Modul 1.

NORME DE PROTECIA MUNCII

Normele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc dar
i prevenirea accidentelor i imbolnvirea personalului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii
muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror
respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul
muncii.
Rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare
pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de
executant.
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
Prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,
care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care
provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
Echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
indeplini acest obiectiv;
Loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
Pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
Stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament
1

de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar
fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
materiale;
Servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze
servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
Accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3
zile;
Boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti
sunt de natura profesionala.
1.1 IGIENA MUNCII
Igiena muncii este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena
acesteia asupra strii de sntate. Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via, care, puse n
practic, s duc la prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii,
promovarea strii de sntate i prelungirea duratei de via. n sens strict, igiena muncii se ocup de
studiul condiiilor de munc i influena lor asupra strii de sntate a oamenilor muncii, n vederea
prevenirii i combaterii bolilor profesionale care duc la scderea capacitii de munc i, deci, la
scderea productivitii.
Prin microclimat de munc se nelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici,
biologici, psihologici), care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie, teren agricol,
localitate etc.).
Noxele profesionale
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezeni la locul de munc i care
pot amenina sntatea muncitorilor dac nu se iau msuri de protecie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezeni la locul de munc:
A. Organizarea defectuoas a muncii
* poziia forat a corpului, timp ndelungat, n suprancordare;
* efortul exagerat;
* regim neraional de munc (lipsa echilibrului ntre munc i repaus).
B. Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor factori
care trebuie ndeprtai sau neutralizai:
* factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut, raze
ultraviolete, zgomot, trepidaii;
* factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;
* factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.
C. Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:
* insuficiena volumului de aer;
* deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;
2

* amenajarea defectuoas a locului de munc;

* influena nociv a factorilor atmosferici
Instruirea lucratorilor
(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizeaz:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
Obligatiile lucratorilor
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care
pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
(1) lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice
si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii
sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca
si masurile de aplicare a acestora;
3

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Supravegherea sanatatii
Lucrtorii trebuie s respecte normele de tehnica securitii muncii in fiecare compartiment,
unitate i s semneneze fia de instructaj individual. Mainile, utilajele i ustensilele se verific
inainte de inceperea folosirii lor, pentru a se asigura c funcioneaz. Se verific dac au fost luate
msuri de siguran conform prescripiilor i dac dispozitivele sunt instalate la utilajele i
instalaiile din proceseul de producie. Dac se observ defeciuni sau diferite lipsuri trebuie
informat eful unitii sau eful compartimentului de acest lucru, care trebuie s rezolve aceste
lucruri.
Fumatul este interzis, la fel i deplasare in apropierea materialelor inflamabile sau
exploziblile cu lmpi de gaz. Fumatul este permis doar in anumite locuri create special pentru acest.
Postul de prim ajutor se amenajeaz la toate locurile de munc. Este dotat cu un dulpior
care conine toate materialele necesare acordrii primului ajutor.
Masuri de reducere a efortului ortostatic i neuropsihic

n vederea reducerii efortului ortostatic este recomandabil ca:

personalul s fie foarte bine pregtit n vederea eliminrii curselor inutile, a manevrelor
necorespunztoare, ce reprezint o pierdere de energie inutil;
inuta s fie adecvat, comod, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel nct s asigure un efort
mai mic in realizarea sarcinilor;
s se asigure o bun condiie fizic, ntreinut permanent prin exerciii fizice, dar i prin
relaxare
metodele de preluare i transmitere a comenzilor s fie moderne, reducandu-se timpul i
efortul necesar efecturii acestora i crescand eficiena lucrtorilor din alimentatie ;
respectarea programului de lucru, pauzele atunci cnd fluxul de consumatori este mai mic
protejeaz lucrtorul de suprasolicitare ;
dotrile pentru transportul intern s fie moderne ;
s se foloseasc ambalaje uoare;
spaiile s fie bine dimensionate, astfel ncat s permit efectuarea micrilor necesare i s
reduc efortul ortostatic

