Acordurile:7,11,15-17,21-23,34,39,41-44,60,72,73,98,101,121-124 a,b ,135-137,182.

Arpegii:140,141,193,195.
Alteratii:2,5,8.
Bareul:16,17,101.
Cercul cvintelor:8.
Coordonare:145,146,152-158.
Corzile:14,132,134.
Cromatisme:18 a,23,68,131.
Denumiri:49,184.
Dezvoltarea auzului musical:35.
Digitatie:62-66,69-71,77,82-92,104,127.
Dinamica:187.
Echipament:95,99,126,129b
Exercitii practice:61,67,69,75-94,100,101,104,105,107,108,110,127,131,143,193-195.
Frazarea:188-190.
Gama majora:2,82-85,87-90,98,104-108,110,124 a ,125,133-135,155.
Gama minora:10,136.
Game simetrice:18 a ,32,182.
Improvizatie:96-98,100,102-104,107,126,129 b.
Intervale:5,27,38,70,82-90,94,105-108,110,160,186.
Inrudirea acordurilor:9,11.
Lectii de chitara:71-73,91,92,98,123,125,127-129,133,134,138,139,155,159-180,184-190,195.
Lectii de chitara video:74-90,93,94,100,104-109,111-120,122,124,126,127,132-134,138,139,
161-171,184.
Modurile clasice(ale majorului):18 b ,39,40,138,139,159,193-195.
Modurile minorului armonic:26,42.
Modurile neoclasice:28,43.
Mana dreapta:46,101,109,112,113,117.
Notatia muzicala:183.
Nici o eticheta:196-200.
Panatia alternative:157,158.
Pentatonic:31,100,103,144,194,195,197.
Progresii:72,137,142.
Pozitiile:14,45.
Relatii accord-mod:19,30-34,39,42,43,125,137,138,181,182,190.
Ritmul:50-55,95,161-180.
Rasturnari:25.
1

Salt la corzi:147-151.
Schimb de pozitie:156,158.
Sugestii si indicatii:29.
Sistemul de masuri:56,57,59.
Semiton:2,5.
Sugestii si indicatii:29.
Scoala de rock:98,104-107.
Tehnici:24,27,36,37,67,74-81,93,94,101,109,111-120,128.
Teste:191,192.
Tonalitati:6,7,72,73,98,104,121,124 a ,130,137.
Treptele tonale:6,15,34,39,72,104,137,185.
Ton:2,5.
Transpozitia:47,48.
Tempo:58,95.
Variantele majorului:3,4,137.
Variantele minorului:12,13,137.

Lectia 2 - Gama DO Major

GAMA MAJORA reprezinta succesiunea sunetelor, ascendent sau descendent, de la un sunet pana la
aparitia lui intr-o octava superioara sau inferioara. De ex., incepem cu sunetul DO si avem:
DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO
Descoperim un sablon al gamei major, o succesiune de tonuri si semitonuri:
T-T-ST-T-T-T-ST, dupa care se vor construi toate gamele majore.

VIDEO 2
Din aceasta insiruire a sunetelor in gama DO Major, observam ca intre MI-FA si SI-DO exista o distanta
mai mica, acestea fiind SEMITONURILE NATURALE.
Distanta mai mare intre doua sunete alaturate se numeste TON. Semitonul(ST) reprezinta jumatate dintrun ton(T).
Gama majora mai are 2 variante: Majorul armonic si majorul melodic.
In cazul majorului armonic, treapta a VI-a este coborata cu un semiton (DO, RE, MI, FA,SOL, LAb, SI,
DO) iar in cazul majorului melodic, treptele a VI-a si a VII-a vor fi coborate cu un semiton(DO, RE, MI,
FA, SOL, LAb, SIb, DO)
Pt a modifica starea naturala a sunetelor folosim ALTERATIILE:
diezul, bemolul si becarul.

Diezul(#) urca inaltimea sunetului cu un ST

Bemolul(b) coboara inaltimea sunetului cu un ST
Becarul anuleaza alteratiile de mai sus.
Lectia 3 - Majorul armonic

Majorul armonic are treapta a VI-a coborata cu un ST.

In imaginea de mai jos, pe unele buline apare scris un "T" de culoare rosie. "T" este sunetul care da
numele gamei, sunetul cu care incepe si se termina gama.

Apar semitomuri intre treptele III-IV, V-VI si VII-VIII si un interval mai mare de un ton intre treptele VIVII (T+ST).
VIDEO 3

Lectia 4 - Majorul melodic

Majorul melodic are treptele a VI-a, respectiv a VII-a coborate cu un semiton.

Semitonurile apar intre treptele III-IV si V-VI.

VIDEO 4
Lectia 5 Intervalele
INTERVALELE reprezinta distanta de inaltime dintre doua sunete.
Astfel avem urmatoarele intervale:
PRIMA(1) sau UNISONUL - DO1-DO1
SECUNDA(2) - DO-RE
TERTA(3) - DO-MI
CVARTA(4) - DO-FA
CVINTA(5) - DO-SOL
SEXTA(6) - DO-LA
SEPTIMA(7) - DO-SI
OCTAVA(8) - DO1-DO2
-------------------NONA(9) - DO1-RE2
DECIMA(10) - DO1-MI2
UNDECIMA(11) - DO1-FA2
DUODECIMA(12) DO1-SOL2
TERTIADECIMA(13) DO1-LA2
Intervalele pot fi, in functie de cantitatea de T si ST : perfecte(p), mari(M), mici(m) , marite(+) sau
micsorate(-).
5

De pe sunetul DO, voi construi ascendent toate intervalele.

