Sunteți pe pagina 1din 18

www.dacoromanica.

ro

Un

martur strain al pkatelor lloastre

Calatorul frances G. Le Cler din 1860 1


De o bucat de vreme, Romdnia are o sum de rdI
patriot", de dusmanI aI neamulul, de calomniatorl aI
institutiilor el fundamentale. Atitia II ghsesc, II piresc
si-I infiereaz d. cu osinda lor.

El insist cred ca li se face o nedreptate. Se socot


tot asa de mult dusmanl aI poporalub ca i eroul
dramei lul Ibsen, care descopere eh orasul lul trdieste
din aph otrAvitd, care chiam luarea-aminte a tuturor
ce se poate Inltura a multor boll
asupra cause!
si moil" si care, tulburind In lenea lor invechit, in
uitarea lor de datorie pe atitia cari nu se cred datorl
cu nimic, e atat cu degetul ca un individ primejdios
care trebuie distrus.

Cu ce se pot apra ulusmanil pOporului? OrIce marturie, orIce dovadd a lor scoasd, din propria experient
li se tdghdueste ; el nu pot avea nicI spirit de obser-

vatie, nici inteligenta sigurd, care judecd.


E bine frig pentru el, pentru reputatia, ca i pentru
causa lor, eh innainte de dinsiI i altif aii judecat tot

asa. Nu altil din tara lor, cart trdiesc Inca :

pe

1 Resumat al unel conferinte .tinute in Galati la 9 Novembre


1908.

www.dacoromanica.ro

----

acestia if pot tdgAdui cu aceleasi cuvinte oamenit cari


se bucurd de ceia ce este. Niel macar altii din tara
lor, cari sa nu mai fie intre eel vii. : ne-am deprins a

nu prqui nici &TA moarte ceia ce se cuprinde intre


hotarele terii i intre margenile neamului. Ci scriitori
straini, dintre cei cari nu mai sint, dad mrturie despre

dreptatea criticelor care se aduc stdrii de lucruri ac- tuale din Romania. ,
1.

Nu-i yeti past adesea printre cdldtorii can a venit


pe la noi. Unit aft avut de scop numai culegerea unor
anumite observatii. Cutare vine pentru grine si se in-

tereseaza numal de ele : de locurile unde se vind,


unde se amestecd de samsari putin grid bun cu mult
gnu rad pentru a da acea calitate inferioard de grid
dundrearo tot mai putin pretuitd pe pietele lumil ;
de aid cdldtorul se va duce poate la tara pentru a
vedea astazi cum .se facea agricultura pe vremea Int
Alexandru-cel-Bun si a intelege astfel cum prin prostia
celor de sus si robia celor de jos se poate cdpdta acel
grid prost i ieften prin care mai mult decit prin orice
alta sintem cunoscuti in Europa. Un arheolog se va
cobori la Severin ca s. vadd castrul roman si podul

lui Traian, ca s vadd adecd, pe de o parte, cum,


mostenitori al Romanilor, in loc sh scoatem la lumina
deplin opera lor urias de culturd, o scormonim numai
in vederea cistigurilor materiale ale scormonitorului
ti apol urmam exemplul barbarilor, lsind ca gunoiul

oraselor noastre sa ingroape din noll marile ruine,


precum le ingropase odata pulberea rscolit de barbari. La Adam-Clisi

nume fatidic cuprinzind i amintirea primitivului incepator al omeniril !


se va duce

s vadd cum se transporta si se inneacd un monument glorios, ca si cum ni-ar fi fost fried si nu-1
www.dacoromanica.ro

pierdem odatd cu Dobrogea, ramlind doar s cdram


mai tirziti la Bucuresti i Marea Neagra cu sacaua.
Astfel de cdltorI sint ca visitatorii cari Ceuta inteo
case particulara numal afacerile i interesele lor.

0 a doua categorie de chlatorI slut diletantil de diJdtoril, de speta cutdruI mare scriitor pe care conatiOnalii saT 11 invinuiesc ca ar colinda lumea dupe
ff am o ruri de negroaiew). OamenI fare ocupatie, cari

.-

vreat s dea ilusia ca aft gasit una, sail scriitori a


.caror subtild inteligent i vast inimd nu pot fi mul-

tmite cu ceia ce se aM supt un singur cer. Aceia


daft doar descrier): pitoresti, care nu cresc informatia
si nu rectified judecata. Samaria" cu doamnele lard' lucru

.care poartd din casd in cash aceiasI plictiseald, aceleasi povestI i aceleasi intrigl.

