Sunteți pe pagina 1din 18

Marele al 19-lea jurnalist britanic Walter Bagehot a sus?

inut ca, n timpul fiecar


ei comercian?i revenire speculative ?i bancheri "fantezie prosperitatea ei vad v
a dura mereu, ca acesta este doar nceputul unui prosperitate mai mare." O explozi
e n stocurile din SUA la nceputul anilor 1900 a fost amintit de Alexander Dana Noy
es, editorul financiara a New York Times, n 1920, ca fiind "prima de astfel de de
monstratii speculative din istorie care pe baza ideilor sale ?i comportamentul p
e presupunerea ca am fost traiesc ntr-o noua era, ca normele vechi ?i principii ?
i precedente de finan?are au fost depa?ite, ca lucrurile ar putea fi facut n cond
i?ii de siguran?a cu zi care a fost periculos ?i imposibil n trecut ". Acest mod
de iluzii a continuat pna n prezent.
n loc de a furniza avertismente salutare, economi?tii au jucat mai des rolul de s
hills academice n timpul fiecarei Era New succesive. Irving Fisher de la Yale, n l
una septembrie 1929 de notorietate a apreciat ca stocurile au atins un "platou p
ermanent ridicat," justificnd acest punct de vedere, cu afirma?ia ca interzicerea
a sporit productivitatea muncii ?i ca ntreprinderile au fost angajarea de noi pr
actici de management "?tiin?ifice". Mai recent, in urma doar c?iva ani, pre?edint
ele Rezervei Federale Ben Bernanke ?i o serie de al?i economi?ti academice salut
at "Marea Modera?ie", argumentnd ca cre?terea nivelului datoriei institu?ionale a
u fost tolerabil, datorita mai bine politicii monetare ?i mai bune inova?ii fina
nciare de reducere a riscurilor . Pe parcursul anilor de boom, Bernanke pronun?a
t ca cre?terea pre?urilor la locuin?e au fost un semn de fundamentelor economice
mbunata?ite, mai degraba dect n exces speculativ.
Se pare ca Marea Modera?ie a fost, de fapt, o mare capcana-un timp de mprumut nec
umpatat ?i asumarea de riscuri, care ar putea distruge n cele din urma averea, ma
i degraba dect a crea o. Cu toate acestea, nu am nevoie pentru a experimenta cea
mai mare criza financiara din 1930 pentru a ajunge la aceasta concluzie. Ca Carm
en Reinhart ?i Kenneth Rogoff arata n "acest moment este diferit," catastrofa fin
anciara este invariabil precedata de perioade de prosperitate ?i ra?ionalizari N
ew Era.
Domnii. Reinhart ?i Rogoff au compilat o baza de date impresionanta, care acoper
a opt secole de implicite datoriei guvernamentale din ntreaga lume. Ei au colecta
t, de asemenea, statisticile referitoare la ratele infla?iei din fiecare ?ara n c
are informa?iile sunt disponibile ?i pe crizelor bancare ?i a fluxurilor interna
?ionale de capital n ultimii doi de secole. Acest studiu istoric ndelungat da ceea
ce ei numesc o "vedere panoramica" a ciclului nesfr?it de boom and bust, aratnd c
um sus?ine ca "de data aceasta este diferit" sunt invariabil dovedit gre?it.
Marea Modera?ie de la nceputul anilor 2000 au avut multe n comun cu anii 1920. Amb
ele perioade au fost caracterizate de infla?ie calm. Fluxurile de capital intern
a?ionale a crescut. Implicite asupra datoriei sectorului privat, att la nivel na?
ional ?i a cazut. Ciclul de afaceri a aparut domesticit. Dar apoi a venit salbat
icia care precede o criza. Domnii Reinhart ?i Rogoff demonstreze ca crizele fina
nciare urmeaza de obicei bule imobiliare, n cre?tere de ndatorare ?i cascat defici
tele de cont curent. nainte de 2007, economiile care sufera cel mai mult n prezent
, de la mici Islanda la puternic SUA, mparta?it aceste maladii.
MARE?TE
De data aceasta este DIFERITE
De Carmen Reinhart ?i Kenneth Rogoff
Princeton, 463 pagini, 36 dolari
"Acest timp este diferit" nu doar explica ceea ce nu a mers bine n criza nostru c
el mai recent. Cartea ofera, de asemenea, o foaie de parcurs a modului sunt susc
eptibile de a pan n anii urmatori lucrurile. Bule imobiliare dau invariabil mod d
e a crizelor bancare. Pierderile din sectorul financiar sunt urmate de deteriora
rea puternica a finan?elor publice, pe fondul salvare si scaderea veniturilor fi

scale. Declinul produc?iei economice care urmeaza bustul este ascu?it, dar recup
erarea tinde sa fie lent ?i prelungit. Situa?ia este deosebit de cumplita atunci
cnd criza este larg raspndita geografic.
Domnii. Reinhart ?i Rogoff sunt de con?inut pentru a furniza datele istorice ref
eritoare la ciclurile boom and bust. Ca economi?ti, profesori de la Universitate
a din Maryland si Harvard, respectiv, recunosc provocarea de a disciplina lor cr
eat de recenta colapsul financiar. Dar ele ofera frustrant pu?in teoria economic
a a nso?i concluziile lor. Nu este nimic aici, pe rolul jucat de politica monetar
a relaxata in alimentarea manii speculative, de?i acest subiect a fost abordat d
e catre genera?iile anterioare de economi?ti, mai ales ?colii Austriece, care Lu
dwig von Mises ?i FA Hayek sunt reprezentan?ii mai cunoscute.
Publicitate
Nici nu exista nici o men?iune a activita?ii trziu Hyman Minsky, ale carei "finan
ciar instabilitate ipoteza" -suggesting ca perioadele de stabilitate a ncuraja as
umarea de riscuri excesive,-explica de ce noi Eras con?ine semin?ele propriei lo
r distrugeri. Autorii ignora, de asemenea, rolul jucat de catre regimurile inter
na?ionale de cursului de schimb, de la standardul de schimb de aur a anilor 1920
a SUA-dolar standard de astazi, n promovarea crizele economice globale.
n ciuda acestor limitari, "de data aceasta este diferit" este o completare import
anta a literatura istoriei financiare. Emite, de asemenea, o prognoza economica n
grijoratoare. n prezent, pie?ele sunt actualizarea o recuperare rapida si sustinu
ta de criza economica globala. Din ntreaga lume, guvernele sunt de mprumut sume fo
arte mari la pre?uri foarte mici-presupunnd ca cheltuielile de stimulare va gener
a taxe viitoare de a achita chef datoriilor curente. Dar domnii Reinhart ?i Rogo
ff puncte de lucru ntr-o direc?ie destul de diferita:. Spre poten?ialul pentru vi
itoarele crize datoriei na?ionale ?i cre?terea infla?iei. Desigur, de data aceas
ta poate fi diferita. Dar nu paria pe ea.
Dl Cancelarul este autorul a "Devil Ia ultimului:. O istorie a specula?iilor fin
anciare"

al doilea link de pe fb
Nu conteaza trabucul cinci cen?i. Ce are nevoie aceasta ?ara este un bun economi
c taur-detector program de-a lungul liniilor de faculta?ii care Ernest Hemingway
sfatuit scriitori de a dezvolta disponibil n formate de la o aplica?ie pentru iP
hone ?i software gigant SAP pentru un drum liber versiune de Linux descarcat de
pe Web. O astfel de sensibilitate, a pus pe un calculator ?i a alerga, ar fi uti
l mai ales n ceea ce prive?te aceste forme presupuse de non-fic?iune, cunoscut su
b numele de consiliere n investi?ii ?i convingere politica. Puterea de bani pentr
u a amplifica un mesaj este cu siguran?a foarte mare: un comunicat de presa, rap
ortul analist, la o carte favorabila, nmul?ita cu multe milioane de dolari, se po
ate transforma o dorin?a plauzibil ntr-o convingere larg raspndita. Puterea de a s
tructura sau pentru a ascunde informa?ii, chiar sa-l re?ina, este mai mare nca.
Dar o astfel de stapnire este departe de a absoluta. Daca se poate masura ce se d
eterminat de o propunere, daca va pute?i exprima n cifre, ave?i o ?ansa de a ?ti
ceva despre asta. Lord Kelvin, dau mna cu domnul Hemingway: empirismul, ntlnesc nar
ativ. De data aceasta este diferit: Opt secole de Folly financiare, prin Carmen
M. Reinhart ?i Kenneth Rogoff S., profesor Cabot a politicilor publice, este un
detector taur neobi?nuit de puternic conceput pentru a proteja investitorii ?i c
ontribuabilii deopotriva-eventual, cel pu?in, ?i cu condi?ia ca Spiritul este di
spus.

n acest moment de criza-cu economice globale ?i interne politice ?i diplomatice c


