STATELE UNITE ALE AMERICII

Regiuni
1.Borbly Sonja-Noemi - Middle Atlantic
2.Cojan Bianca-Ionela - South Pacific
3.Gliga Vlad-Raul - East-NorthCenter
4.Le Roxana-Gabriela - Texas
5.Morar Cristian-Vasile - New England

Coordonator : Radu-Cristian Barna

STATELE UNITE ALE AMERICII (S.U.A)

Statele Unite ale Americii sunt organizate n 50 de state, fiecare stat fiind compus
din colectiviti locale, care pot fi municipaliti, cantoane sau regiuni, i districte
speciale, care sunt entiti responsabile cu anumite activiti publice, cum ar fi spitalele,
colile, pompierii, canalizare etc. n total, colectivitile locale i districtele speciale
reprezint un numr de 89.476 de guverne locale, dotate cu fiscalitate proprie,
competene i resurse bine definite. Redistribuia fiscal se bazeaz pe colectarea
impozitelor la nivel federal i distribuia vertical, de la statul federal nspre statele
federate i celelalte niveluri de guvernare local.
Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin
imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni),

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de
frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere
de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale,
hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea
celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole:
America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole
este exportat n lumea ntreag.
Politica regional american a nceput practic sub preedinia Kennedy, ca rezultat
a dou evoluii majore: prima se datoreaz subdezvoltrii economice a unor regiuni i a
degradrii mediului i a doua, deplasrii unor arii de competen local nspre guvernul
central. Politica regional a fost implementat de un guvern mai bogat i mai puternic,
care ns a realizat faptul c problemele statelor aveau deseori aceleai cauze cu cele care
creau probleme i la nivel federal, i anume globalizarea. Pentru aceasta a fost constituit
Area Redevelopment Administration (ARA).
ncepnd cu anii 1990, att guvernul federal ct i Ageniile regionale de
dezvoltare economic au privilegiat ca instrument al politicii regionale ncurajarea
formrii de clustere (sau ciorchine de ntreprinderi), care odat cu venirea la putere a
administraiei Obama este implementat prin diverse mecanisme de susinere a
regruprilor de ntreprinderi, numite emblematic Regional Innovation Cluster (RIC),
pentru creterea competitivitii i a inovaiilor, datorit colaborrii dintre actorii locali.
Astfel de mecanisme sunt :RIC framework, promovat de EDA pentru ncurajarea
industriilor de viitor, n cadrul programului operaional i6challenge;iniiativele EDA
pentru formare profesional, mentorat i transfer de tehnologie n IMM-uri;Workforce
Innovation Found, orientat tot nspre modernizarea forei de munc, finanat de
Department of Labour, programele regionale Rural Innovative Initiative finanate de
US Development Agency;,niiativa Partnership for Innovation prin care bugetul federal
susine Universitile n scopul tranferului de tehnologie i formare de start-up.
SUA este o naiune de regiuni, de forme i mrimi diferite. Unele sunt mari i
chiar foarte mari, precum cele din bazinul rurilor importante, formnd aa-numitele
centuri: centura porumbului, centura soarelui, centura frigului sau megapolisurile nordice.
Altele sunt mici, precum cele 300 regiuni metropolitane sau numeroasele regiuni rurale
stabilite i sprijinite de Guvernul federal. Unele se ntind pe suprafee mai mari sau mai
mici, din dou sau chiar mai multe state (ex. Appalachian Regional Comission,
Tennessee Valley Authority etc.), n timp ce altele cuprind suprafee diverse, ca mrime,
n cadrul aceluiai stat. Chiar printre regiunile de mici dimensiuni, exist trei duzini de
regiuni metropolitane interstatale. n cele mai multe cazuri, regiunile nu funcioneaz sub
jurisdicia unei singure autoriti locale, ci a mai multora. Evident c fiecare regiune are
problemele i oportunitile sale pe care administraiile locale, mpreun cu cetenii,
trebuie s le soluioneze. Cele mai comune mijloace prin care aceste regiuni au fcut fa
diverselor probleme au fost Comisiile de planificare regional.Acestea sunt agenii
neguvernamentale cu caracter consultativ, ce au rolul de a studia problemele specifice cu
care se confrunt regiunea respectiv i de a recomanda soluii ageniilor federale, de stat
sau locale.Cteva din cele mai semnificative, exemple de organisme regionale sunt:
Tennessee Valley Authority; Susquehanna and Delaware River Basin Commissions;
Metropolitan Service District in Portland (Oregon);Twin Cities Metropolitan Council in
Minnesota; Metropolitan Transportation Commission in San Francisco (Oakland);
Appalachian Regional Commission; Bluegrass Area (Development district) - Kentucky.
Ele sunt recunoscute ca modele reprezentative, fr s se considere necesar
multiplicarea lor oriunde. Istoria acestor regiuni de dezvoltare este veche, nc de la
nceput secolului trecut, cnd s-a creat o larg audien pentru soluiile de tip regional. n
2

