rul simplu calitoreste de-a a continua a minunii Sfin- | punet de refering in cer- ntru ci alcituieste si face ci prezint multe elemente peearcd nici si sustini, nici ti marturia istoriei. iereu Theodoros Zisis, ‘la Facultatea de Teologie rul Universititii Aristotel din Salonie Cuvant inainte enirea Sfintei Lumini la Sfantul Mormént al Domnului nostru lisus Hristos in fiecare Sambit4 Mare este un eveniment minunat gi cinstit in mod deosebit si care are loc de mai bine de o mie de ani. in fiecare an, cdtre amiaza Sambetei celei Mari, se spune ci 0 Lumina izvorigte din Mormantul lui Hristos si aprinde candela numit& ,.neadormiti”, care se afl in afara Morméntului. in acelasi timp straluciri alb-albastrui ale aceleiagi Lumini se imprastie induntrul Bisericii invierii, luminand locul gi aprinzind cateva candele gi lumaniri ale credinciosilor. Evenimentul acesta este consemnat de mai bine de 12 veacuri. Mirturiile istorice care se refer’ la el si sunt consemnate in prezenta lucrare sunt in numa de 45, Ele descriu ceremonia venirii Sfintei Lumini la Sfantul Mormant in pe- rioada dintre secolele al IX-lea gi al XVI-lea. ‘Toate aceste mirturii, intr-o impresionant’ unanimitate, vorbese despre o Lumini sau despre un Foc care vine in chip minunat din Cer in fata multimii decredinciosi si aprinde candela din interiorul gol al Mormantului lui Hristos. Aceasti Lumini se identified cu Lumina cea mai presus de fire care a strilucit in Morméntul lui Hristos in momentul invierii Lui. Sféinta Lumina s-a aritat pentru prima dati atunci cénd a avut loc Invierea Dumnezeu-Omului, dup miezul noptii SAmbetei celei Mari, cu cdteva ceasuri fnainte de a se ivi zorile Duminicii de Pasti, a data cea mai probabili de 5 aprilie a anului 33 d.Hr.! Astiizi, dupa dou mii de ani, aceeasi Lumind continua s& se arate in acelasi loc, in interiorul Mormantului lui Hristos, dar gi in afara lui, in vremea ceremonici in Sambata Mare. 1-Ristgniea lui isus Hristos a avut loc Viner, in ajunl Pastel iudaic, in vemea guverna- tol oman al Tui, PoniyPiat (26-36 d Hr). fn accastépeiond de eve ani, ajunol Pastluia cut numai de dout or in zua de Viet: Ia Aprile 30 dr. ila 3 Apriie 33 Asadar exit doul date probable ale Zilei Réstgnti Evanghelistl Luca spune cl actvitatea Sfintulu Ioan Botezttorl a tceput nal 15 anal domnie! tmparatului Tiberi, adic tnperioada 19/829-19/8/30 d.Hr. Asta inseam cl ac- tivitate public Iu lsus, care a urmat dup circa un an, cep tn perioada 30-31 dH, Si finde atvitaten publi ut sus dra circa 25-3 ani, singor dat probabil a Réstig- nin Lui este 3 Apri, ar pentru Inverea Sa 5 Aprile 33 d Hr. Muli cronograf bizanin, cum tf loan Floponos, Gheorghe Kedrenos, Gheorghe Singhelos, dat ale izvoare (Procesele Verbate ate li Pile), arth de asemenea cd Ristignrea lui iss a avut loc fn al 19-Lea an al dome’ impratulai Tier, aca n 33 Hr,2 ‘SpA Luna Cel ce scrie aceste randuri a participat la aceasti ceremonie de unsprezece ori. Prima dati, in aprilie 1998, aflandu-ma intr-un loc foarte intunecos al Bise- ricii Invierii, exact dedesubtul Golgotei, in clipa cand s-a araitat Sfanta Lumina am observat niste striluciri alb-albiistrui impristiindu-se prin biseric& gi luma narea unui credincios aprinzAndu-se singur’ inaintea lui Desigur, faptul ci o lumanare se aprinde singur& stameste diferite inter- pretiiri, care izvortise din judecata si credinja fieciruia. Buna necredint fat de neprevizutele fenomene supranaturale este absolut necesara si in depli acord cu porunca Sfintului Evanghelist loan despre probarea duhurilor ,dac sunt de la Dumnezeu”? insii in cazul Sfintei Lumini este vorba despre un fapt care nu este nici neprevazut, nici temporal, ci care se repeta neincetat de douiisprezece veacuri in chip evident si consemnat de