oncurente ramificatii-toate aparent a avut politici, investitori, ?i a publiculu
i prin surprindere, nici o dovada ca semnele de avertizare ale unor astfel de ca
tastrofe pot fi analizate n avans este de a fi calduros salutat. ?i, de fapt, aic
i este, util nu numai pentru circumstan?ele actuale, ci ca un memento vioi al re
curen?ei nebunie umane, sau ignoran?a voita care trece de ea.
Rareori a ajuns o carte care con?ine piese n mi?care mai ntre coper?i sale. De exe
mplu, este u?or de gre?eala de data aceasta este diferita pentru multe car?i car
e au aparut de-a lungul anilor despre istoria crizelor financiare interna?ionale
, de mult timp pe fler povestiri, dar pe scurt date. Cel mai faimos dintre acest
ea, Mania lui Charles P. Kindleberger lui, panica ?i se blocheaza, este distract
iv minunat de a citi. Exista, totu?i, cteva fire n cartea Reinhart ?i Rogoff lui. n
schimb, de data aceasta este diferit este de fapt despre o baza de date masive
care autorii au construit, de urmarire datoria (att externe ?i interne), comer?,
venitul na?ional, infla?ia, ratele de schimb, ratele dobnzilor, pre?urile reale c
asa, ?i pre?urile materiilor prime, cuprinznd practic toate turbulen?ele financia
re majore raportate nca din secolul al XIII-lea. Pasaje-ce mai memorabile car?ii
autorii numesc ei "via?a de baza" -sunt sa fie nu a fost gasit n pove?ti pline de
culoare despre personalita?i de demult (cum ar fi completa?i Lords Liaquat Aham
ed lui Finan?elor: The Bankers care a rupt lume), ci mai degraba n diverse tabele
?i cifrele sale. Ei iau ceva timp pentru a n?elege, dar orice ceta?ean responsab
il pot ?i ar trebui sa ia n considerare dovezile pe care le prezinta. Este cople?
itor.
Apoi mai este parte a car?ii dedicate analizei criza subprime ?i ceea ce autorii
numesc "a doua mare contrac?ie", o sec?iune de 100 de pagini prietenos marcat Pa
rtea V. De fapt, mesajul sau de mult a facut drum n jurul lumii , sub forma unei
perechi de lucrari tehnice concise, fiecare livrat (n ani consecutivi) la reuniun
ile anuale ale American Economic Association. Primul dintre acestea, n ianuarie 2
008, a sus?inut ca ceea ce parea atunci o problema "speciala" de criza subprime
a fost, probabil, la nceputul unui episod care ar dovedi nu foarte diferit de alt
e cinci crize de mari dimensiuni asociate cu recesiuni de durata ( Spania, ncepnd
cu 1977; Norvegia, n 1987, Finlanda ?i Suedia, n 1991, ?i Japonia, n 1992) -except
ca acest eveniment se intampla in Statele Unite, unde recesiunea ar fi de a?tept
at sa se raspndeasca n ntreaga lume. Nu este nimic controversat despre o astfel de
parere astazi; dar aceasta analiza spusele aparut noua luni nainte de nceperea rec
esiunii. Cea de a doua lucrare, n ianuarie 2009, a facut n cazul stimul guvern mas
iva n ntreaga lume, aratnd ca crizele bancare severe ia foarte mult timp pentru a l
ucra: pie?ele de active colaps (imobiliare, n special); ?omajul ramne ridicat; ?i,
pentru ca veniturile fiscale se ncadreaza cu ie?ire n scadere, explodeaza datorie
i publice. Simple grafice statistice din aceste doua documente pot fi gasite ast
azi pe pere?ii majorita?ii bancilor centrale na?iuni. Autorii au demonstrat ca,
cu dovezi corespunzatoare, problemele cu care ne sufera prin poate fi prezis.
Ascuns n spatele carte sunt un set de preocupari, care sunt implicite, dar nu sa
adresat-poate o poveste pentru o alta zi. Ce despre datoriile ?i moneda din Stat
ele Unite? S-ar putea ?ara n sine merge pe calea, sa zicem, statul California, ca
re este, devin blocat n impas ?i politica, pentru ca na?iunea are puterea suveran
a care California nu are, incepe sa umfla departe povara datoriei sale? Sau pent
ru a vedea valoarea cumpana dolar ntr-o criza valutara clasic? Astfel prabu?iri d
e ncredere au adesea radacinile n refuzul guvernului de a adopta masuri fiscale ?i
monetare consistente. Doar ct de adnc este gaura datorie de la care Statele Unite
trebuie sa urce n anii urmatori, cnd n afara bilan?ului pasive, inclusiv de pensii
nefinan?ate ?i pasivelor medicale sunt luate n considerare? Reinhart ?i Rogoff s
crie, "[T] palarie date de baza privind datoria interna sunt atat de opace ?i di
ficil de a ob?ine dovezi ca guvernele vor merge la lungimi mari pentru a ascunde
car?ile lor, atunci cnd lucrurile merg prost, a?a cum institu?iile financiare au
facut n contemporane Criza. "Pre?ul de stabilitate este vigilen?a.

Reinhart ?i Rogoff a inceput colaborarea lor la Fondul Monetar Interna?ional: el


a fost economist-?ef 2001-2003; ea a fost adjunctul lui. Ambele sunt bine calif
icate, de temperament pentru postul de sceptic profesionist. Reinhart a plecat C
uba cu parin?ii ei n 1966, cnd ea a fost de 10, care transporta ce a fost permis n
acele zile: trei schimbari de haine, nu mai mult. Astazi, ea este un profesor de
la Universitatea din Maryland, un veteran de multe crize ?i, probabil, femeia c
ea mai larg citate n profesie. Rogoff, un fiu de parin?i liberale, a participat l
a liceu n Rochester, New York, n cazul n care rata abandonului a fost mai mare de 5
0 la suta (?i el inclus). Un maestru SUA n ?ah la 14, el sa mutat n Europa dupa an
ul al doilea de studentie sa de a concura n turnee. La 18 sa ntors la Yale, a facu
t lucrarea sa de absolvent la MIT, ?i, dupa ce a predat la Universitatea din Wis
consin, la Universitatea din California, Berkeley, ?i Princeton, a venit la Harv
ard n 1999 (a se vedea "Harvard Portret", ianuarie-februarie 2004 , pagina 51). A
Republican nregistrat, el sfatuit campania lui John McCain, n 2008.
Vestea buna, atunci, este ca de aceasta data este diferit con?ine nceputul doar o
astfel de detector taur de finan?are interna?ionala. Este nevoie de o mai buna
instrumente, mai multe date de acest gen pe care autorii au adunat, inclusiv mas
uri care sa ia n considerare n afara bilan?ului de mprumut guvernamental ?i garan?i
i datoriei implicite. O mai buna reglementare, de asemenea, sub forma de rate de
capital stricte ?i o mai mare transparen?a pentru banci poate chiar un nou orga
nism interna?ional conceput pentru a oferi un sprijin pentru legiuitorii na?iona
li confrunta cu o presiune politica interna, o versiune beefed-up al Bancii Regl
ementelor Interna?ionale, care a efectuat o versiune diluata a rolului ca un clu
b umbra de bancile centrale din anii 1920. Cele mai fundamentala dintre toate es
te tocmai nceput ca Reinhart ?i Rogoff oferi, cu diagrame lor de secven?e de criz
a ?i tabele ale diferitelor semne-o avertizare timpurie mai buna n?elegere a cail
or complicate prin care "o atmosfera furtuni" o zi se poate transforma ntr-un com
plet rout -scale n urmatorii-sau dispar n afaceri, ca de obicei. Crize bancare ar
fi fost la acest punct "o amenin?are ?anse egale", a?a cum autorii mentine, care
afecteaza tarile bogate si cele sarace deopotriva. Dar speranta este ca cel pu?
in cele mai mari na?iuni vor primi n?elept sa se prin adoptarea fel de sistem de
disciplinat interna?ionale de contabilitate care Reinhart ?i Rogoff propune.
al 3lea link
Volbura este un lucru de geniu rau. ncerca?i sa-l dezgroape ?i se rupe n buca?i, f
iecare dintre care va creste intr-o noua fabrica. Mai mult dect robust sau flexib
il, aceasta prospera activ pe perturbari. Cu toate acestea, ne lipse?te un cuvnt
pentru aceasta proprietate - care Nassim Nicholas Taleb descrie ca exact opusul
a fragilitate. Deci, el a dat cu un: antifragility.
Taleb sus?ine ca antifragility este esen?iala pentru a face cu subiectul car?ii
care a facut numele sau: negru lebede. Acestea sunt evenimente rare, imprevizibi
le pentru care nu pot fi preparate n totalitate. Ce putem face, cu toate acestea,
este localiza?i fragilitatea n sistem ?i pentru ao reduce. "Nu vad un tsunami sa
u un eveniment economic care vine este scuzabil", scrie el; "Construirea ceva fr
agil pentru ei nu este."
Taleb este de asemenea, dreptul sa subliniez faptul ca multe lucruri necesita un
fel de stres sau nereguli sa func?ioneze bine, cum ar fi corpurile noastre. n ca
zul n care mediul este prea dezinfectate, ne pierdem capacitatea de a rezista inf
ec?ie. Vaccinurile introduc un pic din ceea ce este daunator pentru a construi r
ezistenta la boli. Adevarat, dar asta nu ne face opusul fragile. Dimpotriva, to?
i suntem prea fragil, vulnerabil de a fi distrus de o doza de otrava gre?it sau
virusului, unul sparge de vehicul gre?it la viteza gre?it. Ce Taleb solicita ant
ifragile doar iube?te volatilitate "pna la un punct": chiar volbura moare daca l s

tres prea mult. Dar nu exista nici "pna la un punct" despre ura fragilitatea de v
olatilitate: o vaza nu va refuza sa distruga daca l scapa?i de destul de mare.
Nimic nu este exact opusul de fragile, ?i de aceea "Nu exista nici un cuvnt pentr
u" antifragility ", n principalele limbi cunoscute, vechi, colocviale sau argou."
Taleb ar fi luat in seama propria avertizare mpotriva orgoliul de gndire suntem m
ai n?elep?i dect mii de ani de cultura umana.
Acest lucru este departe de singura data cnd Taleb exagerate cazul sau, comite er
ori el atribuie altora. Multa sau, n mod ironic, face argumentele sale mai fragil
e la respingere dect aveau nevoie sa fie. Aceasta este o ru?ine, pentru ca cartea
lui este plina de avertismente importante ?i perspective. De exemplu, o mai mar
e eficien?a este de a face noi mai fragile: lan?uri de aprovizionare tot mai fle
xibil ?i metodele de produc?ie medie nu moale este construit n sistem. Care desfa
?oara activita?i independente sunt mai mult, nu mai pu?in, sigur financiar dect s
alariale deoarece acestea pot ajusta n mod constant darul lor de a raspunde la sc
himbarea cererii, ntruct angajat pierde totul daca locurile de munca merge. De ase
menea, el sus?ine ca aceea?i teorie exact, respins ca sens trivial sau comun, va
fi laudat la fel de stralucitoare daca sunt prezentate sub forma unei formule m
atematice complicate. ?i ca statul de consecin?e nedorite, neprevazute nseamna ca
nu ave?i nevoie de dovezi pozitive de afectare a se abtine de interven?ii major
e de sanatate. ?i ca avem tendin?a de a plasa prea mult n greutate de existen?a o
teorie buna pentru a explica de ce functioneaza ceva, mai degraba dect pur ?i si
mplu uita la daca face acest lucru sau nu.
n ciuda numeroaselor virtu?ile sale, cartea Taleb este greu sa-mi placa, deoarece
n timp ce autorul sus?ine maxim lui Nietzsche "Ceea ce nu este inteligibil pentr
u mine nu este neaparat neinteligent", scrie el n conformitate cu principiul opus
, respingnd cu un surs dispre?uitor toate cu care nu este de acord, cum ar ca ?i c
ele din "profesiile false" ale jurnalismului ?i mediul academic. Daca concluzia
mea pare dur, aminti?i-va Taleb se crede ca ceea ce s-ar spune despre cineva dup
a o treime sticla de vin, el este obligat sa spuna n imprimare. Crede-ma, n-am ni
ci tras de-a doua dopul.
al 4 lea link
Un cititor ar putea rula cu u?urin?a de adjective pentru a descrie noua carte Na
ssim Nicholas Taleb lui "Antifragile:. Lucruri care Gain de tulburare" Primii ca
re vin n minte sunt: nnebunitoare, bold, repetitive, judeca, necumpatat, erudit, r
eductiva, perspicace, indulgent cu sine, auto-felicitare, provocatoare, pompos,
penetrant, perspicace ?i preten?ios.
"Antifragile" este un fel de sequel sau follow-on logic cel mai bine vandut 2007
cartea domnului Taleb "The Black Swan" ?i cartea sa anterioara "pacalit de Inta
mplarea." n aceste ?i alte scrieri el a sus?inut ca "Swans negru" - evenimente ma
ri, improbabile ?i foarte consecin?a, cum ar fi primul razboi mondial sau apari?
ia Internetului - nu sunt previzibile. n ciuda gustului de fiin?e umane "pentru m
odele ra?ionale de cauza ?i efect, precum ?i dorin?a lor de a impune nara?iuni a
supra lumii, el a observat, este imposibil sa se calculeze riscurile de evenimen
te Black Swan sau prezice apari?ia lor.
n lumea de astazi, el spune n "Antifragile", "efecte Black Swan sunt neaparat n cre
?tere, ca urmare a complexita?ii, interdependen?a ntre par?i, globalizare ?i lucr
ul bestial numite" eficien?a ", care i face pe oameni naviga acum prea aproape de
vnt. "Deci, cum sa se ocupe cu pericolele reprezentate de aceasta proliferare de
incertitudine ?i volatilitate?
Fotografie
Nassim Nicholas Taleb credit Sarah Josephine Taleb

