Ingrijirea pacientului cu TBC pulmonar

ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Este alcatuit din :
-Caile respiratorii extrapulmonare:cai respiratorii superioare,cai nazale,frainge
-Cai respiratorii inferioare:laringe,trahee,bronhii principale
-plamanii
Plamanii
Reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze, O2 si CO2. Sunt in
numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a
medianului.Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate:
- la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusienegricioasa;
- la copii, culoarea plamanilor este roz.
Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.
Configuratia externa.
Plamanul drept este format din 3 lobi: superior, mijlociu si inferior.
Plamanul stang este format din 2 lobi: superior si inferior.
Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci - scizuri - in care patrunde pleura
viscerala.
Fiecarui plaman i se descriu:
-2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic; mediastinala, la nivelul caruia se
afla hilul pulmonar;
- margini: anterioara, posterioara si inferioara;
-o baza sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic
drept in dreapta si fundul stomacului in stanga;
-varful, care are forma rotunjita; vine in raport cu coastele unu si doi, si corespunde
regiunii de la baza gatului.
Vascularizatia plamanului.
La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine:
a) functionala;
b)nutritiva.
a)Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din
ventriculul drept si se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Circulatia
functionala de intoarcere este asigurata de venele pulmonare, care se varsa in atriul
stang. Se incheie astfel, circulatia mica, in care artera pulmonara continand sange
neoxigenat, cu CO2; se incarca cu O2 si se intoarce prin venele pulmonare care
contin sange oxigenat, rosu, la atriul stang.
b)Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange
incarcat cu substante nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele bronsice, ramuri
ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic . O parte din sange se intoarce in venele
bronsice, care se varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul
drept; o alta parte din sange se intoarce prin venele pulmonare in atriul

stang.Circulatia limfatica este tributara ganglionilor hilari si ganglionilor

traheobronsici. De aici se varsa in final, in canalul toracic.
Inervatia plamanilor este:
a) motorie, asigurata de simpatic (fibre opstganglionare) si parasimpatic (nervul
vag).
simpaticul are actiune:bronhodilatatoare si vasodilatatoare; relaxeaza musculatura
bronsica;
parasimpaticul are actiune:bronhoconstrictorie; vasoconstrictorie;hipersecretie
de mucus.
b) senzitiva, anexata simpaticului si parasimpaticului; cele mai multe fibre
senzitive sunt in legatura cu nervul vag.
Capacitatea plamanului: volumul de aer pe care il contine este de @4500-5000 cm3.
Pleura
Plamanii sunt inveliti de o foita seroasa numita pleura. Ea are rolul de a usura
miscarile plamanilor prin alunecare. Fiecare plaman este invelit de o pleura. Pleura, la
randul ei, este formata din doua foite, una in continuarea celeilalte: pleura viscerala
care acopera plamanul si pleura parietala care acopera peretii cavitatii toracice.Intre
cele doua pleure, exista o cavitate inchisa - cavitatea pleurala, care in mod normal
este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza
alunecarea.In conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putand fi
umpluta cu: puroi (pleurezie); sange (hemotorax); aer (pneumotorax).Cand cantitatea
de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) si functia
sa respiratorie este nula.
DEFINITIE:
Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de bacteria Mycobacterium
tuberculosis, numita si bacilul Koch. Forma cea mai frecventa de tuberculoza ataca
plamanii (tuberculoza pulmonara), unde bacteriile distrug tesuturile si creeaza
cavitati. In tuberculoza extrepulmonara, bacteriile ataca alte regiuni ale corpului
oase, rinichii, ganglionii limfatici, meningele si sistemul nervos central. Exista si
tuberculoza diseminata, in care bacteriile se raspandesc prin sistemul sangvin si ataca
intreg organismul.
Semne si simptome
- tuse
- expectoratii de culoare neobisnuita sau sanguinolente
- febra usoara
- inapetenta si scadere in greutate
- transpiratii nocturne
- dureri in piept la respiratie sau in timpul tusei
- dureri ale coloanei vertebrale sau ale principalelor articulatii