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
perioada 1920-1960, n SUA a existat un larg interes pentru experimentarea comisiilor de
planificare regional sau a comisiilor de planificare la nivelul statelor.n perioada anilor
1960-1970, America a fost aproape n ntregime acoperit de comisii de dezvoltare
economic, precum i de consilii regionale metropolitane sau nemetropolitane dominate
de reprezentanii administraiilor locale.Pn la sfritul anilor '70, 99 la sut din
inuturile Americii participau la un consiliu regional. Aceast explozie de consilii
regionale i regiuni de dezvoltare s-a produs cu sprijinul ferm i evident financiar al
Guvernului federal, n cadrul unor programe federale, cu implicaii la nivelul statelor i al
administraiilor locale. Concret, colaborarea dintre consiliile regionale i Guvernul
federal s-a realizat n cadrul a 39 programe federale concepute pentru a stimula
dezvoltarea regional.Recensmntul anului 1977 a consemnat existena a 675 Consilii
regionale i 1275 organizaii regionale i specializate. n medie, n perioada menionat,
consiliile regionale beneficiaz de sprijinul financiar a 3,73 programe federale multiscop
i a unui program federal special. Pn la nceputul anilor 1980, perioad considerat
vrsta de aur a organizaiilor regionale din America, guvernele federale au susinut
puternic ideea c "planningul regional" poate s soluioneze multe din problemele urbane
sau rurale, de dezvoltare economic, mediu etc. n aceast perioad, bugetul federal a
pompat miliarde de dolari n bugetele organizaiilor de planificare regional, adeseori
acoperind pna la 75 la sut din valoarea proiectelor. n anii '80 venirea preedintelui
Reagan la Casa Alb a produs schimbri majore n politica economic federal, care s-au
repercutat asupra programelor regionale, din cele 39 programe federale, ramnnd unul
singur (programul privind transportul metropolitan). Singurele programe care au reuit s
supravieuiasc au fost cele finanate prin legi federale. Pn la sfritul anilor '80, 80%
din consiliile regionale au continuat s existe, dar situaia lor se schimb dramatic, ele
fiind restructurate, n forma unor organizaii ce asigurau n principal servicii regionale,
servicii mixte, informaii etc., fr s se mai implice ns n problemele regionale majore
precum: infrastructura, mediu, dispariti economice i sociale etc.
Pe de alt parte, dei sprijinul federal s-a redus considerabil, sprijinul statelor pentru
diverse proiecte regionale s-a pstrat, dei difer mult de la un stat la altul.
n prezent nu exist indicii c regiunile de dezvoltare i consiliile regionale vor
reveni la ceea ce au fost nainte de 1980. Mai mult de att, exist propuneri de a se
renuna chiar la acele programe regionale ce au funcionat cu succes mult timp, gen
Comisia Regional Appalachia. Singura sanciune major n acest sens este propunerea
fcut n Congresul S.U.A. de a reintegra Departamentul pentru Dezvoltare Economic n
Departamentul Comerului, n scopul susinerii a opt comisii regionale, modelate dup
Comisia Regional Appalachia. Dar nu exist certitudine c va fi acceptat. Dincolo de
toate aceste evoluii, un lucru este sigur, i anume, problemele dezvoltrii regionale exist
i vor continua s existe, necesitnd soluii.
Guvernul federal american, numit Administraie, este condus de Preedintele
Statelor Unite. Preedintele este ales o dat la 4 ani, aceeai persoan putnd deine
maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de preedinte, iar membrii
Cabinetului sunt oficial considerai consilieri ai preedintelui pe domeniile legate de
responsabilitile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreedintele i 15 efi ai
departamentelor executive. Acetia sunt secretarii pentru Agricultur, Comer, Aprare,
Educaie, Energie, Sntate i Servicii Umane, Securitatea Patriei, Locuine i Dezvoltare
Urban, Interne, Munc, de Stat, Transport, Finane, Afacerile Veteranilor, i
Justiie.Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel nct preedintele nu
poate schimba numrul lor fr a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima dat
aceasta s-a ntmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, cnd a fost
3

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (Homeland Security). Precedentul
departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani n urm. Secretarul pentru Justiie este
numit n englez Attorney General (literal Avocatul General), el fiind responsabil de
numirea i suspendarea procurorilor federali, precum i de reprezentarea legal a Statelor
Unite. Departamentul de Stat are aceeai funcie ca i Ministerele de Externe n alte ri.
Departamentul Securitii Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de
Interne din alte ri. De exemplu, FBI (poliia federal) este formal parte din acesta.
Departamentul de Interne i cel al Educaiei au prerogative destul de diferite i mai mici
dect ministerele cu aceleai nume din alte ri. Spre deosebire de alte ri, n SUA nu se
folosete cuvntul minister.eful de Cabinet al Preedintelui (White House Chief of Staff,
adic eful angajailor Casei Albe) are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului
(Administraiei). Sub preedintele George W. Bush, ali patru oficiali au primit rang de
membri ai Cabinetului. Acetia sunt Administratorul Ageniei de Protecie a Mediului,
Directorul Oficiului pentru Organizare i Buget, Directorul Oficiului Naional de Control
al Medicamentelor i Negociatorul-ef pentru Comer al Statelor Unite (U.S. Trade
Representative).Actualul preedinte american este Barack Obama.
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deine suveranitate
legal, are propriul parlament (n general numit adunare - assembly), adesea bicameral,
guvernator ales prin vot direct de populaia statului, guvern condus de acesta i sistem
juridic propriu, inclusiv curte suprem de justiie.
Foarte multe responsabiliti (de exemplu, poliia, justiia civil i criminal,
educaia), care, n alte ri, sunt prerogativa autoritilor centrale, n SUA sunt de
prerogativa statelor. Fiecare stat are i sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit pltit de
fiecare american este de dou tipuri, federal i de stat. Unele state aleg s nu perceap
impozit pe venit, prefernd s aduc la buget bani din impozitul pe vnzri (sales tax). n
SUA nu exist TVA. Totui, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente i
autoritile federale aloc statelor sume pentru anumite destinaii. Alocarea acestora este
adesea condiionat de ndeplinirea anumitor condiii, n acest fel autoritile federale
asigurndu-se, indirect, c statele urmeaz n acele domenii politica pe care o vrea
guvernul federal. Sunt i cazuri cnd unele state refuz aceste alocri i i menin o
politic economico-social independent. Statele adesea penduleaz ntre a duce o
politic proprie i a primi suplimentar fonduri federale.

SUA e mprit n 50 state i un district federal, Districtul Columbia con innd capitala
Statelor Unite Washington, D.C.. Statele Unite ale Americii au cinci teritorii insulare
dependente. Patru dintre ele (Kentucky, Massachusetts, Pennsylvania i Virginia) folosesc
numele oficial de Commonwealth of . Insulele Minore ndeprtate ale Statelor Unite
sunt nite insule aparinnd Statelor Unite fr populaie permanent n Caraibe i
Oceanul Pacific. Nou regiuni n Oceanul Pacific i Marea Caraibelor fac parte din
Insulele Minore ndeprtate ale Statelor Unite. Insulele nu au rezideni permaneni i nu
sunt administrate n mod colectiv. Statele Federate ale Microneziei, Insulele Marshall i
Palau sunt state suvernae n Oceanul Pacific n asociere liber cu Statele Unite ale
Americii.