Dl Taleb sus?ine ca trebuie sa nva?am cum sa faca via?a noastra publice ?i privat
e (sistemele noastre politice, politicile noastre sociale, finan?elor noastre, e
tc.) nu numai mai pu?in vulnerabile la dezordine ?i haos, dar, de fapt "antifrag
ile" - gata de a beneficia sau profita de stres, erori ?i schimbare, calea, sa z
icem, mitologic Hydra generat doua capete noi, de fiecare data cnd unul a fost ta
iat.
n opinia domnului Taleb lui, "Am fost fragilizing economia, sanatatea noastra, vi
a?a politica, educa?ie, aproape totul" cu "suprimarea aleatoriu ?i volatilitatea
," mult modul in care "prevenirea incendiilor forestiere sistematic la loc" pent
ru a fi n siguran?a " face cea mare mult mai rau. "De fapt, spune el, eforturile
de a elimina volatilitatea (fie sub forma de sus n jos" parin?ii nevrotic exagera
t de protectori "sau fostul presedinte Fed, Alan Greenspan ncearca sa atenueze fl
uctua?iile economice prin injectarea de bani ieftine n sistemul) sfr?i prin a face
mai multe lucruri fragile, nu mai pu?in. Overtreatment de boala sau probleme fi
zice, sugereaza el, poate duce la erori medicale, de mult modul n care sprijinul
american de regimuri dictatoriale "de dragul stabilita?ii" n strainatate pot duce
la "haos dupa o revolu?ie."
Acesta este argumentul central - pomul de Craciun gol, a?a cum au fost - n aceast
a carte extrem de discursiv, care continua sa stea n fiecare tip de ghirlanda int
electuala ?i filosofica ornament pe ramurile sale. Nu numai ca este "Antifragile
" pline de ambi?ios ?i multidisciplinar, abordarea problemelor in taramurile de
politica, economie, politica sociala, filosofie ?i medicina, dar sufera ?i din u
n fel de tulburare de deficit de aten?ie, sarind de la subiect la subiect, n timp
ce continua looping din nou pe sine. Este o carte care ar fi putut beneficia en
orm de la unele de editare judicioasa.
Publicitate
Continua?i lectura povestea principala
Dl Taleb - care a lucrat ca un trader instrumente derivate ?i analist cantitativ
, ?i care de?ine titlul de profesor distins de inginerie a riscurilor la Institu
tul Politehnic din New York University - scrie cu mare certitudine ?i vigoare. n
cel mai bun, el serve?te teorii provocatoare care ne ncurajeaza sa privim lumea d
in nou. El ne aminte?te de limitele Iluminare motiv, ne goads n gndire cu privire
la motivul pentru mici ar putea fi mai fragile dect mare (de regula, el implica,
care se aplica animalelor ?i corpora?ii, ct) ?i ne ofera o apreciere rennoita a cu
no?tin?elor practice (a sortare posedat de ingineri ?i antreprenori), spre deose
bire de tipul de cuno?tin?e academice dobndite n ?coala.
Din pacate, el ofera astfel de lectii cu har?uirea grandoare si off-punerea, asi
des auto-dramatizare. El are despre a fi capabil de a ridica mort 330 de lire st
erline ?i despre a fi un "un intelectual care are aspectul unui bodyguard." De a
semenea, el are despre descoperirea de idei n filosofului lucru Seneca ca nici o
alta comentatori au recunoscut.
Dl Taleb este cineva care a mers o data la o camera de urgenta cu un nas spart ?
i a ntrebat medicul daca el a avut nici o "dovada statistica de beneficii de apli
care de ghea?a" la nas, sau n cazul n care aplicarea de gheata au fost doar un caz
de interven?ionism naiv - ca este, nevoia umana de a "face ceva". El este cinev
a a carui pagina de start spune: "Va rugam sa se ab?ina de la oferirea de diplom
e de onoare, premii, listari n" 100 cele mai ... ", ?i devalorizarea similare de
cuno?tin?e pe care o transforma in spectator sport. "
Mai rau, domnul Taleb submineaza ideile sale mai convingatoare de mpra?tiere le d
espre ntr-o carte care este, de asemenea, umplut cu generalizari brute ?i afirma?
ii pripite, fara discriminare toate au fost aruncate in cititor. Din cnd n cnd exis
ta unele ilustra?ii destul de specifice ale strategiilor antifragile: de exemplu
, angajarea ceea ce el numeste tehnica mreana sa faca investi?ii, punnd, sa zicem

, 90 la suta din fondurile cuiva ", n numerar plictisitor" si 10 la suta ", n foar
te riscant , maximum riscant, titluri de valoare. "Aceasta evitarea de mijloc ar
evita" riscul de a ruina totala "n punerea 100 la suta in" a?a-numitele "medii"
valorile mobiliare de risc. "
Pentru cea mai mare parte, cu toate acestea, autorul este mult mai bine la ident
ificarea de exemple de instabilitate dect el la stabilire strategii specifice pen
tru a deveni mai antifragile.
De multe ori nara?iunea hamei ?i sare de la ipoteze larg accident vascular cereb
ral la anecdote personale, de la atacurile asupra oamenilor contrarian domnul Ta
leb dispre?uie?te (inclusiv multe academicieni, doctori ?i jurnali?ti) la taxono
mii-PowerPoint ca, enumernd diferen?ele dintre, sa zicem, neliniaritatea concave
?i convexe neliniaritate, sau artizanal ?i industrial.
Unele dintre observa?iile domnului Taleb poate fi considerat provocator. El se nt
reaba de ce "a luat aproape 6000 de ani" de la inventarea ro?ii la inventarea va
liza cu ro?i. ?i el se ntreaba de ce oamenii plati continuu n bani pentru noi tele
foane mobile cu mici modificari, cea mai mare parte cosmetice (el se refera la a
ceasta ca "fusului techno-nemul?umirea"), sus?innd ca societatea contemporana suf
era de "neomania" ("iubirea moderne pentru ei dragul propriu ").
Publicitate
Continua?i lectura povestea principala
Publicitate
Continua?i lectura povestea principala
Publicitate
Continua?i lectura povestea principala
Unele dintre observa?iile sale nu sunt mai mult de opinii personale. O multitudi
ne de detalii in arhitectura, el afirma "conduce la pace interioara" ?i "aproape
tot ceea ce a construit de la al Doilea Razboi Mondial are o netezime nenatural
sa-l."
Unele dintre observa?iile sale sunt generalizari prea largi, prezentate fara dov
ezi detaliate, de fond sau convingatoare. El scrie: "Ne ndreptam n distribu?ia mul
t mai inegala a 99/1 peste multe lucruri care folosit pentru a fi 80/20: 99 la s
uta din traficul de internet se datoreaza mai pu?in de 1 la suta din site-uri, 9
9 la suta din vanzarile de carte provin de la mai putin de 1 la suta din autori
... ?i am nevoie pentru a opri, deoarece numerele sunt agitare emotional. "
Iar unele dintre observa?iile sale sunt doar voit perverse. El sugereaza, de pil
da, ca administrarea mamografii la "femeile de peste 40 de pe o baza anuala nu d
uce la o cre?tere a speran?ei de via?a", pentru ca un doctor, vaznd o tumoare, "n
u se poate evita face ceva daunator, cum ar fi chirurgia urmata de radiatii, chi
mioterapie, sau ambele - care este mai daunatoare dect tumorii ".
Dl Taleb pare sa Revel n a fi contencios ?i controversat, probabil, ca o astfel d
e pariuri notorietate el si cartea unele buzz adaugata va c?tiga. El expediaza te
levizor, aer condi?ionat, ziare ?i previziunile economice pentru categoria "irit
ante ofensive". ?i el vorbe?te despre ra?ionalizarea furnizarea de informa?ii, d
eoarece, el insista, "mai multe date te, mai pu?in ?tii ce se ntmpla. "
"Antifragile" este, de asemenea, plin de contradic?ii. Dl Taleb ofera predictii
despre viitor, de?i pastreaza vorbesc despre lipsa de fiabilitate de predic?ii.
El ataca n mod repetat teoreticieni ?i cadre universitare ca felul de oameni care
ar ndrazni sa "pasari de curs despre cum sa zboare." ?i totu?i e un singur acade
mic (al carei subiect principal chestiune, jacheta carte ne spune, este "de luar