0 a treia categorie sint cdldtorii desinteresag cari


se bucurd sd lie poftiti. Sosind, et cad inteo societate
.de prietenb, can Ii arata i ii explicd tot, scutindu-I
de orice legatura cu alte cercuri, periculoase. Asa ar
fi, de pildd, d. profesor Gubernatis din Florenta, care,
in Serbia ca si in Bulgaria, aid ca si In Romania, la
not ca si la Unguri, a gsit aceiasi suverani inteleptf,
,aceleast gratioase suverane, aceleasi superioare inteligente ministeriale, acelasI popor simpatic, aceiasI tard
bogat, aceleasI legitime aspirate nationale si a meritat
.

astfel toate inlesnirile, toate complimentele, toate aplauBele

i toate decoratiile (o, Bene Merenti clasa

decoratia virtuosilon strdini !). Safi chiar d. Bellessort,

care a intimpinat in RomAnia o prietenie asa de exClusiv, incit i-a ingaduit doard s mat afle parerile
.statornic fik-s ?mite ale until mare brbat politic romin

ti si lea later viewuri: Evreilor din toate stratele sowww.dacoromanica.ro

ciale pentru a se convinge mai deplin de legitirnitatew


presentel i a pretentiilor lor.

Acesti chltorl samana cu visitatorii de vacant at


celor ce ail case la tarn, unde aierul e asa de curatsi avantagiile celelalte asa de marl !

Sa salutdm hash cu recunostinth un alt fel de ehMort : aceia cari, vzind o alta tara, inteleg ca ea are

dreptul si chemarea de a fi altfel, cari, intilnindu-se


cu camera' de alt neam, inteleg legitimitatea lintel
riamurilor deoSebite, cu limba lor, obiceiurile lor, traditiile lor, istoria lor, sperantele i idealurile lor, care
neamuri prin aceast osebire fireasca a lor imboghtesc
averea morald a omeniril, care se alchtuieste din ele,

Acest calator vine bucuros s recunoasch si s stu-dieze un neani trail pentru el ; prin cercetarea buT ist
imbogateste sufletul, IT lhrgeste cercul de vedere, uiT
adinceste temeliile judecktit Si, tot odata, iubind neamul

pe care-1 descopere in ffinta buT morald, el cauta a-I'


spune adevArul in fats& brbteste, a-I semnala gresetae, a-1 indrepta pe cile ce singure pot duce la
'

stinatatea morald deplind, la solidaritatea social, la


constiinta comund, care pot asigura numal ele o dez.
voltare normala Si trainica.

Dintre acestia face parte G. Le Cler, care publieh,


in Paris la 1866 o ( arte despr ckh ce se numia pe
atund in Apus Moldo-Valatia, despre PrincipateleUnite, evoluind are o Rominie, ale lig Vodd Cuza :La Moldo-Valaohie, ce qu'elle a &, qu'elle
nourrait etre, par G. Le Cler, Paris,
-

est, ce qu'elle-

Le Cler spune lucruri pe cal e le-a aflat pana pe la


4834, chef el il'a stiut decit mat tirzi incercarea de,
www.dacoromanica.ro

=5
.reformA rural a MI KogAlniceanu, de care vorbeste

intr'un adaus la cAlAtoria Jul, urmat de un studiu


.asupra terii noastre, a ,claselor sociale i moravurilor
poporului. Felul cunt scrie despre prefacerea pe
base apusene a intendentei ostiriT, create de Cuza-VodA,

nrath pe un specialist; dcl scriitorul e in leghtur


cu acea misiune francesh care, chemath de Domnul
Uniril, a stint s ne invete fArA a Le umili,instructoriI, atit de superiori, al ofiterilor nostri dindu-sI toate
silintile pentru a nu pArea altceva decit bunil camarazi al acestora.
SA vedern inti cum se Infatiseazd Jul Le Cler ora-

tele noastre. Traduc, prescurtind p alocurea.