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
Statele Statelor Unite ale Americii sunt la rndul lor mpr ite n counties
(comitate), cu excepia statelor Alaska, care folosete cuvintele borough sau census
area i Louisiana care folosete termenul de parish (parohie). Boroughurile i parohii
sunt aproximativ echivalente a unui comitat. Acele zone n Alaska care nu aparin unui
borough organizat se numesc unorganized borough (borough neorganizat). Acest
borough neorganizat este mprit n 11 census areas de Biroul Recensmntului SUA.
Census areas sunt subdiviziuni statale neorganizate cu populaie extrem de redus. Exist
42 de orae independente (Baltimore, Maryland, Carson City, Nevada, St. Louis,
Missouri i 39 orae n Virginia care nu fac parte de nici un comitat) i Districtul de
Columbia (Washington, D.C.) sunt considerai ca un echivalent a unui comitat.
Actualmente exist un total de 3.143 de comitate i echivalente acestora n Statele Unite.
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deine suveranitate
legal, are propriul parlament (n general numit adunare - assembly), adesea bicameral,
guvernator ales prin vot direct de populaia statului, guvern condus de acesta i sistem
juridic propriu, inclusiv curte suprem de justiie. Foarte multe responsabiliti (de
exemplu, poliia, justiia civil i criminal, educaia), care, n alte ri, sunt prerogativa
autoritilor centrale, n SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are i sistem fiscal
propriu. Impozitul pe venit pltit de fiecare american este de dou tipuri, federal i de
stat. Unele state aleg s nu perceap impozit pe venit, prefernd s aduc la buget bani
din impozitul pe vnzri (sales tax). n SUA nu exist TVA.
Guvernul federal al Statelor Unite ale Americii, format la sfritul secolului al 18lea, const (conform Constituiei Uniunii) din trei ramuri principale, ramura legislativ
(un parlament bicameral numit Congres compus din Senat i Camera Reprezentan ilor),
ramura judiciar (constnd din Curtea Suprem de Justiie i ntregul sistem de tribunale
federale, statale, de comitat i ale oraelor i trgurilor) i ramura administrativ sau
executiv ori administraie (format din preedinte, vicepreedinte i consiliul de minitri
al administraiei numit n englez Cabinet i al crui membri se numesc secretari,
conform termenului din engleza american secretaries).
Ramura executiv a guvernului federal american, numit pe scurt executiv sau
administraie, este condus de Preedintele Statelor Unite ale Americii. Preedintele
Statelor Unite, care cumuleaz puterile de reprezentare a rii (instituia preidiniei) cu
cele de conducere efectiv (instituia de prim-ministru) este ales o dat la 4 ani, aceeai
persoan putnd servi maximum 2 mandate (sau termene) consecutive sau nu.
Deciziile executive sunt luate de preedinte, iar membrii cabinetului (corespunznd
funciilor de minitri din alte ri) sunt oficial considerai consilieri ai preedintelui pe
domeniile legate de responsabilitile oficiilor lor. Cabinetul (echivalentul unui consiliu
de minitri) include vicepreedintele i 15 efi ai departamentelor executive. Acetia sunt
numii secretarii pentru agricultur, comer, aprare, educaie, energie, sntate i servicii
umane, securitatea patriei, locuine i dezvoltare urban, interne, munc, de stat,
transport, finane, afacerile veteranilor, i justiie.
Curtea Suprem a Statelor Unite ale Americii (englez The Supreme Court of the
United States) este instana suprem a puterii judectoreti a Statelor Unite ale Americii
(curte federal care ia decizii fr apel). Este totodat una din cele trei ramuri ale
guvernului federal american, tribunal de ultim resort i unica curte de justiie instituit
prin Constituie (curile inferioare sunt instituite de puterea legislativ). Aria
jurisdicional a celei mai nalte curi federale este limitat la chestiunile constituionale
n apel, sau alte cteva subiecte de drept care implic legislaia federal sau state ale
federaiei i strini (care pot fi state sau persoane) n prim instan (care prin statut, este
5

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
ns i ultima). n cea mai mare parte a timpului munca SCOTUS se reduce la validarea
sau invalidarea constituionalitii legilor deja adoptate dar contestate n chestiunea
constituionalitii lor. Curtea Suprem este deci interpretul permanent al Constituiei
americane.
Congresul Statelor Unite ale Americii este adunarea bianual a ramurii legislative
a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii.Congresul este o entitate legislativ
bicameral, constnd din House of Representatives sau Camera Reprezentanilor, camera
inferioar, i din Senat, camera sa superioar. Membrii camerelor inferioar i superioar
se ntrunesc n sesiuni reunite, formnd Congresul SUA. Constituia Statelor Unite ale
Americii desemneaz explicit c toate puterile legislative ale guvernului federal sunt doar
ale Congresului. Puterile Congresului sunt limitate la cele enumerate de Constitu ie; toate
celelalte puteri fiind rezervate statelor federaiei i poporului. Prin intermediul "Actelor
Congresului", Congresul poate reglementa comerul interstatal i internaional, taxarea,
poate organiza funcionarea curilor de justiie, menine forele militare ale rii, declara
rzboi, precum are i alte puteri necesare i corecte.

Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)

Intinzindu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson,
Delaware, Chesapeake), pina la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor
Ontario si Erie, regiunea Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinind 20% din
populatie, 40% din activul bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25%
din valoarea industriei prelucratoare a tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mohawk,
Delaware, Potomac, St. Lawrence, in nord, iar in extremitatea vestica, riul Ohio, au
inlesnit mult stabilirea legaturilor intre partea de est si cea de vest a regiunii. Appalachii
centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, continua spre est cu Piemontul
preappalachian si cu Cimpia litorala atlantica. In extremitatea de nord se afla Muntii
Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si
a structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol (carbune,
petrol) a caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic.
In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se dezvolte
industria siderurgica si constructoare de masini. In acelasi timp, in marile orase-porturi
au fost create industrii legate de importul de materii prime si de mina de lucru ieftina
datorata afluxului de imigranti din Europa. Prin construirea canalului care leaga Lacul
Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera directa de navigatie intre New York si
Marile Lacuri, in lungul acestuia si al fluviului conturindu-se astazi o importanta
regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita a populatiei,
o aglomerare a acesteia in orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana din
lume denumita megalopolis-ul american' 1. In aceste conditii, procentul populatiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile
centre polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.
In structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini
unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezvoltate
fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si
industria alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi inlesneste legaturile intre
marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care
6

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
furnizeaza materiile prime, unele produse industriale si agricole. Regiunea economicogeografica Central-atlantica este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atit pe
plan economic, cit si in privinta gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.
Principalul centru catre care graviteaza intreaga activitate economica a regiunii
este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si
culturale din S.U.A. Orasul propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, in zona
de varsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se
afla pe continent, in mare parte in statul New Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton,
Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark
impreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle,
Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu:
Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla in Brooklyn, in apropierea portului, cu
intreprinderi specializate in constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica,
de pielarie si incaltaminte. Alte zone industriale se contureaza in cartierul Queens, cu
intreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, in cartierele Bronx si
Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare
insemnatate o are si zona, preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei
New York-ului.
New York este si un mare nod de comunicatii, fiind primul nod maritim, portul,
cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy
etc.), avind cheiuri in lungime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone,
detinind primul loc intre porturile tarii. Traficul de cabotaj este foarte insemnat, fiind
reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole.
Pentru comertul international, portul New York se distinge prin traficul de produse
industriale si importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.
Ca nod feroviar are o deosebita importanta pentru legaturile cu zona Marilor
Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, intre care magistrala New York Central, cu
patru linii, inregistreaza cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre
numeroasele gari, cea mai mare este Pennsylvania Station, situata intr-o cladire noua,
care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de calatori.
Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, asezat pe
fluviul Delaware, la confluenta acestuia cu riul Schwylkill si in apropierea varsarii
fluviului in estuarul Delaware. Incluzind suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester,
Wihnington etc. Philadelphia formeaza o mare conurbatie, a patra in cadrul S.U.A., cu
4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn in anul 1682, iar
apropierea de resursele energetice (carbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania,
hidroenergia de pe riul Delaware) au influentat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest
oras in care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de independenta, a cunoscut, intre
anii 1790-1800, si functia de capitala a S.U.A. Legaturile pe mare, inlesnite de
adincimea fluviului si a estuarului, au permis o intensa activitate portuara, chiar daca
orasul se afla la 150 km departare de ocean. Vechimea dezvoltarii industriale a dus la o
inalta specializare a productiei si a fortei de munca, in prezent Philadelphia fiind printre
marile centre industriale ale tarii, specializat in industria siderurgica, constructii navale,
locomotive si vagoane, masini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimica.
textila, confectii,
incaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete,
conserve, alimente
concentrate etc. Zonele industriale se afla in partea de sud a orasului, in lungul fluviului
Delaware si in partea de vest, unde se gaseste, printre altele, si o centrala
7