Cauzele accenturii tensiunii neuropsihice pot fi :

-oboseala instalat
-comportarea necorespunzoare a clienilor dificili
-pregtirea insuficient a lucrtorilor
-oferta insuficient sau necorespunztoare a preparatelor oferite
4

-personalitatea lucrtorilor sau a clienilor

-slaba motivare a personalului
-starea de ebrietate.
n vederea diminuarii efortului neuropsihic se impun o serie de msuri cum ar fi :
-perfecionarea angajailor privind stpanirea tehnicilor de negociere i atenuare a conflictelor
-adoptarea unei atitudini corecte fa de clienii dificili
-creterea gradului de motivare i automotivare a personalului
-evitarea supraaglomerrii din unitate
-planificarea riguroas a sarcinilor ce i revin angajatului
-crearea unui mediu ambiant ct mai plcut desfsurrii comunicrii
1.2 BOLILE PROFESIONALE SI BOLILE LEGATE DE PROFESIUNE

* Legea nr. 90/1996 afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Clasificare
* Dupa natura factorului nociv care le-a generat
* Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv
* Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului
* Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)
Biologici (microorganisme)
* Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii
funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc
inadecvate.
a) n funcie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica n
urmtoarele grupe:
* Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice;
* Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
* Boli prin expunere la energie radiant;
* Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute;
* Boli prin expunere la zgomot i vibraii;
* Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut;
* Alergii profesionale;
* Dermatoze profesionale;
* Cancerul profesional;
5

* Boli infecioase i parazitare;

* Boli prin suprasolicitare;
* Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).
b) Dup timpul de expunere la aciunea factorului de risc:
* Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de munc), generate
de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.
* Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze relativ mici,
dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;
MSURI TEHNICO ORGANIZATORICE N VEDEREA PREVENIRII
MBOLNVIRILOR PROFESIONALE
* Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului
tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de determinri de noxe, studii epidemiologice;
* Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a celui periodic (examene clinice
i de laborator n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i
periodicitatea examinrilor);
1.3 NORME GENERALE DE P.S.I.
Msurile de prevenire care trebuie respectate n orice domeniu de activitate pentru prevenirea i
stingerea incendiilor (P.S.I.) sunt:
1. Pentru prevenirea i combaterea incendiilor e necesar ca n laborator, antier, atelier, n depozitele
de materiale etc., n locurile stabilite prin instruciunile pazei contra incendiilor s se gseasc
mijloace pentru asigurarea mpotriva incendiilor: stingtoare (extinctoare), glei, lopei, lad cu
nisip, pturi. Se va cunoate locul exact al gurilor de incendiu i al furtunurilor. La instalaiile
electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat.
2. In locurile de munc, oricare ar fi ele, nainte de nceperea lucrului se va verifica dac atmosfera
nu e ncrcat cu gaze inflamabile sau toxice provenite de la instalaia de gaze defect sau de la
vasele cu reactivi.
3. La terminarea lucrului se va verifica dac sunt nchise ventilele instalaiei de gaze i robinetele de
ap, becurile de gaze, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau
substane volatile, dac e stins lumina, dac ventilaia e n funciune.
4. Lichidele inflamabile i volatile sunt mnuite cu mare atenie, nu se vor ine n cantiti mari, nu
se vor pstra n vase deschise, se va evita vrsarea lor i nu se vor ine i turna n apropierea focului.
6