DO-DO este unison si se numeste PRIMA PERFECTA si se noteaza "1p"
DO-DO# se numeste PRIMA MARITA (1+) - 1ST
DO-REb este SECUNDA MICA (2m) - 1ST
DO-RE este SECUNDA MARE (2M) 1T
DO-RE# este SECUNDA MARITA (2+) T+ST
DO-MIb este TERTA MICA (3m) T+ST
DO-MI este TERTA MARE (3M) 2T
DO-FA este CVARTA PERFECTA (4p)2T+1ST
DO-FA# este CVARTA MARITA (4+) 3T
DO-SOL este CVINTA PERFECTA (5p) 3T+1ST
DO-SOLb este CVINTA MICSORATA (5-) 2T+2ST
DO-SOL# este CVINTA MARITA (5+) 4T
DO-LAb este SEXTA MICA (6m) 3T+2ST
DO-LA este SEXTA MARE (6M) 4T+1ST
DO-SIb este SEPTIMA MICA (7m) 4T+2ST
DO-SI este SEPTIMA MARE (7M) 5T+1ST
DO-DO2 este OCTAVA PERFECTA (8p) 5T+2ST
DO-DO#2 este OCTAVA MARITA (8+) 6T+1ST
Asadar: 1, 4, 5, 8 pot fi perfecte, marite sau micsorate
2, 3, 6, 7 pot fi mici sau mari
Exceptie secunda marita (2+).
Denumirea intervalului este data de distanta dintre sunete, deci, DO-DO# este prima marita(1+), iar DOREb este secunda mica(2m). Desi aceste intervale sonor sunt identice, ele au denumiri diferite, deoarece
distanta intre DO si DO este de prima iar intre DO si RE este de secunda. Oricare ar fi alteratia sunetului,
intervalele se numesc dupa distanta dintre numele sunetelor, nu dupa distanta dintre ele in functie de
cantitatea de tonuri si semitonuri.
ex: DOb-RE#, DO#-RE, DO-RE#, DOb-REb, DO-RE - toate sunt secunde, deoarece distanta dintre DO si
RE este de doua sunete, urmand sa se stabileasca ce fel de secunde sunt (in orine: secunda dublumarita 2+
+, 2m, 2+, 2M, 2M)
Lectia 6 Tonalitatea
TONALITATEA reprezinta un centru gravitational sonor, in jurul caruia graviteaza toate sunetele
tonalitatii.
TREPTELE TONALE sunt functiile pe care le detin fiecare din treptele tonalitatii DO Major.
Treapta I (DO) - TONICA (ea da numele tonalitatii si reprezinta centrul gravitational, care va atrage
inspre ea toate celelalte sunete)
Treapta a II-a (RE) - CONTRADOMINANTA sau DOMINANTA DOMINANTEI
Treapta a III-a (MI) - MEDIANTA SUPERIOARA
Treapta a IV-a (FA) - SUBDOMINANTA
Treapta a V-a (SOL) - DOMINANTA
Treapta a VI-a (LA) - MEDIANTA INFERIOARA
Treapta a VII-a (SI) - SENSIBILA
Sa ne imaginam incinta unei incaperi.

Podeaua reprezinta TONICA. Toate celelalte sunete se afla in incapere, undeva in aer, avand tendinta sa
cada pe podea. Unele se afla intr-o instabilitate mai mare, altele intr-una mai mica. Linistea(rezolvarea) sio vor gasi doar in momentul in care vor ajunge la tonica(podeaua) .
Daca analizam majoritatea pieselor, observam ca incep si se termina cu TONICA.
Lectia 7 - Formarea acordurilor de 3 sunete.

ACORDURILE sunt rezultatul intonarii simultane a cel putin trei sunete.

Ele se formeaza pe fiecare din treptele tonalitatii prin suprapunere de terte.
Avem patru tipuri de acorduri: majore, minore, marite si micsorate

Lectia 8 - Cercul cvintelor

In partea exterioara a cercului, in sensul acelor de ceasornic, avem tonalitatile in succesiune ascendenta
din cvinta in cvinta(perfecta).
Pe partea interioara a cercului avem in sens invers acelor de ceasornic tonalitatile in succesiune
descendenta din cvinta in cvinta.
Cercul cvintelor ne ajuta sa identificam si ARMURA tonalitatilor. Armura reprezinta totalitatea alteratiilor
care apar intr-o tonalitate, pt a respecta structura de T si ST specifica fiecarei game. Pt a nu fi pus semnul
alteratiei corespunzatoare in fata fiecarui sunet ce trebuie alterat pe parcursul melodiei, apare armura
tonalitatii la inceputul portativului, imediat dupa cheia sol. Tinandu-se cont de armura, de fiecare data
cand e intalnit sunetul alterat el se intoneaza alterat fara a avea pus semnul alteratiei in fata lui.
Lectia 9 - Acorduri relative
Pana acum am vorbit doar de acorduri majore.
Pt a se bucura si cele minore de atentia meritata, o sa le amintim in stransa relatie cu cele majore.
Fiecare acord major are o relativa minora, aflata la o terta mica(3m) descendenta fata de tonica. Asadar,
DO Major are relativa minora pe LA minor. LA fata de DO se afla la interval de 3m. La randul lui acordul
LA minor are relativa majora pe DO Major.
De unde apare relativitatea asta?
DO Major este format din DO, MI si SOL
LA minor este format din LA, DO si MI
Observam ca ambele acorduri au 2 sunete comune(DO si MI), ceea ce le face sa se inrudeasca si sa le
numim relative.
Avem urmatoarele perechi de acorduri relative:
(Acordurile majore le notez cu majuscula iar acordurile minore cu minuscula)
DO - la
RE - si
MI - do#
FA - re
SOL - mi
LA - fa#
SI - sol#