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
electronucleara.
Activitatea de transport este legata, in primul rind, de functia portuara. Cu un
trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat in importul de petrol, minereu
de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. si in exportul de
produse petroliere, siderurgie, carbuni etc. In apropiere se afla si porturile petroliere
Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este
un mare nod feroviar si rutier, iar aeroportul sau international amplasat in Elmwood are
un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.
La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul
Battirnoye, care poarta numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland.
Intemeiat in anul 1729, orasul are astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori,
impreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale si
financiare ale S.U.A. Activitatea portuara intensa a usurat mult procesul dezvoltarii sale
industriale. Instalatiile portului se intind pe o lungime de 64 km si desfasoara un trafic
anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune, hinterlandul
sau ajunge pina in statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale, carbuni,
produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier,
concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de
citeva aeroporturi, mai important fiind Friendship.
Industria existenta prelucreaza diverse materii prime aduse din regiunea Marilor
Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarca, in special, ramurile
industriei grele: siderurgice, constructii navale, avioane, metalurgie neferoasa, prelucrarea petrolului, chimica. Sint bine dezvoltate si industria conservelor, textila si a
confectiilor, a tutunului etc.
Activitatea culturala este bine reprezentata (Universitatea John Hopkins-Maryland, Academia de stiinte-Maryland etc.).
Pittsburgh este situat in centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o
veche asezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816
devine oras. Populatia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane
locuitori impreuna cu suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg,
McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.
Pozitia deosebit de favorabila, la confluenta riurilor Allegheny si Monongahela,
care formeaza riul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul
Oceanului Atlantic. Numeroase cai ferate si sosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i
rolul de mare nod de comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste
14,5 milioane tone marfuri anual, in mare parte carbuni si minereuri de fier.
Activitatea economica de baza este insa cea industriala, ramura principala,
metalurgia feroasa, fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecind drept primul
centru siderurgic al tarii (circa 30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o
au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sint bine dezvoltate si alte ramuri industriale:
cocso chimia, constructia de masini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimica,
electrotehnica, sticlarie si ceramica. In apropiere, la Shippingport, a fost construita una
dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.
Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in
punctul din care porneste New York State Barge Canal care face legatura intre Marile
Lacuri si Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, orasul devine in secolul
nostru un mare port si centru industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de
8

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
amenajarile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influentat dezvoltarea industriei, bine reprezentata prin cea siderurgica (in suburbia Lackawanna), industria
electrotehnica, de utilaje industriale, chimica, alimentara.
Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual),
feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru
comercial. In oras se afla un muzeu de istorie, altul de stiinte, galeria de arta AllbrightKnox, a gradina zoologica si alte obiective turistice.
In lungul lui New York State Barge Canal se intilnesc trei importante centre
industriale: Rochester (970 000 locuitori, in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori
tot in cadrul SMSA) si UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o
formeaza Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000
locuitori, in care se afla cea mai mare universitate din S.U.A., New York State
University. Centre industriale mari se intilnesc si in statul Pennsylvania: Allentown-Bet
hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este si capitala
statului etc.
NYC este casa la unul din fiecare 16 locuitori din SUA si este cel mai mare ora
din ar, i unul dintre cele mai mari 10 orae de pe planet.
Zeci de Fortune 500 de companii au sediul n New York, un centru global de
servicii financiare, tiinele vieii, divertisment, mass-media, moda, i arte. Conglomerate
media, inclusiv patru mari companii naionale de difuzare, Time Warner, Viacom, i
Newscorp sunt cu sediul n New York, precum i trei dintre casele de discuri Big Four
(Sony Music Entertainment, Universal Music Group i Warner Music Group).
Aceast regiune produce, de asemenea, mai mult de absolveni de facultate decat
orice alt oras din SUA de cercetare i dezvoltare cheltuielilor din New York total de
aproximativ 2 miliarde dolari in fiecare an; comunitatea de cercetare face descoperiri
vitale n fiecare zi.

Articol
NYC atrage milioane de vizitatori anual, care vin pentru gama de neegalat de
locuri culturale: muzee, galerii, teatre, magazine, sali de concert, i istoric citeaz i
repere.
http://regionalcouncils.ny.gov/content/new-york-city

Regiunea South Pacific (Sud-pacifica)

Regiunea South Pacific cuprinde statul California.Concentrarea industriei in
regiunea industriala Los Angeles si in marele centru San Francisco este o caracteristica
importanta a Californiei, fapt care explica si impresionanta crestere a populatiei acesteia.
Partea centrala a statului (vaile San Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza irigatiilor,
regiunea cu agricultura cea mai intensiva din S.U.A.
Los-Angeles s-a dezvoltat in mai multe etape: prima, dupa anul 1890, cnd au
fost descoperite zacamintele de petrol si a inceput dezvoltarea industriala, a doua, dupa
anul 1920, odata cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea functiunii
cultural artistice, si a treia, in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cind s-a
9

