Program de marketing pentru

promovarea destinatiei turistice

Olanesti
1. Introducere
a)Prezentare context Romania
Turismul balnear este o importanta forma de turism care nu se
adreseaz numai celor cu probleme medicale, ci este adresat deopotriva si
celor care vor s se elibereze de stresul cotidian , s-i regseasc spiritul de
aventura dar i o bun condiie fizic, mental cat i de nivel spirituala.
Acesta este motivul ce sta la baza faptului ca n ultimele decenii,
prin importantele sale efecte sociale i economice, turismul balnear a devenit
un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz
importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai mare a tiinei
i tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o factur
complex i de un nalt nivel calitativ, chemate s satisfac cerinele vitale
ale omului
modern, determinate de evoluia condiiilor de via i a strii de sntate a
populaiei.
In anul 1989 cand Romania a revenit in randul democratiilor europene a
insemnat
pentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cur,
intrarea ntr-o criz profund, baza tehnico-material suferind o degradare
continu.

Turismul balnear este singura form de turism din ara noastr care
se bazeaz pe
un potenial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia
se nscrie
printre rile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem ansa ca 1/3 din
apele termale
i minerale de pe continent s se gseasc n ara noastr. Aceast valoare
este accentuat
de complexitatea factorilor naturali, respectiv regsirea n aceai staiune a
factorilor
principali de mediu, alturi de o gam larg de substane minerale de cur,
cu efecte
polifactoriale benefice i de existena n Romnia a tuturor tipurilor de
substane minerale balneare care pot fi utilizate n ntreaga gam a
profilurilor de tratament balneare.
Cercetrile hidrogeologice au artat c subsolul Romniei conine o
varietate de
resurse balneare situate n interiorul sau la suprafaa scoarei terestre.
Aceste resurse sunt reprezentate n primul rnd de substanele minerale
terapeutice,
care prin proprietile fizico-chimice rspund necesitilor profilactice i
medicale de
meninere, consolidare, refacere a strii de sntate, a capacitii de munc
i de
reconfortare fizic i psihic individual. n al doilea rnd, factorii climatici
existeni n
Romnia, datorit poziiei geografice (radiaia solar, circulaia atmosferic,
temperatura,
umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un
mijloc

eficient, care contribuie n orice staiune balnear la completarea ofertei de

tratament.
Substanele minerale terapeutice se regsesc att n apele minerale i
termominerale
ct i n apa lacurilor terapeutice a nmolurilor i turbelor.

Statiunea Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din
Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si
varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale.
Baile Olaneti, perla a staiunilor romanesti, este situata n Nord-Estul Olteniei,
jud.Valcea, la o distan de 18 km. de Rm. Valcea si la o altitudine de 450 m, intr-o zona de
coline cu paduri de foioase. Spre nord si vest este inchisa de crestele calcaroase ale masivului
Capatanei: Candoaia (1494 m), Stogul (1494 m), Caprareasa (1799 m), Vanturarita (1873 m)
si Gera (1885 m).
Statiunea Olanesti are un climat placut, cu influente mediteraneene, caracterizat
prin ierni blande si veri racoroase, cu temperatura medie de +9 grade C, precipitatii moderate
si nebulozitate scazuta.
Factorii naturali de cura, i anume factorul climatic, relieful variat i factorul
hidromineral, ce consta in cele peste 35 surse hidrominerale (30 izvoare i 5 sonde ), dau
posibilitatea tratarii la Olanesti a unei palete largi de afeciuni.

b) Prezentare companie
Agentia 3-Bis Olanesti este o firma cu domeniu de activitate in turism care
cuprinde oferte turistice pentru diferite tipuri de buget .

Principalele functii indeplinite de agentie cuprind : oferirea unui centru de

cazare in statiunea Baile Olanesti insa si oferirea unui centru bine pus la punct de informare
turistica, disponibil 24 din 24 de ore. Informatiile utile puse la dispozitie de catre agentie
sunt :
-

Tarifele acceptabile , diferite fata de cele de la receptiile hotelurilor, datorita

volumului de vanzare efectuat de catre agentie

Oferte in exclusivitate create special pentru clientii firmei
Cunoasterea ntotdeauna a locurile disponibile la Hotelurile, Pensiunile i Vilele din
Staiune precum si oferirea unui support real in alegerea unor servicii de calitate din

zon
Disponibilitate in permanenta a agentilor, la sediul firmei, chiar in statiunea Baile

Olanesti
Negocierea directa cu hotelierii in cazul grupurilor mai mari de turisti, oferind servicii

personalizate fiecarui grup in parte

Agentia ofera servicii turistice complete care cuprind urmatoarele beneficii : transfer

Aeroport Hotel i invers, excursii n perioada ederii, rezervri TAXI etc.

