INSTITUTUL TEOLOGIC BAPTIST DE GRAD UNIVERSITAR

FACULTATEA DE TEOLOGIE PASTORALA BUCURESTI

Educatie crestina, sem II

Rolul femei n educatia crestina la nivelul biserici sau n biserica
local

Coord: Lect. Univ. Dr. Samul Balc

Asist: Prep. Univ. Teodor-Ioan Colda
Autor: Rebega Nicolae An II

Bucuresti, 2009

Cuprins
Introducere.................................................................................3
Rolul femei in lumea Iudaica....................................................4
Lucrarera femeilor in biserica.................................................5
Si acum, incotro?.......................................................................7
Cresterea copiilor este strans legata de femeie dar si de
barbat..........................................................................................7
Metoda eficienta in cresterea copiilor.....................................8
Concluzii...................................................................................11
Bibliografie...............................................................................12

Introducere
Lucraea de fata isi propune sa prezinte rolui femei in biserica intr-un mod activ si totusi
diferentiat, fata de rolul barbatului intr-o biserica, in biserica al femei. De ce spun aceste lucruri,
datorita faptului ca in zilele noastre apar tot mai frecvent oameni si femei care spun ca femeia are
dreptul de a predica in egala masura ca si orice barbat ceea ce scriptura vom observa ca este cu
totul de o alta parera fata de multe lucruri care in zilele noastre apar in biserica. Egalitatea i
libertatea sunt concepte rspndite n zilele noastre, nu mai puin printre cei care militez n
numele femeilor. n calitate de cretin al sec XX-lea suntem ntru totul de acord c toi brbaii i
toate femeile sunt creai egale n ochii lui Dumnezeu ca i primi cretini odinioar care aceau
aceeai prere despre brbat i femeie. Dar, dei cretinismul a ocupat un loc proeminent n lupta
pentru emanciparea femeii, nu toi cretinii sunt de acord cu privire la modul n care funcioneaz
practic libertatea i egalitatea, indiferent dacpp e corga de relaia dintre brbat i femeie sau de
relaiile din cadrul bisericii.

Rolul femei n lumea iudaic

3

De oarece femei a fost facuta sa fie ajutor potrivit pentru barbat responsabilitatea ei
majora este casa, si asta nu o afirma cineca si o afirma scriptura in Genesa 2, la creatia femei
care este parte din barbat. Din legea ebr. Vedem c femeia trebuia s fie respectat (Deut.20:12),
i ascultat (Deut.21:18). Ea avea un rol important n familie, ea le ddea nume copiilor i era
rspunztoare de educaia lor. Femeia participa la adunrile religioase de nchinare i aducea
daruri ca jertf. Exist multe exemple de femei proeminente care au jucat un rol important n
viaa poporului, cum au fost de pild Maria (Miream), Debora, Hulda, femei care aveau o relaie
personal cu Iahve. Cu trecerea timpului a existat o tendin, n cadrul nvturi rabinic, de a-i
da brbatului un loc mai proeminent i de a le da femeilor un loc mai inferior. Atitudinea
Domnului Isus cu privire la femei i nvtura Lui cu privire la ele este de cea mai mare
importan.
Naraiunile Evangheliilor sunt pline de exemple de ntlniri ale lui Isus cu femeile, El lea iertat, le-a vindecat, le-a nvat, iar femeile, la rndul lor, L-au slujit ngrijindu-se de lucrurile
necesare pentru cltoriile Lui, L-au gzduit, au luat aminte la mormntul Lui aa nct s poat
ndeplini ultimele ritualuri pentru El i apoi au devenit martor ale nvieri Sale 1.

Dup nviere, femeile s-au alturat celorlali urmai ai lui Hristos n rugciuni i cereri,
avnd prtie deplin cu ei (Fapt. 1:14). Ele au ajutat la alegerea lui Matia (Fapt. 1:15-26) i au
primit puterea i darurile Duhului Sfnt n Ziua Cincizecimii (Fapt. 2:1-4,18). Rolul femeii in
iudaism este influentat de caracterul patriarchal al societarii. Halaha (legea evreiasca) a
modelatatitudinea evreiasca fata de femei de o maniera ambievalenta, osciland intre stima si
conservarea unor notiuni stereotipa. In zilele noastre. Indeosebiin mediile neortodoxe, femeile au
inceput sa conteste tot mai energic atitudinea traditionala.
n domeniul extins al lucrrii, definit ca slujire a omului i a lui Dumnezeu din dragoste
fa de Dumnezeu, nu se face nici o distincie ntre brbat i femeie. n domeniul specific al
conducerii caracterizat de autoritate n comunitatea religioas observm un tipar diferit. n acest
domeniu, Dumnezeu a chemat n fiecare perioad istoric anumii brbai care s conduc i s
poarte responsabilitatea. Alegerea Sa nu s-a bazaat niciodat pe valoarea sau demnitatea

