la unele din legendele ce voiu da, desi la foarte pufine, mai sunt gi variante scrise de alfii gi din alte localitafi, aceea-i alta chestiune; vor intra si cele date de mine ca o alta versiune, flind luat& tot din gura poporului; dar voiu ardta undo,cunose gi alte ver- siuni scrise, cari si prezente vreun interes din punctul de vedere al scopului urmarit de mine. . $i zic toate acestea numai de legende in general, odci asnpra constelafiunilor f4ranosti gi a legendelor speciale asupra lor nu s’a scris nimic: eu cel pufin nu am gisit nimic seris, In fine, pe cat voiu credo necesar, voiu da si ideile si crodinfele color vechi, mai alos ale Grecilor vechi si ale Romanilor, asupra constelafiunilor, corpurilor ceresti si fenomenelor ceresti gi neteo- rologice, despro cari voiu vorbi. Si, acolo undo va fi cazul, yoiu in-4 1 oTesco 428 corea gi-si arit de unde gi cum au ajuns pAn& Ja noi unele din vechile oredinfo: incercare poate temerar& pentru mine, dar care mi e’a parut utilé, Ee CONSTELATIUNI. I. Cele doud Urse. @ In gonere sunt numite Carul Mare si Carul Mic. Colo patru stole co formeaz’ trapezul din ele, se numese Moatele Ca- rului, iar celelalte trei Profapul, sau Ténjala Carului, sau Oistea. In unelo parfi insi li se zice gi Ursul Mare si Ursul Mic (1), trapezul celor patra stele fiind Trupul Ursului gi colelalte trei Coada Ursuli, lar Carului Mic i se mai zice gi Plugugorul (2) si Grapa (3). . Si do insemnat e, c& faranii de mai peste tot au idea, ch cele dou’ Care sunt totdeauna spre Miazinoapte, gi unit (4) chiar se c&lauzesc dup’ ele noaptea. b) Stelei polaro ii zic unii gi Impdrat (6), iar altii gi Candela Cerului (6), de sigur din cauz& c& aceasti stea e fixd fafa de mi carea diurna, si ¢ singura sia mai luminoasa in acea parto a cerulu Ins& stelei polare i se zice mai in general Stdlpul (7) sau Stea- jarul dela avie, numire din cave risare invederat, c& {iranii au congliinfa, cel pufin nedeslusita, nelamurita, a fixili{ii stelei polares ~~ ‘si c& corul so Invarloste improjurul acostii stelo, ca gi caii in arie +n jurul steajrului, c) Alli zie stoloi polare si Steaua Crobanutud (8), cici dup’ ea se “c&liuzesc noaptea ciobanii. Dar mai ales numese firanii Steaua Ciobanului (9) pe Venora, ca luceaftir de seard, ceea, ce iyi are insemnilatea sa, cand avem {i} Dragiinogti, Olt, *" @) Rugayat, Buzdu, {8) Ligna}, Dorohoiu, (4) Baseniisstirei, Argog. (6), Cractul-nogru, Noam. (6) Driganogti, Olt, (7) Odsi, Buziy; Marginea-de-sus, Prahova, (8) Cordireni, oroholv. (9) Odai, Buaiu\ Cracaoani gi Usoafi, Noam,429 CHEDINTELE TARANULUT ROMAN DESPRE CER Sf STELM. 6 in vedere c& aceasti numire nu are nici o legiturk ou nimic par- licular ciobanilor, gi c& gi Francezii lot astfel numese acest lucoafir. In fine stedua polar’ mai e numité (1) si Tdgdrd, sau Tagdrd sau Tagdara. @) In Carul Mare, ldngi a doua stea din Profap, © 0 slea mic& care abia se vede, numité Alcor sau Saidac in Astronomie: Saidac fiind cuvant arab, care inseamn’ incercare, c&ci de ea se slujiau Arabi ca s& recunoaseé limpezimea almosferei intr'un moment dat; precum gi ca sé incerce daca nu gi-a slabit cineva vederoa; pentrucd © vedere slab’ nu poate distinge aceasta stea; gi o vodere chiar cit do puternic& tot nu o poate distinge dacd atmosfera nu ¢ destul de limpede. 'Taranii vid bine gi aceasta stea, gi o numose unii Ca- réugul (2), care mana boii carului; iar aliio numese Céfeluga, caro merge po lang’ car; si unii chiar zic pe nume acestei cajeluge, numind-o Paloschifa (3), Unii ined (4) pastreazd gi Cardugul gi Ca feluga, dar pe Cateluge o vad in steaua ce e langé Roata Carului, do unde incepe Protapul. Ciraugului ii zie unii gi Ucigd-l Toaca sau Ucigd-l Crucea (6), adicé diavolul, zicandu-i: Ucigi-1 Crucea care mani boii Carului. Sie gi o legend’ in care intr& mai toate constelafiunile faranegli de pe cer, legenda care, intre altele, lamureste gi aceast& numire. Aceasta legenda, pe care o voiu numi legenda cerulué, voiu da-o tocmai dup& ce voiu fi ingirat toate constelafiunile faranogti; c&ci 6 nevoie do cu- noagterea lor spre a fi mai bine injeleasi accast’ legendi. In fine Cdr&ugului i se mai zice si Vaécarul (6) si atunci cele gapte stele ale Ursei sunt gapte boi pe cari ti pagle Vacarul. ¢) In general Carele sunt formate do firani, dup’ cum am spus, din cele patru Roato gi Profapul; uniiins& isi inchipuese gi c& cel patru Roate formeazi Carul, iar cele dowd slele ce urmeazi sunt Bott Carului: steaua polaré, care e sieaua din urmi a Carului Mie, * fiind Candela Cerului sau Stalpul, dup’ cum am spus ; iar po sleaua, din urm& a Carului Mare o numese acestia Ursul sau Lupul; si zic o& boii Carului Mare, vizAnd acoast& dihanio, s’au speriat, gi au cfirmit Caral Mare spre dreapta, boul dela Adis cérmind pro- (i) Uda, Nea (@) Cordareni, Dorohoia, @) Turchaia, Tulcea, (4) Suhaig, Teleorman, (8) Barcu,.Neamt. (©) dai, Byziu,{apul spre cea, (1); gi in legenda cerului vom veded cu s'a intamplat aceasta. f) Asupra Carului Mare o prea frumoasi legend e urmétoarea:?’ So zico c& a fost odath un oarecare Pepelea (3), care s’a apu. «! de rémigag cu Dumnozeu, cA intr'o noapte el va impinge inapoi Carul Mare pana in Calea Laptelui. Ins& po cit Pepelea impingo Carul, pe alata Dumnezeu duce Calea Laptelui mai departe; agi c& bietul Pepelea impinge merou Carul, luptind fari preget, ca s& cAstige rimAsagul, si inci pAn& acum nu a izbutit. Si nici nu o s& poatd izbuli vreodats, clci: co poate face omul contra voinjei lui Dumnezou? Aceasti logenda simbolizeazA do sigur invartirea Carului gi a Cail Laptelui imprejurulpolului, ins*/irea acoasta fiind ca si cum cerul ar fi tot dintr’o sigur& bucaté; gi v4 aceasté invarlire nu conte- negto de loc. Tot ca s& se oxplico invartirea Carn!i tmprejurul polului, precum gi pentru co Carul 6 cu Projapul stramb, + si urmatoaroa logenda (4): Carul Mare, caro aro patru Roate gi wei Porechi de Boi (6) suii un deal. Si cénd cei doi boi dinainte suiser’ deasupra in varfal dealului, iacdti si Dumnezeu, gi vise ciriugului care mana boii: «La deal, la deal, cu ajutorul lui Dumnezeuy, Caraugul, care era cam supfrat(6), a rispuns: «De acum, ori o vrea Dumnezeu, ori n’o vrea, eu tof am ajuns in varful dealuluin. Atunci Dumnozeu, ca sd-l smereased, a fScut ca boii din frunte si inceap& a da inapoi, agA ch inainte n'au mai voit s& tragt: o roaté s'a sminlit din loc, gi toati groutatea Carului lisAndu-so pe aca roati, de atunci Carul Mare so invarleste tot indarat. $i mai o inci gi o altA legenda asupra Carelor, legenda cu juritorul (1) Dragéinesti, Olt; Cioedines 2) Cristeyti, Botogan (8) Pepelea © aitosea intAtnit In povestile populare romfnegti; el e Inchipuit ca un om istef, iscoditor, nascocitor, Indrdznet, priceput,indeminatic gi foarte girot, pAcdlind po toti coilal{i oamoni; Insi nu e chiar Dracul, gi nu ¢ riu ca Dracut, dog edto oilatt asomuit cu Dracul. In acoasta Isyend4 Popolea 6 col picslit, de sigur numat pontruct # avut a face eu Dumnezou; cici incolo Popolea gi pe Dracul il picileste. (4) Nogrosti, Neamt. . (6) Fiecaro din colo trot stele alo Profapuiui fiind inchipuits ch este céto 0 pereche de boi; inchipuire pe cara am mai gisito yi In comunicirile din Grigoreni, Backu, gi din Citunul Manistirea Bistrija, Neamp, {6) Sau poate pentruck chiar me Crucea ori, ebringal, mirginont, Talomita,431 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER §I TELE. stramb, pe care voiu da-o end voiu vorbi de Calea Laptelui, exci @) Coca co ins& e mai de insemnat pentru noi ca Romani, gi unul din motivele cari m’au incredinjat de daco-romanismul corului romanesc, 0 folul cum explica {Sranii nogtri rostul acestor Care. Hi zie (1) c& in Carul Mare, care e un car ca ori ce car, ‘Traian puneA pe robii din Dacia si fi ducea la Roma; iar in Carul Mic puned pe cpeteniile Dacilor; tn fine zie c& Palogchija e Cijeluga lui Traian, Alfii (2) ins& tio gi o& cu Carul Mare a dus Tov averilo lui do le-a ingropat, iar cu Carul Mio s’a dus Jov la cer; dar aceasti credin{& pare a fi de provenienfi ovreeasci, h) Afar de aceste doui Care, poporul mai numeste Care gi con- loslatiunile astronomice Vieitiul si Perseu; Vizitiul find Carul lui Dumnezeu (4), cici se credo ci la sfargitul lumii, cénd Hristos va judoca lumea, po coi dreptiin acel Car Si va duce la Raiu, iar Porsou fiind Carul Dracului (3), cdci, dupa ce va judeca lumea Lristos, pe cei pacalogi in acest Car ii va trimite la Tad: caci «tot in cer © gi Jadul ca gi Raiulo (4) zic adesea {Aranii. i) De sigur cA constelaflunea Carului Maro a trebuit s& fie una din intaile constelatiuni pe cari le-a plasmuit omul, cdci a trebuit s& izbeased mai mult, pentrucd © toldeauna vizibilé gi cam intr’a- ceeag parte a cerului, gi aro gi stelele ce 0 compun destul de Iu- minoase. Virgiliu, in Georgice, crede cf intaile constelatiuni plis- uile ar fi: Carul Mare, pe eare-1 numogle Ureul, tut Lieon, Pleiadele si Hiadele. iL, In descripfiunea scutului lui Achille, Homer a de Pleiadcle, Hiadele, Orion si Ursul sau Carufa, caro singuré nu se scaldé in Ocean, adic& nu apune. Si negregit au mai trebuit s& fic (ot alal de vechi si Canele Mare cu steaua Sirius, Taurul cts steaua Aldebaran, Vacarul cu steana Arcturus, §. a. Pe oft so pare, numirea de Car este numiroa co is’a dat pentro intdia dati Ursei Mari, aceasta fiind gi numirea cea mai populard nu numai la noi, dar la toate popoarele gi in toate timpurile ; gi Mi- ——+ () Macdi, Arges. {2} Calugéreni, Neam{ (8) Gura-Mangului, Grinfieg 4i Bistrivioara, Neamt, (4) Turcoaie, Tulcea,8 « 1. OTESCU tologia este care a scornit, sau cel putin a c&utat ed oxplice numire: de Ursa Mare, pe care a cipiitat-o mai tn urmi. In Mitologie, Ursa Mare @ nimfa Callisto, fiica lui Lieaon, Regele Arcadioi, gi Ursa Mic& e canele ei, find chiar numit& de Fonicien: Cinosure, adic& coada cAnolui. Si iaté legenda relativa : Zevs (Joe) Zeulcerului, degi avand de sotie pe Hera (Junona), a avui insi relatiuni gi cu mullo alle femei, pe cari Hera eri foarte geloast, Zovs, luind forma Artemisei (Dianei), pentruck nimfa Callisto erd favorita Artemisci, ingelé po Callisto, care deveni mama niiscind pe Arcas. Artemisa oropsi po Callisto si-o izgoni; iar Zevs, voind si onoreze pe acesto douk fiinte, Callisto gi Arcas, le sui in cor, Callisto flind insotita si de cAnele ei favorit. Ins& Hera, geloast pe Callisto, metamorfoz% gi pe Callisto gi po cAnelo ei in ur- soaice, iar Areas deveni Véicarul. Ovidiu in «Melamorfose» spune ci Joe a metamorfozat pe Callisto in ursoaic&, chiar pe pimant, pentru a nu banui Junona relatiu- nile ei cu Joe. Si int’o zi Avcas, la vanitoare, ord s& omoare. pe mama lui, crezind-o un urs adevAral; ins Joe, intervenind la vreme, r&pi ursoaica tn cer gi duse acolo gi pe Arcas, care doveni Arctophylax, ceea co inseamn’ pazitorul ursoaicei. In fine legenda conlinudnd spune c& Junona, vazAnd pe cer as- {rele cari compun Ursole gi banuind lucrul, rugi pe zeii marilor si nu le dea voie s& se cufunde in Ocean: de aceea Ursele mu apun niciodaté, Mai in urm& cole gapto stole ale Ursei Mari fur& privito ea gaple boi, cari pase in cAmpiile ceregti; gi aslfel aceast&i constelatiune deveni pentru Romani Septem Triones, iar pAzitorul Ursei deveni pazitorul boilor, adic&é Vacarul. Ursa Mic& so paro ci a fost o constelajiuno plismuila in urma Capului Mare, c&ci se pare ch ea a avut IntAiu ca nume pe cel de Ursi. Cu gase secole inainto de Hristos, Thalos 0 numeste Ursa Micd, gi numai peste trei secole dela Thales, Aratus observa c& Ursa Mick so mai chiam’ gi Carul Mic, din cauza aseminirii acestei constelafiuni cu a Carului Mare. Dup& unole legende Ursa Mick nu ar fi metamorfoza cAnelui Callistei, ci ar fi chiar Arcas, metamorfozat in urs ca gi mama sa. Nici © constelafiune nu e agi de universald gi la toate popoa-4838 OREDINTRLE TARANULUL ROMAN DESPRE CEN §T TELE, "3 relo, si nu a primit atitea numiri ca Ursa Mare, proba ci nici una nu a izbit vederea atat de mult. Grecii vechi o numian Felice, din cauza invartirii ei in jurul polului, care ort mult mai aproape de ea acum trei patru mii de ani (1). Mai tarzin a fost numil& Ursi, probabil pentruct ursul era singurul animal cunoscut de cei vochi in regiunile polare. Tar Romanii, dup& cum am spus, o numira gi Septem ‘Triones. Galii 0 numiau Misterf, ceea ca n'a impiedicat pe Francezii de azi do ai zice Carul lui David sau Tigae, si pe cei din evul de mijloc de a-i zice Céruta lui Artur, cum e cantata de ultimii barzi,, Egipfonii o numiau gi {ipopotam (lorus-Apollon). Atanaso Kirchor, celebrul jesuit german, fizician, malematician, oriontalist gi filolog M602—1680), numegte trapezul color patru stele Sicriul lui Lazir, iar pe celelalte trei Maria, Marta si Mag- dalena; aceasiA numire se paro a fi de influcnt& oriental’, cdci Arabi o numiau Sicriu gi Familia ce urmoaza dupa sicriu. Schiller, tn dorinfa de a crestinizd cerul, o numeste Barea lui Sfantul Petru. Chinczii o numese Pe-Tou, un fel do masura de grino ca banifa, sau mai bine ca cupa veche, cole patru stele alo trapezului find banifa sau cupa si celolalto frei manerul; ins’ mai tarziu tau zis si ‘Ii-Co, adied Carul Suveran, Dela Urs, arctos tn grocegte, si dela Septom Triones, polul Nord a fost numit Arolic, sau Septemtrional, ceea ce invedereazd c& in toato timpurile Ursa Mare a fost considerat& ca o constelajiune de c&petenie a acestei regiuni circumpolare. Ursa Mica a fost numita si Feniciana, pentruci Vonicienii, cei dintai, au bigat de seam& fixitatea ei in regiunea nordic& a corului, gi s’au caléuzit cn ajutorul ci po mare, ceca ce le-a asigurat suprematia comerfulni mediteranian timp de o mie de ani (2). ‘Toomai ca gi RomAnilor, si Chinozilor li s'a pirut cA steaua polara @ ca un fol do stea care domina ceral, si impreuni cu ea si constelafiunea Ursa Mic&; de aceoa Chinezii au numit steaua polar& Marele Suveran al Corului August, tot Imparatul; iar pe ce- (1) Acum patru mii do ani erk ca sten polard steaua alfa din constelatiunea Denco hulu, stoa care este mai aproapo de Ursa Mare docat o steana poiark de acum, din Dragon fiind Intre cole dowd Urse cam Ie acceas distanfi de amandoud. (2) Acum trei mii de ani era ea stea polar staaua vita din Urea Micd. Daph en se cilfuziau Fenicienii. Acoast® stea vita @ Roata din urmb gi do deasupra a Carului Mic. a chiar © numitk gi azi in Astronomie Kocad, dela numirea el arkbessch Kocab-al- Shomadi, coen ve tnseamn’ Steaua Nordudus,435 OREDINTELE TARANULOE ROMAN DESPRE OBR §l STELE, i gi so zice c& acest balaur in timpuri de ploi gi furtuni mari invie gi se foact prin nori. Cand norii ar fi subfiri, sar sc&p& jos pe pamant. Se spune c& in timpurile din vechime s'a scépat un balaur |a locul numit Dealul Balaurului, din judetul Neamf; gi’a stat acolo malt timp, pand a putrezit. Lungimea gi grosimea fi erau foarte mari, scheletul colosal, 0 coasté ii era de dou& palme domnesti de lata, eter. In Astronomio Dragonul din constelatiune este sarpele mitologic, pazitor al pomilor cu mere de aur din gradina Hesperidelor. Acest monstru a fost ucis de Hercule, si Hercule a fost pus pe cer impreunt, ou Dragonul, Tlereule flind inchipuit ou genuchiul drept po piimint sicu piciorul sting pe capul Deagonului, Dar pe c&t se pare, aceast% ‘explicare a rostului constelajiunii Dragonului e scornita mai in urma. La Grecii vechi Apollon se confunda adesea cu Hercule, amandoi fiind zei solari: Apollon inchipuind razelo solaro in general, iar Iiereule razele Soarelui care rasare, aga cA Hercule erd mai mult o alla infatisare a lui Apolion. Si dup& mitologie Apolion a ucis cu stgetile pe Python, Dragon groaenic; iar la nasterea lui Apollon, talal siu Zovs, eoul cerului, il gath cu o mitra de aur, 4 dele o lira si un car tras de lebede, si in fine il trimise la Delfi, aproape de fdntina Castaliei, fantana profejiei si a poeziei, ca si-si vesteasct oracolele. Admifand ci numai in urmi a fost pus Hercule in loc de Apollon, dar c& la inceput a fost Apollon, aceastit legenda ar explicd rostul pe cor al constelafiunilor astronomico Hercule, Dragon, Sdgeata, Lira, Covoana adicd mitra, Carul, Lebiida si Fantdna, cum la inceput a putut si fie numita constelafiunea Pegasul, dup& cum vom vedea, cari toate sunt constela- {iuni imprejurul polului, $i tot acolo sunt si cele dou% Urse si Vacarul, constelatiuni in legituré cu un alt fiu al lui Zevs, Areas, dupa cum am vazut. $i vom verleé cA si constelatiunea Delfinul, tot poate fi in legAtur’ cu Apollon; iar constelatiunile Vulturul gi Vizitiul cu steaua Capra, sunt constolatiuni in Jegitur’ deadreptul cu Zevs: agi c& rogiunea aceasta din projurul polului ar fi fost primitiv ca un domeniu ceresc al zeului corului, hardzit fillor lui in cea mai mare parte. $i nu pomenii nimic de Perseu, care © un alt fiu al Jui Zevs, constela{iunile Perseu, Andromeda, Cofeu, Cassiope, Pegasul find toate in legituri cu legenda Andromodei, cici se pare c& acesto constelafiuni au fost astfel numile numai in urma, cand si Apollon s’a confundat cu Hercule.1a 1 omsov 436 Nu am viizut nickeri scriso acostea, este adovarat, dar mie-mi par scriso in cer. Ill. Hercule. Bnumit in general Omul (1), siininchipuirea poporului ol 6 un yoinic falnic, un Pal-frumos, care e Hercule al legendelor romanesti, cdot dupi cum vom vedea in legenda cerului, omul a avut sé lupte, nu numai cu un smeu, ci chiar cu Dracul si gi pe Dracul |-a ripus. Asupra legendei mitologice a acestei constelatiuni astronomice, am vorbit ofind am descris constelatiunea Dragonului. . IV. Lira. E numilaé Ciobanul cu Gile (2), steaua Vega find Ciobanul, si cele pairu stele co par'ch vin dup’ el, formand un paralelogram, find Oile. Zi se zice c&: «find zi de post so poate maneé branzd dup co a rasirit Ciobanul (3)». «Ciobanul se vede pe cer pani la ziud> (8), zie féranii. Steaua Vega, © numita si Luceafdrul cel Mare de miczul noptii (4), sau Taceafarul cel Frumos (5), precum gi Regina Stelelor ccici si stelelo pe cer au conduc&lor sau civmui- or, dupi cum au gi camenii pe piumant; gi dupi cum so zice gi la Tatal-nosiru: precum in cer agi gi pe pamant (5)>. Numirea de Lira, dati in Astronomie acestei constelatiuni, poato fi din cauza formei ei. Paralelogramul format de cele patru stele, Oile Ciobanului, poate da inchipuirea corpului unui instrument do muzica, ca Lira, Chitara sau [arpa, numiri ce rind pe rand a avut aceast& constolatiune, sleaua Vega find gatul insteumentului. Iar rostul acestei constolatiuni astronomice pe cer rezulti simplu din cole co am spus la constelatiunea Dragonului, degi se di gi ca Lira lui Orpheu in Mitologie (6). (1) Draiginesti, Oit, 2) Talea, Prahova; Hangu,N (8) Hangu, Neamju, (4) Marginenii-do-sus, Prahova; Craciul-nogru gi Criictoani, Neamt. {6} Citunul Mandstiron Bistrita, Neamt. 7 (6) Constolafiunes Lira a mai fost edto odati mumiti de coi vechi gi Broasca Testoas’, gi 80 paro ch ea a fost numiti astfol din cauzi ed vochilo liro so fieeau din fosturi do brouscl, festonsi; dar so poate. gi e& accasld numiro si fic tot din cauza formel consto- lajiunii, steaua Vega inchipuind\gapul Broagtei Tostoase gi cololalte patra stele cole patru Pleioare alo ei, cum so vid elo ia D bronseK jestoast ofnd wmbls, umf,437 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER §f STELE. 