e a deciziilor n cadrul opacitate") , iar cartea a scris nimic daca nu unul mare,
hyperextended, teoria general despre cum sa traim ntr-o lume nesigura ?i aleatoa
re.
al 5 lea link
Un nou val de statisticieni face tot posibilul pentru a schimba modul n care vede
m lumea. Statisticile nu pot fi noul rock 'n' roll, dar cu att de multe,, stele p
langent fileu inepte social n jurul, acesta poate fi noul scena Beatnik-outsider.
Printre cele mai dure din aceste cifre este Nassim Nicholas Taleb, un om cu un
cioc ?i gt polo negru, care se descrie ca fiind un coffee-shop Flaneur interna?io
nal. Car?ile sale pacalit de Intamplarea (2001) ?i The Black Swan (2007), au fos
t printre primii care arata cat de saraci suntem la utilizarea datelor pentru a
prezice evenimente. Exper?i ?i amatori deopotriva au tendin?a de a supraevalua c
el mai nou bucata de informa?ii, imagina?i-va vad cauzalitate n cazul n care exist
a doar aleatoriu, ?i sa fie aruncat off-track de nea?teptate.
Perspective Taleb sunt mparta?ite de al?ii. n baseball, tipul de analiza descrise
de Michael Lewis n Moneyball (2003) a demonstrat ca modul n echipe mari evalua juc
atori reflecta rareori capacitatea. n politica, blog Nate Silver FiveThirtyEight
prezis cu exactitate rezultatele alegerilor preziden?iale din SUA, ceea ce face
exper?ii tradi?ionale uite prostesc. (Cartea lui Silver semnalului ?i a zgomotul
ui a atins doar de magazine, dar este deja Book Amazon Anului.) n Marea Britanie,
car?i swashbuckling Ben Goldacre lui Bad Science (2008) ?i statistici de utiliz
are Pharma Bad acest an a expune experimente saraci ?i ba? lacomia industriei fa
rmaceutice.
Taleb a nceput via?a profesionala ca un comerciant op?iuni, c?tiga o perspectiva m
ai devreme n aceasta revolu?ie. Baseball, votare politice, studiile clinice ?i a
pie?elor financiare genereaza tsunami de informa?ii. Rapid, ieftin de calcul per
mite aceste date sa fie churned n moduri din ce n ce inventiv. Studiile aparent in
compatibile sunt mapate pe fiecare alte astfel nct mere poate fi comparat cu porto
cale - sau breadfruit a babuinilor pentru care conteaza - cu programe de tot mai
sofisticate. Analistii ca Silver nu sondaj, nici nu cercetatorii ca Goldacre st
abilit neaparat studiile clinice. Ce fac ei este meta-analiza: au supus altor pe
rsoane informa?ii pentru a nchide control. Se poate arata ca voodoo, dar aceste c
omparatii neliniare s-au dovedit de a lucra.
Daca Taleb este unul dintre parintii noilor statistici, el este, de asemenea, un
ul dintre cei mai de seama critici. Car?ile sale anterioare nu numai arata cum f
unc?ioneaza statistice de analiza, dar, de asemenea prevazute limitele sale. Ter
menul "lebada neagra" se refera la un eveniment nea?teptat ?i Taleb sus?ine ca a
stfel de evenimente au eviden?iat punctele noastre epistemologice oarbe. El ilus
treaza acest lucru cu o alegorie despre curcani, sugernd ca n cazul n care curcani
dezvoltat vreodata o ?tiin?a de predic?ie, ei ar asuma macelar le-a adus aliment
e pentru ca i iubea. Cnd ?i dau seama greseala lor n premergatoare Ziua Recunostinte
i, este prea trziu pentru a schimba modelele lor, lasnd o noua genera?ie de curcan
i pentru a face aceea?i gre?eala.
No?iunea Taleb a unui eveniment lebada neagra datoreaza mult observarea filosofu
l David Hume ca indiferent de cte ori ne-am observa o corela?ie ntre evenimente, s
au idei, sau obiecte, nu putem spune ca am descoperit o conexiune indestructibil
a ?i necesara. Ceva ar putea veni de-a lungul sa ne surprinda: macelarul ar pute
a aparea de?ine un cu?it, mai degraba dect un sac de malai gustoase. Perspectiva
lui Hume 18-lea este fundamentul filosofiei moderne deoarece insista asupra fapt
ului ca rela?iile ?i numai rela?iile sunt demne de studiu, n timp ce n acela?i tim
p arata ca o ?tiin?a a rela?iilor nu putea fi completa. Filozofia este redus la
epistemologie, sau studiul de cunoa?tere ?i cuno?tin?e este definita n termeni pr
agmatici, pe baza a ceea ce putem testa ?i ce func?ioneaza. Taleb accepta aceast
a viziune asupra lumii - cel pu?in n parte - ?i ne ndeamna sa n?elegem realitatea f
olosind reguli aspre ?i-gata de degetul mare, ntr-un spirit de studiu ?i de eroar
e, respectnd n acela?i timp lucrurile care au supravie?uit cel mai mult. Acest luc
ru duce la un sfat bizar. De exemplu, Taleb - care este libanez - sugereaza ca b

arba?ii Mediteranei de Est ar trebui sa mannce doar alimente cu ebraica veche sau
nume grece?ti, deoarece orice altceva ar putea fi prea nou pentru stomac.
Articole Similare
Medicamentele nu func?ioneaza 22 octombrie 2012
Prostie poate afecta sanatatea ta 27 septembrie 2008
Antifragile seamana cu o carte de auto-ajutor, de?i este greu de imaginat orice
alta carte de auto-ajutorare ca necumpatat ?i capricios. Autorul este un self-ag
grandiser neobosit, oferind de obiceiurile sale de lectura uriase; de a fi un ha
lterofil, gata sa palma fizic jos detractorii; ?i un gurmand, recomandnd vinuri f
ine ?i ceai de mu?e?el pentru a u?ura o minte tulbure.
ntr-adevar, nici o cantitate de mu?e?el poate u?ura furia Taleb lui. Cu toate ace
stea, furia este axat strict. El ura?te pasiune economi?ti academice (n special l
aurea?i ai Premiului Nobel) ?i bancheri, vina lor pentru a face o lume deja frag
ila mult mai casante. El sus?ine ca oricine profita de recomandarea modele finan
ciare are un interes legitim n lipirea de aceste instrumente mult timp dupa ce sau dovedit inutile. Folosind limbajul lui zile de tranzac?ionare op?iune, el pre
tinde ca iau n sensul cre?terii ?i a scapa de dezavantaj prin asigurarea e?ec nu i
afecteaza. Ele sunt de neatins, deoarece acestea au "nici o piele n joc". El est
e dincolo de apoplectic cnd reflecta ca nu a existat nici un pericol moral pentru
bancherii care au provocat accidentul mondial actual. El recomanda decapitare p
e trotuar n afara bancomat.
Taleb a venit cu termenul "antifragile", deoarece el crede nici un alt cuvnt evoc
a o stare de spirit care absoarbe ?ocurile ?i utilizeaza experien?a ca o rampa d
e lansare pentru cre?tere. Cu titlu de exemplificare, Taleb indica mitologic Hyd
ra care prospera n vremuri de turbulen?e de germinare doi noi ?efi de fiecare dat
a cnd unul este taiat. Alte exemple includ halterofili, Mafiosi, satenii libanezi
, antreprenori, bon vivants, luptatori de strada, arti?ti ?i, desigur, Nassim Ni
cholas Taleb. Un cinic ar putea sugera mul?i termeni acopera no?iunea Taleb, inc
lusiv "machismo", "virilitatea" sau "brio". Ca el enumera "mame", ca un exemplu
deosebit de oribil de fragilitate, am putea adauga "nu-mumsy". Cu toate acestea,
sub laudaro?enie, sugestiile Taleb sunt semnificativ-aversiune de risc. Daca so
lu?iile de sus n jos tendin?a de a exagera ?ocuri atunci, Taleb sus?ine, trebuie
sa dezvoltam strategii, de mici dimensiuni mai descentralizate ?i diversifice po
rtofoliile noastre. De?i el ura?te exper?i fara o miza n rezultatul, Taleb recoma
nda am doar dip un deget de la picior n orice experien?a noua, a?a ca mai u?or di
n umeri off gre?eli. Itty-bit-a-pielii strategiei pot lucra pentru o Flaneur int
erna?ional bogat, dar suna mai pu?in folositoare pentru agricultori de subzisten
?a sau refugia?i n tabere.
Taleb este aparent un urma? al doi eroi conservatoare, FA Hayek ?i Karl Popper,
dar trecutul sau pe pie?ele monetare ?i sa se concentreze sale privind dezastrel
e sale roaga compara?ie cu gnditori de stnga. De exemplu, Naomi Klein Shock Doctri
na (2007), de asemenea, sus?ine ca teoreticienii economice exacerba dezastre, de
?i Klein considera ca aceasta este o politica deliberata, mai degraba dect rang p
rostia. Antifragile, o lucrare mai filosofica dect car?ile anterioare Taleb lui,
ac?iuni mult cu filosofii marxiste Alain Badiou ?i Slavoj i ek. Ca si ei, Taleb con
sidera ca evenimente nea?teptate se afla n afara oricarui posibil epistemologie.
?i, la fel ca ei, el spera de o bucata de dialecticii negative, obraznic pentru
a transforma acest e?ec n baza unei noi filosofii atotcuprinzatoare. Badiou ?i Ta
leb mparta?esc un entuziasm pentru fundamentarea ideile lor cu termeni matematici
ramnnd, n inima, romantici. Cel mai mare exemplu de antifragility, aflam, este de
natura, care, n opinia Taleb este o for?a de via?a tot mai regenerare-: unfalsifi
able, ungraspable ?i complet out-acolo.
Antifragile are fani de nfuriat de lucrari anterioare Taleb deoarece, ntorcnd pe de
statistici, gndirea sa a devenit baggier, bombastic ?i adesea absurd. Cu toate a
cestea, activitatea sa exercita o atrac?ie ciudata. Scopul Taleb este att donquij
ote?ti ?i ambi?ios: vrea sa suprapune limitele epistemologiei ?i a reveni la dra
ma fondator al filosofiei grece?ti antice. Taleb este incisiv cnd scrie despre fi
lozofii greci originale ?i urma?ii lor arabi medievale. Republica lui Platon ncep
e cu un atac pe comercian?i ?i creditorii bani colectiv cunoscut sub numele de k
rematistes: a moneymakers. Platon este exemplul perfect al unui top-down, autori

tar de stat-planner ?i atacul sau pe riff-Raff n comer? este un moment decisiv n f


ilosofie. Taleb re-energizeaza dezbaterea prin participarea Moneymaker. n inima l
ui, el ramne un roaba-boy provocatoare regii filozof n acela?i fel n care, ca un co
merciant op?iuni, el a luat o data pe economi?tii academice. Povestea lui este s
imilar cu multe alte membri ai revolu?iei statistici. Inventatorul Moneyball, Bi
ll James, a scris analizele sale originale n timp ce lucreaza n ture de noapte la
o fabrica de conserve de carne de porc. Nate Silver finan?at blogurile lui jucan
d poker online. Taleb este un outsider ntr-o afacere de afara, ?i daca este lobat
grenade la putere n centru - bine ca e ideea.