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe. Los Angeles este al doilea centru al
S.U.A. pentru productia de automobile (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar
santierele navale din Los Angeles si San Pedro sint dintre cele mai cunoscute de pe
coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatura
electrotehnica, masini agricole etc. La Fontana functioneaza o mare uzina siderurgica,
care aprovizioneaza cu otel si laminate intreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a
dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita.
Dintre alte ramuri sint de mentionat : confectii, textila, incaltaminte, conserve de fructe
si legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de
comunicatie.
Un exemplu deja clasic de expansiune regional puternic este Santa Clara
County din SUA, regiune cunoscut sub numele de Silicon Valley. Aceast regiune a
Californiei era n anii 1940 cunoscut ca predominant agricol i de aceea, cu viitor n
industria agroalimentar. n anii 1970, regiunea a devenit locul de investiii pentru
industriile de viitor, cu concentraia cea mai mare din lume de firme productoare de
semiconductori, electronice i alte instrumente i utilaje avansate. Firme de calculatoare
care foloseau semiconductorii s-au mutat n apropiere, fiind urmate de firme de software.
Spaiile industriale erau numeroase i piaa locuinelor relativ ieftin. Creerea economic
a fost facilitat i de apariia i dezvoltarea firmelor de capitalul de risc cele mai multe
dintre ele situate pe Sand Hill Road. Kleiner Perkins, una dintre firmele faimoase de
capital de risc, a fost deschis aici n 1972. Oferta de capital de risc a explodat o dat cu
succesul emisiunii de aciuni a companiei Apple Computer (numit azi Apple) din
decembrie 1980 n valoare de 1,3 miliarde$.Silicon Valley a devenit cea mai inovant i
mai dinamic regiune din lume. G. Maier, F. Tdtling i M. Trippl explic aceast
evoluie prin creterea populaiei (de la 175.000 de locuitori n 1940 la 1,25 milioane n
1980) i prin creterea populaiei active din regiune (cu 156% ntre aceeai ani). Aceasta
s-a ntmplat ns n condiiile n care guvernul local a ncurajat investiiile n noile
tehnologii i a susinut dezvoltarea infrastructurii i a educaiei. Au fost ncurajai
investitorii din domeniile serviciilor pentru ntreprinderi, iar formarea unor puternice
cluster n aceste domenii au diminuat costurile ntreprinderilor..
Din acest exemplu putem trage concluzia c oamenii, prin voina lor, pot induce
schimbri radicale regiunii n care triesc, ei putnd s i modifice total cadrul i stilul de
via. Odat cu schimbarea structurii regiunii Silicon Valley, condiiile de via ale
populaiei dar i condiiile economice s-au schimbat. Concurena a devenit mai acerb,
nevoia de educaie a crescut, totul a devenit mai internaional, preul pmntului i al
chiriilor a crescut, imigraia a devenit o problem, infrastructura a trebuit adaptat etc.
Silicon Valley a devenit n treizeci de ani cea mai bogat regiune din SUA i din lume, o
regiune deschis, flexibil i orientat nspre viitor. Aceste caracteristici nu au ferit-o ns
de consecinele crack-ului bursier al anilor 1990, cnd numeroase firme din regiune au
dat faliment. Specializarea puternic i aglomerarea firmelor s-au transformat atunci, pe o
perioad scurt ce-i drept, n dezavantaj.
In ceea ce privete locurile de munc, cele mai mari cinci sectoare din California
sunt comerul, transportul, si utilitati; guvern; servicii profesionale i de afaceri; educaie
i servicii de sntate; i de petrecere a timpului liber i de ospitalitate. n ceea ce privete
producia, cele mai mari cinci sectoare sunt serviciile financiare, urmate de comer,
transport i utiliti; educaie i servicii de sntate; guvern; i de fabricaie.Ca din
noiembrie 2013, California a 6-a cea mai mare rat a omajului din ar, la 8,5%.
California este organizata n trei ramuri ale guvernului - ramura executiva formata
din guvernatorul i ceilali ofieri constituionali alei n mod independent; ramura

10

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
legislativ care const n Adunare i Senat; i ramura judiciar constnd din Curtea
Suprem din California i instanele inferioare.
California este mprit n 58 de judee, care sunt subdiviziuni legale ale
statului.In plus, exist 482 de orae in California,aproximativ 3.400 de districte speciale
si 1102 districte colare, independent de orae i judee, care se ocupa cu educatia
publica.In afar de aceste entiti, cartierele speciale -. definite ca "orice agenie de stat
pentru ndeplinirea locala de funcii guvernamentale sau de proprietate n cadrul
granielor limitate", - ofera programe publice specifice i faciliti publice pentru
elementele constitutive. n ceea ce privete moravurile socio-culturale i politice
naionale, californienii sunt perceputi ca fiind mai liberal dect alti americani, mai ales
cei care triesc n statele interioare.
Sistemul juridic din California se bazeaz explicit pe dreptul comun englezesc(aa
cum este cazul cu toate celelalte state cu excepia Louisiana) dar poart cteva
caracteristici de drept civil spaniol, cum ar fi proprietatea comunitii. Populaia din
nchisoari a crescut de la 25.000 n 1980 la peste 170.000 n anul 2007. Pedeapsa capital
este o form juridic de pedeaps.Judiciar California este cel mai mare din Statele Unite
ale Americii (cu un total de 1.600 de judectori, n timp ce sistemul federal are doar
aproximativ 840). Acesta este supravegheat de ctre cele apte judectori de la Curtea
Suprem din California. Judectorii de la Curtea Suprem de Justiie i a curilor de apel
sunt numii de ctre guvernator, dar sunt supuse la reinere de ctre electorat la fiecare 12
ani.
Statul California trimite 53 de membri n Camera Reprezentanilor.Prin urmare
California are, de asemenea, cel mai mare numr de voturi electorale n alegerile
prezideniale naionale, respectiv 55.
Bibliografie : - Radu Cristian Barna ,,Regiuni in state federale
- http://www.referatele.com/referate/economie/online15/Industria-in-SUA---peregiuni-referatele-com.php

Regiunea East North Center (Central-nord-estic)

Situat n sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care
mai este denumita si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafaa tarii, iar in
cuprinsul ei triete circa 25% din populaia S.U.A. In acelai timp concentreaz peste
40% din valoarea produciei industriale a tarii si aproximativ 25% din cea agricola.
Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea nalt, brzdat de ape, in care
glaciaiunea a incrustat adncile cuvete ale Marilor Lacuri nord americane. Spre sud
altitudinea scade, trecndu-se la un relief de cmpie.
Existenta Marilor Lacuri si a rurilor Ohio si Mississippi, intre care se ntinde
regiunea, ofer condiii naturale deosebit de favorabile dezvoltrii transporturilor.
Formarea curenilor de transport al minereului de fier din Minnesota si al crbunelui din
Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza apariiei unor puternice centre
industriale, mai ales in porturile situate la rmul lacurilor. Regiunea deine ns si
resurse proprii de subsol: crbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan),
minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sunt in prezent intens
valorificate.
In legtura cu reeaua foarte intensa a cailor de comunicaie au aprut numeroase
centre care produc mijloace de transport, ndeosebi automobile, ramura care si-a gsit
11