13 In urma s’a agajat aceast&’ Lira do un Vullur care cade. De altfel chiar numirea stelei Vega ¢ in legituraé cu aceasti agi{are, ci cuvantul Vega deriva dela arabul Waki, constelatiunca fiind numita de Arabi al-nasr-al Waki care inseamn& Vullurul cizind, numire prin care Arabii voiau s& deosebeascA aceasti constelatiune de constelatiunea el-nars el-tair, Vulturului sburand, dela care a derivat numiréa stelei Altair din constelatiunea astronomica a Vul- turului, V. Lebada sau Crucea. E numita in general Crucea (1) sau Crucea Mare (2) sau Crucea Miczului Noptii 3). In inchipuirea poporului aceasta e Crucea pe care a fost ristignit Hristos (4). De aceea, cand faranii o vid noaptéa, se inchint la ea zicdnd c& li s’a aratat Isus Hristos (5). Unii insi. numeso aceasta constelafiune si Fata Mare on Cobilifa(6) (Coromasla), Fata find inchipuit& cu capul spro stoaua polara. In fine alii (7) vad in aceasta constelajiune numai Cobilila Cio- banului, ci erdsare gi apune odati cu Ciobanul (Vega)». Si zie c& Ciobanul are gilejile doud in cobiliff gi una in ména. Tar stelei din mijlocul Crucii, numil& Albeiro in Astronomie, {&ranii ti zie Fdntdnd sau Faéntdna din Réscruci, de ea find rezemata cobilifa Ciobanului. Nu © doplin& injelogere asupra obargiei numirii de Lebada, ce s’a dat in Astronomie acestei constolafiuni. Se poate ci alboaja a- cestei regiuni a Caii Laptelui, unde e Lebada, s& fi starnit inchipuirea de lebidi. Unii vor si vadi in aceasté Lebida pe aceea in care s'a molamorfozat Zevs pentru Leda. Am spus jnsi care e idea mea cu privire la acoasti constolatiune, vorbind la constelatiunoa Dragonului de legenda mitic& a nag- terii lui Apollon, Inainte de a termina cu aceasti constelatiune, observ eu p la numirile ei romAnesli, c& fAranii mai vad o cruce in constelajiunea (1) DasSnii-Staroi gi Schoiul; Argos; Cilugaroni, Prahova ; Ulma, Braila, (2) Cristosti, Botosani ; oftunul Mintstirea Bistrifa, Neamy; Mucdi, Arges. (8) Cordarent;Dorohoi, (4) Macai gi Schejul, Arges; Gura Boului; Olt. (6) Cracaui-negtu,\Neamf. (8) Mirginenii-do-sud.si Taloa, Prahova; Turcoaia, Tulcos, (i) Hangu, Neamt; Taiga, Prahova.uw 1. oTescu 438 astronomic& Delfinul, gi o alt& fat& mare tot cu cobilifi, Fata do Impirat, pe care o formeaz’ din troi stele din constolatiunea astronomici Vulturul, si ined si o alld fati mare far& cobilij’, Fata Mare din Hora, gi aceasti fat& mare © steaua Gemmia din constelajiunoa astronomic& Coroana Boreal’, pe care constelatiune faranii o numesc Hora. Dar asupra acestora voiu vorbi la randul lor. VI. Delfinul. * E numit, dup& cum am spus la Constelatiunea Leb&da, Crucea (1) sau Crucea Mica (2). Si observ c& tot aceasti numire de Cruce fi dau gi Arabii: cal-Salib» care inseamn’ Cruce. Asupra namirii de Delfin, dat& acestei constelatiuni fa Astronomio, co o fi simbolizind ea, nue do loc holarit, Unii ar voi si vad po Delfinul trimis do Poseidon (Neptun) si descopere ascunzAtoarea Amphitrite’ si care aduse pe Amphilrita la Poseidon (8). Eu ‘inst, in legitur’ cu cele ce am zis la constelafiunea Drago- nului, vad in acest dolfin pe delfinul simbolizind po Apollon in ere- dintele vechilor Greci, si sub forma ciruia Apollon a atacal, corabia care purta pe Cretanii dela Gnosos, pe cari apoi ii foi Ministrii adic& preofii s&i in sanctuarul pilian dela Deli, In tot cazul vederea generala a conteslafiunii poate da inchipuirea unui peste, dup’ cum o da gi pe accoa de Cruce, «Crucea de mani cu care merg preofiila zi intiu», cum mi-o caracteriza un faran. VII. Vulturul. Ise zice tot Vulture sau Vultieril Domnului. Ins mai in go- neral cu steaua Altair, si celo dou stele mai luminoase vecino, co vin deo parle gi de alla a stelei Altair, faranii formeazi constelafiunea Fata de Imparat, cu cobilita (4), Altair find Fata, iar cele doua stele Carligele Cobilifei, de cari sunt atérnate donifele, cofele sau gilofile, in cari Fata do Impivat duce ap’ spro’a ricori sufletele celor morfi p&cktogi gi dugi in Iad (6). {1) Cloctnostit-Mtrgineni, Ialomifa; Butosti, Valeoas Turcoaia, Tulcea; Crictioani, Neamt. (2) Hangu, Neamf; Oriatogti, Botosani, {8) A s0 vole nota de jos dola constolatiunon Postii, asupra lui Poseidon. (8) Cilugireni, Prahova 5 Rujavai, Bushu ; Gale Ialomifa Ligne, Dorohoiuy Nogresti, Neamt; Grigoroni, Bact, : (6) Ciocinestii-Margineni, ial439 OREDINPELE TARANULUT ROMAN DESPRE CER §I STELE. "45 Gei vechi mumiau aceasta conteslatiune Vulturul, do sigur din cauza celor doud stole ce vin do o parte gi de alta’a stelei Altair, cari stele ugor pot inchipui dou’ aripi cari ar purtA po steaua Altair. $i la coi, vochi acesta era Vulturul lui Zevs sau Joe, dup& cum gi la noi a trecut ca Vultur al lui Dumnezeu. Cat privegte obargia numirii do Allair, am spus-o la contesla- jiunea Lirei odaté cu a numirii de Vega. VII. Cefeu, E numit Coasa (1). Stelele alfa, gama si o stea mai mic& dintre ele gi In linio droapt& cu ele formeazi Coporhia (Copordgca), adich 5 2° coada Coasei; (fig. 1) Steaua vita for- $15 meazi manerul sau cornul copordii: —% iar slelelo: mi, zeffa gi delta, fierul Hen. coasei. IX, Perseu. E numit Céipdfaaa (2) sau, dupa cum am spus la cole dou’ Uree, © numit gi Carul Dracului. . Alfii ins& ii zic Barda. Stoaua alfa, cea mai [4 minoasa stoa din Perseu, ou steaua vite nu- 8 ynili Algol in Astronomie gi steaua cuprins& intre acestea pe linia alfa-Algol, precum gi steauavecin cu Algol, de pe prelungires acestei linii, (fig. 2) formeaz’ Coada Bardei, si in alla © Muchia Bardei; iar incolo Gura Bardei si .¢ Vode dela sine ugor in partea despre Cassiope. In loc de Barda i se zice gi Toporul. Numirea de Algol ce se d& in Astronomico stelei caro reprezenti Capul Medusei, deriva Fig. 2 din arabeste, din «al-ghul> care inseamn’ mon- stral sau Dracul, gi pe mai multe harfi Persou echiar numit Purtdtorul Capului Dracului. De alt fel, de sigur, BanDA (1) Ligna, Dorohoiu, @ eS Branigtes, Dambovita,16 1 oTescu 440 ci gi numirile {&rdnegti ale acestei constelajiuni, Carul Draculud gi Capajdna, sunt in legiturd ou o lickrire de aducere aminte despre Capul Medusei dela strmogii nogtri. X. Cassiope. Cassiope e numit&é Scaumnzel lui Dumnezeu (1). Cele gase stele principale ale acestei constelatiuni dau bine inchipuirea unui scaun, inchipuire care nu a putut sc&pa nici celor vechi; de aceea, in do- semnurile astronomice, Cassiope e pusi pe un scaun, scaunul ei regosc, degi sojul ei Cefeu, Regele, sl& in picioare. Acestei constelatiuni ise mai zice gi Mandstirea (2), do sigur pentruca este scaunul lui Dumnezeu. XI. Andromeda. E numita Jghiabul Pufului, Putul fiind constelafiunea astronomic& Pegasul, XII Pegasul. Iso zice Toaca (3) fiind considerate numai cele patru stele cari formeaz marele trapez al Pegasului, si cari inchipuesc 0 toac& alar- nati; do sigur toaca MAnislirii langi care e. Tns& impreuna cu Adromeda se numeste, dup’ cum am epus mai si Puful cu Jghiab, cole patru stele ale trapezului Pegasului colfurile ghizdurilor pujului, iar Adromeda jghiabul. S& nu fie cumva in numirea de puf cu jghiab, la care si adap& cai, 0 rém&sifi din Hippocrene caro inseamni izvoral calului, care iavor a tagnit dintr’o stinck a Heliconului, loviti de copita Poga- sului? Ori fanléna Pirene, din care a biutPegasul? Ori mai de grab fantana Castaliei? In fino Pegasului i se mai zico si Gavddul Mic (4), Gavidul Mare find conteslatiunea Leul, c&reia in popor i se zice gi Calul. 5, er (1) Cordare (2) Cristepti, Botosani. (3) Talea, Prahov: “) Debs441 OREDINJELE FARANULUI ROMAN DESPRE CER §1 STELE. 17 Cuvantul gavad reprezenté aci cova analog cu herghelie. Domnul profesor Candrea, coleg cu mine Ia Liceul Mihaiu Viteazul, om care s'a ocupat mult de chestiunile filologice cu privire la cuvintele romanegti, mi-a afirmat ci cuvantul gavéd insoamn’ ceva analog cu hait& de lupi sau pAduchernifa, gi deci turma, cireada, herghelie. Si e curios c& in sfera Chinezeascd a cerulul, aceasti regiuno a Pegasului e numit Tien-Kil, care inseamné grajd cerese. Si unii comentatori cred, c& deoarece aceste stele treceau la meridian Pri- miayara, la epoca cand se curatiau grajdurile in China, gi se siropiau cu sangele unui cal sacrificat, aceasti conteslatiune ar fi de origine chinezeasc’. Si se poate c& agi a fost considerala la inceput gi la Greci aceasti constelatiune, Pegasul suprapunandu-so in urma spre a completa legenda Andromedei, dar c& in popor tot nu s’a stins vechia idee de grajd cu cai, care apoi a trecul gi la Romani gi dela ei la noi ca herghelie. Ori cum chestiunea da de gandi Legenda mitologicé asupra constelatiunilor Cefeu, Perseu, Cassiope, Andromeda si Pegasul, aga zisi legenda Andvomedei, ¢ aceasta: Cassiope, sofia Iui Cefou, Regele Etiopici, cu toaté negreala fi- gurii ci, incepit s& so creadi mai frumoasi ca Noreidele, albele si frumoasele nimfo ale Mirii. Acesto nimfe se simfir4 atinse de nebuna pretentiune a Cassiopei, si rugaré pe Poseidon (Neptun), Zeul Marilor, ca si le risbune. Poseidon le ascullé rug&ciunea: inunda fara gi trimise gi pe un monstru de mare ingrozitor, care pustii coastele mancénd oameni gi turme. Oracolul Amon, lind intrebat ce e de facut contra acestui biciu dumnezeesc, respunse c& el nu putea fi inl&turat decat dact Andromeda, fica Regelui, va fi sacrificati, flind dat& prada gurii monstrului. Cofeu consimfi gi leg’ de o sténc& pe marginea marii pe fica sa, ca s4 o mandnce monstrul, Perseu sosind, vazii pe frumoasa fecioara si se inamora de ea. El propuse lui Cefeu, c& va se&pa fara de monstru gi va scipa si pe Andromeda, dact i-o va da lui de sotic. Neapirat c& Cefeu primi bucuros propunerea, iar Persou cdlare pe Pegas, alergi in ajutorul Andromedei gi ajunso monstrul tocmai cind eré gata s& imbuce pe Andromeda, care chiar leginase de groaza; el arta monstrului capul Medusei gi monstrul muri ca trisnit. Iar spre finerea do minte a acestor intimplari, toaté familia fu pusi pe cer impreund gi cu Pegasul si cu capul Medusei, care @ inchipuit prin steaua Algol. Awatale A, Re-Zom, XXIX.— Momarile See . Literare. .18 1. OTEscu 442 XII. Vizitiul. E numit tn general de fairani tot Viziliul (1), sau Trdsura (2), sau Surugiul (3); steaua Capella fiind Capra, animalul, iar cele trei stele mai mici, de langi Capra, find Tezié Capreé tocmai ca gi in Astronomie. Cei trei Iezi sunt inc& considerati si ca constelafiune aparte, fiind numité Sfredelul Mic sau Burghiul (4), sau Sfredelul Pamantulué (6). Jar intreaga constelatiune Vizitiul mai © numité gi Ocol (6), sau Tare, precum gi Carul lui Dumnezeu, duph cum am spus la cele doud. Urse, Vechii Greci vedeau tn constelatiunea Vizitiului pe Erichthonios, Regelo Atenei, inventatorul inbamarii cailor. In «Almagestay aceasti constelafiune e numili Heniochus, care tocmai inseamn& vizitiu. El era desemnat din cele mai depirtate timpuri cu biciul gsi hie jurile in man&, de unde gi numirea latin’ ce i s’a dat de Tenens Habenas; si Capra cu doi iezi, de curand nascufi, o fined pe _bra- ul sting. Aceasti Capréeste Capra Amadtheia, caro a aliptat po Zeva. Ce a asociat Vizitiul cu Capra, nu a trisurii, ci animalul, e greu do gisit. Poporul roman vede trei iezi, adicd in cele trei stele fiecare cate un ied; dar in desemnurile astronomice, cele dou& stele mai apro- piate sunt goldurile celor doi iezi, iar a treia e in capul icdu- lui din droapta. XIV. Vacarul. E tot astfol numit gi de {&rani, $i asupra obArsiei numirii Ini in Astronomie i-am dat legonda miticd odaté cu a Urselor. (1) Cristesti, Botosani, @) Hangn, Neamt. @) Driganosti, Olt; Hangu, Neamt, () Suhata, Teleorman, (6) Cordireni, Dorohoiu. (6) Ligna, Dorohotu.443 OREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER 81 STELE. 19 XV, Coroana Boreala. Jn general i se zice“Hora (1), dup& cum am spus la constolatiunea Lebada; steaua Gemma fiind Fata Mare din Hord, iar cele doud stele mici de tot din interiorul cercului horei fiind numite Lau- tarii (2). Bu ins& nu vad dec&t un singur lutar gi nici pe acela in totdeauna. Acestei constelatiuni i se mai zice inc& si Casa cu oyrada sau curtea ei (3), steaua Gemma fiind casa, iar celelalte stele din cero imprejmuirea. Si tot in acelags sir de idei i se zice si Coliba sau Cociorwa (4). Mitologia oxplic’ astfel originoa acestii constelatiuni. Ariana, fica lui Minos, find pardsité de Tesou pe farmii marii, planged cu foc. Dionysos (Bacchus) insi o consoli Inand-o de sofie si déruindu-i © coroand minunat&; apoi aceast& coroand, sau numai pictrele ei, a fost pusi pe cer. Chinezii numese aceasta constelatiune Scoica ou Margaritar, ¢5 © curios ca steaua Gemma din aceasta constelafiune era numit&é de Romani Perla, adic& margaritarul coroanei. XVI. Ophiuchus gi Sarpele. Unii ti zic Sarpele, inchipuind (6) pe sarpole care a ademenit pe Eva (6). Ins& mai in general acestoi constolafiuni i so zico Ca- lea Ratdcifilor (7), numire foarte nemeriti, ctici in adeviy aceasti constelafiune gerpneste in toate directiunile, Pe aceasti Cale vor umbla oamenii pioatosi, raticind zapacifi la a doua venire a Man- tuitorului, cand vor auzi de judecata lui. (1) Calugéroni, Prahova; Cioednostii-Margineni, Talomija; Cristesti, Botosani. (2) Cilugireni, Prahova, (8) Ligna, Dorohotu. (8) Cracaul-negru, Neam}. () Mati, Argegs Ligna, Dorohoiu, (6) Acest sarpe © Diavolnl, si cavantul romanese D: kn, caro Snsemna garpe, cuvant eato a trecut 1a Latini draco, gi dela ei la noi dracu i la mai toate popoarole Kuropei doa (%) Gura-Hanguini, Grinficg gi Bistricioara, Neamt,20 ‘ 1. oresctr 444 XVII. Pestii. Sunt numifi in popor tot Pegt#é sau Crapii (1). Si dup& eredinja unora acestia Sunt cei doi pesti cu cari a nutrit Iristos colo cinci mii de oameni (2). In Astronomie acegtia stint pestii cu cari fagiré Venus si Amor de persecufiunea gigantului ‘Typhon, sau cei doui Delfini cari adu- seré pe Amphitrita la Poseidon (Neplun) (8). XVII. Berbecul. E numit tot Berbecul (4), dar faranii nu-i vad decAt coarnele. La Romani Berbecul era Jupiter-Amon gi Chryso-Malus, cel cu lana de aur, sacrificat lui Jupiler gi lransportat in cer. $4 nu fie ins& nai do grab& Apollon Carneios al Dorienilor, caro in expe- difiunea Dorienilor a mers in capul lor, ca Berbecul in capul turmei,'sau cum era constolatiunea Berbocului in capul constela nilor zodiacale? Idee la care ne alipim mai mull, cdnd stim c& Berbecul n’a fost dintre primele constelafiuni zodicale plismuite, ci plismuirea acestei constelatiuni e din timpul cand sa hotarit zodiacul, fiind impirfit in cele 12 constelafiuni, inaintoa c&rora s'a putut inchipui constelatiunea Berbecului, cdci aceasti constelatiune precedd atunci echinocfiul’si venia agi dar inaintea constelatiunilor zodiacale, ca berbecul inaintea turmei, Dar se -poate gi c& vederea acestei constelatiuni, in care coarnele berbecului rasar oare- cum invederat, 8& fi starnit inchipuirea de herbec, sau alt animal cu coarne, gi s’a proferit berbeoul pentru motivelo de mai sus. (1) Draganesti, Olt, 2) Macdi, Arges. (8) Poseldon ca Zen al marilor era tnchipuit de cei vechi eu 0 mutr posact gi inernn- ath, cu picul valvoi, si barba tneileits, Inchipuire simbolizind marea efind © agitata, El je sofie po Amphitrita, caro © 0 personificaro fomenind a mari; gi lath dupa 0 versiune mitologic& cuin s'a {tout aceasth cAsttorie. — Poseidon a vizut pe Amphitrita la Naxos, jucfind In corul Noroidelor, s’a Inamorat de ea gi a voit si o ion do sotie.— Dar po cAt so pare, Amphitritel nu proa i-a convenit acoasta eisitorie, clicl a fugit toemai lang& Atlas, eum am rice noi, tocmai la sfargitul lumii maritime, etre! lumi apartines ea. — Ins& Poseidon puse In urmirirea ei, dupé unii un Delfin, care ar fi simbolizat prin constelafiunea Delfinutui, dupa cum am spus Ia acea constolatiune ; iar dupé alfii doi Delfini, cari au descoperit ascunz&toarea Amphitritei gi-au adus-o la Poseidon ; acogtiaar fi sim- bolizati prin constolatiunca Pog! (4) Dragamegti, Ont,445 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CEM gt STELE, a1 XIX. Taurul. 4) E numit in popor tot Tazrul sau Gonitorad (1); ins& poporul firmureste aceasta constelafiune numai la triunghiul ce se ascamand bine cu triunghiul caracteristic al fefoi unui cap de taur. Pe steaua Aldebaran {iranii o consider’ ca luceafir, numindu-l Luceaférul Porcesc (2), sau Porcarul (3), cici cand risare el se desleapt’ poreii si Incep s& grohfeasck, semn cA se apropie de i do ailfel Vierii, sau Poreii sau Seroafa cu pureei, duph cum vom vedea imediat, sunt lang el.—Ii mai zic si Desteptatored (4), c&ci cAnd rasare el, cocogii incep s& canle de ziud: gi de aceca cred {rani c& e pus de Dumnezeu intradins pe cer ca un vestitor prin rasivirea lui, ci muncitoril trebuie si se scoalo, gi ci strigoii au reintrat in gropile lor, iar spiritele rele gi in special Joimérifele au pierit do pe pimant. b) Din Pleiade, poporul face o constelajiune deosebitd, numit& in gonoral Clogea cu pul, sau Gdinuga (5), ori Gdina (6). Clogca © constelafiunea de c&petenie a fAranilor, pe caro ci nu © piord din vedere nici iarna, formind ceasornicul de noapte al lor, in lunile de iarn& (7); deoarece, dupi indlfimea acestei constelatiuni pe cer, firanii igi dau seama cat mai e pani la ziud; cum am zico noi, cam cat ¢ ceasul. Unii firani ered ef cel co va veded rastritul Clogtii la Duminica Mare (8), mai ales cel co va veded-o mai intdiu, va avei maro noroc.—Si cine se scoalA in fiecare dimineafé in postul Sfantului Petru ca si vada cand rasare Clogca, acela nu va duce lips de nimic, avand timpul prielnic si-gi fack toate trebile (9).— Gand se ivegte»pe cer Clogea Ia Dragaic (24 Tunie), are puterea si fack si crease’ porumbul (p&pugoiul) 8&1 vezi cu ochii cum cregte (10).— Oh Driginesti, Oit. . (2) Beanogti, Valcoa; C&tugitreni, Prahova. (8) Dobreni, Neamy, (4) Stindgti, Valees (6) Cristegti, Botosani; Cracaoani, Nogrosti gi Dobreni, Neam}; Cordireni, Dorohoiu. In comunicarea din Negregti, so aice astfel , numiti Clogca cu Pui sau Gainuga, din caus 8 Clogea merge tnainte si Puii_mai mici in urma, (6) Basenii-Staroi gi Scheiu, Argog; Calugireni, Prahova. (7) Branigtea, Dotohoiu; Dumitregti, RSdrat, (6) Bisenii-Starei, Arges. (8) Cristogti, Botogant, (10) Barou, Neamt, \22 1 oreo 446 Calo odat& Pleiadelor li se zice gi Stelele Ciobanului, cici ciobanii observa primivara cAnd acele slele apun in amurg, gi alunci zic ch oile pot si so hrineasc& cu iarb& (1), De altfel si sitenii zic: «Cand innopteaz’ si GRinuga © la toack.(adic& la inlfimea la care © Soarele cAnd toacd de seara la biserica), atunci oamenii stin hotarit c& oaia se satura de iarban (2). ¢) Hyadele iar formeazi o constelajiune deosebit& pentru popor, fiind numit& Véerié (3), sau Porcii (4), sau Scroafa cu purcei.— Numai prin confuziune unii zic gi Pleiadolor tot Scroafa cu Purcei (5). De altfel gi la Romani Hyadele eran numite Suculae, ceea ce inseamna _scrofife. Si acest cuvant latin corespunde cu grecul siades, dela care mult mai bine a putut deriva Hyades, decat din iin care le-ar arata ca ploioase, dogi se intélnesle des in Mitologie dandu-li-se acest atribut, d) Ploiadele au afintib bigarea de seami a omului din cole mai depirlate timpuri. Iat& ce zice Flammarion asupra lor, in Les Ktoiles, iozaurul lui de observafiuni asupra cerului, opera tui de cApetenie: «Inainte de cunoasterea anului solar, primele popoare igi regulau calendarul dup& stele. Anul inceped cu risivitul in zori al Pleiadelor in primavard, si iarna cu riséritul lor in amurg in toamna; anul eri impartit in dowd parfi, si aparitiunea lor in No- emvrie era salulati cu sirbitoarea mortilor, pe care noi am pistrat-o tn Duminica tuturor sfintilor. Egiptenii vechi dau luni No- (1) Gura-Hangului, Grintieg gi Bistricioara, Neamt. (2) Cilugéreni, Neamp. (8) Basenii-Starci, Arges, (4) Calngéreni, Neamt, : (6) In comnnicarea din Dobreni, Noam{, sitoanul Constantin Lobos, din Cagerie, de 7 ani (In 1896), expliot astfel aceste constelatiuni cAcolo papte stole griimadé se numeso Gdinepr. In urna ei este Porearut ou Poreit. Acel dol Iuceaferl apropiefi (de sigur Castor gi Polox din Gemenii, sunt Doi Frafi, cari se ojung Ia trot ant, Accnsta din urina expresiune, 6% cei doi fraji se ajang Ia tr ar pired fra niet un sens. Dar se oxplieS usor, avdnd in vodoro.i in timpul Septomvrio. Decemyrie 1890, cfind avast mosneag spunea colo co proced, planeta Marte eri In constelafiunea Gememeni de tot aproapo de Castor si Polus {ia incopntal Ini Noemvrio 1896, ori chiar ling& Polux); gi tot cam in accleasi pozitiuni, desi eu mirimi aparonte deose- bite, revine aceasta planeta eam din dot tn doi ani, exact dupé un an, 10 luni gi 22 aile, rovolu{iunea siderali a planotei Marto find de 686, 98 zilo. Dect maogneagul nu se Ingold dooat asupra perioadet de 3 ani; in colo considerind gi pe Marte ca al treilea frate, care au uité po opilalfi doui gl mai dé pe In ei din cénd in end,447 OREDINTELE TARANULUT ROMAN DESPA CER gt ATELE. 23 emvrie numele de Athar-Aye, luna Pleiadelor, sau Athor; gi tot aga era gi la Caldeeni gi Evrei. Se giseste aceeag impirfire a anului gi la silbatecii Polinezioi: 0 jumatate de an e numi é nia, Pleiadele sus, si cealallé jumatate Malarii ¢ rar dele jos. «Australienii s&rbitoresc in acelag mod in Noemvrie Mormodilek sau Pleiadele, Se gisesle acelag obiceiu in Peru si in Mexic. Marea piramid’ dola Gisch, care este exact indreptati spre cele patru puncte cardinale, gi a carei destinajiune primitivé a trebuit s& fie ca s& sorve de observator, are dou’ galerii scobile oblic in massi- vul ci: una spro Nord, ochind spre steaua polara (alfa din Dragon, acum patru mii de ani), cealalté spre Sud, ochind precis la inal- fimea Pleiadelor, a céror trecere la meridian, la miezul nopfii, hot&ra atunci inceputul anului. La Grecii vechi, Hesiod fixeaz’ lu- erul cdmpului dupa Pleiade, gi la vechii Latini ele se numiau . Vergitiae, astrele Primaverii. «Se preocupau atunci mai mult de rasrilul lor in zori. Echi- noctiul de primavara, care trece ast&zi aproape de steaua alfa din. Andromeda, trecea prin Pleiade acum patru mii de ani. «Analele Astronomiei chineze ne-au pastrat o observatiune a acestui grup de stele, ficute in anul 2357 inaintea erei noastre, gi ar&tand echinocfiul de primavara, ceea ce corespunde calculului re- trospectiv co putem face, astizi cind cunoagtem efectele precesiu- ni, Catre anul 570 inaintea erei noastre, Anasimandru fix& apusul lor in zori la 29 zile dup& echinoctiul de toamna. Acum trei mii de ani navigatorii agteptau epoca rasdririi lor in primavara, pentru a porni fa drum, ceea ce a facut pe etimologigti si conchid’ c& numele lor deriva din plein, navigator. Aga creded si Laland, Argo, ete. «E mult mai probabil tnsi c& el deriva mai simplu'din Pleias, mulfimo». Continuand observ ca azi nu so vid bine decit gase stele in Pleiade. Coi vechi inst, numirau sapte, gi Ovidiu spune ci a saptea a fugit pe timpul résboiului ‘Troi. Ins’ cu multa bagare de seam’, si daca cerul e limpede, so mai vedo gi o a gaptea, dar mai la © parte spre Sud. SA nu fie asta cea disparuta, a cirei dopartaro gi micime i-a nascut legenda fugii? Sigur e, c& vederi puternice disting cu ochiul liber in Pleiade zece stele, si cole cu totul rare chiar 14, dup& cum sunt si vederi slabe cari disting numai 6 sau si mai pufine. §i in realitate sunt peste 1.000.od 1. oresou 443 ‘Jéranii francezi numese gi oi acest ghem do stele tol Clogea cu Pui, ca si ai nogtri; ins& ii mai zic si Ciorchinele de struguri. De altfel numirea do Closed cu Pui e veche, Acum noua secole Arabii fi ziceau Dagidgea al-samd ma banatihi, Clogca cereasch cu puii ei, Steaua Aldebaran isi trage numele siu din arabul al- dabaran care inseamn’: ceea ce urmeazi, pontru ch aceasta stea urmeaz4 Pleiadelor; acesta prineipalul calificativ ce-i dau coi vechi acestoi stele. Romanii o numiau cate odati si Palilicium, pentrucd Paliile so sorbau fixindu-se epoca lor dup’ rasiritul acestei stele. Arabii ins& o mai numiau gi Ochiul Tauralui gi Ovreii Ochiul Ini Dumnezeu. Si nu fie accast’ numire ovreeasch in legitura cu vi- felul lor do aur, amintirea lor despre Boul Apis? Constelajiunea Taurului a jucat un rol de capetenie in Mitolo- giilo antice: Ja Egipteni era Boul Apis; la vechii Greci, gi mai ales ” la Cretani, era Zevs Asterios, care aved simbol taurul, sub forma caruia Zevs rapi pe Europa. Tot aga era si la Romani. De altfel aceast constelatiune esto de sigur cea mai veche din constelatiunile zodiacale; intaia pe care echinocfiul din acele vremuri a pus-o mai Ia vedere; céci, dup’ cum observa Flammarion, ae pare ci As- tronomia de observafiune nu a fost croitA decat po timpul cAnd echinocfiul de primAvar’ trecea prin steaua Aldebaran, adic& aproape cu trei mii de ani inaintea lui Hristos. Cam catre aceasté epoca a trebuit 6% so fi plismuit, fra indoeala, constelafiunilo zodiacalo, bine infeles, nu toate de odata, ci treplat, ca gi celelalte constelafiuni, dup striluciroa gi importanfa lor; gi cle numai in urm& ant fost reunite teoretic intr’'un acelag brau care s'a impérfit tn douasprezece pirfi sau semne, str&bAtute rand pe rand, lund dupa Inn’, de Soare, Ordinea formarii constelafiunilor zodicale pare a fi aceasta: mai intaiu Taurul, Gemenii, Leul, Virgina, Scorpionul, Sagetitérul gi Pestii; gi apoi Racul, Berbocul, Capricornul, Varsitorul gi Balanta, XX. Gemenii. Toat& constelafiunea f&ranii o reduc numai la cole doua stele principale egale, numite Castor si Polux in Astronomie, pe cari * faranii le numesc Frafié (1) sau tot Gemenii (2); ins pentru ffiranii (1) Draginesti, Olt; Dobreni, Neamf. A se voled gi nota 6 dela Hyadele. (2) Calugareni, Prahova,449 CREDINFELE FIRANULUI ROWAN DESPRE CER 1 STELE. 