Peste 50% din persoanele afectate nu prezinta niciun simptom o lunga perioada
de timp.
Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Dar, intrucat debutul bolii este
insidios, persoana infectata poate pune tusea pe seama fumatului sau a unui episod
recent de gripa. Tusea poate produce o cantitate mica de sputa verde sau galbena
dimineata. In cele din urma, sputa poate prezenta striatii sanguinolente, dar cantitatile
mari de sange sunt rare.
Transpiratiile nocturne abundente constituie un alt semn al TBC, dar la fel ca si tusea,
nu este specific tuberculozei.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
TUBERCULOZA
Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt:
dispneea, durerea toracica, tusea, expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulburarile
vocii.
Dispneea este dificultatea de a respira. Spre deosebire de respiratia normala,
care este involuntara, respiratia dispneica este constienta, voluntara, penibila.
Bolnavul resimte o sete de aer". Cu alte cuvinte, bolnavul dispneic simte pe de o
parte necesitatea de a respira, iar pe de alta ca efortul respirator pe care-1
face este insuficient.
Se stie ca, in stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa constanta, o
amplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in stari patologice aceste caracteristici
se modifica si apare dispneea.
Durerea poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica
exprima o boala a aparatului respirator. Se disting dureri: pleurale (junghiul din
pleurezie, durerea atroce din pneumotoraxul spontan), parenchimatoase pulmonare
(junghiul din pneumonie, durerea violenta din embolia pulmonara, gangrena
pulmonara), parietale (fracturi si neoplasme costale, herpesul zoster, cancerul sau
tuberculoza vertebrala, boli reumatismale etc), toracice, de origine cardio-vasculara,
abdominale iradiate la nivelul toracelui (dureri veziculare, pancreatita acuta).
Tusea este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea violenta
a aerului si in unele cazuri a corpurilor straine din caile respiratorii. Ca mecanism
general, actul tusei cuprinde o faza inspiratorie, in care aerul patrunde in plamani, o
faza de compresiune, prin inchiderea glotei, si o faza de brusca expulzie a aerului prin
contractia muschilor abdominali, ridicarea violenta a diafragmului si deschiderea
fortata a glotei. Tusea poate fi: uscata, fara expectoratie (pleurite, faza initiala a
bronsitelor acute sau a tuberculozei pulmonare) sau umeda, urmata de expectoratie.
Acesta este semnul unui proces bronsic sau parenchimatos pulmonar (bronsita acuta
sau cronica, supuratii bronsice sau pulmoanre, pneumonie etc).

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa stie sa interpreteze tusea. Trebuie sa

linisteasca tusea de iritatie (laringita, bronsita), obisnuind bolnavul sa-si stapaneasca
tusea si recomandandu-i sa evite fumatul, discutiile, deschiderea gurii in inspiratie,
aerul uscat sau temperatura prea ridicata, sa tuseasca cu batista la gura etc. De
asemenea, trebuie sa aseze bolnavul in pozitia care permite expectoratia si, la nevoie,
sa utilizeze tusea artificiala, aspiratia bronsica etc.
Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile
respiratorii. in mod curent, prin expectoratie se inteleg atat actul de expulzie, cat si
produsele eliminate (sputa). Rolul asistentei medicale consta in a face educatia
bolnavilor asupra modului cum trebuie sa expectoreze si cum sa utilizeaze
scuipatorile; sa invete femeile si copiii sa expectoreze si sa lupte impotriva rezistentei
acestora fata de utilizarea scuipatorilor, sa remarce si sa obisnuiasca bolnavul cu
utilizarea pozitiei in care sa expectoreze cu mai multa facilitate si abundenta, sa
stearga cu tampoane de vata montate pe pensa, sputele adunate pe gura si dintii
bolnavului. De asemenea, trebuie sa stranga si sa masoare - in eprubete sau pahare
gradate - expectoratia abundenta.
Dezinfectarea scuipatorilor este o regula absoluta.
Pentru dezobstruarea cailor aeriene se foloseste, uneori provocarea tusei artificiale.
Se comprima brusc si sacadat, ventral, baza toracelui - bolnavul aflandu-se in pozitie
semi-sezanda - dupa o inspiratie fortata, in timp ce bolnavul face un efort de tuse.
Exista doua contraindicatii speciale: traumatismele craniene si fractura de coloana. in
acelasi scop se efectueaza uneori bolnavului - in pozitie sezanda -compresiuni bruste
si sacadate la baza toracelui, la sfarsitul unor inspiratii fortate, urmate de eforturi de
tuse.
Hemoptizia este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din
caile aeriene inferioare. Asistenta medicala are rolul sa calmeze pe bolnav si pe cei
din anturajul acestuia, sa-1 dezbrace cu blandete si sa-1 aseze in pat, in pozitie semisezanda; sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea, temperatura moderata
(16); sa-i impuna imobilitate absoluta si tacere, sa recomande bolnavului sa nu
tuseasca, sa inspire lent si profund; sa-i curete gura de cheaguri si sa-i administreze
bucati de gheata; sa nu recomande alimentatie si bauturi timp de 24 de ore.
Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al bacilului koch
Definitie
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse
Scop explorator pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice,
parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului
Sint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de tuberculoza si 2 probe
de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru urmarirea