Agentia ofera si posibilitatea de a rezerva on-line sau prin e-mail la orice ora, dar si
de a achita la sediul agentiei.

2. Misiunea firmei

In statiunea Baile Olanesti avantajele efectuarii unui circuit sunt reprezentate de

urmatoarele :
Bile Olneti este Staiunea cu cele mai multe izvoare din ar (35 la numr)

i numeroase sonde cu ap sulfuroas pentru BI.

apele izvoarelor din Staiunea Bile Olneti au fost medaliate cu AUR la
Expoziia Internaional de la Viena, datorit eficienei lor n tratamentele

medicale.
izvoarele locale au efecte superioare apelor din Staiuni climaterice europene
cu renume. n urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a
constatat c:
- izvorul mineral nr. 24 din Bile Olneti, egaleaz sau depeste efectele
apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon, pentru

tratarea afeciunilor renale

- Izvorul mineral nr. 2 are aciune egal ori superioar apelor minerale de la
Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-Ies-Bains, Baden, Weisbaden, Achen
- izvoarele minerale nr.3 si nr.9 au caliti similare apelor minerale de la Ems
si Eaux Bonnes
- sursa minerala nr. 20 (folosit pentru bi) depete calitile celor din Hall,

Salies de Beaum, Bax, Eaux Bonnes.

apele izvoarelor din Olneti pot trata o gam larg de afeciuni, de la
afeciuni digestive, afeciuni renale i ale cilor urinare, afeciuni cronice ale
ficatului i cilor biliare, afeciuni respiratorii, afeciuni metabolice i de
nutriie, afeciuni dermatologice si afeciuni alergice pn la boli profesionale,
afeciuni cardiovasculare, afeciuni asociate, afeciuni endocrine, afeciuni

ginecologice cronice.
mediul inconjurtor i climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce

are ca rezultat calmarea, linitirea i eliberarea de stres.

sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se poate urma o
dietoterapie care incadreaz toate afeciunile cu indicaii pentru Olneti si

care necesit un regim alimentar.

staiunea intrunete condiiile optime practicrii diferitelor forme de turism :
turism balnear, turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna

si relaxare.
staiunea se afl ntr-o zon montan inconjurat de rezervaii naturale
deschise vizitatorilor, precum Rezervaia de Tisa si Rezervaia natural Stogu
(n cadrul Parcului Naional Buila-Vnturaria), precum i rezervaia Rdia Mnzu din Munii Cpnii, rezervaia Lacul Frumos din Mosoroasa si

Rezervaia de Nuferi Albi i Galbeni din Bile Olneti.

bisericile din Olneti, precum i schiturile i mnstirile din imediata
apropiere reprezint o foarte bun ocazie pentru turismul monahal.

Agentia 3bis Olanesti ofera clientilor sai un pachet turistic complet ce va cuprinde :
cazare
transport
tratament adecvat fiecarui client in parte
excursii

programe speciale pentru copii

3. Prezentarea destinatiei turistice

Pachetul turistic va cuprinde urmatoarele specificatii:

Pretul pachetului turistic va include cazarea, transportul in interiorul statiunii,

tratamentul cu ape , excursiile realizate, precum si programele speciale pentru

copii.
Pachetul turistic propus de catre agentia noastra se va desfasura in perioada
20.06.2011-26.06.2011, plecarea va avea loc de dimineata la ora 09:00 din
autogara Militari, iar ora de sosire va fi 13:10 la statia de autobuz din centrul

statiunii.
Cazarea va avea loc la pensiunea Casa Vanatorilor.
Pensiunea Casa Vntorilor este situat ntr-un cadru natural, la intrarea n
Staiune, avnd n apropiere pduri i rul Olneti .
Este locul ideal de relaxare, iar gustrile din restaurantul cu specific
vntoresc completeaz atmosfera unui sejur la munte.
CASA VNTORILOR printre dotrile i facilitile oferite sunt:
- camere dotate cu baie, TV, cablu TV, minibar, linie telefonic naional i
internaional, acces internet
- restaurant 4 stele
- cafenea
- parcare pazit

Zona de agrement a pensiunii cuprinde:

3 hectare de teren
2 terase, una acoperita

Zona foisoarelor, pe malul raului

Zona de calarie

Mini-zoo

pasune la marginea padurii

Zona de gratar si foc de tabara

Terasa libera la primul nivel

Loc de joaca pentru copii

Tarifele percepute sunt urmatoarele:

Tip camera
Tarif (ron)
Dubla cu mic dejun
130
Garsoniera cu mic dejun
170
Programul propus de agentie este urmatorul :
1) In prima zi dupa sosire se va efectua un tur complet al statiunii precum si
familiarizarea cu izvoarele de ape sub indrumarea ghidului turistic. De
asemenea se vor efectua si vizite la cabinetele medicale specializate pentru
luarea tratamentului corespunzator afectiunilor suferite.
2) A doua zi de dimineata se vor parcurge traseele catre izvoare pentru a lua apa
specifica fiecarui tratament in parte. Iar in a doua parte a zilei va avea loc
drumetia catre Manastirea Frasinei. Plecarea va avea loc la 14:00, iar
intoarcerea la ora 18:45.
Manastirea Frasinei

Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt

doua biserici.
Biserica Manastirii Frasinei, zisa
si Biserica Mare, avand hramul
Adormirea Maicii Domnului, cu
intreg ansamblul de cladiri, in
forma de cetate, este ctitoria
Sfantului Calinic de la Cernica,
episcopul Ramnicului, care a
construit-o intre anii 1860-1863,
an in care o si sfinteste.
Biserica schitului vechi, cu hramul
Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, a fost construita din lemn de calugarii bulgari
Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763.

Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie

sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste
cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa
2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea
femeilor.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol
pana in zilele noastre.
3) In a treia zi prima parte a diminetii se va desfasura conform zilei precedente,
iar in cea de a doua parte se va face excursie catre Manastirea Curtea de
Arges si Barajul Vidraru. Plecarea va avea loc de asemenea la ora 13:45 iar
intoarecerea la ora 18:45.
Manastirea Curtea de Arges
Considerata prima resedinta a Tarii
Romanesti, Curtea de Arges este o asezare
incarcata de istorie si legenda. De altfel, in
aceasta zona, pe cursul superior al
Argesului, se afla vestita Argedava, cetate
de scaun a regelui Burebista.
Manastirea Curtea de Arges a fost construit
de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul
vechii mitropolii (1359). Pictura interioara,
realizata de zugravul Dobromir, a fost terminata an anul 1526, in timpul domniei lui Radu
de la Afumati. Ea este pastrata fragmentar n Muzeul National de Arta din Bucuresti.
Geniala creatie populara, Legenda Mesterului Manole este chiar povestea ctitoririi
Manastirii Curtea de Arges.

Barajul Vidraru
Barajul Vidraru este al 27-lea baraj

si al 15-lea baraj n arc, ca nltime, din Europa; al 9-lea baraj n arc din lume si al 6-lea
din Europa, ca nltime, n anul intrrii n exploatare (1965).
Lacul de acumulare Vidrarul este situat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime.
Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane,
s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in
subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran
si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
4) In cea de a patra zi se va va avea loc o excursie cu plecare de
dimineata la ora 09:00 iar intoarcerea la ora 18:45, catre Balea lac
si Balea Cascada.
Balea Lac
Zona turistica Balea Lac este situata in Muntii Fagaras ( o parte importanta
din lantul Muntilor Carpati ). Regiunea este foarte cunoscuta datorita celei
mai dense retele hidrografice din tara ( lacuri glaciare : Avrig 2011 m, Caltun
2147m, Doamnei 1865 m , Balea 2034 m, etc ). Apele din acest masiv
formeaza o serie de cascade : cascada Moasei, cascadele Avrigului, cascada
Serbotei, cascada Balea. Accesul la lacul Balea este usurat de existenta
transfagarasanului, asfaltat in intregime.
Prima Cabana la Lacul Balea a fost ridicata in anul 1904 de catre Societatea
Carpatina Transilvaneana (S.K.V.) si inaugurata la 29 august 1905.Cabana
Lacul Balea este

asezata

pe peninsula ce
inainteaza in

lacul

Balea dinspre

nord-

est, fiind
inconjurata din

trei

parti de apa.
Altitudinea este
m.

de 2034

Balea Lac este unul dintre cele mai frumoase si mai mari lacuri din Romania.
In jurul lacului, 100 de hectare de teren au fost declarate rezervatie stiintifica
cu numeroase plante (floarea de colt, macul galben, etc.) si animale ocrotite
(capra neagra, rasul, acvila de munte etc.). In apropierea lacului sunt
construite cateva cabane, iar din ianuarie 2006 functioneaza si un hotel din
gheata (unicat in Romania). Zona Balea Lac este cautata mai ales pentru
drumetiile care incanta orice impatimit al muntelui prin peisajul existent cat
si prin posibilitatea alegerii unor trasee care sunt o adevarata provocare.