25 romani elo nu sunt Gastor si Polux ci Romul gi Rem (1). Mama in loc de Rem zicea Romil, $i auzind acestea, oare s’ar mai puted cineva indoi de originea noastri? Dar vom mai gasi si alto probe asupra acostoi origini si chiar mai tomeince. Gi s4 nu uitim gi Carcle in cari transport Traian pe robii lui din Dacia gi pe Palogohifa, Ci- foluga lui ‘Traian, dospre care am vorbit deja. Polux © numit si Comoara, sau Comoara lui Iov (2) gi e gio legend’ asupra acostei comori, pe caro voiu da-o cind voiu, vorbi de Spitelnicul Mare din Orion. “ Cei vechi numiau pe Gomeni Dioscurii, coea ce inseamna fii ai lui Zevs. Cate odatt, gi agi a rimas in definiliv, ei erau Castor si Polux; gi cle odat& Apollon si Hercule; si unii gi alfii fiind fii lui Zevs. Cultul Dioscurilor erd rispandit in toati Grecia gi Italia, Castor gi Polux erau fiii lui Zevs, metamorfozat in Lebada, cu Leda, gemeni nascui din acelag ou, si Helena, Aurora radioasi, nisouta ‘din alt ou, cele dou& oud find {cute in acelag timp de Leda. Cas- tor si Polux crau Zeii procteclori ai ospitalilifii si linistitor’ tunelor. Wi se eredeau ci apar prin flacdvile slabo ce so vad odaté po catarturilo cordbiilor, asi ziselo focuri alo Sfantului Elm. $i curios ©, cu referiro la aceasta credinfi, c& la rassa silbaticd a Tasmanienilor din Australia, acum dispiruta, care aved gi ea oarecari inceputuri de Astronomie, Castor gi Polux erau inlocuifi prin doi negri, inventatorii focului. XXI. Racul. E numit in popor tot Racud si are urmitoarca legendii (3) asupra lui: CAnd Hristos a fost rastignit po cruce, schingiuitorii lui voir’ sii-i bali painu piroano in corp: adied dou’ in cele dou& palme, unul in labole picioarelor puse una peste alta, si al patrulca mai lung in buric. Racul ins a fuvat pironul cel mai lung gi s'a stre- curat cu ol prin fuga, mergand ind&rit. Do atunci Mantuitorul, drept recunogtin{a, a binecuvantat racul ca 84 se manance de toata lumen gi in zilole de post ca gi in cele de dulce; iar spre a 80 pastra amintirea faptului s&u, Mantuitorul a hotarit oa racul s& umble mereu indérit, si la pus gi pe cer. (1) Mica, Argog. “7 (2) Gura-Hangului, Grinfieg, Bistricioara gi Cilugireni, toate din Neamt. @) Macs, Argeg. 8) ee rh26 1. oresou. 450 In Astronomie, racul din constelajiuno © col trimis de Hera ca s& mugte pe Hercule, cind Horeule ucided Hidra; acest rac inst a foat omorit de Hercule, iar Hera tl puso pe cer. XXII. Leul. Rar © numit Leul. Mai in deobste insti e numit Calul (1). Sie numit si Gavddul Mare, Gavidul Mic find Pegasul, dup& cum am * spus la acea constelatiune. In Mitologie Leul pare a fi apoteoza leului omorit de Uercule in pAdurea Nemeei. In evul de mijloe mai era gi Jeul tribuli Ini Ida, gi Ieul din groap& al lui Daniel. Steaua Regulus a fost numit& de Greci Basiliscos, adic regigorul, pentrucé se creded ci aceia, la nagterea clrora presida mai ales aceasti stea, crau de vifé regilé. La Arabi Regulus era Al-maliki, regala. Copernic a latinizat po regigor prin Regulus. De mult timp ined i se zice gi Intima Leului. XXII. Virgina. In popor © Fecioara, ceea ce @ tot Virgina, Si in eredinta lui aceasti constelafiune reprezenté pe Fecioara Maria (2), mama Man- tuitorutui; steaua Spicul prin albeata lucirii ei ardtand inima curat a Fecioarei.» Grecii cei vechi au numit aceasti constelafiune Parthenos (Athena), zeifa vegnic fecioaré a Grecilor, Minerva a Romanilor, zeifa in- tolepeiunii, $i curios @ c& poporul nostru pistreazA inc& in minte atributul acesta de feciorie al zeifei infelepciunii, pe care din aceasté, cauzé o confunda cu Fecioara Maria. Asifel mitul Avachneoi' a ramas in mintea poporului nostru, iath cum: ‘Sfranii cred, & dact omoar& cineva un pfianjon, Maica Domnului ii iarti noud picate, pentru c& p&ianjenul @ blestemat de Maica Dormnului, fiinded s’a liudat c& poato toarce firul mai subjire ca Maica Domnului. Atunci era fatt framoasa paianjenul; gi, numai ca pedeaps’, a ajuns o lighioand aga de scarboasi. La Romani era numit& aceasté constelafiune Virgo, adic& tot Vir- gin’, si deveni in poozie: Cores, zeifa semindturilor; Themis, zeija —_———>_ (1) Ligna, Dorohoiu, @) Mick. gi Behoin, Argos.4BL CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER gt STELE. oT droptitii, cfici aro balanja dreptifii, adic& constelajiunea balantei, la picioarelo ei; Astroa, ai cdrei parinfi sunt Joo gi Themis, gi care scArbiti de crimele oamonilor s'a reintors in cor Ja finele epocei de aur; Diana din Ephes; Isis din Rgipt; Atergatis sau Fortuna; Minerva, care © tot Athena; Erigone, fica lui Arcas (Vacarul); si _ Sibila lui Virgiliu, care cu o ramuri in mand se pogoar’ in infern, adic& sub emisferul Nord. I s'a pus cate odat& si un copil in brafe ca la Isis Egipteana, ceca ce ugor se poate transforma in Fecioara Maria ou Isus in brafe. In treactit observ c& Spicul si Regulus au ficut pe Hyparc 8& descopere fenomenul precesiunii. XXIV. Balanta. E numiti tot Balanfa sau Céntarul (1). Cu el va cAntini Hristos la judecata de apoi faptele oamenilor (2). In Mitologie, aceasti Balanja e, dupi cum spuserim, Balanja justifiei a Zeifei Themis, sau gi a Astreei. Unil seriitori spun c& accasti constelajiune nu ar, fi introdusi in zodiac decdt de pe timpul lui August, dar aproapo cu (ret socole inainte ea exista la Egipteni cu acest numo. Virgiliu ii dé © alta obargie, caro ar rezulté din explicarea numelui acestei constelatiuni, c& ea face zilole egale cu noptile; deci c& eaa fost creat cAnd echinoctiul de toamni treced prin ea; dar aceaslA constela- fiume existé cu acest nume inainto de a trece echinoefiul prin ea. Numele ei a trebuit sf fle rezultat din egalitatea celor dou stele principale ale ei, c&ci Balanja cea mai veche a trebuit si fie cea cu doud talere; iar Balanfa cu un singur taler, aga zisii la noi cin- tarul, gi aiurea balanfa romani, esto relativ mai nog; si nu pentru c& e de origine romani i s'a zis balanta romana, ci pentru ch e do origine arab’, numele ei rezultind din arabul rommana, care inseamn& greutate. Maneton, cu trei secole inaintea lui Hristos, scrie cA Ghiarele Scorpionului au fost schimbate in balanfi; deci constelatiunea este mai veche decdt Maneton, dar nu cu mult, sau © chiar din timpul lui. (1) Dripbgesti Ont 2) Maoti, Secon 728 1 orescu 459 XXV. Scorpionul. Aceasti constelajiune e numilé de jarani Scorpia (1), cu ockiud ci de singe si ghiarele ci intinse, vom veded do co, la legenda cerului. Scorpionul de sigur a fost pus pe cer de c&tre un popor din cli- mele calde, unde acest animal e bine cunoscut, si unde aceast’ constelajiune se urcA mai sus deasupra orizontului. Totug Scorpia par'ed ar fi cu totul familiar’ si féranului nostru, desi el n'a avut cum 8’0 vazi gi mai n’ar gti si spun ce-i scorpia. Stie cd e o dihanio fioroas’ si cu nigte ghiare n&praznice, nesiifioas’ de singe, gi atta tot. Sigur cA acest animal a impresionat mult pe stimosii nogtri Romani, aga cA nici pind azi aceasta impresiune nu s'a putut serge din memoria stinepofilor lor Romani, «lab gi rea ca e¢ scorpie» cand zico Romanul despro o femeie, vrea sé arate tot co poate searbi si ingrozi mai ‘mult. Scorpionul simbolizat prin constelafiunea astronomic& @ in Mi tologie cel ce a infepat pe Orion in momentul cAnd era sé prind’ po Artemisa, pe care o urmari. Steaua lui principalé e numil& Antares: cuvant care tnseamn’ o& aceast’ stea e rivalé a planetei Marte, Ares fiind Marte la Greci; gi Antares cu Marte rivalizeazA in coloarea lor rogie, Marte fiind cea mai rogio astra, XXVI. Sdgetdtorul. E numit Arcaged (2), care in eredinja poporuluio un Rasboinic Roman (8). Traditiunile vechi egiptene i grecosli vorbesc de un fel de mon- gli jumAlate oameni gi jumitate cai, avand trupul de calcu cele palru. picioare gi coada, iar in loc do gatul calului si cap. fiind © jumatale de om dola mijloc In sus, cu cele dou mani si capul; acosti mongtri erau numifi cenlauri, si erau socolifi ca foarte voi- nici gi buni arcagi, Unul din ei, numit Chiron, era medic gi un fel de profesor al zeilor, gi lui i se alribuid de vechii astronomi in- ventiunea sferei ceresti, adic’ prima reprezentaro a cerului po un (1) Dragénesti, O1t, * (2} Draigtinesti, Olt, (8) Méedi, Arges, \ ;453 CREOINPELE FARANULUT ROMAN DESPRE OER Gt STELE. 29 glob pentri: studiul Cosmografiei. Dup& cAt se vede, cei vechi cro- deau serios c& accgti mongtri au existat: naturalistul Pliniu spune, c& chiar in timpul s&u se aralé la Roma un centaur pastrat in miere; ceea co arati numai c& si pe vremurile acelea se gisiau unii sirefi, cari speculau credinfele. Acesti mongtri nu au putut exista, cdi nu ar fi putub agi de odat& s& dispar& o rass& intreag’ gi dostul de numeroas’, far’ s& rimaie nici o urmaé de existenfa acestei rassc, vreun schelet mitear; astfel c& ne aflim in fafa unei legende; si mai mult decit probabil, aceast& legend& a contaurilor s'a ndscut de cand, omul a inceput c&lfria. Primii c&lareji probabil vanatori, flind vaauli cum alergau c&lari urmarindu-si vanatul, pe care-l loviau cu sa- getile lor si cu lncile, facuraé de sigur asupra celor ce nu aveau idee de calul calarit, improsia c& au aface cu o singur’ fptur’, caro @ gi cal si om voinic si bun arcas. De allfel legendelo asupra centaurilor ii dau gi ca rasboinici. In desemnurile din cele mai vechi timpuri pAn& azi, sigetitorul din aceast’ constelatiune e figurat printr'un centaur cu arcul intins, si sAgeata din arc fintind spre Scorpion. Acest centaur e supozat a fi Chiron. Arago chiar numegte aceasl4 constelafiune Sagelilorul sau Chiron. Cu toate acestea unii zie c& acest siigetator nu ar fi centaur ci ar fi Crocus, vestit van&tor care locuid pe muntele Helicon lang& muze. XXVII. Capricornul. 7 a E numit Popul (1). 1 so mai zice si Cornul Caprei (2). Si o credinfa in popor c& atunci cAnd fulger’ la Cornul Caprei ploaia e siguré (8). Gapricornul din. constelafiunea astronomicé © monstrul mitologic jumitate fap gi jumitate poste, inchipuit ca avand capul si picioarele dinainte de 'Jap, sirestul corpului terminandu-so ca o cod’ de peste. : El reprezent& lighioana in care s’a metamorfozat Zeul Pan, cind, pentru a scipa de gigantul Typhon, s'a aruncat in apa Nilulului. (t) Draginesti, ort,30 1 orisou 454 XXVIL V&rs&torul, E numit tot Varsdforul. Aceasti constelajiune in Astronomie reprezenté po Ganymede. Dupa tradifiunea omericd, zeii au indljat pe Ganymede la cer si Lau transportat in Olimp, spre a tncdnt ochii gi a Inveseli inimile zeilor prin frumusefea lui, si spre a fi pabarnicul care vars’ nectar zeilor, gi mai ales lui Zevs. Dupa alte tradifiuni mai populare, Zevs chiar, metamorfozat in vultur, a rApit pe incantatorul tanar in cer, din cAmpiile Troii, unde Ganymede era pastor sau vandtor. $i do altfel pe cer constolatiunea Vulturului e deasupra gi aproape do a Varsitorului. -Terminnd girul constelatiunilor zodiacalo, obsery e& poporul numeste aceste constelajiuni Zodii; gi-si Inchipueste cA «sunt nigto fiinfe cu infitigarea numelui co-l poarté. Wie fin in mAnile lor soarta oamenilor. Fiecare om are o soarté dup’ zodia in caro s'a, n&scut (1)>, . In fine voiu cia urmitoarele din Les Hfoiles a iui Flammarion, spre a completé istoricul acestor constelatiuni. «Bi ined un punet al Istoriei Astronomici, care poate si no interesozo’ cu drept euvant: acela al antichitifii zodiaculni..... «S'au scris dizertatiuni interminabile asupra antichitatii zodiacului, unii fichnd-o s& se ridice la 15.000 de ani, alfii Ia 22.000. Dupi studiul direct pe caret ficurim asupra cerului gi istoriei lui, am yizut ct formafiunea zonei zodiacale esto posterioaré creajiunii constelajiunilor, si ck constela- iunile au avut origini diverse gi succesive, S'a biigat de seam& mai intdiu drumul descris de Luni, gi s'a Impirfit aceast& circomferin(t in 28 de parti, reprezentand locuinta Lunii fn fiecare noapto a lunii, Apoi s'a recunoseut c& planetele so misc’ in lungul aceluiag brdu, gi ot in cursul stu anual aparent Soarele urmeaza si el acolag drum, ceea ce nua putut fi constatat decdt tocmai tn urmi, deoarees nu se obsorvi diroct mersul astroi zilei prin fafa stolelor, gi nu_a putut si sa aprecieze decdt prin comparafiunile freute dup apusul sau fhaintea risAritului sXu. Astfel sa putut face si treact, printre constelajiuni preexistente, 0 zoni masurind 15 grado do Time, in mijlocul cBreia trece calea Soarelui sau Heliptica. Omg455 CREDINTELE TAUANULUI ROMAN DESPRE CBR gf BTELE. 31 «B sigur c& din timpul Ini Homor gi Hesiod nn era decAt un mic mu- mar de constela{iuni denumite, gi ci aceasta Strabon a avut grijo s& o sub- linieze pentru a tmpiedicd pe contimporanii sti ca si-l acuze ec © ignorant. Endemus dela Rodos, elevul lui Ariost, atribue introducerea zonei zodiacale in sfera greaoi lui Ocnopide din Chio, contimporanul lui Anaxagora, Numai eatre al gaselea secol, inaintea erei noastre, zodiacul a primit numirile cari ne-au fost pistrate; ba inc’ Balanfa nu a fost detagat de Scorpion dectt fn al treilea secol inaintea erei noastre. «Para indocali, réséritul in zori sau in amurg al oareeiror stole sau oareciror grupe situate cAtre ecliptic izbise po observatori, gi am vazut ci, mai ales Pleiadele, au jucat principalul rol, in stabilirea primelor ca- lendare. Sunt mai multe mii de ani de c&nd drumul zodiacal este tras de cursul lunii gi al planetelor; dar nu © mai mult de trei mii de ani do c&nd zodiacul nostru actual este hatirit.... «84 notim asupra acostora ei Aldebaran din Tourul, Antares din Scorpion, Regulus din Leul gi Fomalhaut (din Pegtele austral) so gisese aproape in unghiu drept una cu alta si impart cerul in patru parti egale. Aceste patra stele, strilucitoare gi remarcabile, numite gi stele regale, erau venerate de Pergi, 2.500 ani inaintea erei noastre, ca cei patru gardieni ai cerului. Atunci Aldebaran, sau Ochiul Taurului, era in echinoc{iul de primavari gi gardian al Rastritului; Antares, sau Inima Scorpionului, 86. g&sid precis in echinoefiul de toamna gi erA gardian al Apusului; in fine Regulus, Inima Leului, nu erd decdt la o mica distanfi de solstitiul de vara, si Fomalhaut, In o mick distanja do solstifiul de iarnd, astfel ca sk arate pentru Pergi Miazi-zi si Miazi-noapte. Fari indoeali tot de aceste stele vorbeste Chou- King, monumehtul istorie cel mai vechiu gi cel mai autentic al Chinei, cAnd el raporteaz c& Impiratul Yao, etre anul 2357 tnaintea erei noastre, ordon’ astronomilor Hi gi Ho si observe steaua Niao a primiverii; steaua Ho a verii; steaua Hin 2 toamnei gi steaua Mao a iernii, verificand in a- colag timp si umbra Soareluir. XXIX. Orionul. E una din constelafiunile pentru cari {Aranul a fost cu o deo- sobit& luare aminte; insé el a grupat gi altfel stelole acestei constelatiuni, decAt cum sunt grupate in Astronomie, pastrind gi ceva din grupelo astronomice gi formand si mai multe constelafiuni noua. Cele trei stele din mijlocul Orionului se numese de tarani: de unii Tresfetitele (1), adic& cei trei slinji, Vasile, Grigore si Ioan; (at aig, nate, ‘22 1. oreseu 456 iar do alfii Trifetifile, precum &i Ceé Tre Crai, sau Craii dela Rrdsdrit, adicd cei wei magi cari au adus lui Hristos daruri, numiri cari amintese po coi trei regi, Saul, David gi Solomon din Astronomio. Unii ie mai zic gi Toiege (1), iar alfii si Cingdtoarea Regelui (2), numiri cari amintesc Toiagul lui Aron si Centura lui Orion, cum iar se mai numese aceste trei stele in Astronomico. Tresfelitele cu sleaua Rigel gi steaua mai luminoas& care 0 de acooas parte cu stcaua Rigel, (fig. 3) procum gi steaua cee de aceeag parte cu steaua Betelgouse, insi firk sleaua Betelgeuse, formeazi constelajiunea Rarifa (3), zis mai des la plural Rarifele (4). Ra- rifa vestoste faranului sfargilul nopjii: «Scoali ma, c& a rasirit rarifeles, se aude des po la far inainte de culesul porumbului. oRtoNUL Fig. 4. Alfii (6) ins& formeazi Rarija din Trosfetitelo, sleaua co vine de aceeag parte cu sleaua Rigel, insi {ard sleaua Rigel, gi cele trei stolo din constelafiunea Iepurele, cari vin in dreptul acesteia, formand un are aproape perpendicular pe linia Tresfetitelor (fig. 4). Tar altii (6) reduc intreag’ Rarita la Tresfotitelo, In fine alfii mai zic in loo de Rarila si Plugul (7) si Grebla (8). Intre Rigel gi Tresfetitelo e un aro do gapto stole. Acostea for- meazii Sccera (9) gi seamén% do minune cu o socera. (1) Almtjetui, Mehedi (2) Gaia, Talomita. (3) Basenii-Staroi gi Schoial, Arges. (4) Ciocinostii-Marginani gi Gaifa, Ialomifa; Ezerile, Prahova; CAlugireni, Neamt. (6) Ligna, Dorohoiu, (8) Schein, Argos; Hzorile gi Citugtroni, Prahova; Cracaoanl, Neamta. (?) Ligna, Dorohoiu. (8) Gaita, Ialomita. (0) Gura-Hangului, Grintieg gi Baten, Noam}. ti.457 *CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE COR gt BTELE. 83 Tresfolitele cu steaua Betelgeuse formeazi constelafiunea Sfre- delul Mare (1), Spifelnicul san Spifelnicul Mare, care are varful in steaua Betelgeuse, manerul fiind Tresfetitele. Spifelnicul este indreptat ou varful spre comoard, adic spre steaua Polux din constelajiunea Gemenii, si iatA ce cred faranii (2): C&tre sfargitul lumii, Spifelnicul se va apropia de Comoara gi in sfarsit va géuri Comoara. Atunci lofi banii din Comoara se vor yarsi pe pimAnt, dar in schimb va pieri apa de pe fata pamantului, Si oamenii ne mai avand api, setea ii va intefi; gi vor alergd in uibul locului cAutind apa; iar vazind de departe lucirea aurului si a. argintului c&zut din Comoara, vor alerga intr'acolo, c&ci vor crede ci e api, ca si bea, si li so potoleascd jarul setei; insé ajungand aproape vor yedeé c& s’au ingelat amar si vor, “g0 cu foc. Atunci le va iesi tnainte Antihrist, sau Antihars, sau Anti- har} (3), cum ii zic mai tofi faranii. $i Antihrist va da celor co yor voi 84 so inchino Jui cate un butoiu de apa gi un car cu paino. Goi lipsifi de credin{A gi coi slabi de ingor gi lacomi se vor ingela gi-l vor crede, gi se vor inchina lui; insk vor vedea cit, band apa lui Antihrist gi mancdnd painea lui, vor ajunge gi mai cu sete gi mai cu foame: si va fi vai si amar de oi. Dar oamenii cei piogi, tari de inger si buni la Dumnezau, nu se vor inchina lui Antihrist, ci vor voi mai bine si moara. Atunci le va iosi inainto Hristos, care lo vada cAte un colt do prescura gi un pahirel de vin, cu cari le va astampiira gi setea si foamea. Aceasta va fi vremea de apoi. Si Hristos va face je decata din wrmd sau judecata de apoi. T; curios‘cum fantazia cade de multe ori de acord cu stiinja. Neapirat, firanul, care nu odat& o fi avut prilegiul si vad’ ce e sotea, mai, ales vara la munca cAmpului pe arsifa dogoritoare a soarelui, a pulut si-gi dea seama ce grozav ar fi pertiru om si lipseasc& apa de pe p&mant, De aci inst, pan& la a crede cA odatt si odat& pamAntul va fi lipsit de ap’, e ceva. Si totus stiinfa pro- heaz& c& pimantul pe cAt imbitraneste pe alat se impufineazi po suprafata lui acest lichid indispensabil viefii; gi aceasta so intampls nu pentru cé apa piere intr'adevar, dar pentru c& oa pAtrunzdnd in (1) Sehoiul, Argep Gura-Hangulul gi Grinfiog, Neam{a. (2) Gura-Hangulul, Grintlog, Bistricionra, Célugkrent gl Usca{i toate din N nosti, Buri. (3) In revista SezAtoare: caro £0 voile cé nu © do provoni Anatol A. R.—Tom mi; Vor~ 1 Pag: SHL, ¢ 0 lls legend sanpra tal Anthiss, dar nj romfneascs, XIX.