La transvazarea lor, toate focurile din ncperi trebuie stinse, nu se vor vrsa n chiuvete, nu se
nclzesc la foc direct sau n vase deschise, ci numai ntr-o baie de ap, folosindu-se un refrigerent.
5. In laboratoare, ateliere etc. este categoric interzis s se spele pardoselile cu benzin, petrol
lampant sau alte produse volatile i inflamabile, s se in crpe, prosoape, halate mbibate cu
produse volatile, s se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau
radiatoarele caloriferului, s se lase neterse produsele petroliere rspndite pe mese sau pardoseal,
s se fac curenie n timp ce becurile cu gaz sunt aprinse.
6. Dac, ntmpltor, se vars o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting imediat toate
becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice; nu se aprinde i, nu se stinge lumina, se
nchid uile i se deschid ferestrele, lichidul vrsat se absoarbe cu un burete i se toarn ntr-un vas
din care apoi se va turna ntr-o sticl ce se poate nchide ermetic, se ntrerupe aerisirea numai dup
ndeprtarea complet a lichidului vrsat.
7. Dac se aprinde un lichid inflamabil (de ex.: spargerea unui vas) repede, dar fr panic, se sting
becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice etc. i se ndeprteaz vasele cu substane
inflamabile, se acoper flacra cu o ptur, prosoape i dac nu se stinge se mprtie nisip, iar dac
nu se stinge nici n acest mod, se folosesc extinctoare i, la nevoie se cheam pompierii.
8. Dac se aprind hainele, accidentatul nu trebuie s fug, ci s i se sting mbrcmintea prin
nvelirea ntr-o ptur, palton etc.
9. Minile, dup ce au fost splate cu benzin sau alte produse uor inflamabile, trebuie s fie
splate cu ap, spun i terse cu un prosop. E interzis a se usca minile la foc dup ce au fost
splate cu produse petroliere.
10. Aparatele care radiaz mult cldur, precum i aparatele electrice de nclzit trebuie izolate cu
plci de azbociment i aezate la distan de substanele inflamabile.
11. Dac se aprind conductoarele reelei electrice, se ntrerupe mai nti curentul de la comutator sau
tablou i se procedeaz la stingerea incendiului.

2.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

ASIGURA ORDINEA SI CURATENIA LA LOCUL DE MUNCA

Continuturi tematice asociate competentelor
Locul de munca
Mijloace de munca: materii prime si auxiliare, echipamente si utilaje, instalatii, SDV-uri;
Metode de intretinere a curateniei: manuale, mecanice, semiautomate.
LOCUL DE MUNCA
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune atingerea urmatoarelor criterii de
performanta:
a) Selectarea mijloacelor de munca
b) Ordonarea mijloacelor specifice activitatii curente
c) Intretinerea curateniei la locul de munca
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune respectarea urmatoarelor etape:
Mijloace de munca Materii prime, materiale auxiliare, utilaje, instalatii,
echipamente , scule, S.D.V.-uri
Ordonare Se va stabili si respecta succesiunea operatiilor de lucru
Se vor ordona materialele de munca
Curatenie Se executa manual, mecanic, sau cu mijloace semiautomate.
Se utilizeaza materiale de curatenie specifice locului de munca
(lavete, detergenti, dezinfectanti, solventi).

Mijloace de munca
Echipamente comerciale:
Cantarul se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau comercializate
in vrac.
Balanta comerciala este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si calcularea
pretului.
Lectorul optic se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii
sortimentului de marfuri.

Scannerul este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor cuprinse in

baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza datele codificate si
simbolizate prin sistemul cod de bare.
Caruciorul este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in depozitele
magazinelor mici si mijlocii. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de
capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura marfurilor si sunt de mai multe
tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi, carucior platforma, carucior cu brat, carucior cu peretii
manuali, carucior cu peretii rabatabili etc. Carucioarele sunt usor manevrabile,
deplasamentul este manual si se reduce efortul fizic in procesul de manipulare a loturilor de
marfuri. Costul de achizitionare este redus.
Motostivuitorul este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele marilor
magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de
capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si reduce efortul fizic in procesul de
manipulare al loturilor de marfuri. Pentru manevrarea motostivuitorului este necesara o
instruire speciala.
Electrostivuitorul este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa de
incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de volum mare si pe
distante mai lungi si poate fi semimecanizat sau in intregime mecanizat.