numarul 6
Dupa ce, la un moment dat a existat un profesionist financiar tnar inteligent num
it Nassim Nicholas Taleb. De libanez - sau, a?a cum el a preferat, levantin - co
borre, dar care lucreaza n New York, a fost un comerciant op?iune ?i analist canti
tativ. Nencredere modelele "clopot-curba" utilizate de catre multe institu?ii fin
anciare pentru a reduce riscul de, el a scris o carte numita pacalit de Intampla
rea despre iluziile de control ?i fiabilitate n care munca mult de pe Wall Street
, multe alte afaceri - ?i, ntr-adevar, umana individuala fiin?e.
Pacalit de Intamplarea (2001) este o carte geniala. Am avea pe raftul meu. Deci,
face multe altele. Un bestseller n 18 ?ari, a fost selectat de revista Fortune c
a una dintre "Car?ile mai inteligente din toate timpurile". Dar care ar putea fo
arte bine sa fi fost un ostatic la avere, pentru ca Taleb a follow-up, Black Swa
n: Impactul foarte improbabila, nu este chiar a?a de inteligent, din pacate.
Pna n secolul al 19-lea ?i descoperirea lebede negre mutante din Australia, a fost
asumat toate lebedele au fost alb. "Lebada neagra" este un catch-all fraza pent
ru "aberante" sau salbatic evenimente nea?teptate ?i procese: ceva, cum ar fi 9/
11, de exemplu, sau ascensiunea Google. Probabilitatea de baza a acestor lebede
negre a fost "mispriced", ca n cazul n care acestea au fost subevaluate stocurile
alte containere de valoare latente. Alte Calitatea lebede negre este ca evenimen
tele n sine au efecte largi, schimbare societa?ii care merg mult dincolo de impor
t lor aparenta ini?iala.
Taleb are multe perspective utile pentru a oferi. El pune la ndoiala ncrederea noa
stra pe "eroarea narativ", modul n care informa?ia istorica este folosit pentru a
analiza cauzele evenimentelor atunci cnd att de mult istorie este, de fapt "silen
t". Este tacerea - diferen?a - energia lipsa n sistemul istoric, care produce leb
ada neagra. Imagina?i-va, spune Taleb, problema curcani: "Fiecare hranire va fer
m la credin?a pasarea ca este regula generala de via?a pentru a fi alimentat n fi
ecare zi de catre membrii prietenos rasei umane" grija de interesele sale cele m
ai bune ", cum un politician va spune. n dupa-amiaza zilei de miercuri, nainte de
Ziua Recunostintei, ceva nea?teptat se va ntmpla cu curcanul. Acesta va suporta o
revizuire de credin?a. "
Publicitate
Nu mai pu?in raspndita este ceea ce termeni Taleb "eroare ludic", prin care real
"salbatic" dezordine este confundat cu caracterul aleatoriu controlat de un cazi
nou, loteria sau alte jocuri de noroc. Sau atunci exista "specificitate domeniu"
, prin care "reac?iile noastre, modul nostru de a gndi, intui?iile noastre, depin
de de contextul n care materia se prezinta" - ntruct lebede negre provin dintr-un c
ontext mult dincolo de norma. Migreaza de la "Extremistan" in timp ce cele mai m
ulte din via?a noastra este traita n "Mediocristan", sau partea de mijloc a curbe
i clopot. Un alt mod de scotch iluzie este de a rezista confirmare, pentru ca "o
serie de fapte confirmare, nu este neaparat o dovada".
Magpie-fashion, Taleb Maresali multe teorii din sociologie ?i filosofie ?i bi?i
?i piese de alte n?elepciune de la tot felul de discipline pentru a avansa cazul
sau. n termeni practici, cu toate acestea, gama sa este limitat, tocmai pentru ca
ne petrecem cea mai mare din via?a noastra n Mediocristan. Dar cteva trucuri sale
modeste pentru vanatori lebada neagra sunt de remarcat, dupa cum urmeaza: 1) fa

ce o distinc?ie ntre urgen?a pozitive ?i negative, ?i du-te n noata vie?ii n cazul n


care ar putea aparea situa?ii de urgen?a pozitiv masiv, adica de luare de film,
carte de publicare , cercetarea biotehnologie ... dar ai grija ca pe masura ce s
unt acum n Extremistan dezavantaj este mult mai monstruos. 2) Nu te uita pentru p
recis ?i locale ... dar muncesc din greu sa lase de urgen?a intra n via?a ta de l
ucru. 3) profite de orice ocazie, sau ceva care arata ca o oportunitate ... dar
nu cred ca o sa vina din nou.
Taleb ?i editorii sai cred n mod clar succesul pacalit de Intamplarea va veni din
nou. Dar cartea a avut un sobrietate convingatoare. Nu acela?i lucru se poate s
pune pentru The Black Swan, care, n ciuda mare utilitatea intui?ii sale este pros
t structurat ?i n graba scris. Problema reala, de?i - contextul Taleb nu pare sa
vada, motivul cartea n sine este un curcan - este una de stil glume?.
Referiri constante la Bertrand Russell ca o "uberphilosopher", introducerea de Y
ogi Berra (antrenorul de baseball apothegmatic) pe picior de egalitate cu cei ma
i mari gnditori ai lumii, o obsesie prostie cu legaturi Ferragamo, renun?area pre
a frecvente ?i inexplicabil n sintagmei "fuhgedaboudit ", descrierea nimic rau ca
" toxic ", utilizarea de disparagements cvasi idi?, cum ar fi" Nobel, shnobel "s
au" Renaissance, shmenaissance "- acestea sunt gambits nu susceptibile de a ncura
ja un fel aten?ia de gndire oameni. Este ca ?i cum Taleb - Taleb grijuliu care ne
-am gandit cunoscut odata - a fost jefuit de un editor determinat sa mut n jos n m
odul cel mai stupid conceput. Rezultatul este o ocazie ratata.
De ce altceva are a ratat astfel? Ori de cte ori cineva va spune sa nu mearga la
cauza, aceasta este n valoare ndreapta direct acolo din sngeroase-orizont. Taleb ne
spune despre un profesor italian care sus?ine ca Taleb nu ar fi putut ajunge la
aceste concluzii cu privire la riscul daca trecutul lui a fost o societate prot
estanta n care locul de munca ?i rasplata au fost legate drept cauza ?i efect. Ta
leb acuza acest profesor a cadea n capcana de cauzalitate - de gndire ?tii ce este
cauza trecut de ceva ?i cum leaga n prezent efectul.
El va nivel, probabil, aceea?i acuza?ie la mine cnd spun obsesia lui cu imprevizi
bil este, n opinia mea referitoare la "iluzia de ntoarcere" (ntmplator titlul unui r
oman destul de buna de scriitorul palestinian libanez nascut Samir El-Youssef) a
suferit de exila?i. Dupa nu a fost n masura sa stabileasca din nou n Liban, este
ca ?i cum Taleb a petrecut toata via?a ncercnd sa arate cum nu se poate "rezolva na
poi" n orice nara?iune de a?teptat, la toate. Destul de bine, dar asta nu nseamna
ar trebui sa imite - prost - idiomurile etnice fragmentate de o ?ara a adoptat:
cod idis, de fughedaboutits presupune rostite de americani italiene ?i a?a mai d
eparte. Nu mai mult de promisiunile unui politician sau ecua?iile actuarii vor d
ialecte ale malul tribului mpotriva ruina noastra.
numarul 7
Dupa ce, la un moment dat a existat un profesionist financiar tnar inteligent num
it Nassim Nicholas Taleb. De libanez - sau, a?a cum el a preferat, levantin - co
borre, dar care lucreaza n New York, a fost un comerciant op?iune ?i analist canti
tativ. Nencredere modelele "clopot-curba" utilizate de catre multe institu?ii fin
anciare pentru a reduce riscul de, el a scris o carte numita pacalit de Intampla
rea despre iluziile de control ?i fiabilitate n care munca mult de pe Wall Street
, multe alte afaceri - ?i, ntr-adevar, umana individuala fiin?e.
Pacalit de Intamplarea (2001) este o carte geniala. Am avea pe raftul meu. Deci,
face multe altele. Un bestseller n 18 ?ari, a fost selectat de revista Fortune c
a una dintre "Car?ile mai inteligente din toate timpurile". Dar care ar putea fo
arte bine sa fi fost un ostatic la avere, pentru ca Taleb a follow-up, Black Swa
n: Impactul foarte improbabila, nu este chiar a?a de inteligent, din pacate.
Pna n secolul al 19-lea ?i descoperirea lebede negre mutante din Australia, a fost
asumat toate lebedele au fost alb. "Lebada neagra" este un catch-all fraza pent
ru "aberante" sau salbatic evenimente nea?teptate ?i procese: ceva, cum ar fi 9/
11, de exemplu, sau ascensiunea Google. Probabilitatea de baza a acestor lebede
negre a fost "mispriced", ca n cazul n care acestea au fost subevaluate stocurile
alte containere de valoare latente. Alte Calitatea lebede negre este ca evenimen