—Memorile Seo. Literare, . ‘34 1. oTESCU 458 interiorul scoarfei pAmAntului, hidrateaz’ diversele roce subtorane incorporandu-se lor. Acesta o un proces natural in orice planeta; si avem un exemplu viu de impujinarea apei po o planeta, in Marto, planeta vecina a noastré, mai batrand si relativ mai de timpuriu imbitranil decdt Pémantul, cici a fost mai mica si deci s'a récit relaliv mai repede ca Péimantul. Asemenea avem un exemplu viu gi in Lund care, dosi poate mai tantra ca Paméntul, © imbAtrd- nil cu totul din cauza micimii ei. i cu toate ca ideile sunt im- pirfite asupra cauzoi pentru care Luna nu mai are apf po suprafata ei, dar tot nu e mai pujin adovarat cA gi ca e tot o planola, $i totus @ ajuns ec nu mai aro api. Si dack nu pitrunderea in subsolul Lunii a facut 64 piard apa, cel pufin apa in stare lichida, de po suprafaja Lunii, asta ar proba numai atat ci mai pot fi gi alte cauze cari si produci lipsa apei lichide de pe suprafaja unoi planele, fiind nevoie pentru aceasia numai de un timp destul de indelungal; dar timpul pentru stiint&, in astfel de chestiuni, nu so fine in seamé. Si ial cum poporul, ludnd inaintea gtiijei, a intre- viaut aceasta prin fantazia lui. In comunicarea din Ursati, Noam}, sunt cuprinse urmatvarole, ca © varianté la cole ce proced: «Asupra constelafiunilor Siredelul si Carul Mare, faranii povestese urmatoarelo: In vromeade de mult un om ciuti comoara Ini Tov in cer, si gasind-o a infipt sfrodelul, care se vede gi astizi in apropierea Dramului Robilor. Pe urmé s'a intors acast do a luat caral eu boii spre a merge sisi ioa comoara, gisité. Gi pe unde merged el cu acel car fiind drumul colit, de aceea se vede protapul cArmit in partea dreapla. Spun cA dac& acel om va ajunge si-si inearce comoara, atunci lumea se va schimba. Dumnezeu va seca toate apele de po fafa pimantului gi va fi ploaic intr’o parte a lumii, numai cu bani de argint; iar oamenii, crezand c& plou’ cu apa, vor alerg’ acolo ca si-gi potoale solea; gi gasind bani in loc de ap& au s& se incaree cu banii gi si plece inapoi. Apoi pe drum in calea lor au si giseasci pe Sfintul Petrea cu un cog (paner) de prescuri gi cu un pahar de api findndu-l in man; din cog gi din pahar va da la fiecare om care nu va fi fost prea lacom la luat bani, gi la acoi cari au fost proa lacomi, nu le va da nimica, gi acei ce vor maned gi bed din mana Sfantului Petroa nu vor mai insota gi flimAnzi niciodatd, iar cei co nu vor mand gi bea, vor fi insetaji gi fliménzi totdeauna. Constelafiunea Orion la cei vechi a fost prilejul multor legende. Orion era inchipuit sub figura unui gigant cu armurd de aur, cu459 OREDINTELE TARANOLUL ROMAN DESPRE CER St STRLE. 35 sabia scAnteitoare, inzestrat cu o putero do nobiruit, gi mergind cu pagi mari po calea lui coreasci. Intovarasit de cAinolo stu, adic& constelafiunea Cainelui Mare, care e lang’ Orion, acest gigant, in fantazia celor vechi, urmirid pe celelalle astre, cari paliau la lumina lui, In special el urmérid Pleiadele. Vara résirind in sori, adecd odalé cu Aurora, se povestia de cei vechi ci ol cri aman- tul Aurorei, gi c& ea il ridicaso in cer. Marinarii ficuse din ol un fiu al lui Poseidon (Neptun), zoul mirilor. Cand in mersul lor noaptea pe mare, aci indljafi pe varful valurilor, aci cufundafi in profunzimile lor, marinarii vedeau stralu- citoarea constelatiune a Orionului, aci c& se ridic&, aci c& dispare la orizont, ei ziceau c& gigantul umbl& cu pasi mari, aplocindu-se cAnd piseste, gi trece din insula in insulé, fcdndu-si drum printre valuri cu capul in cor si picioarolo in mare. O parto din an con stelatiunea Orionului nefiind vizibila, aceasta disparifiuno a dal naslere legendelor cari povestesc moartea gigantului rapus de s&- gefile Artemisei, sau omorit de Scorpionul, pe care Artemisa il faci s& iast din pimant, si care a in{epat pe Orion. Numele sielei Betelgouse deriv’ din arabul Jbtjuea, umicul gigantului, de unde s'a facut Btaljause gi Betelgeuse. Numele stelei Rigel deriva din arabul Ridjl-al.juza, piciorul gigantului, De aceea se mai-zice acestor stele si Umarul drept gi Piciorul stang ale lui Orion. Steaua Bellatrix are nume latinesc care inseamnd rasboinica, In Astrologie aceasta steaua femeilor oratoare. XXX. CAinele mare si CAinele mic. Sunt numite Cdénele (1) sau Duldul gi Cdfelul. Steaua us, frumoasa stea din Cainele Mare, cel mai mare si mai sclipilor bri- liant al cerului, e numit& de fAranii Zoréld (2) sau Luceaférul din Zori, choi rhsare tocmai in tori; gi pe cAnd lumina zorilor glerge trepta! treptat lumina celorlalte stele, Zorilé singur se lupt& pani in cele din urm& cu zorile si se vedo falnic pan’ incepe de so lumineas’ bine de ziud. De altfel tot Zorila ti zic unii cAte odat’ si Venerei ce Luceafir de dimineafé, dar numai pentru c& 0 cred. ci © steaua Sirius, cAci poporul roman nu da in general Venerei decat numires — (1) Draginegti, Ort. 2) Cilugireni, Prahova, %36 1, orescu 460 de Luceafirul de seara si Luceafarul do dimineata; numai celui de seara mai zicindu-i, dup& cum am spus, si Steaua Ciobanului. Stoaua Sirius © care tn August, toiul muncii agricole, se ingin& cu zorilo; pe cind Venera, cand e, cind nu e, in zori in acest timp, cand jaranul trebue 6& so scoale cu noaptoa in cap. Unii numese po Cainele Mic si Sfredelul (1) sau Spitelnicul mic (2). In agi caz steaua Procion, care © cea mai luminoasi stea din aceasth constelajiune © MAnerul Spifelnicului, gi steaua ce urmeazd in ma- rimo dup& Procion © Varful Spifelnicului. Linia ‘Tresfetitelor troce gi prin steaua Sirius gi prin steaua Alde- baran, Tresfetitele lind inte aceste doud slele cam la aceeas depar tare de fiecare din cle, aceste dona stele find cei doi Luceferi ai Zo- rilor, cel dintAiu chiar find numit Zoril&, Si de b’gat seam’ © cA faranii confund& adosea acesti doi Lucoferi intro ei, zieand pe unul in locul celuilalt, adic& numind pe Sirius Lucealir Porcesc gi pe Aldebaran Zorilé. Importanfa constelafiunii CAinele Mare gi mai ales a sloloi Si- rius m& face iar si rocurg la Flammarion care d& asupra lor Iu- cruri foarte interesante.—lat& ‘ce zice Flammarion tot in Les Etoilés: ‘ «A intreba la ce epock oamenii pamAntului au bigatinseama pe Sirius pentru intdia oar’, ar fia fntrebA de cAt timp sunt oamenii pe aceasta pla neta, cei prima privire omeneasct, care s'a ridicat eitre cer, a trebuit si fie izbita de superioritatea acestei lumini ceresti, si, chiar dela originen con- tomplatiunitor astronomice, soarcle cerului instelat a trebuit 8k primeasch aclamatiunile cugetirii admirdtoare si marturiile vencratiunii omenesti. Numele pe care aceasti splendidd stea il poartd ined gi astizi vine din grecul Seér, care inseamn& esenfial a strAluci, si care alt& dati erd aplicat si Soarelui ca gi lui Sirins.—Adjectivul soirios a devenit calificatiyul or- dinar al unei,astro strilucitoare gi arzlitoare, cum ¢e vede in to{i veebii pooti. Dack am voi s& ne urecim gi mai sus, am gsi ch cuvdntul gree Seir vine dela sanseritul Svar, care aro acooag semnificatiune, a striluci, alumina, gi care la yechii nostri stribuni din Asia insomnd coral insug.—Cum toati lumea o glic astiizi, Soarele purta in aceasta limba primitivé numele devenit clasic de Surya; © tot acelag radical, aceeag impresiune prima a naturii asupra cugetirii omenesti. «Din Svar, a straluci, a derivat Setr, apoi Sirius. (1) Schdiul, Arges. : (2) Calugérenj, Prahova, - Ns461 ORRDIE;ELR TARANULUL ROMAN DESPLE CER gt TELE. 37 «Din Varuna, bolt, a derivat Uranos, cer, apoi Uranus. * «Din Dyaus, aer uminos, a derivat Theos, marea fiin{f, apoi Zevs, Deus, Dieu (1). «Din Zeus gi Pater s'a format Jupiter... ete, ete. «Acum mai mult de cinci mii de ani, 3285 ani inaintea erei noastre, adick cu un secol gi jumiitate apronpe fnainte de constructiunea marei piran a lui Cheops, si 940 ani inaintea datei ordinare fixath deluviului, Sirius regula calendarul ogipteun: risivitul su heliac (2) coincided cu solstitiul de vari, gi revarstrile Nilulsi incepeau ca prima zi a lunii Pachon (luna inundajiilor). Strilucitoarea stea se numia Ja Egipteni Sothis, envAnt care inseamna tot care radiazi. Rolul situ de a anun{a cresterea Nilului a fost simbolizat printr'un CAine prevestitor. «Homer gi Hesiod au cdntat pe Sirius ca si mogii lor din Egipt, Chald Asia gi China, Hesiod recomand’ a se culege viile edd Orion gi Sirius au ajuns la mijlocul cerului, — Stralucituarea stea rasirid altidati dimineata c&itre 21 Tunie, gi eu toate ok ea anun{d cresterea Nilului, ea eva in acelag timp si semnalul sosirii marilor edlduri.—Din aceasté cauzi chiar, numele Cainelui, canis, gi acela al stelei CAinelui, Stella Canieula, au devenit la randul lor sinonimele marilor cilduri ale verii, gi vedem pe autorii latini, Virgilia, Horatiu, Maniliu, recomandénd depictarea de marile orago gi mer gerea la raconvo la {ari in timpul zilelor caniculare.—Canicula ineeped atunci, daci eredem, pe Theon din Alexandria, 20 de zile inainte de risdritul lui Sirius si se termina 20 de zile in urma, aceasti perioad’ avand privilegiul de a da turbare chinilor si friguri vamenilor— Sirius nu mai risare acum la 2{ unio, ci toemai la finele Iunii August (3) fneepe a apired inaintea ri- siritului soarelui;—‘Totug de dous mii de ani preseripjiunile astrologice au pistrat vechea ‘dati a zilolor caniculare, gi astiizi fined se poate ceti in al- manahurile noastre din fiecare an, & ele se intind dela 8 Tulic la 11 August, perioadd care au mai are acum nici un raport cu imperiul lui Sirius — Bizart metemorfoz’ a ideilor si a cuvintelor nicula edt de arzitotire gi c&t de indbugitoare e, nu deriv’ din idea cildurii, ci dela cuvantul cdine ; regiunile arctice nu mai inseamnd de loc {imuturile frigului, dar cele ale ursului; septentrion nu-i de Joc astiel numit pentru ci indicd Nord, dar pentru ci aduce aminte pe cei gapte boi ai constelatiunii boreale.. «Cen mai mare parte din vechii autori au simbolizat in Sirius constela- cia, (1) La sich Disbdgp dA toreet ati oil aa: 2) Risdritui in/Zori, mainton soarelui, eel soarele In cei vechi exh Helios. @) sta a i . by, \38 1. onsen ro) {iunea intreag& a CAinelui Mare; dar din zilele noastre calificativul se aplica exclusiv stelei». « Acest Caine Mare 0, dup cum am vizut, cAinele gigantului Orion. Cat priveste ins& pe CAinele Mic, observam c& numele stelei Pro- cion inseamna tnaintea cAinelui, pentruci rasiritul in zori al lui Sirius, cAinele, era agteptat, pAndit, cu mull& grije de Egipteni; gi Procion apired inaintea lui Sirius, vestindu, In urmé i s'a zis CAinele Mio, rimanand Sirius Chinele Mare. XXXI. Balena. . I se zice Chitul si, pentru firani, acesta este chitul care a finut pe Ionas trei zile in pAntecele sin (1). Ei nu prea glin ce este chitul, zic c& © un peste mare gi atata tot; de allfel chiar gi in legenda biblic’ cu Ionas se vede tot aceast& confundare a balenei cu un peste mare; gi Balena din constelatiunea aslronomic& nu ¢ chiar 0 balen’, ci e consideraté ca un monstru marin, care nu are a face cu balena, c&ci de balen’ nu aveau idee vochile popoare, cari nu cunogteau méarile polare de nord, unde locuegte balena. In evul do mijloc chiar se ziced acostei constelafiuni monstrul marin gi pestele de mare. XXXIL Porumbita. Ise ice tot Porumbita (2) si jaranul tsi inchipue c& e porum: bifa pe care a trimis-o Noe din corabie, la sfargitul deluviului, care apoi s’a intors cu ramura do mislin in cioc (8). Si lucrul de finut in seam’ e, cA aceasta esto singura constelafiune ine noua, cel pufin asi se crede, care ¢ gi in gura jiranu- lui romAn, Credinta in literatura sliinfifich e cA aceasti constelafiune a trebuit s& fie inchipuité de navigatorii poriughezi in al XV si al XVI secol, in amintirea deluviului; gi dela ei, probabil prin comer, a ajuns si la noi; sau, poale mai degrabi, aceasti constelajiune n'o fi attt de nou& po cat se crede. Termindnd cu consielafiunile, observ c& féranul mai are gi alle (1) Maedi, Arges. (2) Gaifa, Ialomita; Macai, Argos; Ulmu, Bréila, (8) Mica, Argop. 7 ~463 CREDINTELH TARANOLUI ROMAN DESPRE CER §1 STELE. 389 ‘constelatiuni, de ox. Corbul, probabil cA tot Corbul din Astronomie, care iar se crede ci ¢ cel trimis de Noe, ca gi porumbifa, tar care nu s'a mai intors; Luparia sau Haila de lupi, probabil Leul Mic, si Luceferii cei mici, carora nu le, pot indica sigur locul (1). $i vor mai fi poate gi altele. De altfol, dogi am pus toata slaruinta pentru a da cole mai precise dato, nu ma prind cé nu voiu fi facut gi oarecari confuziuni sau erori. Lucrarea prin natura ei ¢ de asa fel, c& ar fi imposibil ca s& se prind’ cineva ci a spus dintr’odaté ultimul cuvant. Ta tot cazul ins’, sunt convins c& am dat datele cele mai exacle si complote posibil, omisiunile fiind foarte pufine gi confuziunile sau erorile gi mai pufine. In rezumat, din cole de pan’ aci, rezulté cu multé siguranfa, c& poporul formeazi urmitoarele constelajiuni, al ckror loc si a c&ror grupare le-am dat (2): (1) In comunicaten din Cracdul-Negra, Neamt, s@ muogte ex numele de Tucoferii coi Mici constolatiunea astronomick Ophinchus gi Sarpele; am insé toate motivelo si mi indoose do oxactitaton locului indicat, gi si binuese tnai de grabi ed Luceferit ect Mict suut stoaua Antures gi stelele cari formeazt Ghiarele Seorpionului, Agi col pufin mi-a aritat un tran din Cheia din Prahova; dar nici el nu ora sigur, clei altédatt preftictndu-mit c& am uitat ce-mi aritase el, gi aritanda-i ou, po coi trei Regi gi stelelq Rigel gi Betol- geuso din Orion, gi introbandu-i dack cumva acestia sunt Luceforit oct Mici, ol mi- Tlspuns, c& acegtia sunt; gi la Indocala moa ol singur mi-n marturisit ch nu @ sigur do Jocul tor. Si orice, alti fianii am Introbat in diverse localitat, nu au gtlut sk-mi arate Luceferii cot Mick! desl spunoau ch au auzit de ei. Asemenca tntr’o comunicare din Cristagti din Botosani ¢ dat sub numiroa de Razi, constelativnea astronomici Stigeata, eireia ti precizennt bine locul pe cor, Dor nu am putut verified aceasti numire, cict pe cine am intrebat, nu gtid nimic despre ea, nici nu prise miicar do oa; en toate acostoa cuvantul Raz o eu totul popular, mu ca razk de core, ci en razh do Iuming; gi agi privit Iverul so pont asomui ugor o raz do Iumind en o stigoatt, raza de luming tagnind din corpul luminos ca sigeata din are. Do mirat 6 ci firanii, eari inoolo an pus pe cer toate uneltele agricole mai tntrebu- in{ate, n'au pus gi sapa oare serveste ati de muit mai ales In Inerul porumbului, Si sigur cA nu au pus-o, c&ci am Intrebat Intr’adins, gi fof. > + oy tnteehat mi-aw ris puns ci nue po cer nici o api. S& fio sapa 0 une!" boy cau eel pu care s'a introdus la noi dupi ce deja fuseso competi! corn) ruménass ew toate conste- fiunilo tui, gi s0 fixaserd ideile asupra acestut cer? (2) Numerelo latine co pun aci inaintea fieckret constelatiuni corespunde ou numirul acelei constolafinni -din harta constelafinnilor {arinegti ce dim la fine, (planga Il); iar numerele in cifro-arabe sunt stelele. In acea hart am pus doar numirea mai obignuité 1 constelatiunilor gi a cAtorve stole, intre cari gi csi trei Iuceferi af eeruiui faranose.40 1 ornsou 404 I. Constolatiunea Carul Maro, cu stolele Carkugul, sau Ucigi-l-Toaca, sau Ucigt-I-Crucea, Cateluga Palogchita, si Ursul sau Lupul (1). Aceast constelas jiuno se mai numeste si Ursul Mare, si Cei Sapte Boi, cu steaua Vacarul (2. HL. Constelatiunea Carul Mio, sau Ursni Mio, sau Plugugorul, san Grapa; cu steaua Stilpul, sau Candela Cerului, sau Impiratul, sau Steaua Ciobann- lui, sau ‘Tagara, ori Tagara, ori Tagara, III, Constelafiunea Balaurul sau Smeul. IV. Constelatiunea Omul. V. Constelajiunea Ciobanul cu oile, ou stenna Ciobanul, care © numiti gi Luceafirul cel Mare de miezul nopjii, sau Taceafirul cel Frumos, sau Regina Stelelor. Vi. Constelajiunen Crucea Mare, sau Crucea miezv Ciobanului; cu steaua Pani VII. Constelatiunea Crucea Mici. Vill, Constelatiunea Vulturul, sau Vulturul Domnului, sau Fata de Impirat ou cobilifa. IX. Constela{iunea Coasa, X, Constelatiunea Capifana, sau Carul Dracului, sau Barda, eau Toporul. XI. Constelatiunea Scaunul lui Dumnezeu, sau Manistirea, XII. Constelafiunea Jghiabul putului, XIII, Constelatiunea Pujul, sau Gavadul Mic. Putul se zice si impreun’ cu Jghiabul, Puful cu jghiab. XIV, Constelafinnea Vizitiul, sau Trisura, sau Surugiul sau Carul Lui Dam- nezeu, sau Ocolul sau Tarcul; eu stenua Capra, gi cele trei stele lezii Caprei (1); aceste trei stele se consider’ si ca constelajiune separatt, namitk Sfredelul Mic, sau Burghiul, sau Sfredelul Pamantului, XV. Constelafiunea Vicarul. XVI. Constolafiunea Hora, cu steaua Fata Mare din Hori, gi ‘cele dout stolo, Lantarii (4), Ageast’ constolafiune mai o numitk si Casa cu Ograda, sau Coliba, sau Cociorva, XVII Constelatiunea Sarpelui, sau Culea Riticifilor. XVIIL Constelajinnea Pestii sau Crapii. XIX. Constelatiunea Berbecul, XX. Constelatiunea ‘Taurul, sau Gonitorul cu Luceafirul porcose, sau Porearul. noptii, sau Fata 3 din raseruci. (1) Pe hart Caréugul © notat ou numérul 1, Paloschita eu 2 gi Ursul sau Lupul eu 3. @) Steaua Vécaral © tot steaua Ciriugul. A nu fi confundath acoasti stea cu constelatiunea Vicarul, pe care o dim la numaral XV, 3 {@) Pe harté Capra o notats cu numérul 1 gi Tezii Caprei ou 2% 8, 4. (4) Po harté Fata, Maro din moar o notaté ou 1 gi un Liuiar cu 2.0 |465 CREDINFELE TARANULUI ROMAN DESPRE’CER §T STELE. 41 XXI. Constelafiunea Clogea eu pui, sau Giinuga, sau Gaina, XXIL Constelajiunea Vierii, sau Poreii, sau Scroafa ou pureei. XXL Constelafiuinea Fratii, sau Gemenii, sau Romul gi Rem (Romil); cu steaua Comoara, sau Comoara lui lov. XXIV. Constelajiuner Racul. "XXV. Constelafiunea Leul, sau Calul, sau Gavidul Mare. XXVI. Constelatiunea Fecioara, cu steaua Spicul. XXVIL Constolajiunea Balan(a, sau CAntarul. XXVIII. Constelatiunea Scorpia, cu steaua Ochiul Scorpiei, XXIX, Constelatiunes, Areagul, XXX. Constelatiunea ‘[apul, sau Cornul Caprei. XXXL. Constelajiunea Virsitorul. XXXII. Constelajiunes Trosfetifele, sau Treifetitile, sau cei trei Grai, sau Craii dela Rasirit, sau Toiege, sau Cingtitoarea Regelui. XXXII Constelajiunea Rarija, sau’ Rarifele, sau Plugul, sau Grebla. XXXIV. Constelafiunea Secera, “XXXYV. Constelajiunea Sfredelul Maro, sau Spifelnicul, sau Spifelnicul Mare. XXXVI Constelafiunea CAinele sau Dultul; cu Luceafarul Zorilt, XXXVIL Constolafiunea Cafelul, sau Sfredelul, sau Spifelnicul Mic. XXXVIM, Constelafiunea Chitul, XXXIX. Constelajiunea Porumbifa: Gruparile acestor constelatiuni aproape toate sunt, dup& cum am vizul, la fel cu ale cerului clasic, ceea ce so explicé prin originea roman& a Roménilor. §i multo din ele chiar au pastrat si numirea lor clasic&. Modificdrile cari s’au facut in grupari au fost: simplificandu-se unele, cari s’au redus numai la parjile lor esen- fiale, mai bitAtoare la ochi, ca la Gemenii gi ‘Taurul, sau subim- indu-so altele, sau allfel grupandu-se, ceea ce e mai rar, cala Orion. Ins& in trasuri generale, diferentelo ca grup&ri sunt aproape neinsemnate, ori mici §i pufine (1). Cu numirile ins&, deosebirile sunt mult mai mari si mai numeroase, céci numirile clasice sunt multe cari sunt de zeititi pagane, cum le zice Romanul, pe cari Roma- nul devenit cregtin nu le mai puted admite pe deantregul; gi astfel, ori m&nfinand numirea veche i-a dat o explicare cregtineasca, {1} De altfel de sigur c& constelatiunile cari gi-au pistrat numirilo, far ase fl feut grupari nowé in cle, au trebuit la inceput si-si fl plstrat gi gruptrile gi,agi am flicut-o gi eu tn harta constelajiunilor (&rénesti, Numai cu timpul sau treout cu vederea partilo mal pulin bithtonre Ie ochi ale aclor consteltinn.‘2 3 ovRs0u 466 cum e cazul cu Fecioara; ori a tilmécit vechea numire inlocuind-o cu una corespunzitoare, dar nu nume propriu, gi prin aceasta in- laturand mitul, cum e cazul cu Hercule, cdruia i-a zis Omul, dar subinfelegind un voinic, tot un fel de Hercule; ori lo-a schimbat po deantregul, nepastrand decat numirile de animale gi pe cele comune, ca Vizitiul, Vacarul, cari puteau riménea gi independent de mituri. Ba ined, dup& ce le-a primit astfel, a creeat nou’ legende asupra lor, in legituri cu credinjele gi spiritul Romanului, din cari cea mai importanté gi completa, pe care voiu da-o imediat, imbrafigeaz’, aproape intregul cer. Neaparat, chestiunea religioas& a jucat un rol covarsitor in toate acestea. Romanul, cu religiunea lui, cu pusderia ei de zei, cari formau ca un fel de alt& omenire, tns& mai superioar’, ceea ce nu © scutié cu toate acestea de toate pacatele omenesti, adesea chiar destul de josnice, si in care supranaturalul era foarte natural, aved 0 Mitologie care-i incdtuga toaté gandirea, gi careia poezia, pictura gi arta veche in genere ii datoreste mult; gi chiar gi azi, pictorul si artistul in genero nu odaté simte nevoia de a recurge la ea, pentru a realizd sublimul. De aceea Romanul cregtinat, cu un Dumnezeu, un Hristos gi o Marie, a trebuit s& simfi un nemarginit gol in imaginatia lui, Mi- tologia ne mai oxistand pontru ol, fiindu-i smulsd deodata ou singurul cuvant Hristos. Simplitatea sublimé a nouai lui religiuni gi morala ei idealé gi regoneratoare a simfirii gi cugotarii, au fost in stare si-i cucereascd inima, printr’o profundd convingere. Dar aceasta nu-i puled opri si sborul fantaziei lui, pe care in mod fi- resc vechea religiune i-o creease, i-o formase, i-o nulrise, gi i-o desvoliase in agi grad, tnedt chiar gi azi tot mai licdreste ici si colo in inchipuirea stranepofilor lui, explicénd poate cu mult suc- ces firea Romnului de azi. Acest copac gigantic, cu radacini’ atat de adanci in firea vechiu- iui pégdn, nu putea fi smuls on totul gi deodat& din firea noului crogtin, faré a se fi sdrobit fiinfa insAg a noului orestin; iar aba- terea trunchiuluiacestui copac sub ascufisul securii noudlor credinte, nu a putut impiedica ldstare noud ca s& se iveasci, si creasci si si se desvolte; numai cd, altul fiind mediul desyoltarii acestora, si find luminate gi inedlzite de un alt soare, soarele dulce, bland si curat, al nouadi credinfe crestinesti, acestea au facut ca noudle mlA- dife 88 fie netede gi drepte, cu totul lipsite de nodurile gi stram-407 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE OER §1 STELE. 