Lectia 10 - Gama la minor

In cazul gamei minore, observam ca are acelasi material sonor cu gama DO major, doar ca incepe de pe
treapta a VI-a a majorului, respectiv LA. DO major si la minor sunt tonalitati relative.
Structura de tonuri si semitonuri este T-ST-T-T-ST-T-T
Semitonurile naturale sunt intre treptele II-III si V-VI, tot MI-FA si SI-DO, la fel ca la DO Major.

VIDEO 10
Lectia 11 - Perechile de acorduri relative
Diagramele acordurilor relative din tonalitatea DO Major
DO-la

Fa-re

Cifra romana I reprezinta pozitia pe grif a acordului.

Sol-mi

Acestea sunt acordurile care se formeaza in tonalitatea DO Major. Lipseste acordul format pe treapta a
VII-a, SI micsorat, care se foloseste mai rar, datorita sonoritatii neplacute, aceasta treapta fiind
reprezentata de acordul de dominanta de pe treapta a V-a, respectiv SOL Major.
Cu aceste acorduri se pot construi diferite progresii:
DO-la-FA-SOL
DO-mi-la-SOL
la-SOL-FA-re
DO-FA-SOL etc.
Lectia 12 - Minorul armonic
Diferit de minorul natural, minorul armonic are treapta a VII-a urcata cu un ST.
Structura de T si ST este:T-ST-T-T-ST-(T+ST)-ST. Incepand cu sunetul LA de pe coarda MI (cea mai groasa) avem:

VIDEO 12
Lectia 13 - Minorul melodic
Comparativ cu minorul natural, minorul melodic are treptele a VI-a si a VII-a urcate cu cate un semiton
fiecare.

10

Incepand de la sunetul LA de pe coarda MI (coarda a VI-a), in pozitia a V-a, avem :

VIDEO 13
Lectia 14 - Numerotarea corzilor si a pozitiilor pe grif

Lectia 15 - Ce acorduri folosim ?

Imi aduc aminte cum aveam in fata niste liste intregi cu acorduri, dar nu stiam unde sa le pun, multe nu
sunau bine inlantuite, era un mare semn de intrebare in privinta lor.
Treaba este foarte simpla. Fiecare tonalitate are 7 acorduri care se formeaza pe fiecare treapta a acesteia.
Nu trebuie decat sa vedem cum se formeaza (lectia 7 ) acordurile si in mod firesc, folosind materialul
sonor al tonalitatii, sa vedem ce acorduri se formeaza.

Aceste sunt acordurile ce se formeaza dupa regula suprapunerii de terte (lectia 7 ) pe treptele tonale
(lectia 6 ). Aceleasi functii tonale o sa le indeplineasca si acordurile formate pe fiecare din treptele
tonalitatii.
Dupa sablonul M m m M M m m-, unde "M" inseamna Major, "m" inseamna minor, "m-" inseamna
micsorat, putem afla acordurile din orice tonalitate.

11

Lectia 16 - Invatarea acordurilor

Cea mai rapida tehnica de invatare a acordurilor este invatarea lor logica.
Pt inceput se invata un set de acorduri din primele pozitii, cuprinzand DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI
majore,

...apoi do, re, mi, fa, sol, la, si minore.

12

Dupa ce am invatat acordurile din prima pozitie, le luam drept reper si le mutam pozitia pe grif folosind
BAREUL, o tehnica prin care mutam capatul chitarii, pozitia 0, in oricare alta pozitie de pe grif.
Luam de exemplu si mutam pozitia acordului MI, din pozitia 0, pe rand in pozitiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7...12.

Observam ca in urcarea CROMATICA(din ST in ST), daca in pozitia 0 am avut MI, in poz. I avem FA, in
poz. a II-a avem FA#, in poz. a III-a avem SOL, poz. a IV-a SOL#, poz. a V-a LA, poz. a VI-a LA# etc.
La fel se intampla cu oricare din acordurile din pozitia 0.
Lectia 17 Bareul
Bareul este tehnica prin care degetul 1 de la mana care prinde acordurile muta pozitia 0 (pragusul chitarii)
in pozitia dorita. In acest caz, acordurile din pozitia 0 vor fi prinse cu degetele 2, 3, 4, degetul 1 fiind
ocupat sa prinda toate corzile ca intr-o menghina.
Lectia 18.1 - Gama cromatica