Shirley Lees, Rolurile femeii, (Oradea, Cartea Crestina, 2004), pag. 105.

personal presupus a fi mai mare. n cazul patriarhilor i al leviilor nici mcar nu se punea
problema darurilor specifice, totul se reducea la ordinea naterii2.
Faptul c Dumnezeu cheam anumii brbai nu dovedete sexism n termeni
contemporani. Diferenierea operat de Dumnezeu nu era ceva de geniul brbat, femeie. n
biserica nou testamental vedem femei inplicate total n activitatea de nchinare a comunitii, n
lucrarea misionar, n mplinirea nivoilor poporului de ctre deaconi i chiar n diaconie.
Bisericile moderne dese ori impun restricii mai mari asupra femeilor dect bisericile apostolice.
Nu numai c femeilor li se interzice n general diaconia, ci deseori li se interzice i munca
misionar, cu excepia rolurilor de asistent medical sau nvtoare.

Lucrarea femei n biseric

Att n biseric, ct i n societate rolul femeii depinde de chemarea i darul ei.
Dumnezeu a nzestrat femeile cu diferite daruri. Cineva poate, asemenea Tabitei, despre care
citim n cartea Faptele Apostolilor, sau asemenea Maicei Tereza, s slujeasc prin fapte bune i
milostenii. Altcineva poate fi o sor medical sau un medic bun. Multe femei i gsesc
mplinirea n a fi buni pedagogi. Rolul femeii n societate nu trebuie ns confundat cu rolul ei n
familie, unde ea are datoria s fie supus brbatului ei. O femeie poate fi un medic ef sau un
director de coal, dar acas ea este ajutor potrivit pentru soul ei. Biblia ne spune c femeia este
un vas mai slab. Cu parere de ru, vasul mai tare deseori abuzeaz de acest lucru. De aceea rolul
bisericii, n acest caz, este s schimbe aceast mentalitate. Domnul Isus spunea c esena
Scripturii este cuprins n dou porunci. Prima este s-L iubeti pe Dumnezeu i a doua este s-i
iubeti aproapele3.
Pe baza ndemnurilor la tcere din (1Cor. 14:34-35 i 1Tim. 2:12), multe denominaii nu
le-au acordat femeilor nici un rol n biseric. Dar biblia ne przint faptul c au existat femei ca
Miream sau Debora care au fost prorocie, iar n nchinarea Vechiului Testament, luau parte la
dansul luturgic. n Noul Testament, Ana era proroci (Luca 2:36), la fel cum erau fetele lui Filip
din (Fapte 21:9). Nu pare s existe nici un indiciu c darul prorociei nu ar fi fost exercitat de
diveri cretini, indiferent de sex (1 Cor. 11:4), i aceast realitate era o mplinire a prorociei care
2
3

Dictonarul Enciclopedic de iudaism, (Bucuresti, Ed. Hasefer, 2000), pag. 256.

Shirley Lees, ob.cit. pag. 142.