43 biturile vechiului trunchiu, si de mugchiul mucigiit si infect al unor credinte josnice si desfranate. Acest fluviu’ care curge’ nivalnic gi clocotind in gandirea vechiului pagan, nu puted si fie oprit deodata gi intreg prin st&vilarul crecat do noua lui credinfi, cu toalit Uiria convingerii neofitului in aceast& credinf& Si astfel acest fluviu, desi impulinandusi gi do- molindu-gi undele, tot a trebuit si urmeze a curge, mécar ca un parau, ins& croindu-si o nou& albie, curgand mai lin gi limpezit, fiind lipsit in acest now curs de cascadele gi turbureala potmolului pestifer al materialismului brutal gi imoral al vechilor credin{o. Si so gtio cA in Jogiunile Ini Traian, cu care acest Maro Impirat a cucorit Dacia, crau foarte multi crestini, aga c& originea poporu- Ini roman se confund’ cu inceputul cregtinarii lui. Si numai In Dacia se putea practic’ mai tn tihni crogtinismul, care atunei era inci In fai, si era prigonit vajnic in toate celelalte provincii ale vastului imperiu roman. Astfel pentru legionarii neofifi crestini ai lui Traian ramagi_ in Dacia, aceasti noua patric le erA cu atat mai scump§, si recuno- gtinfa lor pentru Traian, care le cucerise aceasti pairie scumph cregtinease’, lo era cu atht mai mare. De aceea ei iubird pe ‘Traian ca pe un tata; si cdtre el gi catro slabilirea lor in Dacia, noudle mli- rasirite din trunchiul fantaziei lor tsi indreptaré cresterea ca ‘tro lumina diiiitoare de vieati; si asupra lui Traian si asupra stabilirii lor in Dacia isi revarsard ei, ca intr'un Ocean al recuno- stinfoi, cursul lin gi cristalin al pardului acum crestinesc, ramas din fluviul acelei fantazii vechi: plasmuind acele sublime legende asupra lui Traian gi Dochiei gi asupra lui FAt Frumos, in care se vede c& ei au asemuit po Traian cu Soarele figurat prin chipul frumos al lui Apollon sau Hercule, legende in cari acest popor igi spuned o- riginea lui, dupa cum in yechile legende, devenite mituri locale, cei vechi spuneau originea vechilor stitisoare presarate pe tot litora~ lul european si asiatic al m&rii Meditorane. $i in definitiv, Mitologia insigi chiar In vederile ei generale, nu e decdt o legendA a originii intregului univers, ag& cum igi inchipuiau cei vechi aceasti origine, bazati po obsorvatiunea tuturor fenomenelor, as cum le ex- plicau gi si le figurau ei, inchipuire ce form’ geneza lor, religiunoa lor, caro in fond era o apoteozare a fonomenelor ceresti si mai ales meteorologice, gi in care naturalul, in conformitate cu firea lor, indbusia adesea agi de crud moralul. La aceste strivechi mituri, cind toati lumea veche a litoralului meditoranian a incepub4 1 oresce 468 st vind Infr'un mai des contact, mai ales din cauza comereiului moreu crescAnd, so adAugarA apoi unul cAto unul miturilo locale, adesea transformandu-se pentru a se puted adapta, gi generali- zandu-se gi ele, Aceasia explicA de co in Mitologie, din cauza con- flictelor diverselor mituri locale, sau a necompletei lor adaplivi, se intAnese atAtea confuziuni sau controverse sau lucruri fara nici un infeles; de ce un cuvant, adesca numai prin forma lui, a putut si doa aagtero Ja credinto chiar dostul do complexe; de co Mitologia oste o stiinf& grea gi vasti, in care explicarea fenomenclor apoteozate trebue s& meargi ‘mani in mn4 cu oxplicarea fenomenelor istorico gi filologice, pentru a fi mai bine infeleasé. $i dup& cum cei vechi gi-an pus episoade din miturile lor in cer, agi faci si Roménul cu originea lui in Dacia, punand tn cele dout Care, in Palogchita, in Romul gi Rem, in Arcagul risboinie Roman, amintiri ale acestei origini, gi do cari amintiri vom mai vedea inod gi alte exemple, cdnd vom vorbi de Calea Laptelui. Apoi pentru- c& acestes in definitiv erau pufine, mai recurse si la noua lui religiune; iar golurile, co tot mairdmaseré, le umplii cu agricultura lui, pe care o puse in cer. Acesla ¢ de sigur mersul istoric In care s'a format corul romAnose, si care explic& de ce in el se vedo Cruce, ‘Toack, Mandstire, Plug, Coasi, Secera, ¢. a., alituri cu reamintiri despre Traian gi Dacia, si alturi cu unele din vochile numiri pigdne. De altfel aceast& apoteozare a agriculturii, agricultura rezumand, orice s'ar zico, vieaja firanului roman, nu trebuo si ne sur- prind’, Romanii, este adev&rat, inch erau un popor la care agricultura era in mare cinsto. Dar ei nu au putut si o puna in cor, pentruc& cerul lor era plin de miluri de origine greacd, cici dela Greci ci au imprumutat cerul pe deantregul; gi Grecii vechi nu erau, cum nu sunt nici cei de azi, in fara lor, agricultori; deoarece plmantul lor ingrat nu le-o putea permite. Brau inst marinari, si de aceea Mitologia lor vedem c& nu so referd, in cea mai mare parte a ei, decdt la cele ce intereseaz’ pe un popor, de marinari: marea, norii gi mai ales vanturile, fiind reprozentate sub nonuma- rate feluri, gi la ele referindu-so cele mai multe gi cele mai va- riate miluri. $i iaté de ce Romanul, creator propriu a unei par{i din cerul lui, nu a putut uit& agricultura lui, dup& cum Grecul vechiu n'a uilat marea lui, cu toate ale ei, desi pirinfii Romanului, adick Ro- manii, nu au avut agricultura in cerul lor. _In fine observ ci grupirile nous do stele din constelafiunile469 OREDINTELE TARANULVI ROMAN DUSPRE CER §f STELE. 45 inchipuite de fArani cole mai multe au oarecare asemanare cu obiectul inchipuit, lucru care nu so intalneste decdt foarte rar. in conste- lajiunile astronomice: Scaunul, Crucile, Secera, Barda, Coasa, §. a, se pot ugor recunoagte urmarind stolele din cari sunt formate aceste constelafiuni. : Legenda cerului. (1) La facerea lumii, cerul era foarte aproape de pamant; ins’ omul, cum © nesinchisit din fire, nu gi-a dat seam& de aceasti bunatate dumnezeasea, c& nu era putin lucru pentru om sa aib’ po Dumnezou ta preajma lui, ca sé-i poat& cere sfatul, ca unui bun parinte, ori cAnd avea vreo nevoie. Nesinchiseala a ajuns agi de departe, oA intr’o zi o femeie a aruncat spre cer o carp& murdarilé a unui copil, cérp& cu care erA cAt pe aci si manjeasc& cerul. Si atunci Dumnozeu s'a maniat foc, gi a departat cerul atit de mull, c& nu degeaba zicem noi: «departe cat cerul de pimanty. Departandu-se cerul, cizAnd aceasta nona pacoste pe capul bietului om, si tot din cauza femeii, ci de aia-ifomeia «poule lungi gi minte scurt&»; omul, pentrucd nu putea pune mult pref pe sfatul femeii, mai ales c& cfemeia nu prea-i priceput& decat poate doar la rele», gi gindindu-se c& i-ar fi fost foarte de folos povefele lui Dumnozeu, de cari simfid mult& lips’, a plecat s& se duc& la Dumnozeu, ur- céndu-so pan& la El, sus, in cer. . Stiind c& 0 s&-i fie drumul lung, cA dela pamAnt pand la cere mult, mult de tot; si ci va aved zibavé nu glum’, pand s'o intoarce acasa, plecdnd, omul gi-a luat cu dansul: carul mare cu patru boi, carul mic, candela din parete, crucea de pe bisorica, fantana din rascruci, barda, sfredelul, spifelnicul, secera, coasa, plugul gi rarifa, duliul dola trl’, cAfolul din curte, clogea cu pui, seroafa cu pureei, ciobanul dela oi, vaearul dela vaci, vizitiul dela cai, porcarul dela porci si hora din sat: ciici vrea si se arate inaintea lui Dumnezou ca bun crestin ce era, gi a ciutat si-gi iea si cele trebuincioase la drum, si aib& de toate; si nici si.nu fio singur pe drum, si mai aiba omul cu cine schimbé o vorbi, po atata amar de cale, si s4 aib& gi pe cine si fie in ajutor la vreo nevoie. Apoi lud gi grau gi porumb de somAnat, ca intrand in . cimpiile intinse ale corului, 8& are gi 8% semene, cAnd o fi s& i (1) Driganesti, Olt; Vornesti, Buziu,46 1. oTrscr 470 so ispriveasc& merindele, si si aglepte pant s'or coace roadele, ca secerand graul si culegand porumbul, si-gi facd morinde, a aib& cu ce-si urma calea mai departe. Aga gi {ict omul, gi a mers gi a tot mers asifel mult timp, pind catre mijlocul drumului sub cer. Aci insiii iegi inainte Uciga-1 Crucea. — Unde to duci? — Nu-i treaba ta. — Pe cine caufi? — Cati-ti do drum gi car&-te mai iute. — Egti un arfigos. — Ba tu esti un viclean gi un rau. $i ou ctu esti», cba tu ogtin, se luard sdravin Ia coarti. Diavolul scoase aiunei din iraista lui: balaurul si sarpole ni- prasnic, ursul, scorpia blestemata, calul furios, c4pujana de om, si pe toate Jo asvarli inprojurul omului, ca sf-l inspaimante. Omul ins’ nu se insphimAnta, gi fArA s’-gi piardé cumpatul, o& doar RomAnul nu so sperie cu una cu doud, so Inciicra la lupli vitejogte cu dracul: atat do vilojeste ci dintr'un fleac de tranteal& se Picit sub cer o vijelie mare, c& si azi dureazk acolo sus, si va dura in veci acea vijelie, pe care noi o numim vAntul turbat, pentrucé orice sburdtoare ajunge pina la acest vant, turbeazi po loc si cade jos moarta; si orice lighioan’ mindnca din ea, turbeaz’ gi ea. In toiul luptei omului cu dracul, (1) c&telul, desi mic dar vanjos nevoie mare gi riu de mama focului, se repezi la cal ca si-l muste; gi calul incolfit de c&fel, cAnd mai vazi si pe dulaul dela tarlé c& vino in urma cAfelului, {i treca furiile pe loc gi o croi la fug’. Ciobanul dela oi, sdrobi capul balaurujui cu cobilita. Vacarul puse pe goan& pe garpe cu ajutorul hori, gi svarco- Ielilo fugii garpelui se vad gi azi po cer; iar vizitiul sdrobi cépa- tana cu barda, Scorpia, care-$i intinded ghiarole spre om, vrand s& vie in ajutorul dracului, cand vizi c& omul r&pune pe drac, infurtindu-se ti fagni sdnge din ochi; side blestemat& si rea ce ©, infeleni cu ghiar rele intinse, plesnind fierea in ea de atala necaz, Numai boii dela carul maro nu s'au purtat bine, cici s'au (1) Do act inainte, cit dureazd lupia, legenda capaté un deosebit farmec, dacd sunt ur- mirite pe harta constelatiunilor {irimesti, oo 0 dim Ja fine, situatiunile relative ale constelatiunilor despre cari se yorbegle In legenda, ciici agi se vede c& povestirea luptel ur- mireste aceste situatiuni relative ale constela{iunilor, nu ica lucrurile la int&mplare, fart nici un rost,au. OREDINJELE TARANULUT ROMAN DESPRE CER 9 STELE. a7 speriat de urs gi au cdrmit protapul, boul dela hais carmind spre cea. Dar si ursul inghefi de frici, cAnd il vazi pe om cum staleiso pe dracul, si doar dracul ord ling& urs; si vedea bine ursul c& gi lui are si-i vind randul acug-acug, de aia nici nu mai ordcni ursul. Toate acestea se vad si azi pe cer. In mijlocul acestor chipuri omul biruitor se vede falnié si mare}; iar dracul e'a stalcit, sgri- bulinduse atat de mult, cé abia si mai ztireste, $i gi acolo sus, omul tot regele firii e, cum l-a hdrézit Dumnezeu s& fic pe pamant, cAci ghiar si dracul fi glie de frick, gi-l fine do stipan. Omul mai are mult pani s& ajungé la Dumnezou; tns& pentru ‘ch i-a ajutat Dumnezeu si tnving si pe diavolul, céci omul nu poate face nici o isprava fir& ajutoral lui Dumnezeu, omul e incredinjat c& Dumnezen tot nu Fa uilat, desi gi-a dopartat cerul de el; gi c& Dumnezeu fl va ajutd pe om, ori cAnd omul se va ruga la Dumnozeu, cu credin{& gi suflet curat. In sfargit, drumul po caro a mers omul fl cunoagtem bine: c&ci se vedo bine in noptile senine gi firs Lund. El se numesle Calea Laptelui, pentruck a fost albit cu laptele varsat din gilefile ciobanului: ciobanul, cAnd a avut nevoie de cobilifa lui, ca loveasci pe balaur, din prip’ a rasturnat galofile, trigdnd cobilifa repede, gi laptelo s’a varsat po drum, gia curs, gi a tot curs, im- prastiindu-se pe toé drumul. Nici nu indr&znese s& comentez aceast’ legend’, agd-mi pare de sublima; gi de altfel ar fi si greu. Observ ‘numai, c& idea de a face un drum lung do ani, seminiind gi strangand roadele, in cursul drumului, pentru a-gi reface morin- dele de drum, am intalnit-o gi in Istorie, dar numai odata: cand cu inconjurul Africei facut sub Necao, sub care domnia egipteand a Faraonilor mai dete ultima lictrire de vieaf& a lampei ce se stings. Asemenea idea cu caii furiosi, gi lermenul e absolut din gura ji ranului, am mai intalnit-o doar in Mitologio: caii furiogi ai lui Dio- mode, cari se nutriau cu carne de om, Calea Laptelui. La legenda cerului gasirim o explicare a acestei numiri ce se di aceloi alburii, care despict ccrul in douk cam pe la mijloc, gi care, dup& cum s'a spus, se vede bine si complet numai in nopfile senine gi far& Lun’. Vederea ei par'ci, nu gtiu cum, te mised: par’cd-|i insufl& un fel de respect pentru cer; ifi umple inima de un48 1 oresou are fel de maiestate, pe care o simte un drept crodincios cand intr& intr'un templu maref, unde vede o lume intreagd plin’ de o mut& evlavie. Acq¥ta maiestate evlavioas’ nu a putut scipa poporului roman; sivea sh nu fi intrevaaut prin ea po Traian, nu ar fi fost in firea si simfirea lui.De aceea el numi aceasta figie alburie si o numeste mai de obste ‘Troian, (1) sau Troianul cerului, (2) sau Calea lui Traian, sau Drumul Robilor, poporul inchipuindu-gi cA prin Troianul coresc e arfilat po cor drumul po care a venit Traian in Dacia, si cf tob pe acest drum ducea el pe robii din Dacia la Roma, pundndu-i in celo dou& Care, Carul Mare si Carul Mic. Cei ce zic acestei bande numai Drumul Robilor, iat& ce explic&ri dau acestei numiri: @) Drumul Robilor(3) e insemnat de Dumnezeu pe cer, pentru qumerosii robi luaji de Impiratul Traian, cénd cu rasboaiole Tui in Dacia; si de aceea i se mai zice gi drumul lui Traian. 2) Se spune(4) cA in vechime locuitorii de aci au fost dugi in robie intr’o imp&ratic departat& spre Apus gi Miaza-zi; gi desrobin- du-se, nu sliau pe unde si se mai intoarcé acasi. Alunci Dumnezeu le art’ pe cer drumul. ¢) ‘Traian,(5) robind pe Daci gi ducdndu-i la Roma, acegtia au fugit inapoi venind numai noaptea pe Trojan. In aceste expliciri, luate chiar din gura poporului, se vede precis 4 © vorba de robii Daci, dusi de Traian la Roma; cdci chiar in cea de a doua din explicdrile acostea, imparatia dela Sud-Vest nu poate fi decdt la Roma. Sunt ins& gi alte explicdri in cari aceasta nu mai e agi de precis, sau @ cu tolulvaltceva., Aceste expliciri se vid ins& c& au fost nascocite mai in urm& ca o explicare a numirii de drum al robilor doja existand, alta ins& flind] obargia acestei numiri, Iat& cAteva din acosto explic&ri: . @) Dramul robilor(6) aduce aminto sciparea robilor pe acea cale arataté de cer. ace Sie nema (1) Bchetul, Arges. (2) Scorteni, Prahova, (3) Brantgtea, Dambovita. (4) Cioctndgtil-Margineni, Ialomita. (6) Schoful, Arges. (6) Bareu, Noam, 2473 OREDINTELE TARANULUT ROMAN DESPRE OBN 51 STELE, 49 b) In vechime(1), dup& cum spun batranii, popoarole robile puteau s& fio duse de dugmani mai departe cu ajutorul acestui semn ceresc, care de aia-i drumul robilor. ¢) Dramul robilor(2) 0 numit aga, chei pe acest drum trebue s& mearg’ la imparatia cerului tofi aceia cari sunt robi pe pamant, So mai zice si drumul lui ‘Traian, pentrucd so crede ch po aceasta dung& albicioasé s'a tinut Traian c4nd a venit aci. d) i numitaé dramul robilor (8), cdci_ pe acest drum se luau robii ca si poala veni in fara sau locul de unde au plecat(4); gi acest drum are sa piara de pe cer, atunci cind o pieri robia de pe pamant, e) Drumul robilior(5) e drumul pe care se vor duce oamenii la judecata de apoi, cici oamenii sunt tofi robii lui Dumnezeu, ) Pe acest drum(6) se duc sufletelo mortilor la Raiu, De altfel giin Mitologia groco-latina, Galea Laptelui o dramul la palatul lui Zevs sau Joe, gi pe care cale inlrau eroii in cer; iar pe dreapla gi pe sldnga acestei cai eran locuinfele zeilor mai prin- cipali. Poezia egipteana saluti in Calea Laptelui drumul eterat care duce Ia locuinja Zeilor. «Si chiar acum, zice Flammarion, Crestinii migtici cred cé au descoperit intr'insa drumul sufletelor edtre misto- rioasele regiuni ale eternitafii». Asupra numirii de Calea Laptelui, faranii, afaré de legenda cu ee (1) Basenii-Starct, Argos. , (2) Gura-Hangului, Grinfieg st Bistricioara, Neamt. {8) Rastoaca, Putna, (4) In revista Sezdttoarea, an. I p. 233, 8e zice «Se crede ch e lisath de Dumnezeu pentru cdltuzirea tnapoi spre (ara lor a oamenilor ce scipau dela robia plganilor. Pe aceasti cale 80 Indreptan gi veniau gi crestinit nostri moldoveni care se intdmplaw do sehpan dels robia Tatarilors. §i se dé apoio foarte gingage povestire eu sckparea uno! fote moliovence din rohia (Htfiraso’. In loc do Tétari sunt pugi ote odatk In povestirile 8 Finogti din Moldova, Capetnii sau Capedunil. In comunicaroa din Uscati, Neamt, so ox- prima aceasta astfel: ,CapcAnii eran nigte s8lbatici, eari veniau prin acesto locuri do luau pe oamont, got duceau tn {ara lor, care se afl spre Rasirit; acolo cum ajungeau {i puncau int'un zomnic sau becia, ficut adéne tn pimAnt, unde-i fineau noapten inchigi, iar zina ti scoteau doi puneau In tot felul de munci grele gi asupritoare. Acesti robi, china sckpau din mina Capcinilor, se luau dup’ caloa albit a cerului gi veniau spre cast urmirind-o toatt noaptea; tar In timpal zilet stan ascunsi prin codri, gropi gi altelo, ca mu cumva sii gliroasel acci nolegiui{i; $i ast urman ei tn fiocare noapte, pins ajungeau {tn {ara lor, undo se niscuseri si croscuseri, Analoage sunt si unele credin{e din Muntenias Astfol din Atmajelul din Mehedin{t primese c& edrumul robilor o semn dupé care se cb Wuzian Rominii robiji do Turci, Intoredindu-so in Tara-rom&noaschs, (6) Gura-Hangului, Grintieg gi Bistricioara, Neamt, (6) Cristesti, Botogani; Marginoni, Prahov Anatole A. R.—Tom, XXIX.—Memoriite Seo}, Lilerare ‘50 1. ornscu 474 laptele varsat din gilefile ciobanului, pe caro am vazut-o cuprinsd in legenda cerului, mai au gi alte legende, Mi-aduc aminte de una ce mi-o spunea tama, dar nu o fiu minte toatd; gi in nici una din comunicarile co am primit dela invatatori nu am vazul-o, si nici faranii pe cari am intrebat eu nu o ¢tiau, Imi reamintese numai alt, c& in acea legendi era vorba de laptele curs pe acea cale din sAnurile nei mame, caro-gi cAutd, mergand tocmai pand in cer, pe copilasul ei rapit dela sinui, mise pare de un Vultur; dar nu-mi roamintese de loc circumstantele. De altfel legenda mitologica a Caii Laptelui cam aduce cu aceasta, desi par'cd tot @ mai frumoasa cea romaneasca, chiar sub aceast& forma esentiala. In legenda milic& Hera, dup& sfatul Athenei, dete s&sug’ lui Hercule, pe care-t gasise pe cdmp, unde Alcmene, mama lui, il parasise locmai de frica Herei, Voinioul copilag ins supse cu atata putere, c& incepi si fAgneasc’ laptele; si mai ales, cénd siturat list {aja din gura, curse alat de mult lapte, ci se form& acea cale, in care stelele sunt piciturile acestui lapte zeesc, Mai ial gio alti legend’ romaneasca: Odat&(1) un om a furat paie de grau dela altul, gi fiind tras la judecata, a jurat c& nu a furat, on toate cd pigubagul mersese pe urma paielor pana la casa hofului. Dumnezeu ca s& arate lumii pe juritorul stramb, infierandu-l pe veci, si ca sh se stie in veci ce mare pacat 0 s& juri strdmb, a agozat pe cer chipul carului al cérufei cu care furase juratorul stramb paiele, precum gi paiele yarsate, dela locul lor gi pan& la casa hofului. Dupi o alti versiune (2) hoful era chiar finul pigubagului, si paiele furate au fost duse intr’un cog.—In aceasta versiune carul gi o&rufa de pe cer pierd astfel orice amestoc (3). Asupra numirii de troian, observ c& nu e vorba de troian ca omit de zapadi, c&ci s’ar puted zice luindu-so Iucrul ugor, cA, pentrucd albeaja acestei fagii alburii ceresti e ca a zépeii unui troian de zdpada, de aceea’a fost numité troian. Ar fi tocmai o confuziune de asimaniri de cuvinte, confuziune de care avem multe pilde in Mitologie. Nici prin gand nu i-a trecut poporului troianul de zipada, gi el numeste tot troian gi toate drumurile vechi gi (1) Almsjelul, Mehedingi, (2) Turcoaia, Tuleéa, (8) A so vedoa-$i In Papabagi, Literatura populard a Arménitor, pag. 812, sub titlal de «Cales L © varianté foarte frumoasi @ scestel legends Ia Armani,478 OREDINTEDR PAMANULUT ROMAN DESPRE OGR gt STEDT aL mai ales valurile vechi, adic& intariturile do ganfuri cu parapete, din aceasta faré, pe cari drumuri sau valuri le’ crede c& sunt ale lui Traian, sau fécute de el, sau din timpul Romanilor. Cai Laptelui i se mai zice si Crdngul Cerului (1) de unii, iar alfii confundand, fi zie gi Drumul Orbilor, in loc de al robilor. T. he Nis aur \ PAMANTUL, Taranii nu ad de loc idea sfericitétii Pamantului gi izolirii lui in spatiu, ci au agus Ini credinje cari reamintesc pe ale color vechi. Astfel pentru ei (2) Pamantul © plan, sau cum zic ei «in tins ca fafa unei mosen; gi la marginile lui Péméntul se imbin& cu cerul, Dedesubt pimAntul st& rezemat pe ceva: Unii cred ci sté rezemat pe stalpi, cari sunt mai de regula in numar de trei, flind dup& unii de fier, iar dupa alfii de lomn, sau de ceara. Pe acesti stalpi, (3) chiar de fier, fi roade din cand in cand o sgripfuroaict batran& de cind lumea, gi rosul ei produce cutremurile de pamant. Acoasti sgripturoaicé se hrineste numai ou mélaiu gi ap’ date de oamenii de pe pamant gi iati cum: , Malaiu fi da atunci cand, dup& co femeia a cernut, bate cu mAinile amAndoud capetele c&pisterii sau copii, ca si se scu- ture milaiul de pe ea; si numai acel milaiu, co se scuturd do pe marginea c&pisterii e al sgripfuroaicei, lar apA fi d& atunci cénd so duc femeile la fantana si aduci apa: mai inainte de a umplea donitele, ca s%& duc& ap’ acdsé, femeile toarn’ pufind apd ca sh le cliteasc’, gi pe urm& o dau tncolo; apa, pe care o dau ele incolo, ¢ a sgripfuroaicei. Do aia\e bine, adauga f&ranul, ca omul s& fack economie din toate, chiar gi din céle mai neinsemnate lucruri, pani gi de api, ca si nu-gi sirice obiceiul bun al economiei: c&ci orice risips, c&t de mic&, foloseste vrdgmagului gi poate clint) pamantul din loc. ‘ Alfii pun ii locul sgripfuroaicei pe Tuda Iscariotul. a (1) Cristogti, Botosani, (2) Branigtea, Dambovita. (8) Ezefile, Prahova,52 1. OTESCU 406 Tar alfii(1) spun cd PamAntul o fient din folurile Juerarh oan Joc, po cari low amuylueut Diinnezeu, gt lo-t pits pe api ca si stea. El e finut ca si nu se scufunde po spinarca unui peste mare (2);+4 iar cAnd se cutremuré Pamantul, e pentrucé atunci se mised postole, Ca probi cé Pamantul ¢ agezat pe api, firanii zic cd, dack Pi- mAntul nu ar fi pus po apa, nu ar izvori api din el peste tot locul, dacd sapi destul de adane, $i cutromurul il aduc ca proba c& Pamantul © pe peste, caci migcarea pegtelui, care sti la porunca lui Dumnezeu, face cutremurul. Unii pun impreund eu pestele gi stélpi ca s& sustin’ Pamantul, zicind c& Pamantul © pe spinarea unui poste gi sprijinit detrei stalpi. lar alfii pun doi pesti ia loc de unul, sau doi bivoli,(3) c& gi bivolii stau bine in apa. In fine unii explic& cutremurul de PAmAnt gi astfel(4): Pamantul se cutremuré atunci cand so uit Dumnezou ia jos- Dack Dum- nezeu se uit numai cu coada ochiului, Pamanlul se cutremurd mai ineet; iar daci se uit’ drept, atunci Pamantul se cutremurd, tare, do frica lui Dumnezeu: cfiinded Pamantul se vede ca e pi- c&tos, cAci pe el si faptuesc tot felul de picato gi nolegiuiri; gi de aia nu poate da PAmAntul ochii cu Dumnezou, ard sf se cutremure», Voi termina aceste credinje asupra PamAntului cu o legend& asupra plismuirii muntilor gi vailor pe Pamént. Dumnezeu (5) facii Pamantul; gi cind si-l ispriveasod deabi- nelea, a bagat de seamA c& nu o s& incapA intreg sub cer, spre al faco ges peste tot locul, cum il croise; gi a trimis po albind la ariciu ca si-] intreho ce si faci. Cand albina s’a dus la ariciu, gi i-a spus pentru ce a venit, acesta a raspunst — De! Auzi vorb&! 