13

Lectia 18.2 - Modurile clasice

Modurile reprezinta intonarea unei game(7 sunete) de pe fiecare treapta a tonalitatii, folosind materialul
sonor al tonalitatii(in exclusivitate sunetele tonalitatii, de ex. in Do major avem sunetele DO, RE, MI, FA,
SOL, LA, SI), cu scopul de a crea o altfel de sonoritate.
Astfel in tonalitatea DO major avem urmatoarele moduri:
de pe treapta I : ionian(major)

de pe treapta a III-a : frigian

de pe treapta a V-a : mixolidian

de pe treapta a II-a : dorian

de pe treapta a IV-a : lidian

de pe treapta a VI-a : eolian(minor natural)

de pe treapta a VII-a : locrian

14

Lectia 19 - Relatii acord-mod

Am vazut ce acorduri (lectia 15 ) se formeaza pe treptele tonalitatii DO major si deasemenea ce moduri
(lectia 18.2 ) avem intonate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore.
Nu trebuie decat sa asociem acordul de pe fiecare treapta tonala cu modul care se formeaza de pe acea
treapta tonala.
Vom analiza relatiile acord-mod in tonalitatea Do major.
Asadar, in stanga e mentionat acordul, iar in dreptul lui, modul cu care relationeaza
Do - ionian
re - dorian
mi - frigian
Fa - lidian
Sol - mixolidian
la - eolian
si- - locrian
Observam ca modurile ionian, lidian si mixolidian sunt majore, deoarece relationeaza cu acorduri majore,
iar modurile dorian, frigian, eolian si locrian sun minore, deoarece relationeaza cu acorduri minore.
In improvizatie, chitaristul va tine cont de urmatoarele aspecte:
-analiza acordurilor pe care improvizeaza, pt a stii cu ce sunete poate incepe fraza melodica si cu ce
sunete se poate termina.
de ex. daca fraza melodica va fi construita pe acordul Do, care contine sunetele DO, MI, SOL, melodia va
incepe si se va termina pe aceste sunete. In interiorul frazei ramane la libera alegere a instrumentistului ce
sunete va folosi, deoarece sunt niste sunete pasagere, care coloreaza melodia intr-un fel sau altul.
Lectia 20 - Despre chitara
Cateva lucruri despre chitara
Lectia 21 - Acordurile de patru si cinci sunete
Am vazut cum acordurile in stare directa se formeaza prin suprapunere de terte.
In acelasi mod descoperim acordurile de 4 sau 5 sunete. Cand spunem acord din trei sunete , ne referim la
tonica, terta si cvinta, distanta intre ele fiind de terta mica sau mare, in functie de acord. Acordul de patru
sunete va mai avea o terta peste cvinta, reprezentand septima.

Din imagine trebuie sa intelegem ca :

-acordurile de 3 sunete sunt formate din tonica, terta si cvinta si reprezinta trisonul(acordul format din 3
sunete)) in stare directa.
-acordurile de 4 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta si septima si reprezinta acordul de septima ,
notate cu 7
-acordurile de 5 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta, septima si nona si reprezinta acordurile de
nona notate cu 7,9
15

Lectia 22 - Notarea acordurilor

Notarea acordurilor sau cifrajul, se face astfel:
-in stare directa, acordurile pot fi majore, minore, marite sau micsorate. Cele majore se noteaza cu
majuscula(Do), cele minore cu minuscula (do), maritele cu majuscula urmata de "+" (Do+), iar
micsoratele cu minuscula urmata de "-" (do-)
In cifraj international insiruirea gamei "la minor" LA, SI, DO, RE, MI, FA, SOL, este echivalenta cu
literele A, B, C, D, E, F, G.
ex. Do=C si inseamna Do major, Am=la si inseamna la minor
- acordurile de 4 sunete se noteaza astfel:
acord major cu septima mare se noteaza M7 (ex. DoM7)
acord major cu septima mica se noteaza 7 (ex. Do7)
acord minor cu septima mare se noteaza M7, dar cu minuscula (ex. doM7)
acord minor cu septima mica se noteaza 7, dar cu minuscula (ex. do7)
acord marit cu septima mare se noteaza M7+5 sau M7#5 (ex. DoM7+5, DoM7#5)
acord marit cu septima mica se noteaza 7+5 (ex. Do7+5)
acord micsorat cu septima mica se noteaza 7-5 sau 7b5 (ex. do7(b5), do7-5)
acord micsorat cu septima micsorata se noteaza cu 0 (ex. do0)
- acordurile de nona se noteaza astfel:
pe langa acordurile de septima pe care le-am amintit mai sus adaugam la cifraj si nona astfel: 9 este nona
mare, #9 este nona marita, b9 este nona mica
de ex. acordul DO major cu septima mica si nona mare se noteaza Do7,9. Daca nona va fi marita, acelasi
acord o sa se noteze Do7(#9)
Acordurile de sexta sunt acordurile in stare directa care au adaugata si sexta, deci nu se construiesc prin
suprapuneri de terte, ci prin adaugarea peste cvinta a sextei la distanta de secunda.

Acordurile de suspensie sunt acordurile in care este inlocuita terta cu secunda (sus2) sau cu cvarta(sus4).

In cazul acordurilor care contin "add", acel sunet este adaugat. De ex. Do9 este acordul de nona, format
din 5 sunete(1, 3, 5, 7, 9) ceea ce presupune si prezenta septimei, pe cand Doadd9 este acordul Do major
la care se adauga si nona.
16

Lectia 23 - Miscarea vocilor in acord

De aici ne formam o imagine de ansamblu in legatura cu cata libertate au vocile sa se deplaseze intre ele
in cadrul acordului.
astfel:
-tonica poate avea un mers descendent cromatic(din ST in ST) formand progresii de acorduri. De la DO
coboara un ST si avem acord major cu septima mare, inca un semiton descendent si avem acord major cu
septima mica, apoi acord major cu sexta mare. Se formeaza progresia: Do, DoM7, Do7, Do6

Bulinele rosii ne arata miscarea cromatica descendenta a tonicii.