Alte echipamente comerciale:

-Vitrinele frigorifice cu perdea de aer
-Vitrina frigorifica verticala
-Masina de taiat, feliat
-Masina de ambalat
Mobilier comercial:
-Raft de perete
-Gondola
-Raft pentru expunere produse de panificatie
-Raft legume si fructe
INTRETINEREA CURATENIEI LA LOCUL DE MUNCA
Curatenia la locul de munca are rol:
Igienic prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile pentru
declansarea mai multor boli. Curatenia poate fi eficienta in prevenirea raspandirii bacteriilor.
Estetic un spatiu in care totul este curat si arata impecabil poate fi aranja astfel incat sa fie
mult mai atractiv.
Intretinere lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata mult mai
bine.
9

Securitate prin indepartarea gunoiului se elimina riscul de accidente prin alunecare sau cel
de producere al unui incendiu.

Cum putem efectua curatenia?

Exista mai multe metode de a efectua curatenia in spatiile comerciale:
Curatenia individuala la aceasta metoda curatenia este facuta de o singura persoana intr-o
anumita zona.

AVANTAJE
Securitatea este imbunatatita, o singura
persoana avand acces in zona;
Exista satisfactia muncii, lucratorul in
comert vazand rezultatul final;
Standardele obtinute sunt superioare,
cunoscandu-se persoana care a facut
curatenie, aceasta se simte controlata si
este mai constiincioasa;
Organizarea muncii poate fi mai buna.

DEZAVANTAJE
Este necesar mai mult echipament;
Poate fi mai scumpa, durata fiind mai
mare;
Timpul afectat curateniei unei anumite
zone este mai mare.

Curatenia in echipa munca este efectuata de doua sau mai multe personae intr-o anumita
zona. Aceasta metoda se utilizeaza, de regula la curatenia generala:
AVANTAJE
Echipamentul utilizat poate fi
impartit de mai multi membrii ai
echipei;
La munci grele, membrii echipei se
pot ajuta intre ei;
Cand o anumita zona trebuie
curatata foarte repede, aceasta
metoda este cea mai eficienta .

DEZAVANTAJE
Standardele impuse scad, intrucat nu
exista o evidenta clara a persoanelor
care au efectuat fiecare operatie;
Nu exista responsabilitatea asupra
muncii efectuate;
Membrii echipei pot pierde timp stand
de vorba.

Pentru a realiza in bune conditii sarcinile zilei repective, lucratorul in comert trebuie sa aiba o
evidenta clara a stocului de materiale de curatenie pe care il are in acel moment, iar in functie de
programul de lucru din ziua respectiva, el trebuie sa anunte seful direct de ce are nevoie in plus.
In magazinele mari curatenia se face mecanizat.

10

APLICATII
Activitatea 1.
Lucrul indiviual
Maistrul instructor sau profesorul coordonator pune la dispozitia elevilor mai multe tipuri de
mijloace de munca si ii cere sa rezolve urmatoarele sarcini de lucru :
Alegeti trei mijloace de munca si completati in tabelul de mai jos denumirea si utilitatea acestora.
Nr.
Mijloc de munca
Utilitate
Evaluare
Crt.
Slab
Bine
F. bine
1
2
3
Sfat pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de catre colegi si fisa prezentata
de profesorul coordonator. Maistrul instructor sau profesorul coordonator ajuta elevii in semnalarea
experientelor pozitive.
ATENTIE !!!...este bine sa verificati ce au scris si colegii vostri si sa completati propriile fise.
Vorbiti despre utilajele comerciale de ultima generatie.
Cautati! Ai nevoie de informatii? Cauta pe internet , accesand motoare de cautare.
Sfat incepe cu motoarele de cautare
Activitatea 2
Lucru in echipa
Maistrul instructor prezinta elevilor materialele de curatenie si cere acestora sa desfasoare in
grupe a cate patru elevi, urmatoarele sarcini de lucru:
1. Scrieti in tabelul de mai jos denumirea a patru materiale de curatenie.
Nr.
Materiale de curatenie
Evaluator
Crt.
1
2
3
4

11

Data

2. Efectuati curatenia la locul de munca utilizand materialele de curatenie pe care le aveti la

dispozitie.
Evaluarea sarcinilor de lucru este realizata de catre maistrul instructor/ profesor coordonator pe
baza urmatoarelor fise de evaluare.
Nr. Crt.