Giurgiu : Grdmezi, de noroid, citeva strade pavate
cu bolovarri enormi, feird legeiturd, seuturdtori ; case

jodse, feird etaj ; garduri de lemn putred, curti mirsave, maidane in jurul caselor, mulfime de cini rdteicitori, de pared, de giste ,gigiitoare, de rable slagnoage, luptindu-se cu noroiul i zbdtindu-se claie
peste grdmadd.
BucureOil : Sat nemdrgenit, clddit la intimplare,
fcird aliniere, feird apd, fdrd vre unul din simplele

elemente de gospoddrie care se vdd in orasele noastre


cele rind. Noroaie puturoase i adinci sta pe strade
si la rdspintii... Nu-ti poti inchipui ce este aceastd
strinsard de Murcletril care s'ail gramcidit din vremi
ce vu se mai pomenesc.

Ca lopata se pune noroiul in cdrucioare, si el se


scurge necontenit din ele, no butoift al Danaidelor.
De sigur cei aici s'a gdsit mestesugul de a muta noroiul, nu de a-1 ridica.

Tedsura e object de prima necesitate. Pietele-s


pline de dinsele. Cei ce merg pe jos poartd cizme, si.
ferneile. Trdstcrile ailed si stropesc, fard sei se supere cineva.
Cinii si cioarele curd(d doar. Vitele se taie id
.stradd.
41

www.dacoromanica.ro

Case rikle(e, afararpoate de cloud strdzi. Terenut


pierdut se ridicd la 3 I din supra litta tolald. Nair
casa lor doar Tiganii din pivnifele parasite.
Case mari de -cardmidd,, impodobile cu carton-platre.
Bordeie mdrunte, in care zac atitea familii seii ce,.
mind abia un addpost, culcate la pdmint, bintuite de.
friguri.
Strade intortochiate cu prapastii la tot pasul ; gramezi de darimdturi; garduri care cad, gramezi in fectede tot felul de rdmeisi(uri.
Atita' prisos i atita lipsd deseivirsitd ! Atita lux si
atita miserie, Za cei sufletul se umple de jale si ilusia
se riSipeste!
Lux innuntrit : Covoare de Aubusson si de Smirna,
mobile de Viena, lucrari, de. Paris, portelane de China,Ungaria, Sevres; pe etajere fleacuri costisitoare. Multd

argintarie de masci; mimic dia capodoperele arqin


tdriei celei vechi.
Braila : Orcq placut, bine desemnat, destul de bine

pauat, constructii moderne, care amintesc porturile


din Apus... Bursa, saki de teatru, nesfirsite magazit
de grill la port, frumoase primbldrt, grddind publica
si toate asezamintele de utilitate si de lux ea care
trebuie s fie prevazut un insemnat oras de negot
Ar fl o Capitald potrivitd, din causa legaturilor decomunicafie.

Galati : Oras mare, raft zidit, afard de doud strade,


inovatie de cu
inset bine pavat cu piatrd tdiatd,
rind.

: Apele spald stradele inmate cm piatrd cu


bicei. Bine inteles nu vorbim .de mohatale:

Deosebeste plimbarea de la Cop* cu doamne elegante i ofiferi, grddina Pester, gradiat publicd si
((monumental.
Bacaii : a Nu e raft zidit ; frumoase case si grddint

bine finute ; primblare publica ; biserica catedrald si


elddirile de nidneistire in legaturd cu ea produc un
elect bun.
www.dacoromanica.ro

Focsani : Tirg ca atitea altele,


ju

dar 0 mai arid,

jamtate ars de curind... Ora neospitalier.D.

Rimnicul-Sdrat : Sat Murdar i detestabil. Hanul,


circiumd cu beivi, femei, ldutari pribegi, cini rdi,
Ittese murdare, paturi infecte, insecte i guzgani.
'

Tecuciii : Grdmadd de beirdtdi de lemn, cdzind de


vechime, innainte de a fi mintuite.

Vaslui: Frumoasd perspectivd. Innuntru, inceteazd

ilusia. a Construqii de scinduri i lut ; dobitoace 0.pd-

sari pe stradd ; porci slobozi, intrind 0 in oddile


hanulta jidovesc.