-intr-o miscare ascendenta, tonica merge la treapta a II-a formand un acord major cu secunda adaugata
Doadd2 sau Doadd9 daca urcam tonica de la octava un ton

-terta poate cobori la secunda si daca aceasta din urma o inlocuieste avem acord major de suspensie
Dosus2
-daca terta urca un ST si ajunge la cvarta avem Dosus4

-cvinta coboara un ST si obtinem acordul micsorat do17

-cvinta urca un ST si obtinem acordul marit Do+

In acest fel am obtinut noi culori in interpretarea aceluiasi acord, doar prin simpla "plimbare" a vocilor in
acord: Do, DoM7, Do7, Do6, Do+, do-, Doadd2 sau Doadd9, Dosus2, Dosus4
Noua acorduri obtinute doar din miscarea vocilor in acordul major de 3 sunete. De aici fiecare poate
experimenta cu fiecare tip de acord, cat si cu acorduri de 4 sau 5 sunete.
Amintesc faptul ca aceste aspecte nu trebuie invatate mecanic, ele avand un caracter logic, tot timpul
trebuie experimentat, cercetat, acesta il numesc eu studio
Lectia 24 - Exercitii de individualizare a degetelor
Cand am inceput sa cant la chitara, ma gandeam asa: "daca o sa invat toate piesele ce-mi plac si voi invata
toate solourile unora sau daca voi invata strict dupa metodele de chitara ale chitaristilor nu va fi bine".
Bineinteles ca am inceput cu piese cunoscute, precum "Nothing Else Matters"-Metallica, "Don't Cry"Guns'n Roses, "Under The Bridge"-Red Hot Chili Peppers, apoi am dat de Malmsteen, Vinnie Moore, am
primit metode video cu Paul Gilbert, timp in care studiam chitara clasica, unde tehnicile sunt total diferite,
dar dupa putin timp mi-am dat seama ca e mult mai bine sa inventez eu exercitii si sa dezvolt eu ideile ce
se prezentau vag in metode. Nimeni nu spunea nimic acolo in metode, iti aratau doar niste fraze melodice
la viteze mari si asta iti furau ochii, fara a-ti spune nimeni unde sa le folosesti, cum sa le construiesti tu
singur.
De aceea voi prezenta niste exercitii de individualizare, care sunt ghid in a le inventa tu pe ale tale. Unele
sunt preluate, altele inventate.
Formam grupe de cate 1, 2, 3, respectiv 4 degete.

exercitii pt 1 deget:
-salturi pe diferite pozitii si corzi pe grif, de la salturi de semiton pana la salturi de octava sau 2 octave.
-cu un metronom setat la un BPM comod (75-80BPM), salturi pe acelasi sunet, dar in pozitii diferite, pe
corzi diferite
-alunecari dintr-o pozitie in alta in mare viteza, pozitii stabilite dinainte, incepand cu semiton, pana la 2
octave, ascendent si descendent. Aceasta alunecare se face prinzand un sunet de ex in pozitia a II-a pe
coarda RE si mutam mana pe grif in pozitia a IX-a pe aceeasi coarda , fara a ridica degetul cu care am
prins sunetul.
18

-schimbarea degetului in aceeasi pozitie pe aceeasi coarda. de ex. vom apasa coarda SI cu degetul 1 in
pozitia a V-a , ridicam degetul 1 si il punem pe 2 in acelasi loc, apoi pe 3 si apoi pe 4 , dupa care 3, 2, 1, 2,
3, 4, 3, 2 etc.
exercitii pt 2 degete (1 si 2, 1 si 3, 1 si 4, 2 si 3, 2 si 4, 3 si 4)
-intonarea de secunde terte, cvarte cu diferite grupe de cate 2 degete cu salt de coarde si salt de inaltime
pe aceeasi coarda, in urcare (ex 1,2) si in coborare(ex 2,1).
exercitii pt 3 degete (1,2,3 sau 2,3,4 sau 1,3,4 sau 1,2,4)
-mers cromatic ascendent sau descendent (1,2,3 pe coarda MI, apoi 1,2,3 pe coarda LA, 1,2,3 pe coarda
RE etc in aceeasi pozitie.
exercitii pt 4 degete (1,2,3,4)
-mers cromatic ascendent si descendent (1,2,3,4,3,2,1) pe fiecare coarda in aceeasi si in diferite pozitii
-salt de pe coarda Mi groasa pe coarda MI subtire (ex. 1,2,3,4 pe Mi gros in pozitia a III-a apoi in acelasi
tempo, fara a intrerupe 1,2,3,4 pe coarda Mi subtire)
De aici incolo e simplu : am inventat digitatii "ciudate" cum ar fi: "hai sa fac pe coarda LA incepand cu
pozitia a III-a urmatorul joc de degete: 132412412. Intentionat am ales un nr. impar. Incearca-l si
inventeaza si tu alte exercitii care sa-ti fie de folos.
Pana la urma ideea invatarii unui instrument e aceea ca va trebui sa fim capabili sa transpunem pe grif
ceea ce avem in minte. Asa ca degetele trebuie pregatite pt tot ce ne sopteste imaginatia ca putem face mai
greu, in tempo si intr-o stare de relaxare a mainilor.
NU OBOSITI MUSCHII MAINILOR! Muzica se face cu placere, nu cu chin.
Lectia 25 Rasturnari
Prin rasturnarea unui interval sau al unui acord se intelege mutarea celui mai jos sunet, ca inaltime, la o
octava superioara.
Rasturnarea intervalelor:
Daca avem intervalul DO-MI, 3M, prin rasturnare, sunetul DO se muta la octava si vom avea intervalul
MI-DO2, 6m.