'Si-a gisit si Dumnezon pe cine s& intrebe; pe un biet inghemuit ca mine. Du-te, albino, indarat gi ti spuno lui Dumnezeu c& eu nu ma pricep la astfel de lucruri. Albina ins’ gireati, a sburat numai pin’ la un pom, in apro- piore do ariciu; si acolo s’a pitit subt o frunz’, ca si nu o vazd (1) Ligna, Doroho (2) Branigtea, Dambov (3) Branigtea, Dambovita. (4) Kzerile, Prano (6) Exerile, Prahov. Ezorilo, Prahova; Lina, Dorohoiu.4auz CREDINTELE JARANULUI ROMAN DESPRE COR §I STELB. 53 ariciul. Acesta crezAnd c& albina a plecat de tot, a inceput a vorbi singur. — MA! Cum nu au ei atala cap! AgteaptA si afle astfol de lucruri, loemai dela un biet mototol ca mine... Nu le vine lor in « gind atata lucru, cf, dacti nu Incape PAmAntul sA-l fac& neted in fot locul, si-l mai sirang’ gramada, pe uncle locuri, mai ghemuin- du-l, gi mai sbarcindu-l, gi s& fac& dealuri, munti gi vai... Albinei care erd pitit’ supt frunza de pom, alata i-a trebuit si afle; si bazz, sburi tocmai la Dumnezeu. Ariciul cum auzi bazAi- tura, a infelos c& albina a fost ascunsi in apropiere gi a auzit tot. De aceea necijit zise: Du-io, manea-fi-ar ce iese din tine, cine te-a trimis; ci ai auzit tot co am vorbit eu. Albina, ducAndu-se inapoi la Dumnezeu, i-a spus tot ce a aflat dela ariciu; gi in urm& Dumnezeu a isprivit Pamantul, agi cum il vodem, eu dealuri munfi si vai. $i de aia noi fi manc’m mie- rea albinei, fiindc& a voit Dumnezeu’ ca s& faci in totul pe placul ariciului, gi deci i-a asoultat si blestemul (1). “ {1) Alte varlante ale acestei legento sunt: in Znseotele Pirintolui Sim. Fl. Marian, odifiu- non Academiei Romane, 1903, pag. 122, titlul Albina; gi tn revista See@ttoarea, anul tl, sub titlul ,Cosmogonia poporuiuis, precum gi in Magnum Etymologicum sub titlurite Ale bind gi Aricia, In revista Soztitoarea, an I, pag. 292, se explick formarea munilor gi vailor astfel: «n= te’o vremo postii cari {in PamAntul In spinaro, Infuriindu-se, au incoput sh 56 svArcoloased tare, si atanci piméntul clitinandasd gi. cutromurandu-se cumplit, pe unele tocuri a eripat tare, formind ville, iar po alte locuri valuril mari dodesupt alo apel I-au ridicat fn sus, formandu-se munfii gi dealurile, Tot atunci se apune cf s'ar fi deschis tn. Pimant gi fzvonrele, cari hrineso cu api riurilo ce eurg prin vair, Accast& explicatiune a for- mirii munfilor gi vbilor aro meritul e& se aproprio do cea gliinfifict, punandu-se cu- tremurcle de pimant ca o cauz’ primordialt. ‘Tot in revista Seztitoaren, anul If, pag. 25, iat cum se explick «Creafiunens, «Intain gi ‘ntdiu, cfind nu cré pimantul facut, era nummai stei do aps gi nu so veded pitmant po nictiri, doar numai api gi opti gi Incolo nimic, Dumnezeu a chemat pe broaseX gi i-a poruneit si se duck in fundul mérilor, si vari nu cumva off niscaiva pliant p& acolo, gi sh vie si-i spuie. Broasca n'a avut Incotro gi s'a dat d’a scofundigu in adincurile marilor gi tocmai dupi muité vreimo s’a Intors Indérat aduend o jar dé pamant in guré, spundind lui Dumnezeu c& este mul{ p&mAnt in fundul apolor, Dumnezou a poruncit atuneea apelor sk so tragi\in laturi ea sh lage sh iask phmantul deasupra, Apole an as- cultat de porunca lui Dumnezeu gi s'au tras tnlkturi, gi phmantul sit deasupra pink tn ziua de azi si tot agi, o sé stea pind la vremea do apoi, De atunel Dnmnezeu a blaglos- lovit pe broascé, gi Al de omoard broastele faco un picat maro gil moartea Ini va fi plin de bube pe tot trupul,taman cum este broasoa. Urzirea pimantului a fost tntr'o Marfi, gi d’aia ¢ peat gi nue bine 8 croegti cimage, sub’, nédragi, izmone, sf tn- copi caso nou, olate gi tot felul de lucruri, e& supori pe Dumnezou, O alté legend o54 1. orescu 478 Il. CERUL. Pentru farani, cerul matorial gi m&rginit acolo unde se imbin& ou pimantul, El e agternutul picioarelor lui Dumnezeu (1), Cei_ mai inaintafi insi in gandire, recunose c& noi nu vedem chiar cerul, ci numai albistrimea Jui, c&ci el & foarte departe gi desigur cd e albastru (2). In ideilo lor, cerul © «un pod» dela care in sus © lumea ce- reascé gi in jos © coa pimAnteasc’. (3). Unii (4) igi inchipuesc a- cest pod cao hollé de fier groasi, agezati pe api, apa care in- conjuré pimantul, si po stélpi; si avand ugi pe langé ap’ pe unde umbli fipturile ingeresti, ca si duci la Dumnezeu gliri de pe pimant, Aljii ins% gi-l inchipuese tot de p&mant (5) pe care, daci ar fi omul, ar avea cimpii nemérginite, po cari ar ara si semana, ca in legenda cerului. Iar alfii gi-l inchipuese ca 0 picle (6), care sti sus in aer, prin alotputernicia lui Dumnezeu : ceea ce aduce aminto vorbele psalmistului, care zico lui Dumuezeu: «Cel co ai tn- lins cerul ca 0 pieler. In fine unii igi tnchipuese c& cerul nu e dintr'o singur& bucata, ci din dou’ bucifi, cari se inbind, ceeace ti permite s& se deschid’ ; iar Calea Laptelui arat& tocmai locul pe unde se face tmbinarea. Cerul e locuit ca gi pamantul, ins nu de oameni; ci (7) in cer locueste Dumnezeu cu Ingerii Lui gi cu tofi Sfinfii; gi tot acolo, la Dumnezeu, cred ci se duc dup& moarte si sufletele oamenilor drepti de pe pamant. Acolo © Raiul. Tadul e gi ol in cor, mai si aceasta: Dumnezou cind a ftcut pimantul a soulpat in palma, gi din souipatul lui Dummezou #a fieut Péméntul. Paméniul sth tn palma tui Dumnézon pan’ tn ziva deazi“ Si mai departo: «PAmantul sté pA gash furci do coari, Iuda roade mereu la ele, ea 8k so scufundo Pamantul gis se pripédeascd lumeg, dar cind isprdvogte una de ros, di fuge In alta si pan s’o roar’, a roasi oreste Ia loc, i ag el roade de colo pang colo firé de nici un folos, La Pagti cand vedo oud rogii Ia ereptini, ol gi mai riu se pros- testa, isi plerde do tot eumpatuls, (1) Rastoaca, Putna, (2) Feerile, Prahova; Rastoaca, Putna, (8) Branigtea, DAmbovita; Cristesti, Botogani, (4) Ligna, Dorohoiu. (6) Ezerile, Pahova; Nogrogti, Neamt, (6) Oalugareni, Prahova. y) Turcostsy Tulcea; Gura-Bolului, Olt,479 OREDINTELE TARANULUI ROWAN DESPRE CER §1 BTRLE. 85 deoparte. Unii ins& isi inchipuesc Tadul sub PAmAnt, unde este fooul gheenei, sau focul chinului de veei. In cer, in fiecare noapte, Sfintii Ingeri fac slujbe, cum fac gi cilugiirii nogtri la mindstiri, in postul mare; si in timpul cand Ingerii toac& in cer, cocosii aud gi canta. Toaca din cer o aud gi unii oameni, ins& numai cei credinciosi gi buni la Dumnezeu. In noaptea do sfantul Vasile (anul nou)(1), sau in noaptea de BoboteazA, cénd so pogoaré Sfantul Duh, si in noaptea Invierii, cerul se deschide; ins’ nu o vede aceasta fiecino: ci tot numai omul bun la Dumnezeu; gi ce va cere el dela Dumnezeu in cli- pele acelea, i so va da: de va cere sinitate, va fi sinitos; avufie va cere, va fi avut, Gi tot atunci, cand se deschide cerul, vorbesc gi vitele, pe cari lo aud tot numai acei co vid gi cerul deschis. Dupa cat se vede,, in legenda cregtineasc’ cocogul aré un rol demn gi chiar miref, nu ca in legenda miticd. In loc de Alectryon, metamorfozat in cocog ca pedeapsi, pontruck nu a pazit destul do bine amorul lui Ares (Marte) cu Aphrodita (Venera), noi avem pe cocopul vestitor al slujbei ceresti: ultimul lui céntoc, cel despre ziud si dup% unii cel de miezul noptii, avAnd gi puterea s& alunge spiritele rele de pe fafa pimantului, cari spirite pier deodata; iar strigoii, dac& sunt surprinsi de cAntul despre zin& al cocosilor, remAn bustean pe loc, unde se gisesc, ne mai avand rigaz si poati s% intre in mormintele lor: de aia strigoii ye grabesc si reintre in mormintele lor inainte de cAntatul cocogului. Cei vechi au avut in vedere in legenda lor numai cAntatul din urma al cocosilor, care anunfa rasiritul Soarelui, adicd sosirea lui Apollon, pe care Alectryon nu a vestit-o Ini Ares la timp, cAnd trebuia. Unii fArani(2) crod in existenfa mai multor ceruri cari, zic ei, sunt dela noi pan& la scaunul lui Dumnezeu; gi anumd noua ceruri, tot astfel ficute ca si cerul po care-l vedem noi; si tocmai in cerul al noulea locueste Dumnezeu cu Ingerii Lui. Ba inc& . merg cu credinja pn& acolo, c& la fiecare din aceste ceruri {rebue sk mai fie cAte un PAmant, luminal fiecare de alt soare, (1) Ezorile, Prahova, (2) Turcoaia, Tulcea, In ecomunicarea din MAstdcani, Neamt, s¢ spune ¢& corul ge dor. chido numai spre Ovidenie (21 Noemvric); gi atunel se vid frumusefilo corului numai cel prea buni la Dumnezeu eciobanii, cari nici nu au vizut ochi de fom finut de Simion St&ipnicul, are tine gi PamAntul ‘Y56 1. OTRSCU 480 aceste ceruri fiind agezate fiecare po Pamantul siu, ca gi cel pe care-l_vedem noi deasupra noastra, pe PamAntul nostru. Bolla cereasci e luminatd noaptea, afar& de Lund care nu @ in totdeauna pecor, de niste lumAnari(1) cere§ti numite stele, pe cari Ingerii le aprind in fiecare sear’, ca si lumineze pAmAntul noaptea, gi le jin aprinse pan dimineaja. Dar asupra stelelor in genera, naivi- ” talea poporului gi lipsa de coordonare intro diversele lui credinfo intrece orice limita. Stolele, dup’ cum spusoi, sunt pentru {Arani nigte lumAndri, dar ca un fel de candele (2), fiecare om avind sleaua lui in cer ca o candela, dup cum ficcare crestin are o candol& la icoana lui cat tréegte, sau la capul Ini dup& co moare. Candela unui om, cea din cer, se aprindo odat& cu nasterea lui; gi dup& cum e vreun imparat, sau mare dregitor, sau simplu muritor, si steaua lui ¢ un luceafir, o stea mai mare, sau una micé-mic&. Iar cind omul moare, steaua lui din cor cade; adic& i se stinge si candela Ini din cer, cum o fi, mare, mic&. $i cei co cred astfel, so uith sh vadi incotro cade sicaua, c& intr’acolo trebue sé fic cel ce a murit. “ Dup& cum se vede, poporul, deoarece nu-gi poate da seama co sunt acole stele c&zétoare, cari lui fi par stele ca toate celelalte, numai c& lo vede alergand pe cer ca cum ar vrea si cari gi stingandu-se deodati si pierzAndu-se in vAzduh, gi inchipuindu-gi c& cle stingindu-se astfel, 0 ca si cum ar muri, vieata lor fiind li- cirirea lor, care acum inceteazi; asociind aceasti idee cu accea c& gi omul @ muritor si cu credinta c& tot agi se pierde in vazduh gi sufletul omului cdnd omul moare, precum gi cu legitura ce dup crédinja faranului trebue s& fie in mod necesar intre om gi cer, deoarece tot ce a ficut Dumnezeu pe lume e numai tn hatarul omului, copilul rasfStat al lui Dumnezeu: din complexul acestor idei a ajuns la credinja c& fiecare om trebuie s& aib& candela lui in cer, adic’ o stea, care licdreste cat licdreste si sufletul in el, si cA acea stoa se stinge piorzindu-se in v&zduh, cand omul moare, dup& cum iese si se pierde in vazduh gi sufletul lui. $i de altfel aceasti legitura gi asemuire tntre sufletul omului gi lumind se intrevede in multe alto credinfo ale {franului. Dar dac& fiecare om are o stea, gi dact steaua Jui e legaté de vieaa lui, de ce stelele cari populeazd cerul sunt mereu aceleasi? Adic& de ce (1) Ligna, Dorohotu. (2) Bzerile, Prahova; Rastoaca, Putna,481 CREDINTELE TARANULUT ROMAN DESPRE CER §1 STELR. 67 constalafiunile rimén neschimbate? Cum remane cu credintele poporului asupra acestor constelatiuni ? Sunt gi oameni nemurilori? El nu-gi pune aceste chestiuni. E curios cum nu-gi controleaz’ poporul eredinjele lui una printr’alla: cdt de profund pitrunde cu unele gi cét de copildros e cu altele. Dar dac& ar face acest control, nu ar mai fi fantazie, ci s’ar transforma fn gliin{a: si de sigur, incepandu-se acest control, s'a dat nastere primelor inceputuri alo stiintei. De altfel asemenea neconsecinfe logice, aceast& lips de coordonare intre diversele lui credinfe, nu sunt numai in credin{ele poporului nostru. Din contra ele sunt gi au fost la toate popoarele gi in toate timpurile. $i mai ales, in special aceastii credin{i, cu toala lipsa ei de cel mai elementar sim} de control, o la toate popoarele, si 6 veche do cAnd lumoa, Povestea cu Magii dela ra- sérit, cari vazand sleaua lui Hristos pe cer, stea noua si foarte luminoasi, agi ch i-a facut pe ci 84 creadé cf s’a ndsout un maro Impirat, gi au gisit ou cale c& trebue si se duck sk se inchine Lui, ce este alt decdt o constataro si o confirmare c& si in lumea veche era crodinja aceasta, sau cel pufin una analoagii: p. 0. c& ar fi vorba de 0 cometa in loc de o stea. Aceste stele ciziiloare, candele cari se sting, sunt ins numai acele ce lisind o oarecare dung de lumin&, mai lung’ ori mai scurt%, dup’ cum a fost si stcaua de mare, se sting sus, dup’ cum am spus, faré si ajunga la pamant: cum am zice noi stelole filante. Ins& tot poporul (1) si desigur cu gandul la bolizi, adaugi ¢& mai sunt gi alte stele cari cad, mai mari, rotunde gi cate odaté, lungirefe, gi intr& adesea prin casele oamenilor, sau cad pe pi- mént sau chiar po oameni. Acestea sunt smeii sau balaurii sau sburatorii, cari umbl& noaptea ca s& poceascA sau si omoare pe oamenii ce i-ar intdlni in calea lor: c&ci smeii sunt niste fiinfo rele, cari.sunt hirazifi de Dumnezeu s& umble numai prin locuri pustii, sau case pustii; dar cafe odaté ajung gi la oamenii cursifi de soarti si nu rimaio ca ceilalfi oameni», De aceea aceste stole cizitoare mai sunt numito gi stele rdtdcitoare sau céildtoare. Cand intra prin casele oamenilor smeii, se las’ Ja fetele si Mlacdii indragostifi ca s&-i chinueasct, crodinj& agi de sublim descrisi in «Sburatorul» nemuritorului Heliade. ‘Acegti smei de sigur au conflicto gi intre ei, gi atunoi so bat in (1) Stinegti, Vaicoa, “58 1. orescu 482 capeto de se omoara, iar singele lor cade pe piméant, inchegat gi negru. Cu acest singe, cAnd il gasese firanii, alum’ prin case, caci_e bun c& fereste pe copii de sparicturé. Si nu e de mirat cil giisesc ei, pentrucd-l cunose gil intilnesc adesea pe suprafaja pimantului, Sd fie cirbunelo de pimAnt, care so gisogte la suprafata pimantului cate odata, cum mi se afirma de patru inva- {alori din Neam}, gi ale c&vor comuniciri incolo sunt foarte se- rioaso si importante? N’o fi ins& mai degrab& ozocherita? Ku pe ce fran am intrebat, nu au gtiut simi arale sangele de smou. Stelele clAtoare pot fi gi vrajite, gi cu aceasté vrajA tsi aflé fetele incotro © ursitul lor; cici sunt unii cari gtiu si zich nigte vorbe din gur& gi oprese steaua cilétoare in loc; dup& aceea, iar prin nigte vorbe pe cari le tot zic mereu, randuegte acea stea si plece din nou, gi incotro o porneste atunci steaua, intr'acolo © ursitul fotei. ‘Yerminand cu credinfele poporului despre cer gi stele in general, menfiones doua credinfo pe cari mi le spune& mama asupra stelelor, dar despre cari credinfe nu am primit, nici nu am ausit dela altcineva nimic. Cerul, imi spunea mama, e sprijinit pe patru stalpi, cari sunt patru stele si unul din acei stilpi, pe c&t imi adue aminte, era in constelatiunea Scorpia, steaua Antares de sigur, $4 nu fie oare yorba de cele patru stele regale, Aldebaran, Antares, Regulus si Fomal- haut, de cari s'a vorbit in citarea co am facut din Flammarion, la finele constelatiunilor zodiacale? La lumea veche, ele erau pas- nici cerului, iar la noi ar fi susfiilori cerului; gi aceste doua idei se pot concilié de minune una cu alta. In tot cazul stoaua polara, careia inca ise zice stalpul, nu ora intre cele patru, céci steaua polar ca stalp @ steajr iar nu sprijin al cerului; fin minte bine c& chiar mi s'a facut aceast deosebire. Imi mai spuned mama de gapto stele pe cer, stele cari nu slau locului; gi cand vor ajunge de vor veni toate in aceeag linie, se va sfargi pamAntul. De sigur c& erd vorba de planete, c&ci in popor nu se face nici o deosebire intre stele si planete; gi apoi vorba, c& ole nu stau locului © cu totul hotaritoare. Si tot de sigur ca, aceasta @ o credin{é veche, cici ea are in vedere pe cele gapte planete ale lumii vechi. $4 fi observat lumea veche cA conjunctiunile mai multor planete ar coincida ou cutremure gi cataclisme pe pamant? Aga ceva s'a scris si mai anii trecufi asupra conjunctiunii planotelor mari Joe si Saturn, care, daci agi o fi fost gi credinfa483 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER gr STELE. 59 celor vochi, ar deveni o chestiune caro ar cip’lé un deosebit interes, Webuind a fi serios disculalé, cici cine stie ce ar puted renulta. La cei vechi cerul era divinizat sub dou fefe: Cerul instelat, corul do noapte, Uranos; gi cerul luminos, Zevs sau Joo, in- care mai ales s’a intrupat idea de cer (1). Poolii latini chiar gi ziceau cAle odat& Joe tn loc de cer: p. @, la Horafiu gisim «sub Jove frigido» in loc de sub cerul rece, gi tot astfel gi la Enius gi alii, gisim diverse exprosiuni in cari prin Joe @ indicat cerul. Poporul roman a facut din cer numai locagul Iui Dumnezeu; gi incolo ca concepjiuno fizic& e aproape la fel concepjiunea poporului roman cu a celor vechi. Astfel Anaxagora din Clazomeno spunea cA cerurile sunt de piatra; Anaximandru, Anximene gi Eudox din Cnid il eredeau facut dintr’un material solid, desi nu spune anumo din care. Empedocie creded ch cerul era format din aer pe care focul il fticuso ca de sticl’, transformandu-l in cristal, iar stelele erau niste focuri iegite din p&mant, cum sunt focurile emana- fiunilor de gaze inflamabile, cari, dup’ cum adaogi Xenofon, se aprind seara gi se sting dimineala. Platon chiar descrie bol{ile concave din cari © format corul. Aristotel igi inchipne mai multe ceruri de cristal, ca s& poald (1) La Grecii vechi in fruntea Genesei ior e pus Chaos, Gea (Gaea), gi Eros, trinitate primordial, In care Chaos este spafiul infinit plin de Intunoric, Gea e materia terostré th cale do formatiune, gi care in urma s’a confundat cu Pamantul tnsugi, iar Eros e forte, atractiva, gravitatiunea universalt a noastra. Din Chaos, intunericul so desfich In dou’: Intr'un principiu masoulin gi unal fomenin, Erobos gi Nix sau Noaptea, cari niscuri po Aether si Himera, lumina regiunilor supericare si lumina atmosferei pimAntesti. Astfel, ca gi In geneza biblicd, intiiu se n&sci lumina, Apoi Goa, singur’, sub influen{a lui Eros nisci pe Uranos, cerul instelat, si tn urmi muntii gi abisul mérilor, Pontos. Uranos deveni Sof al Geei, formandu-se porechea primitivé, izvorul viotii universale, perechea nemuri- toare, celebrata din celo mai vechi timpuri pind gi do poe(ii vediei, Ultimul fat al acestei divino perechi a fost Cronos, timpul, cel cu sfaturi istefe, In urm& Goa, ravoltalé de cruzimea lui Uranos, care incopuso si opreasci in Ioe mersul creafiunii cufundind po noii sit niseufi in profunzimile p&inAntului, puse po Cronos, cel mai tntreprinzitor din fii oi, care surprinse po tatil stu Uranos gi-l mutili, agd ca st nu mai poatt procred, si astfol Cronos, timput, gi Rhea, cursul timpului, cara apoi daveni tot o zeificare a Pamantului, ca si Gen, form& a doua pereche in fruntea croatiunii, Dar gi Cronos la rindul lui, gh tot pentra of voise gi ol a opri mersul croatiunii, inghitindu-si copii pe cari ti nigted sofia sa, e inikturat de fiul siu Zevs, dup indemnul mamei Jui Rhea, care reugise s& scape pe Zevs s& nu fio inghifit gi el, Cronos fa inliintuit de Zevs, care li lu& locul in capul creatiunii, dela care incepe adevirata perioada a creatiunii, timpul istoric al el gi al Zeve @ cerul Juminos,60 1. onescu 484 troce lumina prin ele, gi aparjindnd la sfere diferile, ins& toate con centrice, pamAntal fiind in centrul lor comun. Aceste ceruri poarlA astre diferite, flind: cerul lui Mercur, cerul lui Marte, al Soarelui, olc., in num&r de opt ceruri, cel de al optelea cer find Firmamen- tal, care era cerul stolelor gi dincolo de el era infinitul gol. Ca- rurile se invartiau cu iuteli diferite. Totug unii autori admiteau gi al noulea cer, numit «Primul Mobil» care inlanjuid pe celelalte ceruri intr’o migcare uniform’ gi comund. De altfel si la Ovreii vechi erau aceste credinte. In Talmud se serie c& rabinul Barchana a ajuns pin& acolo, unde cerul se imbin& cu pamantul gi si-a pus pilaria pe fereastra cerului; dar voind s& si-o reid n’o mai vazi, c&ei cerurile o Juaser& in rotafiunea lor gi rabinul agteapl& inc& ca revolujiunea sferelor ceregti si-i readuct palaria gi st& mereu ‘cu mana Intins’, gata ca s& o prinda repede cAnd 8’o Intoarce gi o trece prin fata lui. Iv. ‘ SOARELE, Pentru popor Soarele e o fini vie gi sfanti: «Sfantul Scaren(1). Ele un tAnar foarte frumos, a cirui fati © alat de strilucitoare, inc&t lumineaz’ tot Pamdntul (2). Soarele se plimb’ zilnit pe bolta cereasci, ca si Jumineze Pamantul. Si in aceasté cdlatorie, el nu morge pe jos, ci c&lare: pana la prénz ‘oAl&reste pe un bivol (8), din cauz& c& pAn& atunci el se urcé in cer, gi drumul la deal e mai greu; dela pranz pan& la namiezi cAlaveste pe un cal, iar dela namiozi pand seara po un leu. Unii (4) insi pun numai bivolul gi calul sau leul. S& nu fio cumva aceaslé credinjé tn legatur& cu faptul e&, vara, Soarele risare imediat dup& constelajiunea Tauru- lui, care ar fi bivolul pe care caléregto Soarelo, gi cind apune so vede in urma lui constelafiunea Leului sau Calului, cum am vazut c& mai e numité constelafiunea Leului tn popor? Eu cred c& da. Cand descalecd seara, Soarele m&nanc& un colf de prescurd gi (1) Jn comuniearea din Nogrogti, Noam}, so adangt ch; yt peat a vorbi ru despro 1, choi so supira, gi atuncl, color 6-1 vorbeso de réu nu le mal trimite lumin& gi ofl- durl; ba poato si-i gi arz (2) Célugéroni, Prahova; Réstoaea, Putna. (@) Ezerile gi Oslugireni, Prahos (4) Calugéconi, Prahova,4865 CREDINTELE TARANULUL ROMAN DESPRE CER §1 STELE. 