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
cea mai avantajoasa dezvoltare in statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat
o puternica concentrare a industriei alimentare, a ngrmintelor chimice si mainilor
agricole.
Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. In afara marilor
porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se ntlnesc si alte numeroase porturi cu
trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane
tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee
(circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port InlandMichigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.
Metropola economica a regiunii este oraul Chicago, situat pe rmul sudic al
Lacului Michigan si traversat de rurile Chicago si Calumet, fiind al doilea ora al
S.U.A. dup numrul de locuitori. mpreuna cu numeroasele sale suburbii si orae satelit
(Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East
Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois si Indiana, formeaz o
conurbaie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A. In cadrul economiei S.U.A. este
primul port interior si centru feroviar si al doilea ora, dup volumul produc iei
industriale, importanta financiara si comerciala.
Oraul Chicago este situat la captul sudic al marelui sistem de navigaie
interioara reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Se
construiesc cile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si rul Illinois, care
fac ca oraul sa devina un mare nod de circula ie. Aceasta a favorizat amplasarea unor
industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), a industriei
metalurgiei feroase si a construciilor de maini.
Ramurile industriei grele sunt preponderente: metalurgia feroasa, construcii de
material feroviar, automobile, electrotehnica, maini agricole, utilaj electronic si de
telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinrii Whiting, East Chicago, Gary,
Calumet. In total, capacitatea rafinriilor din zona oraului Chicago este de SS,4
milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Intre alte
ramuri se remarca si industria crnii (marile abatoare . din sudul oraului), a prelucrrii
lemnului, morritului, confeciilor, nclmintei, tipriturilor
Detroit, al doilea mare ora al regiunii, este situat pe rul Detroit si la rmul
Lacului St. Clair, prin care trec cile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Pozi ia sa
geografica favorabila a nlesnit o rapida dezvoltare a cailor de comunicaie si
comerului. Dup construirea primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult.
Populaia sa atinge aproape milioane locuitori, iar mpreuna cu o serie de ora-satelit.
Formeaz o conurbaie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.
Pentru industria oraului rolul hotrtor 1-a avut construirea uzinelor de
automobile. Astzi, Detroit este capitala automobilului american, cel mai mare centru
al produciei de automobile din ntreaga lume. In ora, dar mai ales in suburbiile sale,
funcioneaz uzine ale celor trei mari firme din industria construciilor auto ale S.U.A.:
General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din
Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate procesele de producie, inclusiv
producerea accesoriilor, ntr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariai.
In statul Ohio se afla oraul Cleveland, situat pe rmul sudic al Lacului Erie.
Fondat in anul 1796 si declarat ora in 1836, Cleveland este un mare centru indus trial si
financiar al S.U.A., cu o populaie de 2,05 milioane locuitori (mpreuna cu suburbiile.
Dezvoltarea deosebita a oraului s-a datorat construciei canalului care li leag de rul
Ohio, oraul devenind un mare nod de comunicaii navale, terestre si aeriene. Funcia
industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de maini unelte (locul al doilea

12

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
in S.U.A.), electrotehnice, automobile, antiere navale, prelucrarea petrolului si
petrochimia, textila , si confecii, hrtiei etc.
Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial
situat pe rul Ohio, fiind specializat in producia de maini-unelte, mecanica de precizie,
siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale; este nod
feroviar, port fluvial activ si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri.
In statul Indiana se distinge oraul Indianapolis, capitala statului, mare nod
feroviar, rutier si aerian si important centru al industriei alimentare, de maini agricole si
mijloace de transport. Oraul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se
desfoar anual Marele premiu de automobilism al S.U.A.
In statul Wisconsin se afla oraul Milwaukee, mare centru indus trial pe rmul
Lacului Michigan, situat ntr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a
construciilor de maini (nave, produse electrotehnice, maini agricole etc.). Este bine
cunoscut prin fabricile sale de nclminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare
centru mondial al produciei de bere.
Pe lng politicile tarifare, legile americane au progresat ntr-o direcie n care
productorii erau favorizai n detrimentul consumatorilor. Regulamentul bancar era
deosebit de lejer, oricine i putea nfiina o banc i de asemenea oricine i putea nfiina
o societate cu responsabilitate limitat. Legea a ajutat la accelerarea creterii economice
ns nu a luat n considerare efectele negative ale unei creteri necontrolate. Orae ca i
Chicago sau Pittsburgh au devenit extrem de poluate i de murdare, muncitorii avnd la
rndul lor o via deosebit de grea.
n timpul primei revoluii industriale cele mai multe afaceri au fost personale i
doar cteva bnci i uzine erau organizate sub form de societi pe aciuni. Bank of New
York, Insurance Company of North America sau companii ca i cea farmaceutic Du Pont
sau Baltimore & Ohio Railroad sunt n activitate i astzi.
NCRCRD (North Central Regional Center for Rural Development) lucreaza cu
profesionisti, cercettori, i partenerii lor pentru a mbunti rezultatele de dezvoltare
rural n 12 state regiune Nord-Centru.
Centrul NCRCRD lucreaza cu profesionisti de prelungire, cercettori, i partenerii
lor pentru a mbunti rezultatele de dezvoltare rural n dousprezece state din regiunea
de nord central. NCRCRD este finanat n comun de ctre USDA i Land. NCRCRD
face parte dintr-un grup de patru centre care mpreun acoper ntreaga ar. Cele patru
centre lucreaz n colaborare cu privire la aspectele care traverseaz graniele regionale.
Celelalte trei centre sunt:
Centrul de Dezvoltare Rural Regional Nord-Est
Centrul de Dezvoltare Rural Sud
Centrul de Vest de Dezvoltare Rural
NCRCRD este regizat de ctre un membru al facultatii Universitatea de Stat din
Michigan. NCRCRD lucreaz pentru a stabili relaii de lucru de colaborare n ntreaga
regiune pentru a aborda n curs de dezvoltare i s continue probleme de interes pentru
comunitile rurale.
Tipuri de proiecte de dezvoltare regionale ale NCRCRD dup cum sunt descrise
de ctre instituie:
Funding and Sustaining Local Food Systems in Eight Midwest Communities
Naeve, L. (Iowa State University)
13

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
Around the country, farmers, entrepreneurs, parents, students, community organizers, and
activists are developing unique programs to develop food systems that are economically,
environmentally, and socially sustainable. These programs are funded, supported and
sustained in a variety of modes. According to The National Sustainable Agriculture
Coalitions Guide to USDA Funding for Local and Regional Food Systems (2010),
successful local and regional food initiatives offer models that can be replicated and lead
to large-scale systems change. The goal of this project is to increase awareness of various
funding opportunities for sustainable local food systems in rural Midwest communities.
The Opportunities and Challenges of Sustaining Community Food Systems
Rice, T. (Kansas State University)
Interest in community based food systems is at an all-time high! In communities across
the north central region community groups and individuals are using this language and or
approach to address critical issues such as entrepreneurship, land use, environmental
sustainability, health and wellness. It is important to approach this issue using a
combination of research, teaching, and community practices.
Alternative Funding for Food Systems Development
Francis, C. (University of Nebraska-Lincoln)
Nebraskans spend $4.4 billion on food each year. Yet only 10 percent stays in our state.
This project is a portion of an extensive project that attempts to answer the question: How
do we keep more of our food dollars in our own state and local economy?
The Soo Locks, Mining and Impacts on Rural Communities
Kakela, P. (Michigan State University)
The Soo Locks are a critical link in the U.S. Mid-West commerce. They connect rural
communities, where these commodities are located, to national and global markets. This
proposal seeks to identify the regions in the NC area where mining is underway and look
at routes of distribution for national and global sale, examine the impact on rural
communities, including economics, demographics and commodity ownership trends. We
will also look at state and local policies and how they are changing and impacting rural
outcomes.