Cu alte cuvinte, baza intervalului trece in varf si fostul varf devine baza.
In imagine avem o rasturnare armonica(sunetele se intoneaza simultan) si una melodica(sunetele sunt
intonate pe rand, formand o melodie)
Prin rasturnarea intervalelor, intervalele mari devin mici, cele marite devin micsorate iar cele perfecte
raman perfecte. 3m rasturnata va fi 6M, 5- prin rasturnare va fi 4+, 7M prin rasturnare devine 2m.
Observam ca rasturnarile intervalelor adunate dau 9. ex 2+7=9, 3+6=9, 5+4=9 etc.
Astfel:
1p prin rasturnare devine 8p
2m devine 7M
19

3M devine 6m
4p devine 5p
5- devine 4+
6M devine 3m
7m devine 2M
8- devine 1+
La fel avem si in cazul acordurilor, doar ca, in functie de cate sunete formeaza acordul, avem mai multe
rasturnari.
De ex Do major (DO, MI, SOL) in rasturnarea I va fi MI, SOL, DO (baza acordului s-a mutat la o octava
superioara, iar terta MI a devenit noua baza, care in rasturnarea a II-a devine si ea la randul sau varf,
trecand la o octava superioara, baza fiind acum cvinta SOL.

In cazul acordurilor din 4 sunete avem 3 rasturnari si in cazul acordurilor de 5 sunete , avem 4 rasturnari .

Lectia 26 - Modurile minorului armonic

Diagramele cuprind pozitia modului, incepand cu sunetul treptei mentionate. De ex. daca modurile sunt
ale gamei la minor armonic, treapta I va fi LA, treapta a II-a va fi SI, treapta a III-a va fi DO etc.
De pe treapta I avem:
De pe treapta aII-a avem:

Acorduri care relationeaza: m, m/M7, m7

Acorduri care relationeaza: 0, m7, m7(b5), 7#9, 7#11

20

De pe treapta aIII-a avem:

Acorduri care relationeaza: M7#5, sus4

De pe treapta a V-a avem:

Acorduri care relationeaza: m7(b5), 7b9, 7#5, 7

De pe treapta a IV-a avem:

Acorduri care relationeaza: m7, -, 0

De pe treapta a VI-a avem:

Acorduri care relationeaza: M7, M7#11, 0

De pe treapta a VII-a avem:

Se mai numeste si super locrian natural 6

Acorduri care relationeaza: 0, 7b9
Relatia acord-mod se stabileste astfel: daca de ex. modul de pe treapta a III-a incepe cu sunetul FA,
acordurile care relationeaza vor fi FaM7#5 sau Fa sus4.
Cu alte cuvinte, tipul de acord mentionat ca relationeaza cu modul va avea numele sunetului cu care
incepe modul.
Aceste sabloane ale modurilor au sunetul care da numele acordului cu care relationeaza pe coarda 6 - MI.
Ele pot fi transpuse bineinteles pe fiecare coarda: 5, 4, 3, 2 sau 1.
Am ales varianta asta pt a acoperi mai multe sunete ale modului intr-o pozitie.

21

Cum studiem aceste relatii-mod?

Luam de exemplu modul de pe treapta a V-a al minorului armonic, care am vazut ca relationeaza cu
acordurile de tip m(b5), 7b9, 7#5.
In dreapta blogului, la rubrica "Utile" apasa "gaseste acorduri".
Pe acordul ales, improvizeaza cu modul sau modurile care relationeaza cu acordul.
Lectia 27 - Studiul gamelor/modurilor
Daca gandim gamele/modurile pe trepte, fiecare dintre ele au 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 trepte care se repeta in alta
octava.
Astfel, avem urmatoarele exercitii de studiu al gamelor/modurilor in urcare si coborare.
1,2,3,4,5,6,7
1,2,1,2,3,2,3,4,3,4,5,4,5,6,5,6,7
1,3,2,4,3,5,4,6,5,7
1,4,2,5,3,6,4,7
1,5,2,6,3,7
1,6,2,7,3,8
1,7,2,8(se continua dupa model in octavele urmatoare)
Lectia 28 - Modurile neoclasice
Modurile neoclasice reprezinta modurile intonate de pe fiecare treapta a minorului melodic.
De pe treapta I:

Acorduri cu care relationeaza: m, m/M7, m6, m7

De pe treapta a III-a:

Acorduri cu care relationeaza: M7#5

De pe treapta a II-a:

Acorduri cu care relationeaza: m6, 7b9

De pe treapta a IV-a:

Acorduri cu care relationeaza: 9

22

De pe treapta a V-a:

Acorduri cu care relationeaza: 7(b13)

De pe treapta a VI-a:

Acorduri cu care relationeaza: m/M7, 7(#11)

De pe treapta a VII-a:
Poate fi considerat un locrian cu treapta a IV-a coborata cu un ST( locrian b4)