spunea c fiii i fiicele voastre vor proroci (Ioiel 2:28)4. Mult timp invatatura Bibliei cu privire
la statutul oranduit de Dumnezeu pentru barbat si femeie a fost neglijata . apartitia miscari de
eliberare a femeii, preocuparea societatii fata de drepturile femeii, legislatia ce provoaca
oportunitati egale, Anul International al Femeilor si alte evenimente asemanatoare au determinat
biserica sa reevalueze rolul femeii. De la inceputul anilor 1970 s-a scris multe pe tema aceasta.
Din nefericire, cautarea principilor biblice este uneori neglijata din autori din cele doua tabere
aflate in conflict, care citeaza versete biblice fara a acorda atentia cuvenita contextului.
In pofida disputelor adeseori incinse din decursul ultimului deceniu, unele congregatii
locale au realizat prea putine schimbari in acest sens. Conceptia inca oscileaza intre cele doua
extreme: de la abordarea femeia trebuie sa taca si sa aiba capul acoperit la abordarea
emanciparea femei ca si predicatori si pastori. Rolul femeii in biserica din vremea Noului
Testament este unul dintre aceste aspecte in care majoritatea dovezilor relevante sunt destul de
explicate, desi anumite pasaje sunt la fel de diferte ca oricare altele din Noul Testament. Prin
urmare problema obtinerii unor concluzii pentru practica crestinilor de azi se reduce in mare
masura la modul de interpretare a dovezilor. Am putea enumera problemele dupa cum urmeaza:
1. Dificultatea de a determina ce sune de fapt anumite pasaje si de a raporta invataturile lor
la alte pasaje ce par sa prezinte o perspectiva diferita.
2. O parte din dovezi sunt de natura istorica prin faptul ca descriu ce s-a intamplat in
Biserica primara,

pe cand altele sunt de natura doctrinara, prin faptul ca stabilesc

principii sau precepte ce trebuie urmate.

3. O alta problema o constituie modul de aplicare a invataturii Noului Testament (data in
anumite circumstante si intr-un mediu cultural special) la bisecila zilelor noastre, cu
circumstantele si statutul sau cultural diferit.
4. Prectica primilor crestini varia de la biserica la biserca si de la perioada la perioada.

Si acum, incotro?

Daphne Key, Femeia in biserca, (Oradea, Cartea Crestina, 2004), pag. 144.

Vedem limpede cum crestinii care iau in serios autoritatea Scripturii au pareri diferite
refertor la ceea ce spune de fapt Biblia in problema femeii. Unele dintre aceste diferente par
extrem de pronuntate. In incercarea de a aduna toate firele la un loc, trebuie sa ne reamintim inca
o data ca Scriputa nu se contrazice niciodata. Iar daca dam impresia ca o facem sa se contazica,
vina o poarta minte si intelegerea noastra finita. Suntem produsul culturi noastre (care in multe
cazuri este una dominata de conceptia traditionala a superioritati masculine). Avem fiecare
modelul nostru denominational in care ne-am format si avem propriile noastre accente
interpretative. Suntem supusi unei intelegeri preconcepute a unor anumite cuvinte, ale caror
conotatii sunt afectate de formatia noasta culturala. Indiferent ce inseamna termenul ajutor, el
nu inseamna ca femeia ar fi in vreun fel inferioara barbatului.
Un alt element esential al femei este: Creterea copilor e strns legat de femeie dar i

de brbat. Arta dificil a educrii copilului aparine n primul rnd familiei, care, dei astzi se
afl n mare primejdie, este susinut de Dumnezeu prin harul special pe care soii l primesc prin
sacramentul cstoriei. n fiecare an, milioane de brbai i femei se avnt n slujba de a deveni
printe i pentru aceasta nu li se cere examen sau licen. Cu toate acestea una din cele mai
provocatoare i grele sarcini n via este s iei un copil, o fiin mic, total neajutorat i s-i
asumi toat responsabilitatea pentru creterea lui", astfel nct s devin o persoan stpn pe
sine, un membru folositor familiei, bisericii i societii. Pentru c educaia este arta formrii
omului de mine, prinii nu pot fi oameni ai trecutului, ancorai n formule, ci trebuie s mearg
pe cale mpreun cu copiii lor, s-i adapteze pasul cu ei pentru a-i lsa liberi s continue singuri
imediat ce sunt n stare de aceasta". Ei au datoria de a le forma copiilor contiina, caracterul,
voina, s le construiasc personalitatea dotat cu sens critic pentru a fi capabili s aleag liber
binele, s fie responsabili i deschii cu generozitate slujirii celorlali, angajai n realizarea
planului lui Dumnezeu n viaa lor.
Pentru a-i putea ndeplini misiunea ncredinat lor de Creator, prinii - asemenea
bobului de gru, pierzndu-i viaa lor trebuie s o triasc pe cea a fiiilor lor, aceasta fiind
expresia cea mai nalt a iubirii. Prin jertfa lor, prinii vor forma oameni de caracter care posed
o comoar inestimabil - politeea sufletului, datorat creterii interioare care valoreaz mai mult
dect frumuseea exterioar. Astfel nu va putea nimeni spune: Iat un om gol pe dinuntru!".
7