Balea Cascada
Balea Cascada se afla la o
altitudine de 1234 m, in muntii
Fagaras, pe Transfagarasan, la circa
65 km de Sibiu. Cascada Balea te
pune in fata unui spectacol de o
surprinzatoare frumusete.
Intreaga poveste a acestei ape ii
are inceputul la izvoarele paraului
Balea (mult mai sus), ajunge la apogeu in albia lacului cu acelai nume si
coboara pana aici ca sa-si ia, in cadere, numele de cascada Blea. Pe scurt,
unul dintre cele mai frumoase circuri glaciare.

5) A cincia zi , va fi ziua in care turistii vor parcurge un alt traseu

incitant. Plecarea va avea loc de asemenea de la ora 09:00 iar
intoarcerea va avea loc la ora 18:45. Destinatia de aceasta data va
fi Sibiul si Paltinis.

Sibiu
Sibiul, Capitala Culturala
Europeana a anului 2007, este
situat n partea de sud a
Transilvaniei, n depresiunea
Cibinului. A fost fondat pe locul
unei mai vechi aezri, probabil
slave, imediat dupa mijlocul
secolului XII de colonitii sai din
teritoriul Rin-Mosela. Din 1692,
odat cu creterea influenei
austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioad
nfloritoare a oraului, cea mai important construcie din aceast perioad
fiind Palatul Brukenthal.
Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei
datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si
zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida,
Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si
astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit
in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi
Franz Liszt sau Johann Strauss.
In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2
teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6
institute culturale diverse precum si 10 muzee, organizate n jurul marilor
muzee, Brukenthal i Muzeul Astra.
Paltinis
Paltinis este o statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de
Sibiu. Este situata intr-o padure de conifere, n Muntii Cindrel. Este statiunea
aflata la cea mai inalta altitudine din tara (1450 m), si totodata prima
statiune montana din Romania (1894).

Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea

asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie
benigna.
Prtia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca.
Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice n Muntii Cindrel
si Muntii Lotrului.
In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru
natural de o frumusete deosebita.
Un important obiectiv turistic in
statiune il constituie Schitul, o
biserica de lemn ridicata in
deceniul 3 al secolului XX unde se
afla mormantul filozofului
Constantin Noica.
Casa memoriala C. Noica, unde
filozoful si-a trait ultimii ani de
viata, este de asemenea un punct
de interes.

6) Cea de-a sasea zi va incepe cu traseul pana la izvoare pentru

colectarea aplelor tratament. La ora 13:45 se va realiza o excursie
spre Manastirea dintr-un Lemn,
Manastirea Surpatele si
Manastirea Govora, cu intoarcere
la ora 18:45.
Manastirea Dintr-un Lemn
Este situata la aproximativ 25 km sud de
municipiul Rm. Valcea si la 12 km nord de
Babeni, pe valea Otasaului, in comuna
Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale,
ar fi luat fiinta in primele decenii ale

secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur

stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se
pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii
asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.
Manastirea Surpatele

Manastirea Surpatele cu
hramul Sfanta Treime, se
afla situata in comuna
Frincesti, satul Surpatele,
judetul Valcea. Biserica a
fost inaltata de Tudor
logofatul Dragoescu si
fratele sau Stanciu, feciorii
lui Popa Frincu, la inceputul
secolului al XVI-lea.
Pe pereti se gasesc pictate chipurile voievozilor care au ctitorit sfantul lacas si
un tablou mai rar intilnit in iconografia bisericeasca, privind impartirea
hainelor lui lisus", executat de unul din cei doi zugravi, Andrei si Iosif
ieromonahul, care au pictat aceasta biserica.

Manastirea Govora

Manastirea Govora, manastire de

maici cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, una dintre cele mai vechi
manastiri din Tara Romaneasca,
monument arhitectonic medieval de
o rara frumusete.
Asezamantul monahal de la Govora

se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al

XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul

In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa
catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc.
7) Ziua a saptea este si ziua intoarcerii spre Bucuresti a turistilor.
Dupa traseul obisnuit spre izvoare, turisti vor avea avea
ocazia sa plimbe prin statiune pana in momentul plecarii care
este stbilit la ora 14:15, cu sosire in Bucuresti la ora 18:18.