istorie Pentru multi oameni aparitia Sfintei Lumini in fiecare Sambiit Mare la Mormantul lui Hristos este o adeviirat% minu vedere nu coincid, dar toate sunt respectabile Prezenta lucrare nu are drept scop nici si convinga pe cineva despre va- liditatea minunii, nici s impuna vreo pirere. Scopul acestui studiu este si consemneze toate acele date si méirturii care vin din indepartatul trecut, dar si din vremea noastri, astfel incat fiecare si poatit aprecia singur minunea. Pentru altii nu, Punctele de O deosebita valoare are de asemenea si strdania pentru abordarea stiinti- ficd a intregului subiect. Masuratorile spectrului radiatiei electromagnetice ut in jurul Mormantului lui Hristos in Sambita Mare a anului 2008 de catre fizicianul rus Dr. Andrei Volkov, prezinta un mare interes si vor fi mentionate intr-un capitol special pe la mijlocul cri care 8 Cat priveste partea centrala a prezentei lucriri, aceasta constitu o incAntitoare calatorie turiilor zecilor de pel in esenti timpul in care, prin mijlocirea povestirilor si a mar- erini, cronografi, cruciati, istor tori crestini si simplii calatori, s-a saivargit minunea Sfintei Lumini, pe care fie ci au trait-o de aproape, fie ci au aflat despre ea de la martori oculari Povestirile tuturor acestor oameni constituie miezul prezentei scrieri gi ele ne ofera posibilitatea s clatorim cu gandul multe veacuri in urm& urmérim aspectele necunoscute ale celei mai strilucitoare srbitori a Cres- tinismului: invierea lui Iisus Hristos si pogorarea Sfintei Lumini Conform clericului Nichita (sec. X), Sfanta Lumini a inceput sii-gi fac aparitia ined din vremea lui Hristos, indata dupa inaljarea musulmani, inchin’ i sa fiecare 2. ,ubiilor, nu dati crezare oricirui duh, ci cereati duhurile dacd sunt de la Dumnezeu, fiinded ‘multi prooroci mineinosi au iesit m Tame” (IToan 4, 1-3). sambitt Masudi nunii, aparitia d.Hr. Is istoric: in jurul Cin referiri Hristos lucrare care ac de al X De tori. Pr si Gust Kallist Francis lui Mos sunt si arabe, fon rilor m1 Lunas pnie de unsprezece intunecos al Bise- ft Sfinta Lumina n biseric’ si lua este diferite inter- ina necreding’ Fata cesar si in deplin ea duhurilor ,dacd ba despre un fapt et neincetat de ie. Samba ji nu, Punctele de A Mare la cineva despre va- stui studiu este si rtatul recut, dar gi uur minunea. | abordarea stiinti- clectromagnetice fare a anului 2008 interes si vor fi onstituie in esent vestirilor si a meir- sulmani,, inchina- mini, pe care fie ori oculari rezentei scrieti gi curi in urma gi sirbatori a Cres- mini inceput si-si fact rea Sa, in fiecare 1a Dumnezeu, find Covanrfvansre 3 Simbiti Mare, fur nicio intrerupere de-a lungul secolelor, Istoricul arab al- Masudi, precum si istoricul armean Kirakos, dateaz inceputul inf&ptuirii mi- Sfanta Lumina a nunii, ceva mai tirziu, si mentioneazi \ceput si-si facd aparitia in perioada constructiei Bisericii Inalyirii, adic’ in perioada 326-336 Hr, Istoricului armean Kirakos, mentioneazi, in plus, ci prima personalitate istoricd traitoare a minunii Sfintei Lumini a fost Sfantul Grigorie Luminatorul in jurul anului 330. inci secole mai tarziu, pe la mijlocul secolului al [X-lea, incep primele referiri istorice clare despre Lumina cereasci care coboara in Mormantul lui Hristos gi, cu cat se scurg veacurile, marturiile se inmultesc brusc. In prezs lucrare am hotiirat s% cuprindem numai mérturiile vechi cele mai importante, care acoperii perioada de la mijlocul secolului al IX-lea pand la sfargitul celui deal XVi-lea. De consemnarea acestor mirturii s-au ocupat in trecut numerogi cerceti- tori. Printre ei meriti si-i amintim pe: germanii Johan L. von Mosheim’ (1736) siGustav Klameth! (1913), rusul Ignaty Kratchkoysky® (1914), ar Kallistos Miliaras® (1934), Marius