Ce se urmareste

1
2

Alegerea materialelor
Folosirea materialelor de
curatenie
Modul de lucru
Rezultatul activitatii
Lucrul in echipa

3
4
5

Comentarii

Evaluator
Slab Bine
F. bine

Data

Activitatea 3
Lucru in echipa
Maistrul instructor / profesorul coordonator prezinta elevilor mijloacele de munca pentru
realizarea curateniei la locul de munca. Elevii se impart in grupe a cate 6 elevi. In fiecare grupa, 5
elevi vor indeplinii rolul de lucrator in comert si un elev rolul de evaluator.
Sarcinile de lucru pentru lucratorii in comert:
Asumarea rolurilor in echipa;
Repartizarea sarcinilor de lucru intre membrii echipei;
Selectarea mijloacelor de munca;
Realizarea curateniei la locul de munca.
Sarcini de lucru pentru evaluator:
Observa modul de realizare a sarcinilor de lucru de catre lucratorii in comert si completeaza
fisa de evaluare.
Folositi urmatorul format pentru foaia de evaluare. Comentariile referitoare la eficienta
exercitiului practic trebuie facute in spatiile libere. Trebuie sa raspundeti la intrebari acordand note
de la unu la zece.
FI DE EVALUARE
Grupa
Nota
1.Asumarea rolurilor in echipa
2.Selectarea mijloacelor de munca
Selectare corecta etc.
3.Lucrul in echipa
4.Siguranta manifestata pe timpul
Considerati ca prezentarea a fost facuta cu
prezentarii
siguranta?
5.Cunoasterea rolului fiecarui mijloc de
munca
6.Claritatea explicatiilor
Prezentarea a fost clara, corecta si usor de
12

inteles?
Sfat Activitatea se poate repeta pana la dobandirea competentei ,, Asigura curatenia la locul de
munca de catre doi elevii, schimband de fiecare data,, rolurile elevilor in realizarea activitatii.
Ce se intampla la un magazin/ depozit daca nu sunt respectate normele de curatenie? Discutati
intre voi. Aveti pareri personale.
Activitatea 4
Lucru individual
Fisa de lucru
Cautati cate trei mijloace de munca din fiecare categorie prezentata in tabelul de mai jos si
completati denumirea si utilitatea acestora.
Mijloc munca
Instrument de transport
Instrument de
Evaluare
Data
masurat/cantarit
Denumire Utilitate
Denumire Utilitate
1
2
3
Maistrul instructor verifica modul de realizare a sarcinii de lucru si completeaza sectiunea
,,evaluare din fisa de lucru acordand calificative (insuficient, satisfacator, bine, foarte bine).
In multe depozite nu sunt pastrate conditiile de microclimat. Credeti ca produsele pot avea de
suferit? Scrieti pe caietul de instruire practica parerile voastre . Discutati intre voi
Instrument de evaluare final Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii
Competena: 1. Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc
Criterii de performan

(a)

Enumerarea factorilor de risc

n funcie de specificul
locului de munc.

(b)

Asocierea factorilor de risc

cu bolile profesionale n
funcie de specificul locului
de munc.
Recunoaterea
riscului
practicrii unei calificri.

(c)

Precizri privind
aplicablitatea criteriilor de
performan
Ageni patogeni, factori de
climat,
substane
toxice,
substane explozive, risc de
inundare,
prezena
unor
duntori.
Boli ale cilor respiratorii, boli
ale pielii, afeciuni ale
diferitelor organe de sim, boli
interne.
Risc de mbolnvire, risc de
accidentare, risc de
invaliditate.