61 bea un pahar de vin (1); iar alfii (2) spun c& Soarele manane& de trei ori pe zi: dimincala gi seara minéncd bine gi la pranz ma- nancé colful de proscura cu paharul de vin, Dup& ce a cinat, Soarele igi urmeazi apoi cdlaloria po téra- mul celalalt pe jos, inconjurand PamAntul pe la marginile lui, pand ajunge iar la Rasirit, unde sosesle dimineaja, si-gi reid din nou calea din ajun. Sau drumul ce-l faco dupi co apune pand ce r’- sare, 1l face prin nigle subterane, sau tainite, sau bolte ascunse, pe sub pimant (3). Sunt ins& gi unii cari cred c& tot drumul de pe cer Soarele Il face clare pe Leu (4). Seara Leul fiind ostenit, se duco do se culct impreun’ cu Soarele, intr’un loc intunecos, do undo sunt dugi la R&sirit pe cAnd ei dorm dusi, flind transportafi do nigte mongtri mari(4), spre a rasici dimineata. Daci monstrii au lsat pe Soare impreun& cu Leul ca s& so odihneasca, atunci Soarele rdsare frumos gi sirilucitor, aratind lumii c& este vesel; iar dacé nu a fost lsat 84 so odihneasca, atunci Soarele risare posac gi innegurat, sau nici nu so mai arati lumii ca si-l vazi, ascunzAndu-gi fafa in nori. Loului i se urfgte 6% gead’ mereu in dreptul nostra (5), de aceea iarna fugo mai incolo de noi, facdndu-ne ca si-l rugdm s& vie iar. Iat& gi o oxplicare fiziek a soarclui (5): Soarele oste format din raze fierbinfi gi foarte stralucitoare; si prin ajutorul lor el incdl- zeste gi lumineaz’ Pémantul. Sau e un glob inconjurat de raze gi prin puterea lui Dumnezeu ni le trimite nou’. Dupa cum vedem, toate aceste credinje sunt in mare asemanare cu ale celor vechi. La Grecii vechi Holios-Hyporion, strilucitorul care merge pe sus, dup& cum spune Homer, ieso la Rasirit din cursul profund al flu- viului Ocean, sau dintr’un lac format de acest fluviu, gi ridicdn- du-se deasupra pamAntului se ure& in cer, po a cArui bolt& solid’ inainteazi mergind incet, ca la deal, cici se tob suie mereu pani la mijlocul cerului, cum {i zico Homer culminatiunii; iar de acolo incepe 8& se pogoare spre Apus, morgdnd tot asd de tacticos ca gi Ja suiro, pant ajunge iar la p&ndnt gi se cufunda in fluviul Ocean. (1) CStughroni, Prahova (2) Ezerile, Prahova. (8) Ligna, Doroboiu. (4) Stinegti, Valeea, (6) Stunogti, Vaieoa,62 1 orescu 486 Nici Homer gi nici Hesiod nu spune cum treco Soarele apoi dela Ocoanul de Apus la cel de Rasarit. Dar poefii posteriori spun cate cova, p. @., c& Soarelo apundnd, el se culcd inte’un asternut de aur, opera lui Hephaestos (Vulcan), aternut aripat, caro po timpul somnului Soarelui il duce repede pe fluviul Ocean, inconjurand P&mdntul dela Apus spre Rasiril. In Rig-Veda discul Soarelui e asemanat cu o roati infldedrati, care aleargi pe cer; gi aceast& simpli gi primiliva idee Grecii o desvoltara in poezia lor, gi din roata arian& scoasera un car, la care sunt inh&mati cai luminosi c& te orbesc, cari rasuflé pe ni- rile lor lumina gi flc&ri; iar Helios deveni falnicul conducitor al acostui car supranatural, m&ndnd caii stnd in picioare. Zeul fiird preget, voinic gi in floarea tinerefei Ini, cu plotele falfaind in raze strilucitoare, aparea asifel in radioasa lui majostate, aruncand pri- viri teribile pe sub casca lui de aur, proiectind in toate directiunile imense minunchiuri de raze de lumina, pe cand ugoara si ma: reafa lui mantie falfaio umflata do suflarea adierii diminotii, Pe cat so vede, féranul roman inclinand mai mult spre ideilo simple homeriane, n'a lisat inlaturi cu totul nici pe cele mai pos terioaro: patul cu aripi |-a transformat in Soarele dormind dus de mongtri, gi fluviul Ocean s& intrevede in drumul din jurul pamantului; a mantinut gi pe Helios ca tip al frumusefei birbatesti a tandrului in floare, dar a cdrui fai numai ea singuré radiazi lumina solar’, ins& I-a dat jos din suporbu-i car, pundndw-l clare: mai modest, dar cu at&t mai in splendoare, c&ci prin aceasta numai el esto totul in lumina solar, neavand nevoie de nimic imprumutat unui decor. De altfel carul gi caii de foc. ai acostui car, luafi dela Soare, i-a dat Sfantului Iie: chestie de aseminare de numo intre Helios gi Ilie, de care avem atatea exemple in Mitologio; ba inc i-a mai dat Sfantului Iie si tunetul gi fulgerul, po cari le- pus in legituré cu acest car gi cai lui, gi ca consecinfA i-a_mai dat, dupi cum vom vedoa, gi trasnetul, de care a despuiat pe Zevs sau Joe. Si nu a uitat s& explice gi de co Soarele se departeazs do noi iarna, aducdnd Incrul tot cam ca in Mitologie. In Mitologic Helios se duce iarna spre fericifii Etiopieni, de altfel ca gi Apollon spre fericifii Hyperboreeni; iar credinja noastr& populara, fird a ferici pe nimeni, deplange pe ai nostri, cA leului purt&ior al Soa- relui i se uragte si gadé merou in dreptul nostru, gi o mai pleaci facdndu-ne ca si-l rugém s& se mai intoared; dar pe cat se pare, leul487 OREDINTELE TARANUDUL ROMAN DESPRE CER §1 STEER. 63 nici se sinchisegte de ruga noastra, ci, ca o pasire cAlAloare, are timpul lui regulat cand se duce gi cand vine indaral. v. LUNA. Ca gi Soarele gi Luna «e o sfanti, care lumineazd noaptea in locul Soarelui, iar ziua se odihneste (1)», desi nu i se zice direct decat foarte rar «Sf{anla Luna», In inchipuirea poporului Luna este © fecioara frumoasi ca ne alta si e sori geamAna cu Soarele, sau © sori mai mic& a Soarelui (2). Fréjia Soarelui cu Luna gi faptul c& acoste douk corpuri cerosti nu se intilnese pe cer, cici cand 0 Soarele pe cer Luna nu se vede; gi chiar dac& se vede cAte odat& Luna, in zilele sonino do tot gi in faze mai mari, dar se vede faré lumina sipar'c’ ar fugi de Soare, a dat nastere la mai multe legende cari toate au acelag fond. Soarele a vrut s& se insoare cu sora sa Luna, dar a fost impiedicat de ceva in cele din urmé, gi nunla nu s’a mai facut, iar de atunci Luna fuge mereu de Soare, gi nu so mai vad intre ei. Astfel : a) Soarele (3), cind a fost 8% so insoare, nu a gasit alti sotio mai potrivité pentru el decAt pe sord-sa, Luna, pentrucd era cea mai. frumoas& fapturé, fiind ea intro fecioare cum ora el tntre ficii: si prin urmare «a logodit cu dansa». Tar cand a fost la nunta, ariciul a strans-mormane de pulbere la curtea Soarelui; gi intrebat fiind ariciul de logofefii acestuia, cA de co face aceasta, el a rispuns: — Pentru ca s& ma&ndnce caii nuntagilor. Logofetii atunci i-au zi — Apoi pulbere s& manince caii? —- Da, rispunse ariciul, pentruca daci a ajuns timpul ca sa iea frate pe soré, Dumnezeu nu o s& mai ploua ca s& creasci iarb’ pentru , vite; gi prin urmaro caii trebuie s& so invete de po acum s& mi- nince praf, ca si nu le vin& greu mai pe urma. Auzind logofefii acestea, au spus Soarelui; gi acesta, de fri (1) Ristoaca, Putna, (2) Stinegti, Vatcea. (3) Eaerile, Prahova.64 : 1. orescu 488 mai luat pe Lund. $i de atunci ei nu sau mai intélnit, fiinded i-a desparfit Dumnezeu. lar ‘ariciul, pentrucdé a facut acest bine, 80 zice ci e picat si-l omorim. Pe c&t se vede, in inchipuirea poporului, ariciul e un fel de filozof, cum credo poporul pe filozof, adicd a toato stiutor gi modest, care isi vede de filozofia lui retras de restul lumii, sau tAcut cand e in lume, ag c& nu intervine decdt cind credo el o& trebue, plin deo moral& desivargiti, gi pe care o exprim& imai bucuros prin pildo, ca s& nu jigneascé pe nimeni, si nu spuie cat ar trebui, ci 84 lase a se infelege mult mai mult decat are el aerul cA vrea 84 spuie. 4) Luna(1) este sora Soarelui, si Soarele a vrut s’o iea de sofie, dar ca nu |-a vrul, ctici este pacat si ica frate pe sor’, $i de atunci Soarelo o gonegte mereu, ins& ea fugo mereu do ol gi nu-l lasd s& © ajungii. Ve aceea Luna odaté rasare la Apus si merge spre Ra- s&rit, alti dat& risare la Rasérit si fuge spre Apus. In credinfja popularaé Luna gi ea er odaté tot atat de luminoas ca gi Soarele, deoarece sunt frafi si inci gemeni: dar lumina Lu s’a mai micgorat, «ca altfel ar fi gi noaptea tot ca ziua de lum noast», argumenteazi firanul. Si cauza din care Luna si-a mai pier- dut din stralucirea ei, e cA, dup& ce s’a zidarnicit nunta oi cu Soa- rele, Dumnezeu, voind s'o fereasc’ de vederea fratelui siu, s'0 uite Soarele, si se sting& in el focul dragostei pentru ea, a ascuns’o in diferite locuri, pana in urma gi in fundul mirii(2), ca sA fie mai sigur ascuns&, s& nu poaté piilrunde Soarele cu vederea lui pand Ja ea; ins& apa marii i-a mai intunecat striluciroa, i-a mai stins focul razelor ei, De altfel gi la Grecii vechi Apollon, zoul solar, era frate geamin cu Artemisa, zeifa lunar’. Zeif& a luminii curale, Artemisa e ca si Athena, degi cu totul in alt gen, fecioara neprihanila oa mai frumoasi gi cea mai casté, care nu a cunoscut niciodata, nici plice- rile cisatoriei si nici macar focul dragostii. In insula Creta, Artemisa so confund’ cu o zeifi localé numita Britomartis, dulcea fecioara; gi cum Cretani de sigur auavut mult ascendent asupra inuregului litoral al Mediteranei, gratie comerfu- lui lor pe care situafiunea lor geografict il inlesnid foarte mult, (1) Sténegti, Valooa: CraciueNegru, Neamt. (@) Calugireni, Prahova.489 CREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER §f STELE. 65 cultul acestei zeife locale si genoraliz’, fcdndu-se din ea o a doua zeit lunar’: Britomartis devenind Luna cu lumina vaporoasi, ne- guroast, a marilor, pe cand Artomisa ramase Luna stralucitoare a uscatului; si ca sé lo poaté acomoda una ou alta, se faci din Bri- vomartis zoifa iubita ca o soré a Artemisei, amndoud fiind nedos- parjite, amandoud cu aceleagi placeri, de a strabate miunti gi vai dupa vanat, si amandoua fecioare curate, aga ca in definitiv se con- fundau una cu alta. Tot astfel gi Minos, principalul zeu Cretan, fu gi dansul confundat cu Apollon, devenind frate chiar al lui Apollon, adic’ fiu al lui Zevs ca gi Apollon. Si asifel se generalizd gi milul cretan al jubirii lui Minos pentru Britomartis, mit care seamin& cu logenda noastra, confundandu-se insé 1a noi Minos cu Apollon gi cu Soarele gi Britomartis cu Artemisa gi cu Luna. Tati acel mit: Minos, fiind atras de fulgeriitoarea frumusefe a incdnt&toarei Brito- martis, se aprinse de o dragoste nebuna pentru aceasta zeifa; gi voind s’o ripeasci, alergi dup ea s’o prinda. Dar casla fecioara fugi, si fugi far& intrerupere intr’o goana far& preget, ca 88 scape de voinioul gi aprigul oi urméritor. Si cand vai c& dansul nu o sliboste de loc gi cA se aproprie mereu gata s& puie mina pe ea, neavAnd incotro, ca 8% scape s& nu fio prins’, intémple-se orice s’o_intampla incolo, se aruncd din indlfimea unei stinci in mare, unde cazii in plasa unui pescar. Atunci Artemisa ji veni in ajutor gi, ca rasplaté a castitafii sale, o ridicA la rangul de divinitate. De atunci ea strabate mérile noaptea gi apare locuitorilor farmilor gi insulelor, dupa cum eredeau Cretanii. «Gra{ioasit personificarea a Luni», zice Descharmes, «care conduce pe marinari in mersul lor, lumineaz& intreprinderilo de noapte ale pescarilor gi, reflectindu-se la suprafata valurilor, se joacd in rofeaua plaselor. Sau inc, dupa datele legendei sale, ea este inchipuirea Lunii cililoare, care merge pe deasupra padurilor si mun{i- lor, si care dup& un lung mers, fugind din fafa Soarelui, care vrea s’0 prinda, finegte prin a se cufunda in abisul mirilor (a apune). Ea este intr’'un cuvant Artomisa lunaré a populatiunilor maritmey. Cultul sau plecat din Greta s'a rispandil pe cea mai mare parte din firmurilo Mediteranei, dela Arhipelag pana la Marsilia. Astfel el a fost gi in Ilalia gi de acolo amintirea acestui cult a fost adus& de legionarii romani gi pastral& prin legenda noastra, pani in zilele noastre, Fazele Lunii, cum nici nu se puted altiel, au impresionat po Analele A. R.—Tom. XXIX.- Memoriile Secf. Laterare, 666 1. oTERCU 490 \irani; ins ei n'au putut s8-gi dea seama ce sunt aceste faze, nici nu lo-a venit in gand nici o legenda, col pufin eu nu cunose nici una asupra lor, si nici din antichitate tradijiunea nu le-a dat nimic. In agi. caz tiranul dropt orice oxplicare spune c& faptul lui Dumnezou, addugand cAle odal& gi vreun motiy de ordine morala. Coa mai important& afirmatiune fardncasc’ in acest sens asupra fazelor Lunii ‘aceasta(1): «Dumnezeu tn fiecare lun’ innoeste Luna prin puterea lui, ca s& arvite la oameni c& din mic poate face mare gi din mare poate faco mic». Cand e Lun noua, firanii cauth sk vaz& dac& au bani in pungi; si dac& au, bat punga ca s& suno banii, cAci cred c& agi vor avo’ bani toaté luna aceca, Unii chiar seot cite un ban din punga si-gi fac eruce cu el uilandu-so spre Lun’, gi se roag’ de ea ca si facd 8& li so immuljeasca banii. Potele de pe Luné le vid thranii si sigur o& nu-gidau soama cf-s muni gi vai, dup% cum nu-gi dau seama nici de co o in sine Juna. Unii, din cauza acestor pote, asemuese Luna cu fafa unui om, céiruia zic ch ise vede pe lang’ rotundul obrazului, dat de marginilo Lunii, gi ochii gi nasul, formafi de pete. Ins& coi mai mulfi explic aceste pete gi in alte feluri: toate acesto explicéri avand ca fond comun ci in Luna se vede un om, care mai de reguld @ un cioban, gi anume Abel, care a fost primul cioban pe Pamdnt, dup& oredinja biblick, si a fost omorit de Cain, pe care inc&-I vAd unii improun’ cu Abel. IatA cAteva din aceste explic&ri: a) Petele (2) co si vid pe Lun& sunt un pastor cu fluierul in gurd gi cu oile. Acost pastor © blandul Abel. Dumnezeu I-a pus po Luna ca s-l vadi oamenii cit a fost de bland; gi de atunci se plimb’ pe Lund en fluierul in gur& si cu oile. b) Petele (8) de po Luna inchipuese doui frafi: cel mai maro uei- gind po cel mai mic, Si poarti ca podoapsi corpul in spinare; gi in man& fine 0 c&ldare, in care curge singe din capul celui mort. c) In Luna (4) sunt doi fraji din cari unul @ pedepsit si hea ne- contenit pAcurd dintr'un ciubar, pentrucd a omorit pe celdtalt. d) Petele ce so vad pe Luni(5) sunt Cain, care suge sangele (1) Ligna, Dorohoin, {2} Stinogti, Valoca; Cractul-negru, Neamt, {8) Gioctnestii-margineni, Talomija. (4) Cristosti, Botogani, 48) Negrogti, Noam}. + . i491 OREDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER GI STELE, 67 fratelui siu Avel, clici dupa co La ucis, ia stors sangele intr'un vas (ciubiir) gi de acolo bea. e) In Luna (1) se vedo un cioban cu oile stind rezomat in batt gi cu obielele opincilor intinse ca s& se usuco; iar alaluri do ol este o fantan&, lang& care sade o femeie, care a venit si iea api gi mai st de vorbi cu ciobanul. Aceast& din urmé inchipuire asupra petelor din Lund © cea mai r&spiindit&; si totug ea s’ar potrivi mult mai bine asupra constelajiunii Ciobanului care are lang§ ol Fata Mare cu Cobilifa gi Fantdna din Rascruci; dar cu fantazia nu se discuta. VIL ECLIPSELF. Eclipsele sunt numite intunecimi de Soare sau de Luni. Eclipsele de Luna crede poporul ca se intampla din cauzd cA Luna @ mAncati de nigte dihiinii, cum nu sunt pe pamant, numite Var colaci sau Svdrcolaci. Varcolacii sunt explicafi insi tn diverse foluri. Dup& unii, ei sunt un fel de animale mai mici decat edinii. Am auzit aceasta de atdtea ori si dela atatia; unii chiar zic c& aunt nigte cifei, gi anume doi. Tar dupa alfii sunt nigte balauri sau smei (2), sau un fol de animale cu mai multe guri(8), cari sug ca nisto ca- racatite ; sau sunt nigte stafii, si mai sunt numif{i gi Pricolici(4). * Acesti varcolaci au diverse origini. Unii spun c& ei se fac din copii cari mor nebotezati(5); sau din acei oameni, cari se nase din p&rin}i necununati (6), si Dumnezeu fi blestem& de se fac varcolaci. Altii spun c& varcolacii se fac dela sine, daca cel ce mestoct mamiliga di ou facdloful (mestecdul sau melestoul) in foc (7); sau dac&, m&turandu-se casa in asfinfitul Soare- lui, se d& gunoiul spro Soare (8). Tar alfii spun (9) c& varcolacii (1) Oxtugtreni, Prahova, {2} Cristesti, Botosani; Nogrogti, Neamt, (3) Cractul-nogru, Neamt. (4) Branigtea, Dambovita. (6) Bareu, Neamt, (6) Turconia, Tuleoa, (2) Cristogti, Botosani, @) Cristogti, Botosani, () Ligns, Dorohoiu, .68 1. orescu 492 se fac din vazduh, numai din cauzd cA lore femeile noaptea fara lumanare, mai ales la miezul noptii, si mai ales eu scopul de a face nigte vriji ou firul tors astfel. Pe acele fire slau varcolacii; gi acele fire se fac dela sino in calea unui varcolac. Cat aceste fire hu se rup, varcolacii rezemafi pe ele sunt puternici, si merg incotro vor: atunei ei atack corpurile. ceresti gi rup cu dinfii din eles si agd rup gi din Luna, pe care uncori o prefac toat& in sange, alteori par'c& nici nu mai rémane, Dac& insi se rupe firul pe caro stau varcolacii, atunci ei igi pierd puterea mai de tot gi se duc in allé parte prin vaeduh. Cum de rémane Luna dupa eclipse tot intreagi, cu toate ci o minane& varcolacii? Unii (1) 0 explict zicand c& Luna, fiind mai voinic& decat varcolacii, ei nu pot decat si o muste, dar in definitiv birue Luna, c&ci daci s'ar intamplé ca varcolacii si mnaneo Luna de tot, atunei s’ar sfargi lumea. De accea in multe piirfi. fa rani au obiceiul 8X faci un sgomot infernal, ei auzind varcolacii si so inspdimante, gi do fried si lase Luna si sé fugi; trag clo- potele la bisericd, fac sgomot cu cleste, frigéri, pirostrii gi fiare in gonere, bat in tingiri sau tavi, trag cu pustile, tiganii lutari canta cu viorile gi instrumentele lor Tiut®ti; se face tn fine sgomot cu orice, numai si fie sgomot, si cat de mare. Alfil zio ci Luna find mare, desi varcolacii trag de ea de toate parfile, ins& nu o pot inghifi gi, invingi do oboseala, ti dau dramul gi ea se vede tot intreagd. In fine alfii pun tolul in fuga: Luna fugind foarte repede, varcolacii n’au vreme decAt s& pigto putin din ea gi o scapa. Eelipsole de Soare sunt explicate de unii ca ‘si cole de Luna: adic varcolacii m&nanc& Soarele cum m&nanc& si Luna. Tar Soa rele scapi de ei ca si Luna, sau pentrucd leul (2), pe care calé- reglo Soarele, se luptd cu varcolacii gi-1 scap’ pe Soare din gura lor. Alfii (8) Ins& spun, c& In timpul eclipsei de Soare, Luna treco repede pe lang’ Soare, iar Dumnezeu il intunec& po Soare, ca si nu vadi Luna, ceea ce e tot in legitura cu vechea dragoste a Soa- relui cu sora-sa Luna, E ins& foarte adevarat c& in timpul eclipsei de Soare, Luna trece in dreptul Soarelui, gi tocmai aceasta e cauza eclipsei: s& fle in aceasti crodin{{ 0 inlrevedere a realiti{ii aces- {1) Gura-Boului, Olt; Ligna, Dorohoiv. (2) Stanegti, Valcea, {8) Exesile, Prahova,498 OREDINTELH fARANULUI ROMAN DESPRE CHR §I STELE. 