De atunci Giurgiul s'a facut un oras frumos, Bitcurestiul s'a schimbat foarte mult, tirgurile i satele
an luat inftisare de adevarate orase.
Schimbrile privesc lash *tile centrale. Acolo locuieste una din cele cloud categorii, asa de deosebite,
ale poporatiel noastre. Ea d strlucire strazilor marl,
dar nu aliniere, cad alegatorul influent .1s1 intinde
acum trufasa burta stApinitoare asupra drumului comun,

numal o reforma a intregulul sistem electoral ar


putea s deie linil drepte de egalitate innaintea legil.
si

Dar mahalalele, unde locuiesc cetateni rominl de clasa


a II-a, de aceia pe cari aid in Galati II Impuscau
daunki ca pe cmi, de si Veniser cu o simpl tinguire in chip pasnic, inconstientii cari aveati atunci
mahalalele sint Inca obiectUl celei mal paputerea
rintesti neingrijirl din partea celor mat multe adminiqtratif comunale din Romania.

S'a criticat de-ajuns sentimentalitateal celor cari


i azi
declark din experienta, ca teranimea noastr
dupa simulacrele de reforme care nu se aplica , lip
sit de pmint, de Guam* de justitie, de administratie,
www.dacoromanica.ro

8
.

e marea noastr rusine i marea


noastra primejdie. S'a *Mail degenerarea evidenta
a rasel, pe care o vAd cu ochil ticalosindv-se in nou'a
generatii de biIbiitl, de epileptici, de slhnogi .si
monstri acolo sus, pe odat fericitele planurI de mosnenT ale Teleajinului, unde sint cloud stpine care-0
string minile : Miseria i Betia.
pe care veti gdsi-o destul de MimiIat judecata
de drepturi politice,

rita, a strainului.
Virciorova : 'Aceste pdcdtoase bordeie al cdror aSpect inform aminteye colibele primitive, aceastei tdcere,
acest pustii aceastd, poporatie u fata pdmintie, cu
pdrul- neingrijit, cu hainele mirsave... .
Giurgiu-Bucureti : Aduneituri de colibe joase, fdrd
statornicie, aproape tot ct.a de mirdtoare ca i cortul
Arabilor ; ori sdlattri sdpate in pdmint, acoperit doar
cu crengi i cu pdmint bdtut.
Buzdii-Brdila : Rari i pdcdtoase cdtune, in care
tern se addpostesc mai adesea supt bordeie, locuinti
supt pdmint, care amintesc safari Trogloditilor... Ce
grozavd sdrdcie este in aceste bordeie rdzlete! Frigurile bintuie pe locuitori ; bolnavii mor fdrd ajutor,
intjnt pe vre-o rogojind goald sau pe pdmint chiar,
cu o resemnare ce induiorazd.
Valea Birladului : Teranul e slab, palid, stors,
zdreiiuit, bdtrin innainte de vreme ; privirea-i tristd
ti vqtedd, se pleacd spre pdmint ; locuinta lui nu meritd nici numele de colibd, nici acela de bordeii : ce
nume sd clam acestor peOeri infecte 9 Griul lucrat
de el i se intoarce ca alcool care arde i ucid e
.

rachiul.

Teranul muntean e departe de a ft fericit, dar e


de o sutd de ori mai putin de plins decit digit oameni sdraci din .valea Birladului. Sd nu spuneti cd
e o declaratie zddarnicd, fl multeimiti-mi cd nu apds
asupra acestor realiteiti dureroase. Mi s'a intimplat
sd vorbesc cu persoane de distinctie ; le intrebai de
www.dacoromanica.ro

9
cc .fritt se

gindeste nimeni et ajute atitea miserii si

prin ce capitulatie de constiintd se ascundeaft ele asa


de dibacift in saloanele din Iasi, din Bucuresti si din
Paris. Ce credintd sei mai dai acelei afirmari atit de
adese ori repetate cd eranii romini sint oamenii cei
mai fericiti de pe pdmint
Ce vrei, era .reiSpunsul ; nu e bine sd spui orice
adevdr ; d-tale inset, care ai vdzut lucrurile de aproape,

nu ti se poate ascunde nimic.