Articol
http://www.chicagobusiness.com/article/20131009/OPINION/131009780/tri-statecooperation-pigs-may-not-be-flying-yet-but-theyre-trying?r=9553D7919034H4T
Statele Wisconsin, Illinois i Indiana poart discuii n legtur cu viitorul lor
comun. Scopul final este de a crea un singur stat, de mare putere, de 21 jude e economice
regionale care s-ar ntinde de la Milwaukee , prin Chicago, n nord-vestul statului
Indiana. Chiar acum, regiunea este incredibil de balcanizat, cu aproape nici o cooperare
peste liniile de stat. Raportul a avut n vedere multe domenii poteniale de cooperare transport (regiune feroviar i spaiu aerian al naiunii), economie verde, fora de munc
i mai ales potenialul economic imens de bun comun al regiunii, Lacul Michigan.
Raportul a dus la formarea Alianei pentru Dezvoltare Regional. Bazat n Camera de
Comer a zonei Chicago,mandatul alianei este de a ocoli acea ostilitate de a promova
serios cooperarea de dezvoltare economic ntre oraele i judeele care se afl la sudul
lacului Michigan. Banca Federal de Rezerve Chicago a aprobabat c aceast cooperare
14

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
este posibil i necesar. S-a menionat c o parte din industriile majore reginale fabricaie, agricultura, prelucrarea produselor alimentare, tehnologii de ap i energie
curat - ajunge la pieele globale, dar, prin natura lor, deschid liniile lor de stat.

Surse:

http://www.referatele.com/referate/economie/online15/Industria-in-SUA---peregiuni-referatele-com.php

Radu Cristian Barna - ,,Regiuni in state federale

https://www.facebook.com/NCRCRD/info

http://ncrcrd.msu.edu/ncrcrd/policy_projects

Texas
Statul Texas este cunoscut ca fiind cel de-al doilea stat ca marime dar si ca
densitate a populatiei dintre cele 50 de state a Statelor Unite. Situat in zona central-sudica
a continentului American, acesta se invecineaza cu statele Mexicane : Chihuahua,
Coahuila, Nuevo Len, i Tamaulipas la sud i se nvecineaz cu state din SUA din New
Mexico la vest, Oklahoma la nord, Arkansas la nord-est, i Louisiana la est. De
asemenea, statul prezinta o suprafata de 268,820 kilometri ptrai i o populaie n
cretere de peste 26.4 milioane de locuitori ( conform statisticilor din iulie 2013).
Statul Texas detine zonele metropolitane Dallas-Fort Worth i Greater Houston,
fiind pe locul al patrulea, respectiv al cincilea din topul celor mai active zone din SUA.
Dat fiind acestea, putem observa un avantaj spre dezvoltarea urbana si atragerea de
investitii in aceste zone.
Texas este cunoscut si sub numele de Lone Star reamintindu-ne faptul ca statul
a fost o republica independenta, iar insemnul Lone Star se regaseste astazi pe drapelul
statul dar si in sigiliul acestuia.
Din punct de vedere geografic, statul are toate formele de relief, incepand de la
zona desertului la mlastini sau paduri pana la munti ( Big Bend).
Termenul "Six Flags over Texas", aa cum poate fi vzut n Grand Prairie, baza
celui mai mare parc de distractii naional i internaional Six Flags, a venit de la mai
multe naiuni care au domnit asupra teritoriului. Spania a fost prima ar european care a
revendicat zona de Texas. Chiar si Frana a avut o colonie care a ocupat pe o scurt
durat statul. Mexic a controlat teritoriul pana in 1836, atunci cnd Texas a ctigat
independena, devenind o republic independent. n 1845 sa alturat Statelor Unite n
calitate de statul cu numarul 28. Anexarea statului a pornit un lant de evenimente care au
dus la Rzboiul mexican-american n 1846. Fiind un stat sclav, Texas, a declarat
secesiunea de la Statele Unite ale Americii la nceputul anului 1861, i s-a alturat oficial
"Statelor Confederate ale Americii", pe 2 martie in acelasi an. Dup Rzboiul Civil i
restaurarea reprezentrii sale n guvernul federal, Texas a intrat ntr-o lung perioad de
stagnare economic.
O industrie in Texas, care a prosperat dup Rzboiul Civil a fost de vite. Datorit
istoriei sale ca fiind un centru al industriei, Texas este asociat cu imaginea de cowboy.
15

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
Averi economice ale statului s-au schimbat n secolul al 20-lea, cnd descoperirile de
petrol au iniiat un boom economic n stat. Cu investiii puternice n universiti, Texas, a
dezvoltat o economie diversificat i in industria de nalt tehnologie, n mijlocul
secolului 20. Cu o baza de cretere a industriei, statul conduce n multe industrii, inclusiv
agricultura, petrochimie, energie, calculatoare i electronic, industria aerospaial , si
stiinte biomedicale. Texas a condus naiunea n venituri de export din anul 2002 i este a
doua cea mai mare zona contribuitoare la intern produsul brut de stat.
Din punct de vedere economic, inca din 2010, statul a avut un produs intern brut
de cca. 1207 miliarde de dolari, clasandu-se astfel pe locul doi in SUA. GSP-ul este
comparabil cu PIB-ul Indiei sau Canadei, aceste doua fiind clasate pe locul 12, respectiv
11 in topul economiilor mondiale. Venitul pe cap de locuitor in anul 2009 a fost de
36.484 de dolari, clasandu-se in topul national pe locul 29, iar in 2013 rata somajului era
de 6,4 %.
In 2010, Texas a fost identificat ca fiind cel mai favorabil stat pentru investitii.
Impreuna cu California, cele doua state gazduiesc peste 500 de companii ceea ce prezinta
astfel prosperitatea statului, dat, bineinteles si din cantitatea de resurse pe care o detine.
Din punct de vedere al taxelor, putem mentiona ca Texasul este cunoscut ca avand taxe
mici, de unde rezulta si preturile ca fiind la fel de mici.
Acesta este cunoscut si din punct de vedere agricultural, aici aflandu-se cele mai multe
ferme din intreg teritoriul Statelor Unite. Cunoscut ca fiind un mare crescator si
intretinator de animale, Texasul are ca putere cresterea bovinelor. De asemenea cresterea
ovinelor este prezenta si ea. Productia de bumbac este prezenta in stat. Nu in ultimul rand
resursele minerale sunt si ele valorificate in productia de ciment, piatra sparta, var, sare ,
nisip etc.
Din punct de vedere comercial, statul se bucura de o prosperitate constanta. Cel
mai mare partener comercial fiind Mexicul, care importa o treime din exporturile
acestuia.
Dezvoltarea regionala este promovata de diferite organizatii precum SETRPC
( South East Texas Regional Planning Commission , care are ca scop principal
dezvoltarea economica si oferirea unor locuri de munca in zona sud-estica a statului.

