TEMA N 8.

SISTEMUL RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE
1. Coninutul social economic al resurselor financiare publice si alocarea acestora.
2.Componentele resurselor financiare publice.
Coninutul social economic al resurselor financiare publice si alocarea acestora
Resursele, ca elemente ale bogiei unei naiuni, include in structura lor, alturi de resursele materiale,
umane, informaionale, valutare, si resursele financiare Resursele financiare reprezint totalitatea
mijloacelor banesti necesare realizrii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioada de timp.
La nivel naional, resursele financiare includ:
resursele financiare ale autoritilor si instituiilor publice;
resursele financiare ale unitilor publice si private;
resursele financiare ale organizaiilor fara scop lucrativ;
resursele financiare ale populaiei.
Intre resursele financiare ale societii si resursele financiare publice exista un raport ca de la
intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societii au o sfera de cuprindere mult mai larga.
Alturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale societii include si resursele financiare
private.
Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societii o
constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si
private).
Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel privat influeneaz
decisiv, att producia de bunuri publice ct si raportul dintre acestea si bunurile
private.
In teoria finanelor publice, se apreciaz ca alocarea resurselor este optima
atunci cnd cerinele consumatorilor sunt satisfcute la un nivel maxim, prin
intermediul sectorului privat si a celui public.

2.Componentele resurselor financiare publice

In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de creterea nevoilor sociale
intr-un ritm mai rapid dect cel al evoluiei produsului intern brut.
Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influenat de un ansamblu de factori,
cum sunt:
factori economici, care imprima o anumita evoluie produsului intern
brut, ceea ce poate determina creterea veniturilor impozabile;
factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul
asigurrii nevoilor de educaie, sntate, protecie si asigurri sociale
etc;
factori demografici, care pot influenta, in anumite condiii, att
numrul populaiei active, ct si creterea numrului contribuabililor;
factori monetari (masa monetara, creditul, dobnda), care isi transmit
influenta prin pre, respectiv creterea preturilor accentueaz
fenomenele inflaioniste, care la rndul lor genereaz sporirea
resurselor din impozite si taxe;
factori politici si militari, care prin masurile de politica economica,
sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect creterea
produciei si a veniturilor, a contribuiilor pentru asigurrile sociale, a
fiscalitii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influennd,
in acelai timp, nivelul resurselor financiare publice;

 factori de natura financiara, care sintetizeaz influenta factorilor

prezentai anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice.
Structura resurselor financiare publice difer de la o tara la alta, iar in evoluia
istorica a acestora s-au nregistrat numeroase modificri.
In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmtoarelor criterii:
1. din punct de vedere al coninutului economic;
2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
3. prin prisma bugetului general consolidat;
4. in funcie de ritmicitatea incasarilor la buget;
5. in funcie de proveniena.
Resursele financiare publice, din punct de vedere al coninutului lor economic, se concretizeaz in:
. prelevrile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuii);
2. resursele de trezorerie;
3. resursele provenind din imprumuturi publice;
4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.

3. resursele financiare cu destinaie speciala, care constau, in general, din

contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale constituite la nivel central.
4. resursele financiare ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale cum sunt:

impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;

cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
transferurile cu destinaie speciala de la bugetul de stat;
alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din
capital.
In funcie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se
grupeaz in:
L resurse ordinare (curente):
sunt cele considerate normale, fireti pentru constituirea bugetului
public;
se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecrui
exerciiu bugetar;
in aceasta categorie se includ:
veniturile fiscale;
contribuiile pentru asigurrile sociale de stat;
contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale;
veniturile nefiscale.
2. resurse extraordinare (ntmpltoare sau incidentale):
sunt cele la care statul recurge in situaii excepionale, respectiv cnd
resursele curente nu acoper cheltuielile publice;
in aceasta categorie se includ:

mprumuturile de stat interne si externe;

transferurile, ajutoarele si donaiile primite din strintate;
unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in
strintate;
sumele rezultate din valorificarea peste grania a bunurilor

statului;
emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.
In funcie de proveniena lor, resursele financiare publice se grupeaz in:
1. resurse de proveniena interna:
in funcie de calitatea subiectului prtilor acestea se divid in:
venituri de la unitile economice cu capital de stat, privat, mixt
si cooperatist;
venituri de la instituiile publice si private;
venituri de la populaie (menaje).
se incaseaza la bugetele corespunztoare sub forma de impozite, taxe,
contribuii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.
2. resurse de proveniena externa:
apar, in principal, sub forma de:
imprumuturi de stat contractate la instituii financiare internaionale
(FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.);
imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;