tele n sine au efecte largi, schimbare societa?ii care merg mult dincolo de impor
t lor aparenta ini?iala.
Taleb are multe perspective utile pentru a oferi. El pune la ndoiala ncrederea noa
stra pe "eroarea narativ", modul n care informa?ia istorica este folosit pentru a
analiza cauzele evenimentelor atunci cnd att de mult istorie este, de fapt "silen
t". Este tacerea - diferen?a - energia lipsa n sistemul istoric, care produce leb
ada neagra. Imagina?i-va, spune Taleb, problema curcani: "Fiecare hranire va fer
m la credin?a pasarea ca este regula generala de via?a pentru a fi alimentat n fi
ecare zi de catre membrii prietenos rasei umane" grija de interesele sale cele m
ai bune ", cum un politician va spune. n dupa-amiaza zilei de miercuri, nainte de
Ziua Recunostintei, ceva nea?teptat se va ntmpla cu curcanul. Acesta va suporta o
revizuire de credin?a. "
Publicitate
Nu mai pu?in raspndita este ceea ce termeni Taleb "eroare ludic", prin care real
"salbatic" dezordine este confundat cu caracterul aleatoriu controlat de un cazi
nou, loteria sau alte jocuri de noroc. Sau atunci exista "specificitate domeniu"
, prin care "reac?iile noastre, modul nostru de a gndi, intui?iile noastre, depin
de de contextul n care materia se prezinta" - ntruct lebede negre provin dintr-un c
ontext mult dincolo de norma. Migreaza de la "Extremistan" in timp ce cele mai m
ulte din via?a noastra este traita n "Mediocristan", sau partea de mijloc a curbe
i clopot. Un alt mod de scotch iluzie este de a rezista confirmare, pentru ca "o
serie de fapte confirmare, nu este neaparat o dovada".
Magpie-fashion, Taleb Maresali multe teorii din sociologie ?i filosofie ?i bi?i
?i piese de alte n?elepciune de la tot felul de discipline pentru a avansa cazul
sau. n termeni practici, cu toate acestea, gama sa este limitat, tocmai pentru ca
ne petrecem cea mai mare din via?a noastra n Mediocristan. Dar cteva trucuri sale
modeste pentru vanatori lebada neagra sunt de remarcat, dupa cum urmeaza: 1) fa
ce o distinc?ie ntre urgen?a pozitive ?i negative, ?i du-te n noata vie?ii n cazul n
care ar putea aparea situa?ii de urgen?a pozitiv masiv, adica de luare de film,
carte de publicare , cercetarea biotehnologie ... dar ai grija ca pe masura ce s
unt acum n Extremistan dezavantaj este mult mai monstruos. 2) Nu te uita pentru p
recis ?i locale ... dar muncesc din greu sa lase de urgen?a intra n via?a ta de l
ucru. 3) profite de orice ocazie, sau ceva care arata ca o oportunitate ... dar
nu cred ca o sa vina din nou.
Taleb ?i editorii sai cred n mod clar succesul pacalit de Intamplarea va veni din
nou. Dar cartea a avut un sobrietate convingatoare. Nu acela?i lucru se poate s
pune pentru The Black Swan, care, n ciuda mare utilitatea intui?ii sale este pros
t structurat ?i n graba scris. Problema reala, de?i - contextul Taleb nu pare sa
vada, motivul cartea n sine este un curcan - este una de stil glume?.
Referiri constante la Bertrand Russell ca o "uberphilosopher", introducerea de Y
ogi Berra (antrenorul de baseball apothegmatic) pe picior de egalitate cu cei ma
i mari gnditori ai lumii, o obsesie prostie cu legaturi Ferragamo, renun?area pre
a frecvente ?i inexplicabil n sintagmei "fuhgedaboudit ", descrierea nimic rau ca
" toxic ", utilizarea de disparagements cvasi idi?, cum ar fi" Nobel, shnobel "s
au" Renaissance, shmenaissance "- acestea sunt gambits nu susceptibile de a ncura
ja un fel aten?ia de gndire oameni. Este ca ?i cum Taleb - Taleb grijuliu care ne
-am gandit cunoscut odata - a fost jefuit de un editor determinat sa mut n jos n m
odul cel mai stupid conceput. Rezultatul este o ocazie ratata.
De ce altceva are a ratat astfel? Ori de cte ori cineva va spune sa nu mearga la
cauza, aceasta este n valoare ndreapta direct acolo din sngeroase-orizont. Taleb ne
spune despre un profesor italian care sus?ine ca Taleb nu ar fi putut ajunge la
aceste concluzii cu privire la riscul daca trecutul lui a fost o societate prot
estanta n care locul de munca ?i rasplata au fost legate drept cauza ?i efect. Ta
leb acuza acest profesor a cadea n capcana de cauzalitate - de gndire ?tii ce este
cauza trecut de ceva ?i cum leaga n prezent efectul.
El va nivel, probabil, aceea?i acuza?ie la mine cnd spun obsesia lui cu imprevizi
bil este, n opinia mea referitoare la "iluzia de ntoarcere" (ntmplator titlul unui r
oman destul de buna de scriitorul palestinian libanez nascut Samir El-Youssef) a
suferit de exila?i. Dupa nu a fost n masura sa stabileasca din nou n Liban, este
ca ?i cum Taleb a petrecut toata via?a ncercnd sa arate cum nu se poate "rezolva na

poi" n orice nara?iune de a?teptat, la toate. Destul de bine, dar asta nu nseamna
ar trebui sa imite - prost - idiomurile etnice fragmentate de o ?ara a adoptat:
cod idis, de fughedaboutits presupune rostite de americani italiene ?i a?a mai d
eparte. Nu mai mult de promisiunile unui politician sau ecua?iile actuarii vor d
ialecte ale malul tribului mpotriva ruina noastra.
numarul 8
Taleb a facut traiul (?i o mica avere, acum transformat intr-o avere mare de pia
?a 2008) ntr-un mod neobi?nuit - de specula?ii financiare n contexte unde a ncercat
o ?ansa mica de a face un c?tig foarte mare. Ca cu alte persoane care au avut ca
riere neobi?nuite (sa zicem, Neil Armstrong sau Marcel Marceau), este interesant
sa auzi experien?ele sale, dar atunci cnd o astfel de persoana declara Sunt un f
ilozof de idei unul este n?elept sa fie pruden?i (italice reprezinta citate din T
aleb, ingrosate reprezinta propria mea accent).
Un "Black Swan" este definit ca un eveniment caracterizat [p. xviii], prin rarit
ate, un impact extrem, ?i a posteriori (de?i nu prospectiva) previzibilitatea, ?
i teza Taleb este faptul ca astfel de evenimente au un efect mult mai mare, n pie
?ele financiare ?i n lume mai larga a afacerilor omene?ti, dect de obicei, am pres
upunem. Cartea este o provocare de a revizui, deoarece necesita un efort conside
rabil pentru a separa con?inutul de la stilul. Stilul este incoerent ?i combativ
- bine descris de un referent ca "cu cteva excep?ii, scriitorii ?i profesioni?ti
i Taleb descrie sunt ticalo?i sau pro?ti, mai ales nebuni scris lui este plin de
irrelevances, asides ?i colocviale, citind ca conversa?ia unui. povestitor, mai
degraba dect o teza bine argumentat. " ?i n mod clar acest lucru este perfect del
iberat. Propria mea reac?ie generala este ca Taleb este sensibil (ntmpla spusele)
in discutie sa pie?elor financiare ?i, n unele gndirii sale filosofice general, da
r tinde spre irelevan?a sau exagerare ridicola altfel. Permite?i-mi sa trec prin
ni?te teme de discu?ie, primele 6 unde am linii mari de acord cu Taleb, atunci
6 unde am linii mari sunt de acord, atunci 4 gnduri finale.
(1) [p. 286] aleatoriu sterilizat de jocuri nu seamana dezordine n via?a reala; gn
dindu-se ca nu constituie Ludic Sofismul (neologism lui). Acest lucru este exact
drept, ?i matematicieni ar trebui sa acorde o aten?ie. n propria mea lista de 10
0 de cazuri de noroc n lumea reala, exact 1 produs face "jocuri de noroc explicit
e, bazate pe obiecte cu simetrie fizica - exemplificate de zaruri, ruleta, loter
ii, carti de joc, etc".
(2) Taleb este desconsiderare a predictie si modele (explicit n finan?e ?i econom
etrie, ?i, implicit, aproape peste tot). De exemplu, [p. 138] De ce pe pamnt, ne
prezice att de mult? Mai rau, chiar, ?i mai interesant: de ce nu vorbim despre nre
gistrare noastra n estimarea? De ce nu vedem cum am (aproape) ntotdeauna dor maril
e evenimente? Eu numesc aceasta scandalul de predic?ie. ?i [p. 267] n absen?a unu
i mecanism de feedback [nu luarea deciziilor pe baza datelor] te uiti la modele
?i cred ca ele confirma realitatea. Are dreptate; oamenii doresc previziunile n e
conomie, ?i a?a economi?ti dau prognoze, chiar ?tiind ca nu sunt deosebit de pre
cise. De asemenea, cultura de cercetare academica n numeroase discipline ncurajeaz
a modelarea teoretica care nu este grav, comparativ cu datele.
(3) Taleb este nimicitor si modele de predic?ie stoc bazate pe mi?care browniana
(Black-Scholes ?i variante) ?i ideea de masurare a riscului de devia?ie standar
d: [p. 232] Nu pute?i utiliza o singura masura pentru dezordine numita devia?ie
standard (?i numesc "de risc"); nu te po?i a?tepta un raspuns simplu pentru a ca
racteriza incertitudine. ?i [p. 278], daca a?i citit un prospect fond mutual, sa
u o descriere a expunerii unui fond de hedging, a cote de pariuri sunt ca te va
furniza ....... cu unele rezumat cantitativ pretinde sa masoare "risc". Aceasta
masura se va baza pe unul dintre buzzwords de mai sus [Sigma, varia?iei, devia?i
a standard, corela?ie, R patrat, raportul Sharpe] derivate din curba clopot ?i r
udele acestuia ........ Daca exista o problema, ei poate pretinde ca au bazat pe

metoda ?tiin?ifica dotare standard.