13

Probe de evaluare

Evaluare

Probe orale i scrise 1

Probe orale i scrise 1

Probe orale i scrise 1

Instrumentul de evaluare 1
Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii
Competena 1: Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc
FIA DE OBSERVARE
1.Enumer factori de risc la locul de munc.
Ageni patogeni
Factori de climat
Prezena unor duntori

Evaluator

2. Asociai urmtorilor factori de risc, boli Evaluator

profesionale.
Substane toxice
Ageni patogeni
Prezena unor duntori
3. Recunoate riscul practicrii calificrii de Evaluator
lucrtor n comer
Risc de accidentare
Risc de mbolnvire
Instrument de evaluare 1
Titlul unitii: Organizarea locului de munc
Competena: 2. Aplic principiile ergonomice n organizarea locului de munc
Criterii de
Precizri privind
Probe de
performanta
aplicabilitatea criteriilor de
evaluare
performanta
(a)
Explicarea principiilor Principiile
ergonomice: Probe scrise
ergonomice de baz
microclimat,
economia
micrilor, poziia de lucru
(b)
Msuri individuale de Msuri de reducerea efortului: Probe practice
reducere a efortului poziia de lucru, succesiunea
fizic
micrilor, dozarea efortului
(c)

Meninerea
Meninerea microclimatului:
microclimatului optim ventilaie, temperatur,
de la locul de munc
iluminare, zgomot

Evaluarea 2: Organizarea locului de munc

2A Explicarea principiilor ergonomice de baz
Precizai dou caracteristici ergonomice de baz
14

Probe practice

Evaluare

1.

Caracteristici

A
B

Gradul de confort
Comoditatea i uurina n folosire

Evaluator

Data

2.B Msuri individuale de reducere a efortului fizic

Prezentai dou msuri de reducere a efortului fizic la locul de munc
1 Msuri
Evaluator
Data
A Ritmicitatea micrilor
B Utilizarea echipamentelor
mecanice
2.C Meninerea microclimatului optim de la locul de munc
Prezentai dou msuri de meninere a unui climat optim la locul de munc
1 Msuri
Evaluator
Data
A Respectarea condiiilor de
microclimat (temperatur,
umiditate).
B Reducerea nivelului de zgomot
Lista de verificare nu presupune dect bifarea unei csue de fiecare dat cnd s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. n momentul n care au fost bifate toate csuele evaluarea
s-a ncheiat cu succes. n cazul n care este necesar reevaluarea, aceasta trebuie s utilizeze acelai
instrument chiar dac locul de desfurare a evalurii poate fi modificat.
Evaluarea probelor implic semntura evaluatorului de fiecare dat cnd s-a demonstrat
realizarea sarcinii. Evaluarea se consider ncheiat cu succes cnd s-au obinut toate semnturile
PROIECTUL - INSTRUMENT DE PREDARE NVARE I EVALUARE
Curriculumul combin n cadrul modulelor competenele din unitile tehnice cu cele din
unitile pentru abiliti cheie. Proiectele sunt modaliti foarte adecvate pentru dobndirea i
evaluarea n mod integrat a competenelor cheie i a celor tehnice.
Proiectul pune elevul n situaia de a lua decizii, de a comunica i negocia, de a lucra i
nva n cooperare, de a realiza activiti n mod independent, de a mprti celorlali cele realizate
/ nvate, ntr-un cuvnt, l ajut s participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe i necesit pregtirea maistrului instructor i a elevilor
n ideea lucrului n echip, prin cooperare, att n clas, ct i n afara clasei, la agentul economic.
Proiectul este o activitate complex care i solicit pe elevi:
s fac o cercetare (investigaie);

15

s realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaz a fi prezentat: dosar

tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afi publicitar, carte, film, expoziie, machet, produs
comercializabil etc.);
s elaboreze raportul final.
s fac prezentarea public a proiectului
Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cri de la bibliotec, pres,
internet, persoane specializate n domeniul respectiv, instituii, organizaii guvernamentale etc.);
Exemplificm n continuare o posibil tem pentru realizarea unui proiect.
Tema proiectului: Ergonomia locului de munc
Activiti:

Prezentarea agentului economic

Documentare cu privire la condiiile de munc

Observarea respectrii ergonomiei la locul de munc

Concluzii
Rezultatele proiectului vor fi aplicate la locul de practic (agentul economic de profil).
Toate proiectele bune se bazeaz pe aspecte reale din domeniul profesional. Proiectul nu presupune
ntotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta ntr-o succesiune de activiti, n organizarea
unor evenimente, n realizarea unui produs, etc.

16