Articol
http://www.setrpc.org/ter/index.php?
option=com_content&view=article&id=4&Itemid=10
Asadar constatam ca Texasul este o putere economica puternica, care se afirma
prin industriile sale, astfel reusind sa atraga investitori atat nationali cat si internationali,
promovand asadar dezvoltarea regionala. Economia acestuia reprezentand dovada
existentei unor planuri regionale bine puse in practica.
Surse:
http://en.wikipedia.org/wiki/Texas

Regiunea New England

Situat ntre rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson i grania cu Canada,
regiunea New England cuprinde ase dintre cele mai mici state ale federaiei, ei
16

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European

Competene ale statelor federate:

Dup cel de-al zecelea amendament al Constituiei, statele federate
dispun de toate puterile care nu au fost atribuite de ctre Constituie guvernului
federal. Cu toate c enumerarea lor este practic infinit, principalele
competene sunt legate de:
- organizarea comerului ntre state;
- organizarea alegerilor;
- organizarea sntii publice i a securitii;
- organizarea puterii locale;
- ratificarea amendamentelor la Constituie;
- organizarea Grzii Naionale din statul respectiv;
- puterea general de poliie, legi n ce privete crima, contractele,
cstoriile, educaia, planificarea teritorial etc.
revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A, dar concentrnd 6% din populaia rii i
participnd cu peste 8% la crearea venitului naional.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabric textil dateaz din anul 1790) a
fost legat de existena unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, ln, piei etc.)
i de masa emigranilor din Anglia, specializat n manufactura textil.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificrii forei de munc i a
existenei unor ci de comunicaii i porturi, prin care a fost posibil importul de materii
prime necesare, s-au dezvoltat i ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de
maini. Astzi, alturi de ramurile i subramurile tradiionale, au o deosebit importan
i industria de maini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic i electronic, de
motoare de avioane, industria alimentar (lactate, pete, tutun), chimic i industria
prelucrrii lemnului.
O reea deas de ci ferate i osele, ca i numeroase porturi, asigur acestei
regiuni legturi facile cu restul rii. Centrul care polarizeaz ntreaga activitate
economica i social-cultural a regiunii este oraul Boston, care mpreun cu o serie de
orae-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington,
Medford, Winchester, Malden etc. formnd a opta conurbaie, ca mrime, din cadrul
S.U.A. Capital a statului Massachusetts, BOSTON este unul dintre marile centre
comercial-financiare ale rii i principalul centru vechi, industrial al regiunii New
England. Ora vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a fost, pn n a
doua jumtate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare ora din America de Nord, dup care
a fost depait de alte orae ca: New York, Philadelphia etc. n prezent este un ora cu
activiti multiple, funcia principal fiind cea industriala. n Boston sunt concentrate
1/6 din numarul muncitorilor regiunii New England i jumtate din uzinele statului
Massachusetts. Cele mai importante ntreprinderi aparin industriei pielriei i
nclmintei, electrotehnice, textile, confeciilor, chimice, poligrafice, acestea fiind
situate n zona portuar i n suburbii.
Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick
(911.000 locuitori cu suburbiile). Oraul este situat pe rmul Oceanului Atlantic, n
interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat n anul 1636 i este capitala statului
Rhode Island, ndeplinind i importante funcii industrial-portuare. Dintre ramurile
17

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European
industriale se remarc industria constructoare de maini, electrotehnic, textil i chimic.
Portul, avnd o serie de avanporturi situate pe rmurile golfului, are un trafic de 9,3
milioane tone anual i este specializat n exportul produselor agricole i n cabotaj.
n statul Connecticut se afl cteva orae mai mici, importante ns prin
specializarea industriei lor ca i prin activitile comerciale i culturale. Oraul Hartford
este capitala statului i unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A pentru industria de
maini-unelte i motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societi
de asigurare din S.U.A. Pe rmul Oceanului Atlantic sunt situate porturile: New Haven
(761.000 locuitori), puternic centru industrial i cultural, aici aflndu-se Universitatea
Yale (1701), Bridgeport (794.000 locuitori) i New London-Groton (157 000 locuitori),
cu industrii constructoare de nave, fabrici textile i alimentare.
n partea de nord a regiunii New England oraele sunt puin numeroase, n general
mici, cel mai important fiind Portland (162.000 locuitori) n statul Maine, cunoscut port
pentru importul petrolului destinat marilor rafinrii din Montreal (Canada). Statele din
nordul regiunii au o industrie mai puin dezvoltat, dar sunt cunoscute prin marile resurse
forestiere i dezvoltarea agriculturii (cartoful i cresterea psrilor). Un loc important l
deine turismul, mai ales n statul Maine, n care se ntlnesc peste 2500 de lacuri n
preajma crora s-au dezvoltat numeroase staiuni, centre sportive i de vntoare.
Fr a ocupa o suprafa prea mare, situat n marginea de nord-est a rii, New
England este, n mod cert, o regiune deosebit, att ca peisaj geografic, ct i n privina
tradiiei i a specializrii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele
stat federal de astzi.

Articol
Regiunea se nfrunt cu un pre majorat al energiei
Dac credei c factura de curent a fost mare iarna trecut, ateaptati: nu s-a
terminat.
Datorit unui set complex de factori, regiunea New England este confruntat cu o
reducere n aprovizionarea cu gaze naturale, care nseamn a primi preuri la energie
exorbitante i necesit ca regiunea s se bazeze pe mai multe surse poluante precum cele
de carbon sau petrol i crbune.
De exemplu, n timpul uneia din cele mai reci zile ale iernii trecute, bazate pe
transimisia regionala organizata de ISO-New England, preul gazelor naturale care de
obicei se tranzaiona la 3 dolari pana la 5/millioane BTU s-a tranzacionat n regiune
pentru 79 de dolari/milioane de BTU.
,,Aceasta este o problem serioas i crete n termeni de severitate a spus
Gordon van Welie, preedinte si director executiv al ISO-New England. ,,Este o situaie
precar i suntem n ea pentru urmatorii 3 sau 4 ani.
ntre timp, organizaiile de mediu i-au unit forele pentru a mpinge dialogul departe de
la o soluie pentru gazelle natural i spre eficiena energiei, reforma pieei energetic i creterea
folosirii resurselor regenerabile.
Surse:

http://www.seacoastonline.com/articles/20140706-NEWS-407060344

18

Universitatea Babe Bolyai

Facultatea de Studii Europene Administraie European

Bibliografie:

Regiuni in state federale,Radu Cristian Barna

http://www.sorinchirita.ro/wpcontent/themes/SGA/documente/ANALIZA
%20DEZVOLTARII%20REGIONALE%20IN%20UE%20SI%20SUA.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Subdiviziunile_Statelor_Unite_ale_Americii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Statelor_Unite_ale_Americii
INSTITUTUL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
www.idru.ro ; www.info-resurseumane.ro ; coordonator studiu: Sorin
Chirita
http://www.sorinchirita.ro/wp-content/themes/SGA/documente/ANALIZA
%20DEZVOLTARII%20REGIONALE%20IN%20UE%20SI%20SUA.pdf

19