(4) ntreba?i cineva ce sa ntmplat ntr-un film doar au privit; raspunsul lor nu va fi
doar o lista (acest lucru sa ntmplat, atunci acest lucru sa ntmplat, atunci acest l
ucru sa ntmplat .....), dar va oferi, de asemenea motive (a parasit ora?ul pentru
ca el a crezut ca nu-l iubesc, .....) . Ne gndim de obicei despre trecut, n acest
fel - evenimente legate de explica?ii cauzale - par?ial pentru a face mai u?or d
e memorat. A?a cum scrie Taleb [p 73] narativitate ne face sa vedem evenimentele
din trecut sunt mai previzibil, mai a?teptat, ?i mai pu?in aleatoriu dect sunt n
realitate au fost ..... Aceasta observa?ie narativa eroare este bine de re?inut,
atunci cnd ncearca sa utilizeze trecut pentru a prezice viitorul.
(5) Capitolul 3 introduce neologisme Mediocristan ?i Extremistan pentru setarile
dupa (din punct de vedere tehnic statistici) rezultatele face [nu] au varian?a
finita. Scrierile sale este plin de via?a ?i memorabil, ?i exemplele sale sunt p
ertinente, astfel nct sa faca o acompaniament de lectura utila pentru un curs de s
tatistici tehnice (de?i a?a cum este indicat mai jos nu sunt de acord cu interpr
etarea lui de importan?a relativa a celor doua categorii).
(6) Avnd n vedere ca teza Taleb este deja bine exprimata de bumpersticker "Astepta
ti nea?teptate", ce mai e de spus? Ei bine, de fapt, el face mai multe puncte me
morabile, cum ar fi rezumatul lui [p. 50] de teme legate de negru Swans:
(A) Ne concentram pe segmentele preselectate de vazut ?i generaliza de la ea la
nevazut: eroarea de confirmare.
(B) Noi ne pacali cu pove?ti care contribuie la setea platonica pentru modele di
stincte: eroarea narativ.
(C) Ne comportam ca ?i cum Black Swan nu exista; natura umana nu este programat
pentru Black Swans.
(D) Ceea ce vedem nu este neaparat tot ceea ce este acolo. Istoria ascunde Swans
negre de la noi [n cazul n care nu sa ntmplat], ?i ofera o idee gre?ita despre ?ans
ele acestor evenimente: aceasta este o denaturare a probelor tacut.
(E) Noi "tunel": adica, ne vom concentra pe cteva surse bine definite de incertit
udine, prea specifica o lista de negru Lebede (n detrimentul altora care nu vin a
tt de u?or n minte).
?i aici este strategia lui de investi?ii [p. 295-6].
Jumatate din timp sunt hyperconservative n desfa?urarea propriilor mele [financia
re] afacerilor; cealalta jumatate sunt hyperaggressive. Acest lucru nu poate par
ea excep?ional, cu excep?ia faptului ca conservatorismul meu se aplica la ceea c
e al?ii numesc asumarea de riscuri, ?i agresivitatea mea n zonele n care al?ii rec
omanda pruden?a. mi fac griji mai pu?in despre e?ecuri mici, mai multe despre cel
e mari, cu poten?ial de terminale. mi fac griji mult mai multe despre `` promitat
oare "bursa, n special", "stocuri de blue chip de siguran?a, dect mine despre asoc
ia?ii speculative - fo?tii riscurile invizibile prezente, acestea din urma nu of
era surprize, deoarece ?ti?i ct de volatile sunt ?i pot limita dezavantaj prin in
vestirea sumelor mai mici ....... n final aceasta este o regula de decizie trivia
l: Sunt foarte agresiv atunci cnd pot ob?ine expunerea la Swans pozitive negre cnd un e?ec ar fi de moment, mici - ?i foarte conservatoare atunci cnd eu sunt ame
nin?ate de un negativ Black Swan. Sunt foarte agresiv atunci cnd o eroare ntr-un m
odel ma pot beneficia ?i paranoic atunci cnd o eroare poate rani. Acest lucru nu
poate fi prea interesant cu excep?ia faptului ca este exact ceea ce alte persoan
e nu fac. n finan?e, de exemplu, oamenii folosesc teorii fragile pentru a gestion
a riscurile ?i pune ideile salbatice sub control "ra?ional".
Poate nu este u?or pentru tine sau mine sa imite, dar sigur conceptual util pent
ru noi, pentru a pastra n minte.
Critici
(7) Taleb respinge Mediocristan ca neinteresante ?i practic atribute "Life, Univ
ersul, ?i Totul" la Extremistan: [p. xix], este u?or sa vedem ca via?a este efec

tul cumulativ al un pumn de ?ocuri semnificative. Acum legile de putere (n contex


tul actual, distribu?ii cu cozi de drept putere, ceea ce este aproximativ Extrem
istan, pedant, eu sunt acum vorbesc despre Gray Swans) au primit multa aten?ie n
domeniul ?tiin?ei populare ?i economie populare n ultimii 20 de ani, ?i-au ntr-ade
var apar n diverse aspecte ale lumii naturale, ?i (din diferite motive) n diverse
aspecte ale lumii economice umane. Dar opinia mea este ca
(A) prevalen?a aparenta a Extremistan este exagerat de multe prejudeca?i cogniti
ve
(B) contexte economice, mai degraba nguste afara, fiecare exemplu de Extremistan n
lumea umana este nconjurat de numeroase exemple la fel de semnificative ale Medi
ocristan - este doar o mica parte dintr-o imagine de ansamblu.
Cu alte cuvinte, afirma?ia Taleb citat mai sus, cum ar fi o mare parte din liter
atura populara, supraestimeaza salbatic semnifica?ia Extremistan. Pentru a argum
enta aceasta aten?ie ar necesita un capitol, dar aici este o versiune scurta. O
cladire poate fi deteriorat n cteva secunde de un cutremur, n cteva minute de un inc
endiu, in cateva ore cu un potop, sau n cteva decenii de termite. Primele trei sun
t vizual dramatice ?i pot afecta un numar mare ?i imprevizibila a cladirilor sim
ultan; nu att de a patra (Extremistan vs Mediocristan); primele trei apar n ?tiri
ca "dezastre naturale", dar a patra nu. Dar nici unul dintre acest lucru este re
levant pentru impactul cantitativ de astfel de evenimente, care este o chestiune
empirica (termite victorie). n mod similar, `` numarul de decese din diferite ra
zboaie "este n Extremistan; decese din copilarie de salubritate saraci si disesas
e consecin?a este n Mediocristan Ghici care a provocat mai multe decese la nivel
mondial n secolul 20 Aceasta este o chestiune empirica (salubritate saraci castig
a)...
Extremistan este uneori dramatic; Mediocristan nu este niciodata dramatic. Dar a
cest lucru nu are nici o legatura necesara cu impact cantitativ.
Anularea aspecte dramatice, simplul fapt este ca mintea noastra se concentreaza
pe aspectele variabile ale vie?ii pentru ca nu trebuie sa ne concentram pe aspec
tele non-variabile. Daca te ntreb ce ai facut ieri, tu nu-mi spui lucrurile obi?n
uite (naveta la locul de munca, spalatul pe dinti, respiratie), sa-mi spui ce a
fost diferit despre ieri. Daca va cer sa descrie cainele, nu spui "patru picioar
e, o coada, vocalizes de latra", sa-mi spui cum cainele tau difera de cine mediu.
Min?ile noastre se concentreze pe variabilitate. Extremistan este, prin defini?i
e, mai variabil dect Mediocristan, a?a ca atrage relativ mai de aten?ia noastra.
Dar acest lucru nu are nici o legatura necesara cu impact cantitativ.
Revenind la (b), poate lua orice exemplu, chiar ?i un standard de "economic", un
ul, cum ar fi succesul financiar al diferitelor filme. Cele mai multe filme pier
d bani; cteva face profituri enorme. Astfel nct acest aspect al sectorului film al
economiei este ntr-adevar n Extremistan. Dar ct de mult, ?i cui, face acest lucru?
Dimensiunea sectorului (numarul de actori angaja?i ?i tehnicieni, numarul de cin
ematografe) nu este afectata n nici un fel evident de aceasta variabilitate, doar
prin gustul nostru pentru vizionarea de filme, spre deosebire de alte forme de
divertisment. (? I tu) a filmelor am bucura, unii au fost succese comerciale ?i
unele au fost flops - cum ar fi experien?a mea diferita daca succesele ?i e?ecur
ile au fost mai pu?in extreme? Chiar un investitor diversificat peste industria
filmului nu este prea afectat. E greu sa te gnde?ti la consecin?e foarte importan
te - de exemplu, logica sugereaza ca, n Extremistan ar trebui sa "?i asume riscuri
" de a face filme neconventionale, dar Hollywood este, n general, criticat pentru
exact opusul, pentru a face filme pe formule.
(8) Cu alte cuvinte, ntreaga metafora Extremistan, sugernd o ?ara n care totul este
guvernat de legi de putere, este n?elatoare. O metafora mai buna este o agora, o
pia?a, care este o componenta utila a unui ora?, dar este nconjurat de alte comp
onente cu roluri diferite. Aceasta ofera o segue la o proclamare cotat la bursa
a mea.
Pie?ele financiare difera de la cazinouri n multe feluri, dar ele sunt aproape la
fel de reprezentative a func?ionarii ?ansa n alte aspecte ale lumii reale. Gndire
altfel este eroarea Agoran.

Aici sunt doua fa?ete ale acestui eroare.