Nota: excursile propuse de catre agentia noastra sunt pur orientative,

turisti avand posibilitatea de a decide ce vor sa viziteze, in orinea pe
care o aleasa de catre acestia.

4. Obiective generale ale companiei in privinta pachetului

turistic
Se doreste atingerea a cel putin 70 % din obiectivele pachetului turistic.
Pentru realizarea acestui procent se va urmari sa se programeze excursiile
intr-un mod cat mai relaxant, cu modalitati de realizare accesibile si
confortabile in acelasi timp precum : autoturisme cu numar potrivit de
locuri , suficiente pentru a transporta confortabil si in siguranta excursionistii,
asigurarea gustarilor pe durata transportului catre destinatie si angajarea
unui ghid ce va oferii suport si explicatii in permanenta persoanelor care o
solicita.
Intregul program este realizat pentru persoane dinamice care doresc sa
viziteze sa cunoasca si sa descopere in acelasi timp frumusetea naturii dar si
traditiile si obiceiurile locale. Acest pachet este in mod special creat pentru
excursionistii doritori de aventura, dar imbinat in acu celasi timp

contemplarea. Excursiile propuse in orase si manastiri au rolul de a incuraja

cunoasterea unei traditii vechi de sute de ani, si a unor locuri de o valoare
culturala imensa.
Pachetul cuprinde aproximativ totalitatea obiectivelor turistice importante.

5. Auditul de marketing
a) Analiza Pest

Factori politici :

Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste

impulsionarea si diversificarea activitatilor economice,
stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la
reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o
imbunatatire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata
politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de
dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare
regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de
dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au
personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre
consiliile judetene si cele locale.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu

de masuri planificate si promovate de autoritatile
administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu
diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii
unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin
valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in
scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele domenii
care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor,
transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor,
imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator,
dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.

 Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, , in calitate de

titular pentru Strategia Nationala pentru Dezvoltarea
Ecoturismului n Romnia, anunta publicul interesat asupra
elaborarii primei versiuni a Strategiei Nationale pentru
Dezvoltarea Ecoturismului n Romnia, pentru care s-a
declansat etapa de incadrare, pentru a se decide daca
strategia se supune evaluarii strategice de mediu, conform
HG nr.1076/2004.

Bugetul ministerului de turism este in total de : 2.838.391

lei, cota standard la TVA este de 24% intrata in vigoare de la
1 iulie 2010.

Taxe si impozite in turism : Taxa pe scaune, porneste de la 4

milioane si poate ajunge la 10 milioane si chiar mai mult.
Impozitul pe profit de 25% , Impozitele si taxele locale: asupra
mijloacelor de transport, taxa de drumuri (Basescu); taxa
pentru autorizatie de constructii, autorizatie veterinarsanitara; taxa pentru panouri publicitare si firme instalate la
locul exercitarii activitatii turistice; taxele pentru sederea in
statiunile turistice; taxa de salubrizare in statiuni. - Taxa
Salvamont in statiunile de munte. - Taxa pentru acordarea
brevetelor si licentei pentru agentiile de turism si structurile
de cazare si cele de alimentatie pentru turism. - Taxa la
inspectoratele pentru protectia muncii, precum si taxa pentru
protejarea mediului. - Fondul special de sanatate pentru
vanzarea de tigari, bauturi alcoolice si cafea de 2% (din
vanzari). - Fondul special de solidaritate sociala de 3%. Fondul de asigurari sociale ale agriculturilor 4% platit de
unitatile de alimentatie. - Fondul special pentru invatamantul
de stat 2% din fondul de salarii. Pe langa aceste taxe si
impozite se mai achita: - Cota de asigurari sociale 30% din
fondul de salarii brute. - Cota de somaj, 5%. - Cota pentru
Casa de Asigurari de Sanatate, 7%. - Cota pentru DGMPS, de
0,75%.

Programul anual de dezvoltare

 HOTARARE nr. 320/2011 pentru modificarea i completarea

Hotrrii Guvernului nr.120/2010 privind aprobarea Listei
cuprinznd programele i proiectele de investiii n turism i a
surselor de finanare a documentaiilor tehnice i a lucrrilor
de execuie a programelor i obiectivelor de investiii n turism
HOTARARE nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzand
programele si proiectele de investitii in turism si a surselor de
finantare a documentatiilor tehnice si a lucrarilor de executie
a programelor si obiectivelor de investitii in turism
HOTARARE nr. 77/2010 privind aprobarea Programului anual
de marketing si promovare si a Programului anual de
dezvoltare a destinatiilor si a produselor turistice

Factori economici :

Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, afirma ca datele

existente la finele lunii februarie arata ca tara noastra va inregistra
in primul trimestru crestere economica, ceea ce inseamna ca, din
punct de vedere statistic, Romania a iesit din recesiune.