69 tui fenomen? Cu oarecare bunivoin{i s'ar puteé riispunde a- firmativ. In fine alfii (1) spun, c& Soarele se intunecd, pentrucd vazénd réutajile oamenilor, si ne mai putdndu-le privi, igi ascunde fata ; sau do scdrba igi intoarce fafa. Sau(2) cA intunecimea de Soare e un semn dat de Dumnezeu, pentru ca oamenii 8% se pocieascé, In legituré cu aceast& idee, unii (8) zic, c& intunecimile de Soare si de Luna se fac atunei, cand Dumnezeu poruncesle varcolacilor si le mindnco, ci lumea vazdnd aceasla si so infioreze, gi 58 se mai abaté dela role. Tati gi o explicare cu pufin& poezie (4): De frumosi ce sunt Sfantul Soare i Santa Lund, niste lighioane, cari triese acolo sus in cer, ravnese la ei gi vin sii stirule; dar fi inghit gi-i scot apoi gi mai frumogi de cum au fost. Alii (5) ins’, mai prozaici, zi¢ c& dihAniile de varcolaci se apuct de rod din Soare gi din Lund pentru a ne face riu noui; dar dup& cum am spus mai sus, avem noroc c& Soarele gi Luna fug repede, c& allfel am fi pierdufi. CAnd se intamplé eclipse mai ales de Soare, jarani spun c& a+ lunci e bine si se aprinz& in caso lumanarea dela Paste (6), si 5% so fack rug&ciuni si mAtAnii. Po cat se vedo, cu tot cregtinismul de care poporul nostru este absolut convins, tot a mai rAinas ici gi colo. cite o reminiscent’ a vechiului Roman, care veded in Soare si in Lund nigte zeitifi. Alt- fel Sfantul Soare si Sfanta Lund de ce ar fi nigte Sfinfi?, Credinfa ins& A disparitiunea Soarelui ar insemna sfargitul omenirii, igi are logica ei; Sublima poema «Visul> a lui Lord Byron a dat sub cea mai maeastré forma teribilul tablou al unui astfel de slargit al omenirii. Ins& nu e nevoie de o imaginajiune byronian&, ‘ca si-si poalé cineva inchipui ce ar rimanea Pamantul gi ce s'ar alege cu vietuitoarele de pe el, dac& intr’un moment dat Sobrelo ar in- celta lumina gi c&ldura Jui. $i dac& poporul crede, c& acelag ca- taclism ar fi gi dacé Luna nu ar mai lumina, aceasta vine din credinfa ce aro el in frafia dinjro Soare gi Luna, credint&é care nu-i permite a deosebi in gandul lui pe aceste doud corpuri. ceregti. (1) Cioe&negtii-mirgineni, Talomita. (2) Negrosti, Noamt, (@) Rastoaca, Put () Chingareni, Prahova. (6) Gura-Hanguiui, Grinfieg gi Bistricioara, Neams. (6) Barou, Neamf.70 1. ontscy 494 $i do allfel, Luna se vedo numai pentru c& e luminati de Soare, $i deci sfargiml luminit Luni ar fi premers do acela al luminii solare, cum 0 observé si Lord Byron tn poema sa. In fine voiu incheid aceste credinfe populare despre eclipso cu credinfa (1) c& intr'un caz de risboiu, daci s'ar intunecd Soarele, ar fi rf de neamul cregtineso, iar dac& s'ar intuneca Luna, ar fi riu de Turei; care-i cam tocmai vorba lui Alexandru cel Mare asupra eclipsei de Lun& din ajunul bataliei dela Arbela. Si in legituré cu aceste idei, sunt unii jarani cari cred c& Intu- necimilo do Soare gi de Lun& sunt prevostitoare de risboiu gi de mari virséri de singe, sau de mari calamit&fi (2). Acestea ins& le vid mai ales in Cometo, despre cari vom vorbi Indaté. In privinfa eredinfelor celor vechi asupra eclipselor, Adolphe Pictet, autorul scrierii Originile Indo-Europene, se mir’ e& nu se giseste la scriitorli vechi Greci gi Romani nici o mentiune despre mitul lor primitiv asupra eclipselor. Totug de sigur ca eredinjole vechilor Greci gi ale Romanilor trebue si fi fost tot ca ale poporului nostru, adic& c& vreunul sau mai multi monstri ar fi at&eand Luna gi Soarele In timpul eclipselor, deoarece sgomotul ce se face la noi in timpul eclipselor il facean gi ei. Astfel Tacit in Annales deserie un adovirat tiriboiu dela o eclips& de luna, si Juvenal inc’ vorbeste de agi ceva, Bespre vr&jiloarele ‘Tesaliene se spunea cA elo se iudau c& au multe relafiuni cu Luna, gi c& elo prin vrajele lor o sepau po Lun& do Dragonul care void s& o inghit’, iar ch aceste vraje vrajitoarele le ficeau in timpul eclipselor chiar gi ba- tind in cAldiri spre a faco sgomot. Dar credinfa in monstri cari atacd Luna si Soarele tn timpul celipselor © universal si a fost in toate timpurile pan& si la vechii Ari. In Mahabharata, vechoa poem& aric’, se spune c& demonul Rahn a baut pe furig din baiulura nemuririi destinata zeilor, gi fiind vazut de Soare si do Lun&, acestia Iau spus lui Vignu, Vignu supirat Wia capul lui Rahu. Insi capul tot ramase nemuritor, gi el urmaregte merou po cer pe cele dou’ astre, cari lau denun {at, pentru a le inghi{i (3). Aceeag povestire o faco si Vignupurdna. @) Talos, Prahova. 8) Si de sigur, eind acest cap dricese ajunge gi prinde ori Luna, ori Soarele, acestia so alog numai cu ceva mugeituri, ciel tncolo, ele find inghifite intr prin gurd si ios prin ceafa capuiui: ceea ce explick destul do nostim de co Luna gi Soarele rémnan tot intregi dupa eclips’. © a495 CAEDINTELE TARANULUI ROMAN DESPRE CER §1 STRLE. it Mitul a trecut din India la Mongoli, unde Rahu a devenit Araho; gi Mongolii de asemenoa fac mare sgomot in timpul eclipselor, pentru a alunga monstrul. $i tot astfel, gi mai ales din cauza potvivirii de sunete, Raho a putut deveni draho sau draco, confundandu-se cu drakon la vechii Gyeci gi cu draco la Latini, devonind astfel Dragon sau Balaur. | Deci credin{a poporului nosiru c& varcolacii ar fi balauri, isi gisogte astfel o origine cu totul voche, desi In aceasti origino a fost un singur balaur. Ins& etimologia cuvAntului romAnese varcolac indicd pe varcolaci ca lupi, ag& ch cei doi varcolaci c&fei ar fi doi cAtei do lup. » i gi aceasta credin{& de varcolaci lupi trebue si fie veche, si probabil tot aricd, cici e pin& gi la Scandinavi. j . Vil. . COMETELE. In popor cometele so numese Stele cw Coadd; gi pentru el, ele nu sunt dec&t nigie semne dumnozoogti puse po. cer, prin cari lumea esto vestild ci o asteapl& mari nenorociri, ca: rishoaio sin- geroase «intro Grai gi Tmparati» (1), epidemii mari in oameni gi vite, foameto ¢, a, gi acestea au s% aibA loc in partea incotro se vede steaua cu coadé (2). $i sfirsitul Iumii va fi vestit de o stea cu coad&: de aceea multi vizdnd o asifel de stea, o ieau si ca semn c& poate s'a apropiat sfargitul lumii, gi se progStese do moarte, ivecdndu-si limpul, cat se vedo steaua pe cer, in post si rugiiciuni (3). De allfel credinjele in prevestirile rele ale cometelor sunt comune ‘la toate popoarcle gi au fost in toate timpurile, poate numai cu mici excopfiuni. Ce s& mai zicem de bietele credinfe populare, cand so giseso chiar gi in timpurile noastro Falbi, atotgtiutori, cari prevestesc cometa, caro are s& distrugi PAmAntul, precum si timpul cand se va inthmpla aceasta. Dar ea, gireata, nu vrea sa lo fack pe plac. Rasboiul din 1877—78 a int&rit si mai mult credinja poporului nostru in prevestirile, de cari am spus, ale cometelor. In una din comunicérile co am primit, iat& ce spunea un fivan (4): «Se_vid (1) Negrosti, Neamt. (2) Barou, si Cilugireni, Neamf, . (3) Branigtea, DAmbovijs. . (4) Stinogti, Valcon,72 1. oTEscu 496 cate odati stole cu coada, cari prevestesc rele, ca risboaie, ciuma g. a. Aga, in anul 1877, in timpul rasboiului Romanilor cu Turcii, se visit pe cor o stea cu coada, care la inceput fu micd; dupd aceea a inceput si se lungeascé gi si se apropic tot mai bine de noi; -si tocmai aproape de sfarsitul rasboiului aceasta stea cu coad& pierin. Vu. METEORE ATMOSFERICE. ‘TSranii au foarte pujine idei, si foarte limitate, asupra meteore- lor atmosferice in genere. Astfel: ” a) Véntul so formeaz’ pentru jarani (1) din suflatul unor dil rele, cari ar vol si nimiceasc& totul de pe fafa pimaéntului, gi riman& numai elo singure. De sigur c& aceste crodinto se refer numai la vAnturile tari, cari usucd totul vara gi ingheafé totul iarna, cum sunt mai ales Crivajul si Austrul; c&ci incolo se pare c& tiranul, desi avand o oarecare team& de vant, tl crede ins& si fo- lositor in anumite tmprejurari. Aga se spune urmaloarea poveste: O fata dela fara, frumoasa gi isteafA nevoie mar, se intilneste pe drum cu trei flécai, cari fi spusera cate trei: — Bund dimineata, fat& mare. Fata care cunoscit, c& cei trei flacdi erau, unul Vantul, altul Cél- dura gi al treilea Gerul, raspunse la bun’ dimineafa al Jor: — Mulfumese la unul din v Si isi ciut& de drum. Flacdii insé se oprird in drum gi incepurd ‘88 dispute intre éi, cAruia anumo*i-a mulfumit fata. Fl&ciul Cal- , duré spuse: . — Mie, caei slie dinsa oA, de-oiu prinde-o eu vara la munca cAm- pului, fi riscoc creierii in cap de o fac s& cad& jos ‘la pamént intins’ moarta, — Ba mie, zise Fldc&ul Gerul, ciici gtie fata c&, de-oiu prinde-o eu iarna pe drum, o fac ‘de infelenegte de frig, de ramane moarlé buglean in drum. Dar Vantul mai impaciuitor zise: _ — Stifi ce, haideti s’o intrebim pe ea; c& dup& vorba voastri: par'c& fiecare afi avead dreptate; si eu cred c& gi ei ag avea drep- tafile mele s& cred, cA mie mi-a mulfumit. (1) Ligna, Dorohoin,497 CREDINTELE TARANULUL ROMAN DESPRE CER §1 STELI 3B Toti se invoir& la aceast& propunere, gi luandu-se dup’ faté cu lofii gi iufind pagii, o ajunsera; gi unul din ei o introb& cui a mul fumit ea. Fata rispunse ci Vantului. Atunci Calduré ii ziset — Lasa, te-oiu prinde eu la varé pe camp... Dar fata ii tid Vorba gi fi riispunse scurt: -— Nu-mi pasi; numai Vantul s& bata. Gerul la randul lui, incepit gi el si-i nied: — Te-oiu prinde eu la iarnd... Dar si lui fata fi (42% tot aga de scurt vorba, rispunzindu-i gi lui: — Nu-mi pasi, numai Vantul si nu bata. Si plecd, gi ii las’ pe fMactieei mai dispute intro ci, daci vor mai avea pofti (1). In leglura cu vantul trebue pusi gi o credin}’ a faranilor asupra Telelor. In popor este credinfa c& vartejul format cate odati de vant, care ridici tn sus praful, (nu e vorba de uragan ci do vartejul obignuit do praf, este foarte primejidios, cAci @ dracul in mijlocul vartejului; gi de aia nue bino s& te prinda vartejul in mijlocul lui, cAci draoul te poate ridicé in sus, de unde dandu-fi drumul de odata, s& te schilodegti cizind. Nu odati am auzit povestindu-se c& varlejul ar fi ridicat asifel pe cineva, dar e& nu a vizut aceasta cel ce povostia, ci altul i-a spus cA a vazut cu ochii fui. Unul chiar preciza ci cel prins de varlej fusese ridicat cat in&ljimea unui slalp de telegraf, In genere ins& gi fark aceasta ridicare, lot @ credinf& c& dracul din mijlocul vartejiului poate face mare réu celui prins in vartej, mai ales parali ti ieao mand, sau un picior, ‘san fi strambA guray, cum zic (Aranii. Acelag riu il fac gi Telele, ‘vartejul de vant find inlocuit cu hora lor. Ielele, Dansele, Soimanele, Dobrele sau Sfintele, gi mai ales Joi- marijele, in poporul roman find numite indeferent cu una din . (i) In rovista: Seettoare, an, If, sub titln VAntul, iat co sh apune: ,Vintul oun fldeKu frumos gi sburdainic, a c&rui Iocuin{& oin vizduh, Bl soade eu mama sa gi 6 notnsurat, Do cfind lumea cali si so Insoare gi nu mai poate. Cénd @ ostonit do alergat prin lume dup& Insurktoare gnde neask de-gi cautk do gospodirio gi atunci In lume e liniste; ti abate iar do Insurdtoare, o iea iar prin lume gi atunci bate vantul4, §i anal dopart »Pe aripile vantalui se ures sufletele spro Raiu gi lad, pant ajungo la vimile vaaduhului*, Tot pe aripele vantulul cilétoresc gi smeii*, Cand vantul suflt eu putero si vremo mnult8, jolegto un suflot caro s'a spinzurat ori tnnocat*, ,Vantul nu bate in Iain Do altfel si ia cei'vechi Hormes (Mercur), zeul vintulai, erd gi zeul Psychopompos sau Paychgogos, adick zoul conducstor al sufletolor.74 3, orascu 498 aceste numiri, sunt inchipuile ca nigte zino riuticioase, foarte fru- moase si frumos imbricate, dar cari nu iarté ochiv de muritor si le Yazi. Ele triesc sus inaer, ins% noaptea se pogoara gi pe pa- mnt gi merg tmpreun& in hor& cAnténd gi jucdnd, dar fark si ating& pimantul decAt rareori, gi atunci se plleste iarba de sub picioarele lor, ingilbinindu-se ca cum ar fi fost dogorité de foc, gi locul se bititoregte. Si «Doamne feregte s% te intalnesti cu ele! ». C&ci credinta generali e c& ele te strig’ pe nume dela spate, gi dac te intorei si le vezi, ele te pocesc, sau cum se zice allfel, te soi- manesc. Tot ele soiminese gi pe oamenii cari dorm noaplea afar& pe camp, sau sub vreun copac: atunci ele fac mai intdiu hor& imprejurul celui culeat in ag locuri, Aceast& credin{ explicit locujiunea firkinease’: co luat din (de) Tele», vrand s& se zick ch cineva e schilod. Ins& ceeace le-a meritat in deosebi numele de Joimirife, este c& ele pedepsesc goimnind pe fetele lenese, cari nu si-au tors cAnepa gi inul pAn& la Joia-Mare, adic& Joia din siptimana patimelor (1). Astfel firanii sunt departe de a veded po Joc gi Marle, cele doua divinit&i pigAne, pe cari le-ar pune ca spirite rele impreuna, spre a denumi aceste zAne rele, cum susfined raposatul G. Dem. Teodorescu, e&ci e evident Joi-Mare, in cuvantul Joimarife, care primitiv a trebuit si fie pronunfate Joimarife, cu accentul pe a, gi pe urm& s’a mutat accentul, devenind Joimirife; c&ci credinja sus zisé cu fetele lenege, nu mai las& nici o indoealé asupra for- mérii acestui cuvAnt, Si de ce @ tocmai Joia Mare in aceast’ credinf&, cu toate c& nu ar fi do discutat, c&ci fantaziile nu se discuts, dar aci se infelege usor, avind chiar o logic& gi inc& important&. ‘Jaéranca, romana iea si ea parte la munca cimpului impreund cu * birbatul; gi deci lucr&rile ei casnice do iarnd, intre cari @ gi torsul, ea trebue s& le ispraveascé inainte de a se incepe lucrarea mai intensiv a cdmpului, care incepe cam po dupa Paste, cA apoi nu mai are cand toarce pin la loamn& tarziu, cAnd va avea alt& cAnepi gi al in de tors. Dup& cat se pare, acesle zAne rele sunt reminiscentole zeit&ilor vAntului, Harpiile sau Hrdpitoarele, zeifole tempestelor sau alo morfii, confundate gi cu Dryadele, nimfole protectoare alo Adu- rilor, cari pedepsiau pe cei ce tiiau arborii mari, cari erau sub protecjiunea lor, si in jurul c&ror arbori ele faceau hor& cAntind gi (J) Micai gi Scheiul, Arges.499 CREDINTELE TARANULUT ROMAN DESPRE CER §t STELE, ai jucdnd, Si sunt unii firani cari cred c& au auzit cAntul Ielelor prin vazduh, mergénd noaptea pe cdmp, sau prin pidure, cum credean si cei vechi de Dryade. Tar fluierele puse in scorburile copacilor, imprejurul cirora ar cénta gi jucd Ielele, devin fluiere fermecate, din cari, cAnd {fi cant& cineva, nu te pofi stipAni & nu joci, gi poti jucd pand vei muri, dac& cel ce-fi cAnt& din fluierul fermecat n’o vrea s& inceleze“cantecul gi o cénla merou inainte. S& nu fie cumva Elo (Aello), Harpia reprezentind suflarea ura- ganului, cuvantul dela care a derivat numirea.de Tele, c8 se da la noi acestor zine? Greu de admis. C&ci am auzit pe -unii farani spunand c& nu e bine s& li se zicd po nume; gi daci Ti se zice Tole, este cum se zice icle sau ele la ori co femei; gi sunt destule motive de erezut c& faranii acoglia s& aibA dreplate, pentruci am vazut cA li se mai zice gi Dansele. b) Ploaea, o d& Dumnezeu cand vrea, iar ednd nu, da seceti. Tot Dumnezeu face gi norii. Numai de grindin& spun cA 0 fac Solomonarii (1), cari umbla prin nori c&lari- pe balauri, purtind cu ei norii cu grindina. Solomonarii fac s& cad’ grindina pe mosia cui voese ei, Nu cumva acei norigori mobili, cari afecteazé diverse forme, formindu-se si desficindu-se repede, numifi de Italieni As- citi, nori cari apar pe cer inaintea norilor furtunogi, si mai ales de grindin’, au dat idea faranilor despre Solomonarii c&lari po balauri, cari ar merge inaintea celorlalfi nori, ca cum ar aloge locul unde s&% bat&é grindina? E tot ce poate fi mai posibil. Cat priveste numirea de Solomonari, cred cA ca vine din aceea ca la faranii romAni infelepciunea lui Solomon, desi mai nu ar sti s& spuie bine cine a fost Solomon, @ inchipuilé ca un ce cu totul extrordinar; si ei cred c& Solomon, cu infelepoiunea lui, stia ca sh domine spiritile rele, cari i so supuneau necondifionat. Pe unole din aceste spirite rele Solomon, ca si scape Iumea de ele, le-a inchis in sticle, po dopul cérora a pus sigiliul siu, si le-a arancat in fundul mari; si oricAt sunt ele de puternice gi rele, cand val sigiliul lui Solomon, nu indr&znese s& scoath dopul sticlei, sau si spargit sticla gi si iasi afari; mai ales c& ele cred ci Solomon tréeste Inck; pe altele le-a inchis in fundul pamantului; gi numai catevA cari au scApat alunci lui Solomon, sau au sc&pat mai in urma, cine stie cum, din inchisorile in cari au fost inchise de Solomon, mai sunt libere gi fac toate relele si pe pamént gi_in (1) Bazou, Neamfa,76 1. otxsot 500 cer. Aceste credinje asupra lui Solomon le au inst Mahometanii mult mai inflorite, cu mari minun&fii: adevarale povesli mitice, ba inc& si mai fantastice si fard vreun substrat in legdtura cu feno- menele din naturi, cum erau miturile. ce) Tunetul, Fulgertd gi Trdsnetul sunt operele Sfantului Tlie. Dupi credinfa |araneascé (1), Sfantul lic urmareste prin cer spiritele rele, pe diavolul, plimbandu-se pe norii cerului ou cai, trésurd gi biciu de foc. Tunetul e huruitul roatelor trAsurii gi tropotul cailor SfAntului Tie, cénd eaii o ican mai repede la goan’ prin nori. Cand fulger’, Sfintul Tlie ameninf& caii cu biciul sdu de foc ca sii-si iea avant caii; de aia dupa fulger urmeaz& imediat si tunetul; iar cind trasnegte, atunci Sfantul Ilie a lovit pe diavolul cu sigeata. Lumina @ mai mare la trisnet decat la fulgerul simplu, caci sigeata e mai iute asvarlit& decAt amenintatul biciului, sie mai plind de foc; iar fulgu- ritele sunt varfuri din sageata aruncata astfel. Diavolul incolfit, ca si scape de urmirirea Sfintului Ilie, cauté si so ascund&é in ce-i iese inainte: om, vita, pom, cast, sau ori ce alt lucru; dar Sfantul Tlie tot il vede gi asa ascuns gi tot trasnegte dup& el; gi aga, trasneste gi fiinta ori Incrul in caro s'a ascuns diavolul. Do aceea, cand falgerit, oamenii isi fac cruce ca s% nu si apropie diavolul de ei gi si fie si ei trasnifi odaté cu diavolul (2). . In privinja tunetului unii (3) mai cred gi ca, atunci cand tun’, se bat norii cei grosi si intunecosi in capeto; si din bitaia lor cade pe pamant un fel de spumi, care e bun’ pentru valamalura, Incheiere. Crogtinismul nu asters cu totul din gandul Romanului toato vechilo credinfe gi, legendele in leg&tura cu acele credinto ale Lto- manului pagan. Din ele, unelo s’au furigat ici si colo si tot aa mi rimas, cite odal& mai strivozii gi mai limurile, all dati mai inae- gurate gi mai tulburi: am vizut atatea in cursul acestei lucrari, gi mai sunt multe altelo despro cari nu am vorbit, cei nu av fi fost la locul lor in aceasta lucrare. Si aceasti furigaro s’a iniam- plat nu numai la noi, ci la toate popoarele lumii nous crestine: la fiecare popor s'au furigat cAteva din oredinjelo ¢i legendelo in (1) Buorile, Prahova; Ligna, Dorohoiu. (2) Barcu, Neamf. (8) Gura-Hangului, Grinfiey gi Bistricioara, Neamt,501 CREDINTELE TARANULUE ROMAN DESPRE OER 61 STELE, 7 legitur& cu accle credinte ale stramogilor necrestini ai acelui popor. ‘Neapiirat, cu aceste credinfo vechi furigate pe lang crestinism, nue chiar un sincrelism in a‘eviralul infeles al acestui cuvant, aceste credinje furigalo rimanind numai ca nigte orezuri, iar nu credine alipite veligiunii crestine; dar tot e ceva aproape de un sincrelism, caci ele fac parle din convingerile poporului, el ne- dadu-si seama ci acesle erezuri nu sunt in nicio legiturd cu credinja lui cregtineasc&, si cA din contra ele sunt vrigmage acestei credinje. Numai gliinfa de carte va scoale pe popor din aceasl& mare rilicire. Dar po lang’ aceaslA parte rea a acestor erezuri, c& ele lovesc in credinta crestineasc’, mai sunt si altele. Uncle din acesto orezuri impiedicé pe firan dela munca cémpului in anumite zile, cari nu sunt sirbiitori crestinesti; altele il fac superstitios, varindu-i in cap tot felul de frici gi ipchondrii ; altele inlesnese tot felul de ingelatorii cu cari sunt furafi deabinolea cAlo odata biefii {arani do unii oameni lenegi, rai si sireli, cum sunt Solomonarii gi vri- jilorii in genere; gi mai sunt si alte rele. Aceste erezuri au ins& si o parte bund, dar nu pentru firani, c&ci pentru ei, cle nu au decht piri ou dosivarsire relo; ci aceast’ parte bun’ o au pentru Istorie; cAci cle, prin clo ingile, vorbese de obargia fiecirui popor, deoarece sunt dela stramogii acolui popor: astfel ele dau la ivealé a'uatul din care s'a plimidit acol popor, adic, cari sunt popoarele vechi din al ciror amestec s'a niscut el, gi cam in co proportie au intrat ele in plimAdirea lui, bine infoles, finand seama si de gradul de cultur& al acclor popoare, precum gi de imprejurarilé in cari s'a format gi s'a desvoliat noul popor, céci toate aceste diverse cauze au lisat urmele lor in alcituirea erezurilor lui. $i accste erezuri ale unui popor, luato impreun& cu. vechile legende plasmuile chiar de acel popor, legende cari poarté slampila unor timpuri indepiirtate, de cdnd accl popor eri inc’ in fase, gi cari legende, in cazuri cind s'ar puted nagie vreo indoeala, pre- ciseazi de undo s’au furigat uncle erezuri, cari sunt rezultate din unele credinje cari au fost comune la mai multe din popoarele vechi; luate impreund gi cu graiul acelui popor, toate impreunk formeazk, alituri de Istorio, Cartea de Aur a originii acolui popor, carlo de care gi Istoria trebue si fink socoteala, flind unul din cele mai sigure izvoare ale ei, desi iavorul poate eel mai gingas, cci (rebue umblat cu el cu mult& bagare de seami gi reclam& mult discernimant, lar vizind din cele cuprinse in aceasta lucrare atatea1. ornscu 502 7B pagine prefioase, cici dau date categorice ale acestei Carti de Aur a originii noastre, cine de buna credin{& ar puted pune Ia indoealé\ originea noastr& daco-roman&? Astfel, cu fruntea sus, putem zice ca gi Ovidiu, desi el a spus-o din alt punct de vedere: «Bt documenta damus qua simus origine nati»,INDICATIUNI ssuena HARTI CONSTELATIUNIILOR ASTRONOMICE PRINCIPALE : VIZIBILE IN ROMANIA (1). Constelafiunea cea mai vethe si cunoscuté de tofi este Ursa Mare, sau Carul Mare, format din 7 stele, din cari 4 formeazX Corpul Ursei sau Roatele Carului, iar celolaite trei Coada Ursei sau Oigtea Carului; Roatele din urm& ale Carului se zie Custozii Ursei. DucAnd 0 linie prin Custozii Ursei ém sus gi prelungind-o de 4 ori c&t distan(a dintro Custozi, dim peste 0 stea mai luminoast, Steaua Polara, care formeaz& varful Cozii Ursei Mici; iar Ursa Mica formata tot din 7 stele, impreund cu Polara, are afaré de Polari pe celelalte stele cam .pe jamitate mai pufin luminoase gi po jumitate mai putin departate una de alta decit stelele Ursei Mari. Linia ce am dus prin Custozi si Polara o vom numi linia principala. Intre cele 2 urse gerpuegle constelatiunea Dragonului, formats din 18 stele, gi lang’ Dragon vine conslelatinned ui Hercule din 21 stele. SA observim bino c& in aceasti regiune a cerului sunt 5 trapeze geo- mefrice: unul in Ursa Mare, altul in Urea Mic&, 2 fn Dragonul, din cari unul reprezent& Incolicitura Dragonului gi celilalt: Capul fui, in fine al cinciloa trapez o in Hercule, Aceste trapeze se pot uni, dup& cum se indica in harta, prin 2 linii perpendiculare intre ele. Langit trapezul ce roprezentt Incolicitura Dragonului, spre linia principal, se distinge Cefex cu 8 stele mai importante, din cari 3 cele mai luminoase formeazi un arc, caro adesea so pune singur ca find constelafiunea Cefeu. (1) Acoste indisafiuni pot eorvi Te orientat pe harta constelatiunilor astronomice, po care o dim Ia fine (Stampa I), le au gi o importan{s pontru intorieul acestet Iucrézi, Geoarece sunt indicatiunile trimise de mino in luna Fevruario 1806 invé{itorilor si- togti impreuné cu harta, De acoea péstrez ¢i situatiunile planetelor mai importante prin ‘mérimen lor aparenta, din luna Martio gi pAnd la finele acolui an, cum orau olo stunci,

Credintele Taranului Roman

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Credintele Taranului Roman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și