(A) Banii sunt "pur ?i simplu aditiv"; profitul de investi?ii cariera este suma
profiturile ?i pierderile n fiecare zi, sau suma profiturilor ?i pierderilor pe f
iecare investi?ie. Restul vie?ii nu func?ioneaza n acest fel - fericirea de azi n
u este o suma de fericire ?i nefericire incrementala de zile anterioare.
(B) Imagineaza-?i le-a?i trezit dintr-un somn de 25 de ani ?i dori?i sa ajunga d
in urma pe ceea ce sa ntmplat. Taleb ?i sunt de acord ca n cautarea la aproximativ
noua mii titlurile de zi cu zi le-a?i pierdut, nu ar fi de ajutor - acestea sunt
"doar zgomot" dintr-o perspectiva pe termen lung. Taleb vede Lebede negre ca si
ngura alternativa. Dar el ignora efectul cumulativ al tendin?elor lente (care su
nt neinteresante pentru speculatori, prin urmare, reprezinta o vizibilitate spre
cognitiv). Se poate gndi la o lista nesfr?ita de schimbari lente n SUA peste ultim
a generatie: (crestere a obezitatii copilarie, consumul crescut de espresso, pro
por?ia a crescut de ocupa?ii care necesita o facultate, vizibilitate crescuta a
pornografiei), precum ?i cele mai proeminente (acceptabilitatea unui pre?edinte
negru, cre?terea n sectorul de ngrijire a sanata?ii la 16% din PIB). Lua?i n consid
erare o gndire 55 ani vechi cu privire la modificarile n SUA n ultimii 30 ani - cum
este experien?a de a fi 25, n 2009, diferit de experien?a de a fi 25 n 1979? Poat
e cel mai evident este internetul (mai precis, lucrurile pe care le facem acum,
folosind internetul) ?i prevalen?a de laptop-uri. Aceasta este o schimbare care
ne 55 ani vechi cu experienta ca un individ - ne amintim prima data cnd am folosi
t un browser sau un motor de cautare. Avem o prejudecata naturala cognitiv fa?a
de schimbari, cum ar fi Internet, care am experimentat ca individ, mai degraba d
ecat cele precum "crestere a obezitatii copilarie" ca nu. Unul greu poate cuanti
fica astfel de probleme, dar spre deosebire de Taleb, a? afirma
Cele mai multe dintre diferen?ele n experien?a de via?a de la o genera?ie la alta
sunt rezultatele cumulate de schimbari lente, care nu au un impact prea mare as
upra unui individ tipic ?i, prin urmare, care nu acorda multa aten?ie. Desigur,
pe termen lung de natura, timp de origine ?i durata tendin?elor lente este impre
vizibil - dar este aceasta, nu negru Swans, care constituie de fapt imprevizibil
itate pe termen lung.
(9) Predic?ia cuvnt are o serie de sens. Declarnd "Microsoft stoc va cre?te cu apr
oximativ 20% anul viitor" este o predictie determinist, n timp ce preciznd parerea
ta despre performan?ele stocului ca o distribu?ie de probabilitate este o predi
c?ie statistica. Orice ncercare a unui cititor pentru a face sens mai precis de r
etorica Taleb despre predic?ie cere cititorului sa ?ina ferm n minte, care este s
ensul n discu?ie, deoarece Taleb nu este atent sa faca acest lucru. De exemplu, T
aleb discuta [p. 150] date care anali?tilor de securitate previziuni sunt inutil
e, ca ?i n cazul n care acest lucru au fost o perspectiva roman al lui. Dar, n aces
t context ca este vorba despre predic?ie determinista, iar el este doar repetare
a unei principiu central de 30 de ani de teorie academica (ipoteza de pia?a efic
ienta ?i tot ce), sa nu mai vorbim clasic best-seller "A Random Walk n jos de pe
Wall Street ". Pe de alta parte, teoria matematic standard de finan?are ncepe cu
unele ipoteze statistice - ca pre?urile se vor muta ca mi?care browniana sau une
le variante. Criticile lui Taleb ale acestei teorii - ca ignora negru Swans, iar
probabilita?ile viitoare sunt intrinsec imposibil de evaluat bine - au valabili
tate considerabila, dar el nu face suficient de clar distinc?ia ntre acest lucru
?i consultan?a broker traditional,
(10) O carte pe (sa zicem) impactul of Empires asupra istoriei umane ar putea fi
de a?teptat sa con?ina o lista explicita a entita?ilor de autor considerat ca E
mpires; n acest fel, un cititor ar putea analiza orice generalitate a afirmat des
pre imperii de reflec?ie daca aplica cel pu?in cele mai multe imperii de pe list
a. n mod similar, s-ar putea a?tepta aceasta carte sa con?ina unele lista explici
ta a unor evenimente trecute autorului considerat negre Swans (aici ma gndesc de
unice Lebede Negre, nu Gray Swans). Dar nu; diferite instan?e sunt cu siguran?a
men?ionate, dar mai ales prin asides ?i anecdote. Daca a?i citit cartea ?i extra
s cazurile men?ionate, ?i apoi citi?i din nou pentru a vedea ct de mult a materia
lului a fost direct relevante pentru cele mai multe dintre listate Lebede Negre,
atunci ar fi o propor?ie foarte mica. Cu alte cuvinte, rezumatul (6) din opinii

le Taleb este interesant, dar n loc de a extinde rezumat la mai concrete ?i o ana
liza detaliata, cartea se plimba n jurul risipit gnduri filozofice.
(11) Stilul de filosofare Taleb poate fost vazut n tabel [p. 284] "Sceptic Empiri
smul vs platonism", unde scrie o coloana de idei care identifica n mod explicit c
u, ?i contrasteaza cu o alta coloana care nimeni nu s-ar identifica n mod explici
t cu. Acest lucru este om de paie retorica. ntr-adevar, o mare parte a car?ii est
e retorica despre empirism, cu o lipsa remarcabila de empirismului real, adica a
rgumentul ra?ional de date.
(12) Aceasta iubire de retorica cauze Taleb sa ignore n mare masura ceea ce a? co
nsidera ntrebari interesante filozofice legate de Lebede Negre. Aici sunt doua as
tfel de. Exista o gazillion lucruri pe care le-ar putea crede despre timpul unei
zile, dar (spre deosebire de a restarta calculatorul) nu ne trezi, alerga prin
gazillion, ?i con?tient alege sa se gndeasca de fapt, despre. Din motive evidente
, n via?a de zi cu zi acest subiect
ceea ce vine n aten?ia cuiva con?tienta ca problemele s-ar putea dori sa se gndeas
ca?
nu e mare. Dar este o problema centrala cu negru Lebede: daca credem ca pot exis
ta multe probabilitate scazuta de mare impact evenimente viitoare pe care nu ni
le putem imagina acest moment, ct de mult efort ar trebui sa puna n ncercarea de a
le imagina, ?i cum vom merge despre a face a?a oricum? Comentariile Taleb despre
[p. 207] Pentru expunerea la pozitiv Neagra Lebede, nu ave?i nevoie sa aiba nic
i n?elegere precisa a structurii de incertitudine [aici Taleb asuma recompense pu
tere de drept], ?i [p. 210] probabilita?ile evenimentelor foarte rare nu sunt ca
lculabile; efectul unui eveniment pe noi este mult mai u?or sa se stabileasca su
nt par?ial adevarat, dar nu ne spune cum ?i unde sa caute poten?iali Swans negru
.
n al doilea rnd, este u?or sa cita, de exemplu, [p. xviii] dispari?ia abrupt al bl
ocului sovietic ca fiind imprevizibila, dar ce nseamna asta? Daca a?i fi ntrebat u
n expert n 1985 ceea ce ar putea ntmpla n URSS n urmatorii 10 ani - "Da-mi o serie de
posibilita?i ?i o probabilitate pentru fiecare" -, atunci ei ar fi cu siguran?a
incluse ca "despartire pa?nica ceva n republici constituente "?i atribuie o oare
care probabilitate mica. Ce nseamna sa spui astfel de predic?ie este bine sau rau
? n 2008, cu o zi nainte John McCain a fost programat sa anunte alegerea sa VP, pi
a?a de predic?ie Intrade dat Sarah Palin o ?ansa de 4%. A fost aceasta bine sau
rau? Evenimente putin probabil se va ntmpla, uneori, doar din ntmplare. ntreg Teza Ta
leb este faptul ca exper?ii ?i pie?ele nu evalueaza probabilita?i mici corect, d
ar el sus?ine cu anecdote ?i retorica, nu cu date ?i analize.
Patru gnduri finale
(13) n cazul n care nu a?i citit Black Swan, eseul on Taleb a patra Quadrant: o ha
rta a limitelor STATISTICI este un cont de mai scurta ?i mai coerenta a unora di
ntre ideile sale.
(14) Taleb de multe ori pare sa-?i imagineze ca punctele de vedere nu este de ac
ord cu vin de la unele MATH FINANCIAR ipotetic 101 Desigur, de?i ntr-un caz a fos
t un curs real: [p 278] Se pare mai bine pentru a preda [studen?i MBA de la Whar
ton], o teorie bazat pe Gaussian dect sa-i nve?e nici o teorie, la toate. Este u?o
r sa critici cursuri introductive n orice subiect ca concentrndu-se pe unele simpl
ificat, dar u?or de a explica teoria care nu este att de relevant pentru realitat
e (de exemplu, mai multe cursuri introductive de statistica exagereaza relevan?a
?i domeniul de aplicare al testelor de semnifica?ie; cursuri de fizica spune ma
i multe despre gravitate dect despre frecare). Este mult mai greu de a rescrie un
astfel de curs pentru a face mai realist, fara a degenera n afirma?ii calitative
vagi sau fapte mpra?tiate.
(15) Sunt mereu nedumerit de faptul ca scriitorii de matematica financiare (Tale
b inclus) au tendin?a de a ignora ceea ce mi se pare cel mai important intui ca

matematica prevede. Bunul sim? ?i consiliere standard, sublinia corect un compro


mis ntre risc pe termen scurt ?i recompensa pe termen lung, dar implicit sugera a
cest spectru merge la nesfr?it. Dar nu este a?a. Cel pu?in, n cazul n care s-ar put
ea prezice cu exactitate probabilita?ile, exista o "strategie Kelly", care optim
izeaza ntoarcere pe termen lung, n timp ce transporta un foarte specific (mare, da
r nu infinita) nivelul de risc pe termen scurt, dat de formula remarcabila
cu ?anse de 50% [sau 25% sau 10%] valoarea portofoliului va scadea cndva sub 50%
[sau 25% sau 10%] din valoarea sa ini?iala.
Acum bursele reale sunt mai pu?in volatile, ?i, n consecin?a cel mai bun (fix, si
mplu) strategia de investi?ii pentru un investitor american din ultimii 50 de an
i a fost sa investeasca aproximativ 140% din activele lor financiare nete a stoc
urilor (de mprumut bani). Este u?or sa spui [p. 61] Sursele de Black Swans astazi
s-au nmul?it peste masurabil ?i implica acest lucru este o sursa de volatilitate
de pia?a a crescut, dar este la fel de plauzibil sau plauzibil sa presupunem ca
matematic pe activita?i speculative impinge bursa spre "Kelly" nivelul de volat
ilitate.
(16) meu propriu filozofie de investi?ii, ca cineva care dedica 3 ore pe an pent
ru investi?iile sale, este
n mod implicit, sa ?i asume pe viitor va fi statistic similare cu trecutul. Nu pen
tru ca acest lucru este adevarat, n orice sens platonician, ci pentru ca cineva c
are spune diferite ncearca sa va vnda ceva.