Din fericire, mai exist nc prini care nu renun la misiunea lor, contieni fiind c opera
educaional este ndelungat i cere efort susinut. Pentru a avea loc aceast aciune educativ
este necesar un ambient educaional adaptat n care, nc din primii ani, copiii s poat gsi
rspunsurile cele mai valide la fiecare problem. Asemenea grdinarului ce se ocup de fiecare
smn n mod diferit funcie de factorii necesari ncolirii ei, creterii i dezvoltrii viitoarei
plante, printele trebuie s se ocupe de educarea fiecrui copil, n mod diferit, cutnd n inima
lui punctul accesibil binelui pentru c educaia este o lucrare a credinei i a inimii.

Metoda eficienta in cresterea copiilor.

Cea mai eficient metod de educare este aceea de a face noi nine ceea ce-i nvm pe
alii. Marele secret const n faptul c educaia nu e doar cuvnt, sfat, porunc, ci exemplu,
ambient, climat de afeciune, precum i cutarea i dezvoltarea raporturilor simple, imediate i
iubitoare ce triesc ntr-o familie plin de iubire i credin. Fora primei formri primite n
familie, depete de departe pe cea care ar putea-o primi la adolescen sau n continuare pentru
toat viaa". Marele moment al educrii este copilria, creia i sunt specifice timpul ncrederii, al
docilitii, al formrii primelor deprinderi, timpul liber fericit, timpul n care se imprim amintiri
de neters, timpul n care se asimileaz tradiiile familiei ce devin via n persoana care se
formeaz. Pentru a creea climatul unei familii senine, e nevoie ns de rbdare, iubire, blndee,
buntate fr margini i jertf.
Mai sunt i astzi prini care adopt n educaia copilului dou atitudini greite: - prima este
aceea a ngduinei prea mari" pentru c nu vor s fie autoritari, nelegnd c educaia
nseamn a nu impune, a nu condiiona, a nu limita"5.
- a doua atitudine este cea a reprimrii", manifestat prin: raporturi dure ntre prini i copii,
pedepse aplicate la nclcarea legii (regulii), aplicarea acelui NU intransigent i sistematic".
Pentru depirea acestor atitudini, e necesar aplicarea unui sistem preventiv ce const n
educarea prin buntate. Copilul este ajutat cu blndee s observe aceeai lege (regul) folosind
mijloacele cele mai eficiente i adaptate acestui scop.
5

www. wordpress.com /rolul-femeii-in-familie-si-societate, (Data 06.03.2009, ora 16:23).

1. n primul rnd e necesar ca prinii s fie preocupai de inocularea n sufletul copilului a iubirii
fa de Dumnezeu prin: practicarea virtuilor, oroarea fa de viciu, nvarea catehismului i a
unou principii morale potrivite vrstei;
2. n al doilea rnd s foloseasc atenionri oportune i binevoitoare, s-i ncurajeze copiii cu
afeciune i atunci cnd uit de ndatoririle proprii s le aminteasc cu amabilitate, s-i
atenioneze asupra hotrrilor sntoase.
Educaia nu e programat s se desfoare n anumite zile, ore sau locuri, ci e urmrit continuu
n desfurarea vieii zilnice, ntr-un climat familial prin de ncredere, ntr-un stil de iubire.
Practic, sistemul preventiv se sprijin n ntregime pe cuvntul Sf. Paul adresat corintenilor cine
este rbdtor i binevoitor... iart totul, are ncredere n toi, rabd totul, nu-i pierde niciodat
rbdarea" (1 Cor13,4-7).
I Iubirea reprezint fundamentul educaiei, iar raiunea i educaia religioas reprezint
materialul din care acesta se construiete6.
Educaia o putem face iubind i iubirea aparine inimii. Fr iubire nu vom ajunge la sufletele
copiilor care resping duritatea i severitatea, care dei nu se recomand a fi folosite, din nefericre
nc se mai practic.
Este necesar s ne facem iubii, s introducem treptat simul datoriei, al sfintei frici fa de
Dumnezeu" pentru ca inima lor s se deschid cu uurin i s primeasc cu bucurie s fie
modelate asemenea lutului ce devine vas ales n mna olarului.