lnregistrdm aceastd meirturisire ; un zimbet linistit
o intovdrdsia: Atita ldmurire am putut sd capeit.
Fondul natiel Ii fac teranii ; desi a rdmas evta-

t'iol, inchinati plugarid, desi a pdstrat traditiilc ti


limba parintilor, desi rdbdatoarei lor supuneri, eredintei lor in trainicia neamului romdnesc, nddejdii
pdstrarea
lor intr'uu viitor mai bun, se datoreste cu
pdrere
autonomiei nationale, trebuie sd spunem

de Mit cei teranul poartd stigmatele unei indelungate


suferiny a privatiilor si sarcinei unet . serbii aspre;
s'a Witt intunecat, tdcut egoist, indobitocit: Minincd
mdmeiligei goald si ceva pastramd la zile marl. Dar
cenalli il atitd sd toarne in el rachia, ticdlosul al-.

cool care se face din grinele erit. Dacd el afld in


beye uitarea pentru o clip)," a suferintelor lui, tot in
el gdseste i pierderea energiei lui morale si a pute-.
rilor lui. Teranul moldovean mai ales se imbatd peste
mdsurd. Cite n'ar ft de spas despre aceastd degradare inceatd, calculatd poate, ca i odatd demoralisarea claselor de sus in veacul al AVM-lea?
S'a tot spus Europei cei teranul romin e liber ; in
drept poate ; de fapt, tdgeiduiesc. Probe le yell avea
cind vont vorbi adesea de aceastd clasd dezmostenita
care cere interesul nostru prin insusirile-i firesti i,"
ye lingd ele, prin nobleta pecetii romane Ce se deo.sebeste incd in trdsdturile-i vestejitei.

1 Aiurea : Termini e bun sot; bun tell: e cumpatat, rhbcliitor,


muncitor, mice s'ar zice ; se multmeste cu putin, nu e om mat
modest in haine, mat frugal in hran. N'are ins energie, initiatot e ignorant, superstitios si nu vrea sit iasa din aceste phcate.
N'are nicto vedere, nicto ideie de imbundtatire fisich ort moralzi.,)

www.dacoromanica.ro

:10

Pe atone! tocniai se ridica: burghesia politic, o ridica Ion Brtianu, cruia factorul politic creat de
dinsul i-a ridicat in BucurestI o statuie uriasa, cu
Regele Romgnief in baso-relief. 0 a1c5tuird.strini
si,

dac acestI straini erail cre0ini, dac aft ajuns a

iubi tara, a impArl0 sentimentele i aspiratiile neamulul, a dezbraca tot ce e strain pentru a se preface
iniru toate dup cererea imperioash a phrnintului care-I
hrneste si a oamenilor ce-I incunjur, n'avem nimic
de zis i, Ii recunoastem locul in cetatea- romlna. Apol
fit al satelor, cari, in tiliera pregtirii scolare, 10 pierdusera insusirile de-acas5, ajungind a rivni inntiltimilearistocratice, la care nu ajunser 5. totdeauna i unde,
ajungind unit, s'an eisit asa de strain!.
Aceast clash nu putea s aiba un lucru, care face
aria burghesiet apusene : o constfirita de lupth pentra
suprematia politica, de cultur cdptat rabdator in
cursul veacurilor, de gospodarie nationala realisath prin
ea, o solidaritate si o energie moral.
Ce putea li mal logic deci decit ca ea s serveascci
clasa pe care era chemat a o distruge, pand ce, la
urma, simtindu-se tare, a creat un al treilea partid,
al crui rost material corespunde perfect fisionorniel
ei morale.
Aceast fisionomie moral iota cum o schiteazii, competent de &igur, si IT al ales profetic, scriitorul nostru :

.Egoism strimt, ambitie fard frig, dorinta de acigiga cu orice pret, deprinderi de venalitate, Upset
de convingeri ; total incununat cu moravuri tot qa
de stricate ca 0 ale aristocratieLh
In legatur cu burghesia national incepAtoare,.