Canard’ (1955), Otto Meinardus* (1962), Francis E. Peters? (1985) gi episcopul Foticeii, Avxentios"® (1999), Cercetirile lui Mosheim sunt impresionante pentru epoca lor, cercetatrile lui Kratchkovsky sunt si ele deosebit de pretioase, deoarece au descoperit o multime de texte arabe, iar studiul lui Miliaras este de asemenea minunat si vrednic de lauda, Cu toate acestea, in ciuda scrierilor importante sau a articolelor cercetiito- rilor mai sus amintifi, numirul mairturiilor pe care le contin este relativ mic, in himandritul 3.J.L. von Mosheim, De Lumine Sancti Sepulchri Commentatio, Helmstadii 1736. G. Klameth, Das Karsamstagsfeuerwunder der heiligen Grabeskirche, Viena 1913. 5.1). Kratchkovsky, ,..Blagodatny ogon» po rasskazy al-Biruni i drugich musul'manskich pi satele} X-XIII vekov" [,«Sfanta Lumind» potrivit povestirii lui al-Biruni gi a altor seritor ‘musulmani din secolul al X-lea plind in secolul al XUll-ea”], Christiansky Vostok 3, 1915, 6,K, Miliaras, foroquer uekéen zo! tov Aylov dbortds [Studiu istorie despre Sfanta Lumin Ierusalim 1934. 7.M. Canard, ,La destruction de I'Eglise de la Résurection par le calif Hakim et I’histoire de la descente du Feu Sacré,” Byzantion 35 (1955), p. 16-43 8.0, Meinardus, , The Ceremony of the Holy Fire in the Middle Ages and Today.” BSAC, vol 16 (1961-62), p. 242-53. 9, FE, Peters, Jerusalem: the Holy C Prophets, Princeton 1985. 10. Episcopul Avxentios al Foticeii, The Paschal Fire in Jerusa Holy Fire in the Church of the Holy Sepulchre, Berkeley 1999, 1e Eyes of Chroniclers, Visitors, Pilgrims, and em: A Study of the Rite of theA SrAwra Leman timp ce multe marturii importante nu au fost mentionate niciodata. in nici una din aceste scrieri nu au fost cuprinse textele originale in latina, arabi, greacit etc., ci numai traducerile lor gi, pe Kinga aceasta, nu existit nicio referire la provenienta textelor manuscrise. Ocupfndu-ma cu adunarea diferitelor marturii nu mi catde m putut inchipui multe si cat de importante povestiri au rimas uitate pan’ in zilele noas- tre. $i, pentru ca acest lucru sé fie bine injeles, merit sa consemniim ci eveni- mentele impresionante ale anului 1101 ~ sing rul an in care Sfanta Lumink nu s-a arltat in Sambiita Mare, ci a doua zi — sunt descrise de opt cronografi diferiti.Cu toate acestea, povestirile lor nu au fost incluse niciodata in vreo lu- Dintre ac ti opt cronografi, patru sunt francezi, unul german, unul en- glez, unul italian si unul armean, iar descrierile lor sunt cu adevarat de mare important, pentru ci o istorisire confirma si pecetlui leilalte. Multe dintre povestiri sunt atit de aminuntit descrise, incat te duc cu ga dul la locul in care s-a stivargit evenimentul Un foarte mare interes prezinti, de asemenea, miirturiile unor eminenti arabi si persi, si mai ales mérturiile lui Ibn al-Qass gi ale lui al-Biruni, care sunt de o inestimabili important, deoarece provin de la musulmani, a religie se opune acceptirii minunii ste autenticitatea ce- or O impresie deosebita provoacd faptul ci musulmanii din Ierusalim, desi sunt de alti religie, participa cu miile la ceremonia Sfintei Lumini, accept autenticitatea minunii gi due Lumina cu evlavie la geamiile si la locuintele lor unde o pistreazéi nestinsa tot timpul anului in prezenta lucrare am hotiirat si nu includem miirturii contemporane, in afarii de céteva cazuri speciale, pentru ci, pe de o parte, specificul cartii este diferit, iar pe de alta, spatiul pe care I-ar pretinde aceasta ar fi foarte mare. O multime de miirturii referitoare la minune sunt mentionate, de asemenea, in diferite site-uri pe internet. Multe dintre ele sunt intr-adevar vrednice de credinti, insi in unele exist neclarititi $i inexactititi referitoare la persoane si date, precum gi lipsa