Exist prini ce se plng c, dei se jertfesc zilnic pentru fericirea copiilor lor, acetia totui nu
ascult i se ntreab de ce? Pentru c, dei copiii vd i tiu acest lucru, ei doresc mai mult dect
att, vor s tie c sunt iubii. Cum le putem arta acest lucru?
n tot ceea ce facem s nu uitm c nimeni nu e obligat s ne iubeasc, ci noi trebuie s ne
comportm astfel nct s atragem simpatia copiiilor notri. Cel care se tie iubit, iubete i cel
care este iubit, obine totul, mai ales de la copii i tineri". Iubirea nu poate fi impus cu fora.
6

Valeria Griffiths, Femeia si biserica, (Oradea, Cartea Crestina, 2004), pag. 71.

Asemenea lui Isus Cristos suntem datori s ne facem mici cu cei mici. S nu ne limitm doar la a
asigura confortul material. Orict de multe lucruri le-am oferi, nu vom reui niciodat s
contrabalansm lipsa afeciunii, a iubirii druite necondiionat, a timpului oferit cu generozitate
pentru a-i asculta, a-i sftui i a-i ajuta ori de cte ori e nevoie, innd cont de unicitatea fiecrui
copil i de vrsta acestuia7.
Toat iubirea pe care prinii doresc s o primeasc de la copiii lor, trebuie s-o druiasc mai
nti ei, innd cont i de dorinele lor:
- de a fi mpreun cu ei;
- de a le lsa libertatea de a se manifesta prin rsete, voie bun, alergri, jocuri, glgie, pentru ca
acetia s se poat bucura din plin de copilrie.
Soii nu trebuie doar s-i iubeasc copiii, dar mai nti trebuie s se iubeasc ntre ei". Iubirea
reciproc are o influen uria n formarea caracterului copiilor. Aceast iubire trebuie
mbogit permanent pentru ca familia s devin o coal a iubirii". Respectul i nelegerea
dintre soi va ajuta la depirea dificultilor cauzate de diversitatea de vederi n problema
educaiei copilului, acestea fiind motivele cele mai frecvente ale discuiilor dintre soi, certurilor
neplcute, rupturilor de familie. Soluia comun trebuie cutat cu rbdare, punnd accentul pe
ceea ce este esenial, altfel copiii vor fi dezorientai, netiind de cine trebuie s asculte, cnd
prinii au preri diferite8.

Concluzii

7
8

John Eldredge si stasi Eldredge, eu, Femeia, (Cluj Napoca, AQUA Forte, 2006), pag. 18.
James B. Hurley, Femeia in lucrare, (Oradea, Cartea Crestina, 2004), pag. 123.

10

Iata ca am prezentat cateva pareri al unor oameni care arata felul in care au inteles ei rolul femei
din biserica si pana unde ar trebui femeia sa mearga cu lucrarea in biserica, ceea ce este cel mai
important este faptul ca Biblia nu interzice unei femei sa faca lucrarea Domnului in biserica si
din contra si ea are un rol important in biserica pentru o buna randuiala. Exemplele pe care le
avem in biserica ne arata clar ca au fost din randul femeilor care au facut lucruri importante in
biserica primara si care au ajutat la raspandirea credintei in biserica. De aceea femeia are si ea
roluri importante uitanduna in biserica primara si care erau ravnite de multi cum ar fi: deaconita,
prorocita sau femei a rugaciune. Un lucru pe care trebuie sa-l acem in vedera este faptul ca desi
are roluri important in biserca totusi in ce priveste invatarea biseric nu pare sa aiba vreun drept
deplin prin faptul ca nu gasim nicaieri ca o femei sa sculat si a slujit vreo biserica ca si pastot sau
apostol de aceea cred ca nu este indicat ca o femeie sa ajunga la acesta slujba pe care o gasim
vrednica numai in dreptul barbatului.

11

Bibliografie
Dictonarul Enciclopedic de iudaism, Bucuresti, Ed.
Hasefer, 2000.
Eldredge John si Eldredge Stasi, eu, Femeia, Cluj Napoca,
AQUA Forte, 2006.
Hurley James B., Femeia in lucrare, Oradea, Cartea
Crestina, 2004.
Key Daphne, Femeia in biserca, Oradea, Cartea Crestina,
2004.
Lees Shirley, Rolurile femeii, (Oradea, Cartea Crestina,
2004.
www. wordpress.com /rolul-femeii-in-familie-si-societate.
Griffiths Valeria, Femeia si biserica, Oradea, Cartea
Crestina, 2004.

12