burghekia straina, complet dezvoltata, a Evreilor din


www.dacoromanica.ro

41

Moldova. Ed nu-1 iubesc, nu ca rash, ci ca rost actual


In tara mea, ca pretentii pentru viitor fold de dinsa,
Las sd vorbeasc lash marturul miea :
Evreii a stabilit cartierul general al lor i Moldova : 1asul e central. Au nvlit toate profesiile, toate
mestesugurile de cistig ; ei sint mdcelari, pitari, bdcani, circiumari, croitori, cizmari. Ei af tot, pdnd i
birjile... Camelia e grozavd... Banca e necinstitei prin
proceddrile lor ignobile, Prin camatd aft ajuns Evreil
sei stdpineascd orasele din Moldova, si mai ales Iasul,

-aproape intreg. .Nimic nu se cumpard, nu se vinde,


nu e in comision decit prin minile bor. . Peidurile sint
ipotecate, veniturile seehestrate. Stinjenul de lemne

(gunge '200 de lei.. Se daft polite pentru de trei ori,


de patru ori valoarea imprumutului ; ele tree prin
50 de mini. Ultimul definator e ori nu e pldtit, dar
50, 100 de Evrei; aft trait, aft folosit din agio.
Cum se vede, Evreii din lard sint tari, foarte tari.
Moldova se zbate in ghiarele lor ca prada supt unghia vuliurului ; va fl sfisiatet, feird o scuturare energicet.

Cine ar gici aceaste putere, vdzind pe Evreii din


Moldova -mergind cu un aier gray, cu privirea pironitd in peimint, sfloasd, modesti in apuceiturile ca si
in hainele lor? Ei bine, acesti oameni aft absorbit
toate capitalurile terii ; rased bani i pietre scumpe
cu lopata ; ei sint stdpinii hranei i, dacci- nu ai grijei
sel cumperi Vinerea, pop, sd mori de foame Sintbats i Dumineca. E admiral adevdrat. Simbata,
toate pravaliile sint inchise, orasul e trist i Witt,
pe strcizi vezi mergind incet, trei cite trei, fiink bdr-,
boase, cu capul ras, afard de doi zulu/i lungi ce atirnel
la urechi ; poartei un anterift lung de meitasd ori de
linci neagrd,. un brin rosu i o tichie de catifea bhnitei cu piele de snipe. Mina lor fine statornic un ciubuc cu tend de chihlimbar, prin care brag din cind
in cind fumul- tutunului ; vorbele ii iese incei mai incet

din aura ; nicio vorbd nu e pierdutei, fiecare-si are


tinta ; e o ameninfare de mina pentru vre-o victintei
de mine.
, Salute*. Astia sint regii Moldovei cari tree 11)
www.dacoromanica.ro

12

E frumos i limpede. i aid Le Cler vede mai departe. Pe atunci, in adevr, nobila familie bucovinean
von Fischer nu sta,pini Inca, asa-zicind oficial, prin
seful el, vice-regele Marcu, Nordul Moldova
.

V.

Ca Atonai frances alit cuvinte marl de laudd, nu


pentru preog ca acel de la Sf. Ioan din Bucurestf
care inchiria o cas a bisericii, femeilor pierdute si
dhdea intrare clientilor prin cimitir, nid pentru Mitropolitul Nifon, care iscalia intr'un loc fara nicio
.

legAturd fireasch cu Mitropolia o polit, de 6.000 de lei,

pe care barbatul respectiv mergea a doua zi sa o incaseze, ci pentru invatatul episcop de Baal Dionisie
Roma* care impreun doar cu iubitorul de cdrti
ci

milostivul de oameni losif, sfint-rdposatul Mitropo-

lit al Moldova a represintat marile traditil ale derului nostru.


Aceasta rasa de Vlddici s'a stins si, dad, intrebati
de ce, am un singur rdspuns, scurt i cuprinzator :
pentru c Statul s'a amestecat in Biserica, introducind si in ea ca in armatd, ca in magistratura acalomniatat, ticdloasele interese ale clienteld partidelor
noastre politice.
.