referirilor la surse gi la bibliografia absolut necesare Primul meu contact cu totalitatea acestor marturii mi-a creat multe semne de intrebare si nedumeriri referitoare 1a veridicitatea si autenticitatea lor Singurul mod de verificare a validititii lor era cutarea tuturor izvoarelor lor primare, adic’ a pretioaselor manuscrise in care sunt menfionate, precum gi a primelor lor editri Cuvane ins Scop nume, ¢ tarierea a biblios De care se « pite prin 0 proce siderata validita izvoarel Peni ui, efec tru a ci Mul tributia publica loc cea Maria C biblioth Staadbi bridge, mann « Rosens Bibliot Bibliot Beyazi Pre despre trece k folosit indeluSrévera Luna nate niciodata. In nici una le in latina, arabii, greacdi nu exist nicio referire la nu mi-am putut inchipui uitate pand in zilele noas. i si consemniim ci eveni- an in cate Sfanta Lumina lescrise de opt cronografi cluse niciodatit in vreo Iu- i, unul german, unul en- sunt cu adeviirat de mare luieste autenticitatea ce- crise, incdt te duc cu gan- marturiile unor eminenti si ale lui al-Biruni, care de la musulmani, a ror manii din lerusalim, desi | Sfintei Lumini, accept amiile si la locuintele lor, {rturii contemporane, in arte, specificul cirtii este easta ar fi foarte mare. mengjonate, de asemenea, t intr-adevar vrednice de ti referitoare La persoane parafia absolut necesare. i mi-a creat multe semne tea gi autenticitatea lor rea tuturor izvoarelor lor i mentionate, precum gi a CCovane yams 15 Scopul acestei lucriiri nu este simpla consemnare a unor povestiri nume, ci compararea stiintificd a tuturor acestor importante mérturi tarierea exacti a textelor originale i a traducerilor lor gi prezentarea completit abibliografiei absolut necesare. De asemenea, am considerat necesara con care se cuprind cele mai insemnate povestiri. Aceste manuscrise se afla ris pite prin unele din cele mai mari biblioteci din lume si adunarea lor constituie © proceduri complex si de lung duratd. Consemnarea lor, ins, a fost con- siderati absolut necesara, pe de o parte, ca si nu existe nicio indoialti privind validitatea povestirilor, iar pe de alta, s& existe un contact al cititorului cu izvoarele originale ale textelor. Pentru indeplinirea acestui scop era absolut necesara, din partea scriitoru- Iui,efectuarea unor calitorii in multele si marile, dar i micile biblioteci, pen- trua cduta manuscrisele si publicatiile greu de gisit Multumese conducerilor gi personalului acestor biblioteci pentru con- tributia lor la finalizarea cercetirilor mele, precum gi pentru permisiunea de a publica manuscrisele. Mai concret: British Library din Londra, unde a avut loc cea mai mare parte a cercetirilor, Bibliotecii Nationale a Frantei, doamnei Ilaria Ciolli de la Biblioteca Vaticanului, doamnei Petra Gebeschus de la Staad- bibliothek din Berlin, domnului Dr. Wolfgang- Valentin Ikas de la Bayerische Staadbibliothek din Miinchen, Bibliotecii Corpus Christi College din Cam- bridge, Bibliotecii Nationale a Egiptului din Cairo, doamnei Dr. Silvia Uhle- mann de la Biblioteca Universitatii din Darmstadt, domnului Alexander Rosenstock de la Biblioteca din Ulm-Germania, Episcopului Aristarh de la Biblioteca Patriarhal din Ierusalim, domnului Pierre-Jacques Lamblin de la Biblioteca din Douai-Franta si domnului Erdem Selcuk de la Biblioteca Beyazid din Constantinopol Pretioasele manuscrise din bibliotecile mentionate mai sus cu povestirile despre Sfanta Lumina le vom intélni in urmiitoarele pagini. ins inainte de a trece la partea central a clirii, care este format din aceste povestiri, este folositor si cunoastem, chiar si pe scurt, istoria Bisericii din Ierusalim si indelungata disput pentru ocuparea Sfantului Mormént i a unor , inven- emnarea manuscriselor insesi in Skarlakidis Haralambie