Acorduri cu care relationeaza: 7(#5 b9), 7(#5 #9), 7(b9 13), 7 (b9 #11 13), 7(#5), 7(b5)
Lectia 29 Sugestie
Foarte important!
Nimic nu trebuie invatat mecanic in muzica. Totul se bazeaza pe cercetare, experimentare, studiu.
Lectia 30 - Relatii intre relatii
Am vazut ca pe unele moduri relationeaza cu anumite acorduri si ca mai multe moduri relationeaza cu
aceleasi acorduri.
De ex: pe "la minor" relationeaza minorul natural(eolian), minorul armonic, minorul melodic, dorianul si
minorul pentatonic.
Cauta mai multe moduri care relationeaza cu aceleasi acorduri si coloreaza-ti muzica!
Spor la improvizatie!
Lectia 31 Pentatonic
Pentatonic major

Relationeaza cu acordurile majore

Pentatonic minor

Relationeaza cu acordurile de tip minor.

23

Pentatonic dominant

Pentatonic alterat

Relationeaza cu acordurile de septima de dominanta 7, 9

Relationeaza cu m7.

Lidian major pentatonic

Relationeaza cu urmatoarele acorduri: 13, 6 9, m6

Lectia 32 - Game simetrice
Cromatic

Relationeaza cu orice tip de acord. Se evita folosirea ei in exces, deoarece creeaza monotonie in linia
melodica.
T-T
T-ST

Relationeaza cu acordul 7#5.

Relationeaza cu acordul o.
24

ST-T

Relationeaza cu acordul 7, 7(b9), 7(b5)

Simetric marit, format dintr-o succesiune 3m-2m-3m-2m etc.

Relationeaza cu M7#5

Lectia 33 - Relatii acord-mod

In ceea ce urmeaza voi enumera modurile pe care putem construi linia melodica in functie de acordurile
care stau la baza piesei.
Major: ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, major pentatonic
minor: eolian, minor armonic, minor melodic, minor pentatonic, dorian, frigian
m7: eolian, dorian, pentatonic alterat, dorian #4
M7: ionian, lidian, lidian #2, major pentatonic, major armonic
m/M7: eolian, minor armonic, minor melodic, lidian minor pentatonic, locrian #2
7: mixolidian, pentatonic dominant, lidian dominant(b7), mixolidian b6, ST-T
9: lidian dominant, mixolidian, major pentatonic
M9: ionian, lidian, major pentatonic
m9: eolian, minor pentatonic, dorian,
7(#9): super locrian( locrian cu treapta a IV-a coborata un ST)
7(b9): frigian, frigian 3M, alterat bb7, dorian b2, ST-T
7(#5): T-T, frigian 3M, super locrian
m7(b5): locrian, locrian 6M, locrian #2, frigian 3M, ST-T, super locrian
M7(#5): ionian #5, lidian marit, simetric marit
7(#11): locrian 6M, lidian #2, locrian #2, lidian dominant(b7)
M7(#11): lidian
7(b13): mixolidian b6
6/9: lidian major pentatonic
13: lidian major pentatonic
6: ionian, lidian, major pentatonic
m6: dorian, minor melodic, pentatonic minor,lidian major pentatonic, dorian b2
sus4: ionian #5, mixolidian, frigian
m11: eolian, dorian, minor pentatonic
7sus(b9): frigian, dorian b2(frigian#6), frigian 3M(spaniol), super locrian
o: locrian, locrian 6M, lidian #2, dorian #4, alterat, T-ST
Orice acord 7 care are langa el b9, #9, b5, #5 este alterat.
Constructia melodiei pe acest tip de acord se face tinand cont de urmatoarele moduri:
super locrian, ST-T, frigian 3M(spaniol).
Bineinteles ca nu aici se opresc relatiile acord-mod, dar sunt cateva repere de unde se poate incepe.
Tocmai asta e frumos in domeniul muzical, ca nu se termina niciodata studiul, este un taram al cercetarii,
al experimentarii.
Muzica mediatizata din zilele noastre este foarte superficiala, dar asta nu inseamna ca cei pasionati de
muzica trebuie sa se limiteze la acesta muzica.
25

Lectia 34 - Acordurile diminuate(micsorate)

Aceste acorduri sunt cele mai instabile si disonante acorduri. Ele nu pot fi utilizate de sine statator, ci
trebuie puse in relatie cu alte acorduri, de regula cu acordul major aflat la un ST mai sus.
Ex: do# dim va fi precedat de Re major
Avem trei tipuri de acorduri diminuate:
-acordul micsorat( treptele tonale: I- bIII- bV)
-acordul semidiminuat(I- bIII- bV- b7)
-acordul diminuat(I- bIII- bV- bb7)
*bb7 este identic sonor(enarmonic) cu 6
Acordurile diminuate relationeaza cu urmatoarele moduri:
T-ST, locrian, super locrian natural 6(alterat bb7)
Lectia 35 - Redarea melodiei
Un foarte bun exercitiu de transpunere pe chitara a ceea ce avem in minte e sa punem pe chitara orice
melodie pe care o avem in cap. De la "Balanel si Miaunel", "Popeye", Dan Spataru, "Suzana, mi-ai furat
banana", muzica populara sau orice alta melodie pe care o cunoastem foarte bine.
Pana la urma asta e secretul cantatului la chitara: o rapida transpunere pe chitara a ceea ce avem in minte.
Nu studiul mecanic ne va ajuta sa fim buni muzicieni, ci intelegerea a ceea ce se intampla intre sunete.
Lectia 36 - Invatarea modurilor
Prezint aici o tehnica de invatare a modurilor.