Dionisie, episcop de Buzdit e un foarte frumos om,


de 40 de ani abia, cu o figurd simpaticO, o privire in
acela$ timp plind de blindetci i autoritate ; convorbire
plind- de farmee; tie latingte elinete i cinci limbi
moderne ; are opinii pretinse innaintate.
Grddina lui e deschisd on i cui. Sdracii culeg, serbdtoarea, fructele cdzute.

lath si pentru armatd, mica armata a lui Voda, Cuza,


armath care nu purta, ca acea de azi rusine unica
in Europa i, aid in tali, object de batjocurd pentru
www.dacoromanica.ro

13

straini, de durere pentru not


si

uniforme in zdrente
cizrne cdrora li cad talpile i carimbii prin gift

Cu 50.000 de oameni de aceastd putere, Principatele Unite ar ft de oarecare greutate in cumpdna rdsdriteand... Zdravenii ofiteri sint fli de terani, ajun0
unde sint, prin atitea servicii bune...
E regretabil cci uniforma dorobanfilor, care e vetdit vechiul port de rcizboiii al Rominilor, in veacurile al XV-lea 0 al XVI-led,;reci fost pdstratd in qtire...
Bine comandafi aceti oameni ar putea tinea

piept celor mai buni osta0 ai Europa


VI.

A, iata moravurile.

Luxul intii, imitat i grosolan, fard legatura en


arta si nici cu munca national, fiindca se aduce gata
din Apus, care stie Ca aid i se cumpar scump cele mai
netrebnide i urlte fleacuri. Lux in haine, lux in mobile, lux in trsurf, lux in servitort urmare a tiga,
nimit care acum o sut de aril' alerga cu limba scoasa

dupd faitonul aboiarulub. far, ca izvor al banului,


Vlasca si Teleormanub functionarilor si, jocul de
carp' permanent.

. Luxul toaletelor la Bucuroti e pentru femei ceia

e jocul de carp pentru bdrbati, o patimc -.nebund ; dei e copiazd modele parisiene .cu slugarnicie,,
ce

este mai mullet, bogcitie i etalaj deeit gust in alegerea

stofelor, a bijutdriilor i coafurelor...


in Moldova , innalta societate samdnd cu aceia
din Bucure0i ; aceleasi moravuri, dar oamenii se rui-

swath la Iasi incd mai mult in mobile qi in toalete


scumpe, in trdsuri de lux 0 in cadouri. Jocul de airy
a ajuns o nebunie furioasd...
Fcniei upare nu-s ; De ce? Se Osage afa de user
aid rostul inimvi, zice una din celelalte.
cu--

vintul fdrd sd schimb o silabd.4


www.dacoromanica.ro

14

Slugi : 30.090 in BucureOti. Serviciu princiar...,


causd de ruind permanentd, iremediabild, adusd si
de trufaa indiferentd, adincul despret ce se intilneSte in clasele innalte pentru amdmintele interioare
ale casei. Oamenii de casd pradd si se imbogdtesc.
.Nu existd tard care sci se laude cu civilisatia ci
y in care resursele unei convorbiri spirituale sci fie
asa de nule. Ccirtile la model sint romanele noastre
.cele mai putin serioase ale zilei si cele mai usura-.
tece ca morald din epoca mui veche. Aceta dintre Rbmini cari aft locuit in; Franta, aft adus de acolo, mai
ales, limba alergdrilor de cai ori a culiselor (du turf
ou du Palais-Royal). Totuy sint biblioteci impodobite
cu operele autorilor nostri celor buni : e un object de
paradd.
In casele in care troneazd reginele zilei, esti redus
la o ciripeald, la o vorbdrie necontenitd, in care indiscretia atinge cele din urmd margeni ale ei si in care
toate formele clevetirii se istovesc in de obste; o vorba
cu cloud, intelesuri, un Ileac art mai mult succes decit
o cugetare serioasd.
Luxul e un prisos, fata de nevoie i trebuinta ; cru- L.
zimea, un prisos fata de mustrare i pedeapsa : cruzi _
a fost Romanil decadenti, ale caror femei intepau
cu ace de par bratele roabelor nemiscate ; cruzi boieru vechT, ale caror cocoane gsiag lutes cloud math-

nil vreme pentru a palmui o high 'risen* si ea

fdp--

turd a Dumnezeului tuturor oamenilor.