rezultatelor chimioterapiei;
Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs extemporaneu), fie dimineata
devreme (produs matinal);
Materiale necesare:
- sterile: cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm
inaltime si 30-50 ml capacitate) cu capac cu filet
- nesterile: pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pregatirea pacientului:
Psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie
- sa expectoreze numai in recipientul special
- sa nu introduca in recipient si saliva
fizica:
- pacientul este sfatuit sa-si clateasca gura cu apa pentru a indeparta resturile
alimentare; i se arata cum ce deschide recipientul, sa realizeze cateva
inspiratii profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna
mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
Inainte de recoltare:
Completarea Formularului pentru examenul sputei BK:
Denumirea unitatii de tratament unde s-a recoltat sputa;
Data: ziua, luna, anul;
Numele pacientului: se inscrie numele intreg ;
Virsta in ani;
Sexul : se bifeaza ``M`` sau ``F``;
Adresa: se inscrie adresa reala si completa a pacientului;
Clasificarea afectiunii: se bifeaza ``pulmonar`` sau ``extrapulmonar`` si
localizarea;
Motiv examinare: Se bifeaza diagnostic daca proba a fost recoltata de la un
suspect de tuberculoza; urmarire chimioterapie daca proba a fost recoltata
de la un pacient aflat sub tratament!
Numarul de identificare al produsului: numarul care se inscrie pe exteriorul
recipientului de sputa;
Unitatea TBC apartinatoare: se inscrie numarul de inregistrare din registrul
districtual de pe fisa de tratament pentru pacientii aflati in tratament;
Data recoltarii: zi/luna/an;
Semnatura celui care face recoltarea;
Buletinul va fi parafat de medic si va contine codul numeric personal al pacientului
Colectarea propriu-zisa
- Asistenta inmaneaza pacientului recipientul
- Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare nu
exista ,afara
( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam sau
direct de catre un cadru sanitar

- La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica cantitatea si

calitatea sputei(3-5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta
manevra de recoltare;
- Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion( conform
PNCT,pacientul da un esantion la prezentarea la medic ,recoltat sub
supraveghere, al doilea a doua zi dimineta, sputa matinala auto-recoltata si al
3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat tot sub supraveghere);
- Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se
prezinte pentru rezultat.
- Depozitarea esantioanelor recoltate se va face in frigiderul ( + 4 0 ) din camera
de recoltare, dupa verificarea inchidereii capacelor recipientelor
- Transportul probelor de sputa la laboratorul din incinta sau din alta locatie se
va face fie imediat, fie in maxim o saptamina de la recoltare;
- Probele se vor transporta intr-o cutie de transport prevazuta cu despartituri
pentru fixarea si separarea flacoanelor de sputa, impreuna cu formularul de
examinare a sputei;
La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia
(copii,femei)se vor aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:
- Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%
- Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril
- Tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn
- Aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie .
Interpretare
- Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al sputei pentru BAAR
in 24h : rezultatul poate fi pozitiv sau negativ pentru BAAR
- in 4-6 saptamani vom avea un rezultat dupa insamantarea pe un mediu de
cultura solid ( Lovenstein-Jensen) sau 1-2 saptamani dupa insamantare pe
mediu lichid ; care poate fi pozitiv pentru BAAR sau negativ