''Hotrrea de guvern vizeaz obiective de investiii iniiate

anul trecut (de ex. continuarea investiiilor pe subprogramul
Schi n Romnia n judeele Covasna, Harghita, Hunedoara,
Maramure i respectiv pe Valea Prahovei - n pregtirea FOTE
2013, continuarea construciei unor miniporturi n judeul
Tulcea), precum i obiective noi (de ex. dezvoltarea
infrastructurii turistice n staiuni din sudul litoralului i n
staiuni balneare ca Amara, Baile Felix 1 Mai sau amenajarea
unui port turistic n Oltenia)'', informeaz Ministerul
Dezvoltrii Regionale i Turismului printr-un comunicat.

Proiectele se ncadreaz n cele patru subprograme naionale

de investiii n turism: Schi n Romnia, Dezvoltarea
infrastructurii turistice n zona montan nalt, Dezvoltarea
echilibrat i integrat a staiunilor turistice balneoclimaterice
i Dezvoltarea echilibrat i integrat a zonei turistice din
Delta Dunrii i a staiunilor turistice de pe litoralul Mrii
Negre. Hotrrea reglementeaz cofinanarea din bugetul
MDRT a documentaiilor tehnice i a lucrrilor de execuie a
programelor i obiectivelor de investiii n turism ale cror
beneficiari sunt autoriti publice locale. Sumele de la bugetul
de stat se aloc n completarea surselor proprii ale
autoritilor publice locale. Autoritile publice locale sunt cele
care organizeaz achiziiile publice necesare derulrii
investiiilor i rspund de utilizarea sumelor primite pentru
implementarea respectivelor proiecte.
Numrul vizitatorilor strini n Romnia nregistrai la punctele
de frontier a fost n primul trimestru din acest an de 1,38
milioane, n scdere cu 3,2% fa de aceeai perioad din
2010, majoritatea provenind din ri situate n Europa
(95,4%). Din statele Uniunii Europene s-au nregistrat 59,8%
din totalul sosirilor vizitatorilor strini n Romnia, cele mai
multe fiind din Ungaria ( 37,6%), Bulgaria ( 21,0%), Italia
( 8,5%), Germania ( 7,6%) i Austria ( 3,9%). Datele transmise
de Institutul Naional de Statistic (INS) arat c sosirile
nregistrate n structurile de primire turistic n perioada
ianuarie - martie 2011 au nsumat 1,12 milioane, n cretere
cu 13,2% fa de cele din trimestrul I din 2010. nnoptrile
nregistrate n structurile de primire turistic n trimestrul I din
2011 au nsumat 2,29 milioane, n cretere cu 12,0% fa de
cele din trimestrul I din 2010. ndicele de utilizare net a

locurilor de cazare a fost de 18,4% pe total structuri de cazare

turistic, n cretere cu 1,4 puncte procentuale fa de
trimestrul I 2010. Indici mai mari de utilizare a locurilor de
cazare s-au nregistrat la hoteluri (21,7%) i la
moteluri(14,9%).
Rata omajului nregistrat la sfritul lunii ianuarie 2011 la
nivel naional a fost de 6,74% mai mic cu 0,13 pp dect cea
din luna decembrie a anului 2010 i mai mic cu 1,38 pp
dect cea din luna ianuarie a anului 2010, arat un comunicat
remis redaciei.
Numrul total al omerilor nregistrai n evidenele
ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc a fost de
614.976 de persoane, cu 11.984 persoane mai puine fa de
finele lunii anterioare.
Scderi ale ratei omajului se nregistreaz n 28 de judee
i n municipiul Bucureti, cele mai importante scderi ale
ratei omajului se nregistreaz n judeele Vlcea (cu 0,80pp),
Cara Severin (cu 0,67pp), Prahova (cu 0,61pp), Clrai (cu
0,55pp) i Braov (cu 0,53pp). n Bucureti, rata omajului a
sczut cu 0,1pp. Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului
au fost atinse n judeele Vaslui (12,37%), Teleorman
(10,82%), Mehedini (10,76%), Ialomia (9,92%), Alba (9,89%),
Covasna (9,87%), Dolj (9,83%), Buzu (9,74%), Galai
(9,66%), urmate de judeele: Gorj (9,57%) i Olt (8,68%).