Se bat slugile. Bcitdile mai grave se daft la Politie,
cu un bilet Mire Agd. Un steipin isi bate feciorul pe
un vapor austriac pentru cci indrdznise a se gera i
el la o masd cu ceilalti ccildtori. Un vizitift muscat e
ucis de stdpinul seta, mare functionar.
crede strai- .
Bucurestii, orasul de bucurie
nebuna
de planul e calificat astfel pentru setea-1
i*

acel Bucuresti care, clnd


se ucidea la tara, prin satele unde logofetii i vat*iI
.ceri i voluptatI grosolane,

www.dacoromanica.ro

45

'Arian oamenT nevinovatl, al cdror singe nu vrea s-1


saga. pmintul, ci fumega" spre cerul de dreptate, II
urmA, pe Ca lea Victoriei si la osea, brutalele-1 procesiunI de lux si desfriii asiatic.
La ,fosea yin sd paradeze tinerii cari-si cautd o
protectoare maturd sa aceia cari, dupd ce aft ajuns
sd aibd un sprijin folositor, rivnesc la cresterea lefii.

Nimic nu se poate compara, in privelistile cele


mai exagerate ale tainelor Parisului sail ale Londrei :
scenele de la fosea ori de la Cismegift sint palide pe
lingd alte escese. Orasul Bucuriei e o uniqd desfrinatd
care biruie Babilonurile vechi i nouci.
Scdtddri naive in Dimbovita.
La G ermani, adundri .cuviincioase, lin care nu se
petrece nimic impotriva bunelor moravuri.
In Bucuresti, in clasa superioard, se face dragoste
ori se vorbeste de dinsa. Lungile nopti de iarnd nu
sint decit un sir de baluri si serbdri ; se prinzeste decu vreme ca sd fie mai curind slobodd seara. Dupd
opera, bal st supeuri pand 'n ziud. S'ar duce incd
mai departe serbarea, dacd toaletele botite n'ar aminti
dcintuitoarelor nevoia unui somn odihnitor. 0 singurd
clasci mai stdruitoare nu se dc : jucdtorii de airy.
Astfel, dacd in abusul tuturor pleicerilor si in erhofine ce string inirna ale jocului de ccirti pui fericirea,
atunci Bucurestiul e fara indoiald cel mai fericit din
orasele lumii.
lat acorn pentru monumentele noastre istorice. Caltorul vede crucea lui erban Cantacuzino de la Calugrent
Un grajd, unde se addpostesc vite i haimanale.
Piciorul crucii e cufundat inteunpdmint cdruia cuprins
condeiul nostru nucuteazd a-i da numele cuvenit. Va
aveaun hotar aceastd profanatie Ncidcijditim., pentru
cinstea terii.
VA indignag ? 0, i aiurea, ecinstea terii) cere pn
azI lucruri care nu se- dart de acel ce sint chemati a
se ocupa de ele mai mult de cit nimicurile zilnice ale
politicel. Pe drumul ce duce la Mitropolia din Bucuwww.dacoromanica.ro

'16

minurest!, opera lul Constantin Basarab de la/650


vorba
pentru
e
nath cladire mica, de a &aril darlmare
si scumpe a Parlaa se face loc uriteI cladiri marl
cruce prinsa in trotuar in fata
mentuluI, se vede omurdarita
de lipul i scrijelabihalel Bibescu, cruce
de strada,
neocupatrsi
a
Tiganilor
rile macelarilor
lode
In
care
a
fost
ucis, supt
crucea care inseamna
ConstantinBasarab,
tall!
lul
acel Constantin- Veda
Seimenilor
Veda Brincoveanu, cazut supt loviturile
rasculatt
Pietatea natiunil romine cirmuite de politicianl e
in adevar Med margeni !
De atund a trecut cinzed de anT. Malta. vreme,
constiinta.
cind se cheltuieste munch pentru a crea o
duph
incheieAltfel, ant pierdutl in zadar, i astfel azi,
care un
rea lor, ramine aceea pecete de infierare pe
strain o punea la 1860 pe fruntea societtii stpinitoare a Romaniei :
neauzit si sdTotul e splendoare i miserie, luxinterior
conrupt
rdcie hidd, suprafatd strdlucitoare,

www.dacoromanica.ro

r'"10. Tel
kL,

-- www.dacoromanica.ro