imprumuturi de stat contractate la banei cu sediul in alte tari;

imprumuturi de stat contractate de la deintori strini (particulari) de
capitaluri bneti;
dobnzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a
ratelor scadente la aceste credite ce se ncaseaz de buget in anul
curent;
ajutoare financiare si donaii primite din strintate;
impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romnia ale
firmelor strine;
impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor strini, ce se
transfera in strintate;
lichidri ale participatiilor de capital ale statului in strintate.
Principalele categorii de resurse publice sunt:
L Resursele bugetului de stat:
1. Venituri curente:
venituri fiscale:
impozite directe
impozite indirecte
venituri nefiscale
2. Venituri din capital
II. Resursele bugetului de stat
1. Venituri fiscale:
-.
contribuia pentru asigurrile sociale
alte contribuii
2. Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale
L Venituri proprii:
venituri fiscale
venituri nefiscale
2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat

3. Cote adiionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
4. Transferuri cu destinaie speciala de la bugetul de stat
IV. Resursele fondurilor speciale
1) Prelevrile cu caracter obligatoriu se prezint sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile
fiscale se instituie de ctre stat, in virtutea suveranitii sale financiare, in calitatea sa de subiect de
drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezint prelevri legale din veniturile create de unitile
economice si populaie, inclusiv in legtura cu deinerea de ctre acetia a unor averi sau proprieti
impozabile si se concretizeaz in:
impozite, taxe si contribuii directe, in cazul crora suportatorul real
este considerat a fi insusi subiectul lor;
impozite si taxe indirecte, in cazul crora suportatorul real nu coincide
cu subiectul pltitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.
Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul
reproduciei economice (de pilda, dividendele);
de la regiile publice sau societile naionale autonome (apar sub
forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei
fraciuni din profitul net rmas dup alimentarea fondurilor proprii);
de la instituiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru
eliberarea autorizaiilor de transport cu autovehicule in traficul
internaional de mrfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele
organizate in sistemul proteciei consumatorilor si de altele
asemntoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protecia
mediului s.a., a veniturilor ncasate de diverse uniti sau pentru
diverse activiti, care se vars la buget, cum sunt veniturile unitilor
publice veterinare, ale unitilor de reproducie si selecie a
animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si
administrate de instituii publice, sumele incasate de Comisia
Naionala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din
veniturile unor instituii publice si ale unor activiti autofmantate);
din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum
sunt de pilda cele provenite din:
amenzile si penalitile aplicate;
valorificarea bunurilor confiscate;
concesiunile realizate de instituiile publice;
expertizele in domeniul navigaiei etc.
2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale
bugetului naional public. Ele prezint urmtoarele caracteristici principale:
sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piaa de capital, prin
emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de
tezaur, a certificatelor de depozit;
au caracter temporar si rambursabil;
presupun un cost determinat de dobnda aferenta titlurilor de stat,
precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din
circulaie a titlurilor respective.

3. Resursele financiare provenind din 'mprumuturi publice se gestioneaz, de

asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de

procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.
4. Emisiunea monetara fara acoperire, dei constituie o modalitate de finanare a
deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate
de inflaii.
Un alt criteriu de grupare a resurselor publice ii constituie structura organizatorica a
statelor si distingem:
1. in statele de tip unitar:
resurse publice ale bugetului central;
resurse publice ale bugetelor locale;
resurse mobilizate pe linia asigurrilor sociale,medicale reprezentate in bugetul public
naoina
2. in statele de tip federal:
resurse publice ale bugetului federal;
resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor
membre ale federaiei;
resurse publice ale bugetelor locale.
In statele de tip federal, resursele asigurrilor sociale se regsesc ca venit att in bugetul central
consolidat, ct si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaiei.
Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include:
1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:
a) veniturile curente:
dein ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;
se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare
in timp;
in funcie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri
nefiscale.
b) venituri din capital:
dein o pondere sczuta in structura veniturilor bugetare;
au o proveniena obiectiva, rezultata din valorificarea prin vnzare a
unei parti din avuia naionala aflata in patrimoniul public;
se concretizeaz in:

veniturile obinute prin valorificarea unor bunuri ale statului

(cum ar fi cele obinute din vnzarea locuinelor);
veniturile obinute din valorificarea unor bunuri ale instituiilor
publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de
construcii rezultate din modelri, mijloace de transport etc);
veniturile obinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate
in rezerva de stat si de mobilizare.
2. resursele financiare ale asigurrilor sociale de stat, care provin din contribuiile
pentru asigurrile sociale si din alte surse ce alimenteaz asigurrile sociale de stat.