Nu tiu ce mi rezerv mineNu tiu ce mi rezerv mine,

De-o fi s plec sau mai rmn,

Nu tiu ct mai rmn pe glie,
De-o s mai stau, sau mai amn,
Plecarea mea n venicie.
Dar ce spun eu, ce amnare,
Ca s decid, cine sunt eu?
Sfrsitul meu doar Domnul tie
i timpu-l tie Dumnezeu,
Cnd voi pleca pentru vecie.
De-aceea stau n meditare,
Privesc n jos, privesc n sus,
M uit n urm i-nainte,
Tot ce-mi oferi, accept supus,
Cci Tu-mi eti Domn i-mi eti Printe.
M cercetez n duh i-n fire
i caut s vd dac-s greit,
M lupt s fiu o tor vie,
La Tine-alerg de-s ispitit,
Cci Tu-mi eti far i eti fclie.
Of, Doamne Sfinte, cte doruri
i cte vise-n mine plng,
Mcar o clip Te arat,
Cuvntul Tu n suflet strng,
Eti o Fiin minunat!
Isus Cristos este limanul,
M-am ancorat n El deplin,
De bate vntul, de-i furtun,
De viaa-i trud i e chin,
Domnul mi este Vestea Bun.
Nu tiu ce mi rezerv mine,
De-o fi s plec sau mai rmn,
ncerc s-aduc o alinare,
S luminez pe cel pgn,
S nu se-ndrepte spre pierzare.
Iar pentru cei ce-au gustat Harul
i se gsesc n suferini,
nal spre ceruri zi i noapte,
A mele rugciuni fierbini,
n vorbe plnse i n oapte.
Privete Doamne omenirea,

Ascult glasul ei pierdut,

Mai d o ans celui care,
Se tnguie cnd e czut
i umilit, cere iertare.
Nimeni nu tie mersul vremii,
Doar Cel ce toate le-a creat,
Mai e puin i Domnul vine,
Eti credincios, dar eti salvat?
Te-ntreb prietene pe tine.
Nu tii ce i rezerv mine,
De-o fi s pleci sau s rmi,
Nu tii ct mai rmi pe glie,
Te rog primete-L mai nti,
Pe Cel ce este Apa Vie!
Nimeni nu tie mersul vremii,
Dar pot s-i spun ncredinat,
C orice-n via s-ar ivi,
Isus e barca de salvare
i drumul tu spre venicii!