Factori socio-culturali :

Populatia Romaniei a inregistrat spor natural negativ si in a

cincea luna din acest an, in conditiile in care numarul nasterilor a
fost depasit de cel al deceselor cu 5.181, continuand declinul

resimtit de la inceputul anilor '90, potrivit datelor publicate de

Statistica. Ca numar de locuitori, Romania ocupa locul sapte in
cadrul Uniunii Europene, dupa Germania, Franta, Marea Britanie,
Italia, Spania si Polonia.
Populatia tanara (cu varsta intre 0 si 14 ani) reprezenta 15,2%
din totalul populatiei, populatia adulta 69,9%, iar cea varstnica
(de cel putin 65 de ani) - 14,9%.
In Romania se pare ca nu exista un interes real la nivel academic
si al politicilor de sanatate in ceea ce priveste evaluarea
impactului credintelor religioase si a comportamentelor ce deriva
din ele in raport cu sanatatea. Este probabil un fel de orgoliu
nejustificat al celor ce conduc un sistem medical in colaps.
La douzeci de ani de la cderea regimului comunist, Romnia
nc este privit de observatorii externi drept o ar care a
realizat reformele economice i politice cu ntrziere, o ar care
nu era pregtit i nu ar fi trebuit s fie acceptat n Uniunea
European, o ar cu o democraie i o economie de pia
nefuncionale. Aceste caracterizri pornesc, ns, doar de la
analiza unor factori instituionali, sistemici i nu iau n seam un
element cheie n schimbrile prin care Romnia a trecut n ultimii
douzeci de ani: cultura politic.

Factorii tehnologici :

Datele raportate de INS arat c drumurile publice totalizau, la

finele anului trecut, 81.713 kilometri, din care doar 29,2% erau
modernizai i numai 321 kilometri reprezentau autostrzi. n

ceea ce privete starea tehnic a drumurilor publice, 49% din

lungimea drumurilor modernizate i 57,5% din lungimea
drumurilor cu mbrcmini uoare rutiere aveau durata de
serviciu depit.
Din totalul drumurilor publice, 16.503 km (20,2%) erau drumuri
naionale, 35.048 km (42,9%) drumuri judeene i 30.162 km
(36,9%) drumuri comunale.
Din punctul de vedere al tipului de acopermnt, avem 23.847
km (29,2%) drumuri modernizate (n proporie de 86,5% drumuri
modernizate cu mbrcmini asfaltice de tip greu i mijlociu),
22.515 km (27,6%) drumuri cu mbrcmini uoare rutiere i
35.351 km drumuri pietruite i de pmnt (43,2%).

Selectia pietei
Pachetul nostru turistic isi doreste sa patrunda pe piata Ungariei
,doarece numarul total de vizitatori din aceasta tara este semnificativ.
Pentru adoptarea unei strategii corespunzatoare de patrundere pe
aceasta piata se va realiza fisa de tara.

Ungaria
Populaia maghiar din Ungaria de azi reprezint 89 - 95%, limba ei
este maghiar din familia ugro-finic, alte minoriti : rromi, sau romk
n maghiar (5%), germani sau nmetek ori svbok n maghiar
(1.2%),slovaci (0.4%),croai sau horvtok (0.2%),srbi sau szerbek
(0.2%), ucrainieni sau ruteni (0.1%), i romni sau romnok n
maghiar (0.1%). Romnii din Ungaria, grupai n special n zona

oraului Gyula (Giula); sunt 8.000 - 10,000 oameni din totalul

populaiei rii (10.000.000).
Religia romano- catolic e cea dominant (67.5%), 16%-20% din
populaia maghiar din Ungaria este de religie reformat (calvinist) i
3%-5% de religie evanghelic (luteran); circa 0.2% din populaie sunt
de religie mozaic (evrei). De asemenea exist importante comuniti
cretine ortodoxe (romne, srbe), uniate (greco-catolice, de exemplu
la ruteni i romni), obti neo-protestante, precum i o comunitate
musulman.
Poziia geografic
Ungaria este aezat n Europa Central, n Bazinul Carpailor, avnd
ca vecini urmtoarele ri: Slovacia, Ucraina, Romnia, Iugoslavia,
Croaia, Slovenia i Austria.
Lungimea frontierelor: 2246 km
Principalele fluvii i ruri: Dunrea (417 km) i Tisa (598 km)

