Ch cu pers – 30 mil 20 mil Ch cu tranf – 20 mil 20 mil Ch curente 100 mil 100 mil Ch invest – 70 mil 80 mil 50% Ch cu ... – 10 mil 20 mil avans 20 mil Ch cu – 20 mil Ch de capital 100 mil 100 mil Ch totale – 200 mil 200 mil
... bunurile nu erau livrate
P=P...+FN P1 60 mil + 60 milX10% = 66 mil P2 10 mil +10 mil X 0,05x270+10 milx0,5x9=11mil P3 40 mil+40 milx10%=44 mil P4 20mil+20 milx10%=22 mil P5 10 mil +10 mil x 0,05x270 + 10 milx0,5x9=11 mil Ptotal = suma tuturor
1. In toate cazurile in care plata se efectueaza in avans avem de a face cu
creditarea mascata iar prejudiciul este alcatuit din paguba respectiva (suma achitata in avans) plus suma ori dobanda la titlurile de stat (10%) 2. In situatia in care unele alocatii bugetare sunt utilizate prin trasnferarea lor de la un capitol la alt capitol, se considera schimbare de destinatie de fonduri iar prejudiciul in acest caz consta in paguba(suma trasnferata) plus suma transferata ori majorarile de intarziere (0,05%) ori nr de zile (stabilit in functie de data controlului) plus suma trasnferata ori 0,5 pe luna x nr de luni in functie de data controlului.
Creditul
Este o categ economico-financiara care presupune un imprumut in moneda avand
un rol deosebit in facilitarea operatiunilor de schimb. Etimologic, creditul isi are originea in cuv latin creditul care inseamna incredere, a se increde. In lit de specialitate, cat si conform legii 58/1998 modif si completata, creditul e definit ca orice angajament de punere la dispozitie sau de acordare a unei sume de bani, ori prelungirea scadentei unei datorii in schimbul obligatiei debitorului ca la rambursare sa achite suma respectiva precum si plata unei dobanzi. Din aceasta def rezulta 2 modalitati ale creditului: a. Imprumutul de fonduri b. Prelungirea scadentei unei datorii Elementele creditului: In operatiunea de creditare intervin 2 subiecti: a. cel care acorda creditul, denumit creditor b. cel care primeste creditul, denumit debitor Creditorul de regula e o institutie financiara specializata in acordarea de imprumuturi existand si situatii cand creditorul este statul. Debitorul are o sfera de cuprindere mai larga incluzand in aceasta categorie intreprinderile, statul, populatia. In afara celor 2 elem ale creditului tre sa facem referire si la alte elem cum ar fi: a. scadenta- reprez momentul stabilit pt rambursarea creditului. Aceasta poate fi modificata la solicitarea debitorului cu acordul creditorului. Aceaste operatiuni sunt cunoscute sub denumirea de reesalonare sau de rescadentare, precum si de refinantare. b. Termenul de gratie – este dat de perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii. Acest termen nu constituie o cond oblig in acordarea unui credit, el putand fi stabilit de comun acord intre parti, dar prevazut expres in contractul de credit. c. Termenul de rambursare- este o trasatura specifica creditului, termenul minim fiind de 1 luna, termenul maxim fiind de 30 ani. Conform prevederilor legii 58/98 creditele care nu depasesc 12 luni sunt credite pe termen scurt, creditele. Intre 1 si 5 ani – credite pe termen mediu, iar peste 5 ani credite pe termen lung d. Garantiile – sunt elem ale creditului definitorii intrucat existenta acestora da posibilitatea creditorului sa recupereze sumele avansate ca imprumut. Garantiile pot fi personale sau reale. Garantiile personale sunt angajamente luate de terte pers de a plati in cazul in care debitorul de afla in incapacitate de plata. Garantiile reale sunt date de dreptul de retinere, de gaj si de ipoteca. Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un bun corporal, proprietatea a debitorului, atat timp cat el nu a achitat integral imprimutul. Pt a se naste acest drept trebuie indeplinite urmatoarele conditii: bunul corporal retinut de creditor trebuie sa aiba legatura cu creanta, iar creanta tre sa fie certa si exigibila Gajul e actul prin care debitorul emite creditorului un bun in garantie. Gajul poate fi cu deposedare sau fara deposedare. Daca gajul are loc fara deposedare, creditorul primeste un titlu de recunoastere a gajului care face obiectul publicarii. Ipoteca- este actul prin care debitorul acorda creditorului dr asupra unui imobil fara deposedare si cu publicitate. Ipoteca da posibilitatea creditorului sa aiba un dr de preferinta asupra acestuia dar si asupra unui drept de urmarire. e. Dobanda – este beneficiul obtinut de catre creditor, in practica intalnindu-se urmat categ de dobanda: a. Dobanda legala – calculata prin utilizarea procentului stabilit prin lege b. Dobanda majorata – este dobanda perceputa de unitatile bancare in situatia in care creditele nu sunt rambursate la termenele stabilite. c. Dobanda conventionala – calculata sub forma unui procent stabilit prin intelegerea dintre debitor si creditor si care de regula e mai mare decat cel stabilit prin lege. Pe toata perioada imprumutului dobanda poate fi fixa sau variabila in cazul din urma recalcularea efectuandu-se la 3 luni. Dobanda= suma x rata dobanzii x termenul D=SxRdxT Fiecare banca in fct de politica sa de creditare va stabili nivelul dob dar cu urmat interdictii: a. dobanda acordata de banca sa fie mai mare decat dobanzile pe care aceeasi banca le acorda la depozit b. taxa rescontului pe care o plateste bancii de emisiune sa fie mai mica decat dobanda practicata c. dobanda platita la imprumuturile pe care le contracteaza pt propria refinantare sa fie mai mica decat dobanda practicata in activitatea curenta de creditare. d. Dobanzile acordate pt depozite sa fie mai mari decat rata inflatiei
f. Riscul de creditare – potrivit prevederilor bancilor natura riscul de credit e riscul
inregistrarii de pierderi sau a nereaalzarii de profituri exprimate ca urmare a neindeplinirii de catre parti a obligatiilor contractuale. Pt diminuarea pe cat posibil a riscului de credit institutia de credit tre sa tina seama de: destinatia creditului, garantiile prezentate, experienta in activitate a imprumutatului, capacitatea sau posibilitatile de valorificare a garantiilor