Sunteți pe pagina 1din 1

Talofite i cormofite

Trecerea de la mediul acvatic la cel terestru a impus adaptri ale organismelor, att la nivelul
alctuirii corpului vegetativ, ct i la nivelul modului de via.
Din punct de vedere morfologic se constat o difereniere a aparatului vegetativ (tip corm) i o
divizare a funciilor corespunztor celor 3 organe formate: rdcina tulpina, frunza.
Cormofitele au evoluat dintr-o form primitiv disprut, cunoscut n stare fosil - Rhinia.
Aceasta avea aparatul vegetativ alctuit dintr-o tulpin (telom) nalt de cea 50 cm, cu aspect de
furc avnd sporangi situai la extremitile ramificaiilor. n sol era fixat de prelungiri orizontale
numite rizomi, iar absorbia apei era asigurat prin rizoizi. Astzi, un gen asemntor acestei forme
primitive are reprezentani n pdurea ecuatorial (Psilotum).
Conform teoriei telomice, au existat 5 procese elementare prin care s-a ajuns la organizarea
complex a cormofitelor:
1. Ramificarea inegal - unul dintre telomi
va
crete
mai
accentuat
fa
de
corespondentul
su;
se
instaleaz
astfel
o subdivizare a ramificaiilor ntr-o tij
principal i tije secundare, cu repartizarea corespunztoare a funciilor.
2. Planaia (aezarea n plan) telomii ramurilor secundare se aeaz n acelai plan.
3. Cladodificarea, concreterea ntre telomii dispui n acelai plan se dezvolt esuturi i astfel
acetia ajung s creasc sudai; astfel s-au format macrofilele; pe de alt parte, telomii ce
nu se afl n acelai plan cresc mpreun formnd o structur columnar ce a format tulpina
la plantele terestre.
4. Reducerea - unii telomi i-au redus dimensiunea -ex.: microfilele.
5. Curbarea
laturile
opuse
ale aceluiai telom nu se dezvolt egal; rezult
curbarea structurii - fenomen important n formarea organelor reproductoare.