GLOSSA

Caci acelorasi mijloace

Se supun cte exista,
Vreme trece, vreme vine,

Si de mii de ani ncoace

Toate-s vechi si noua toate;

Lumea-i vesela si trista;

Ce e rau si ce e bine

Alte masti, aceeasi piesa,

Tu te-ntreaba si socoate;

Alte guri, aceeasi gama,

Nu spera si nu ai teama,

Amagit att de-adese

Ce e val ca valul trece;

Nu spera si nu ai teama.

De te-ndeamna, de te cheama,
Tu rami la toate rece.
Nu spera cnd vezi miseii
La izbnda facnd punte,
Multe trec pe dinainte,

Te-or ntrece nataraii,

In auz ne suna multe,

De ai fi cu stea n frunte;

Cine tine toate minte

Teama n-ai, cata-vor iarasi

Si ar sta sa le asculte?...

Intre dnsii sa se plece,

Tu asaza-te deoparte,

Nu te prinde lor tovaras:

Regasindu-te pe tine,

Ce e val, ca valul trece.

Cnd cu zgomote desarte

Vreme trece, vreme vine.
Cu un cntec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Nici ncline a ei limba

Ca sa schimbe-actorii-n scena,

Recea cumpana-a gndirii

Te momeste n vrteje;

Inspre clipa ce se schimba

Tu pe-alaturi te strecoara,

Purtnd masca fericirii,

Nu baga nici chiar de seama,

Ce din moartea ei se naste

Din cararea ta afara

Si o clipa tine poate;

De te-ndeamna, de te cheama.

Pentru cine o cunoaste

Toate-s vechi si noua toate.
De te-ating, sa feri n laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Privitor ca la teatru

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Tu n lume sa te-nchipui:

Daca stii a lor masura;

Joace unul si pe patru,

Zica toti ce vor sa zica,

Totusi tu ghici-vei chipu-i,

Treaca-n lume cine-o trece;

Si de plnge, de se cearta,

Ca sa nu-ndragesti nimica,

Tu n colt petreci n tine

Tu rami la toate rece.

Si-ntelegi din a lor arta

Ce e rau si ce e bine.

Tu rami la toate rece,

De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;

Viitorul si trecutul

Te ntreaba si socoate

Sunt a filei doua fete,

Ce e rau si ce e bine;

Vede-n capat nceputul

Toate-s vechi si noua toate:

Cine stie sa le-nvete;

Vreme trece, vreme vine.

Tot ce-a fost ori o sa fie

In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te ntreaba si socoate.

(1883, decembri