Uniti regionale geografice

50 % din teritoriul rii este cmpie: MAREA CMPIE sau (ALFLD)
ocup ntreaga parte rsritean a rii, CMPIA MIC (KISALFLD) se
ntinde de-a lungul frontierei nord-vestice. Cele mai nsemnate dou
ruri ale rii sunt: Dunrea (lungime poriunii care traverseaz
Ungaria este de 417 km) i Tisa (598 km), ei strbat Ungaria n direcia
nord-sud. REGIUNEA DINTRE DUNRE I TISA (DUNA-TISZA KZE) este
deasemenea cmpie, n timp ce REGIUNEA TRANSDANUBIAN

(DUNNTL), situat la vest de Dunre, are o suprafa deluroas, iar

n centrul ei se gsete cel mai cald lac din Eeuropa Central, lacul
BALATON. Zona muntoas se desfoar n direcie transversal: la
vest de Dunre se afl MASIVUL CENTRAL TRANSDANUBIAN
(DUNNTLI KZPHEGYSG) cu vrfuri nalte de 400-700 m (Muntele
de la Keszthely, Bakony, Vrtes, Gerecse, Pilis, Muntele de la Visegrd),
iar la est de Dunre MASIVUL CENTRAL NORDIC (SZAKI
KZPHEGYSG) cu vrfuri de 500-1000 m (Brzsny, Cserht, Mtra,
Bkk, Csereht, Muntele de la Zempln). Cel mai nalt punct al rii
este vrful Kkes n muntele Mtra (1014 m). Tradiiile etnografice,
animalele caracteristice ale pustiei maghiare obiectiv turistic
preferat sunt prezentate vizitatorilor cu ocazia paradelor ecvestre
organizate pe teritoriul Parcul Naional din Hortobgy (BUGAC,
APAJPUSZTA, LAJOSMIZSE).

Populatie

Etnicii maghiari alctuiesc 89% din populaie. Cele mai importante

minoriti etnice din Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum
i srbii, slovacii, romnii i rutenii (ucrainieni greco-catolici), fiecare
din aceste din urm grupuri reprezentnd n jur de 1% din populaia
Ungariei.
Ca exemplu, romnii din Ungaria, grupai n special n zona oraului
Gyula (Giula), reprezint 0,7% din totalul populaiei rii. Comuniti
maghiare importante locuiesc n statele vecine Ungariei, n special n
Slovacia, Romnia (mai ales n Transilvania, Partium i Moldova), n
Serbia (Voivodina), n Ucraina Transcarpatic, n Austria (Burgenland),
dar i n Statele Unite ale Americii i n Canada.

67,5% din populaia Ungariei este de confesiune catolic. Comunitii

reformate (calvine) din Ungaria i aparin 20% din ceteni. Din totalul
populaiei 5% sunt luterani. Comuniti religioase mai puin numeroase
sunt cea ortodox srb (1%), cea ortodox romn, precum i cea
iudaic (0,2%). Comunitatea ortodox romn din Ungaria este
organizat n Episcopia Ortodox Romn de Gyula, care este condus
n prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad.
Comunitile greco-catolice din Ungaria (alctuite din maghiari, ruteni,
slovaci i romni) sunt organizate n Episcopia Greco-Catolic de
Nyiregyhza.
Clima
Ungaria este situat n zona temperat, este influenat de trei zone
climatice: oceanic, continental i mediteran. Vremea cteodat este
schimbtoare, datorit caracteristiciilor Muniilor Carpai nconjurtori,
de multe ori tinde s fie secet mai ales n zona cmpiei Alfld..
Clima Ungariei este continentala, cu veri calduroase. Aversele sunt
frecvente vara dar in a doua jumatate a anotimpului adesea
pamanturile sunt afectate de seceta. La Budapesta temperatura medie
lunii iulie este de 22C , cea a lunii ianuarie este de -1C, cantitatea de
precipitatii anuale este de cca. 600 mm. Frigul iernii este rareori
intrerupt de mase de aer mai calde, si se intampla ca zapata cazuta sa
se mentina fara sa se topeasca 30-40 zile.
Resurse naturale bauxita, carbune, gaze naturale, soluri fertile, teren arabil.

Pib : Ungaria a nregistrat anul trecut un deficit bugetar de 907,1

miliarde forini, aproximativ 3,4 miliarde euro, echivalent cu 3,3% din
produsul intern brut (PIB) al rii, calculat pe baza fluxului de numerar
i fr a lua n calcul i bugetele locale.
Nivelul PIB-ului pe locuitor, net superior Romaniei, atins de Ungaria
este justificat prin prisma faptului ca Ungaria este o piata matura, care
a incheiat deja procesul de tranzitie. Mediul de afaceri ungar este
extrem de competitiv, caracterizat de o puternica concurenta vesteuropeana, dar si o crestere a concurentei interne.