Din aceasta imagine observam ca intr-o pozitie noi putem invata 5 moduri.
Daca exersam sablonul asta in pozitia a III-a pe grif, am avea SOL ionian, incepand cu coarda 6 - rosu,
DO lidian, incepand cu coarda 5 - galben, FA#locrian, incepand cu coarda 4 - verde, frigian, incepand cu
coarda 3 - albastru si eolian, incepand cu coarda 2 maro
Lectia 37 - Fii original!
Asta cu originalitatea e relativa, insa, e foarte important sa-ti creezi un pachet de studiu consistent, pe cat
se poate, conceput de tine.
Multi mi-au spus sa pun suport audio/video pe blogul asta, dar eu cred ca informatia teoretica cu un
sablon al unei pozitii in fata, te ajuta mult mai mult in a improviza . Daca eu vin cu un format, poate fi
preluat ca singurul valabil, si nu e asa.
De ex. daca eu pun un suport audio cu un mod oarecare si inregistrez cu un ton cu overdrive, pe un ritm
rock, imediat el va fi perceput asa, pe cand el poate fi tratat cu un ton de acustic pe un ritm de jazz.
Fara frica! Fara prejudecati! Spor la improvizatie! Descopera noi sonoritati!
26

Lectia 38 - Polisemie intervalistica

Un exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica descoperirea locatiei unui
anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si de pe ce treapta a fost construit. De asemenea
polisemia acordica este foarte utila, acelasi lucru facut cu acordurile.
de ex: Intrebarea e: in care tonalitati intalnim secunda mica LA-SIb?
mod de rezolvare:
pe treapta I nu se afla in nici o tonalitate
pe tr. a II-a se afla in SOL minor natural, in SOL minor armonic, in SOL minor melodic.
pe tr. a III-a se afla in FA major
pe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitate
pe tr. a V-a se afla in RE minor natural, RE minor armonic
pe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitate
pe tr. a VII-a se afla in Bb major, SIb minor armonic, SIb minor melodic.
Tonalitatile in care s-a facut analiza sunt: majorul sau minorul cu cele 3 variante: natural, armonis si
melodic.
Cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se generalizeaza pozitiile
intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate.
explicatie: pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu incepe cu secunda mica,in
succesiunea de tonuri si semitonuri.
Cereri, sugestii, propuneri
Sunt foarte deschis la comentarii care cer postarea cu nota explicativa a diverselor probleme intalnite de
voi. Cred ca asa ar fi mai util blogul. Ma ofer ca profesor de chitara online gratis, pt cei interesati si in
masura timpului disponibil.
Pt a face blogul mai interactiv, o sa postez si poze, videouri explicative, tot ce este util pt un chitarist.
Veniti cu intrebari si veti primi raspuns in cel mai scurt timp posibil.
Lectia 39 - Modurile, fara confuzii
"Ce mi s-ar parea foarte interesant... Niste descutiuni despre modul in care legi diferitele fingerings ale
unui mod intr-o piesa. Adica, ai 5 moduri in care poti face pentatonicul pe chitara, dar cum le legi in
contextul unei piese frumos si civilizat?"
Gama pentatonica are 5 sunete, ele se repeta la octava, deci numai libertatea de creatie ne indruma spre
alegerea "frumoasa si civilizata" a digitatiei, ceea ce da si o nota personala instrumentistului. Important e
sa respectam o anumita regula de frazare. Daca de exemplu acordul folosit este re7, linia melodica va tine
cont de pilonii armonici: RE, FA, LA, DO si acestia o sa incheie frazarea.
E mai mult vorba despre moduri aici si confuziile pe care le genereaza.
Modurile nu se fac simtite decat atunci cand construim toata piesa modal.
De exemplu:
progresie in DO ionian: Do, Fa, la, Sol, cadenta finala fiind DO
progresie in RE dorian: re, la, mi, Sol, cadenta finala fiind re
progresie in frigian: mi, Fa, mi, Fa cadenta finala fiind mi etc.
Acordurile de septima ce se formeaza pe treptele modale in fiecare mod ne vor indruma spre armonizarea
modala - functiile tonale raman aceleasi pt fiecare treapta, se schimba doar tipul de acord:

27

ionian: Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5)

dorian: m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7
frigian: m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7
lidian: Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7
mixolidian: 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7
eolian: m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7
locrian: m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7
Cum construim progresiile?
Inainte de a incepe, trebuie amintit faptul ca in constructia modala, folosirea mai multor acorduri,
complica intelegerea clara a noului centru tonal. De aceea se recomanda folosirea unui numar redus de
acorduri.
Eu folosesc 4 metode de a crea progresii:
1. Folosesc acordurile de pe treptele I, III si V (arpegiul) ale acordului care este tonica modului.
de ex: frigian de pe re: voi folosi acordurile re, Fa, la
exemple de progresii:
re, Fa, re, la
re7, la7, Famaj, Fa
re9, Famaj7, re7, la7
pt frigian de pe re7(RE, FA, LA, DO), voi introduce in progresie si acordul Domaj7 pe langa re7, Famaj7,
la7
pt frigian de pe re 9(RE, FA, LA, DO, MI) voi introduce in progresie si acordul mi7
2. Folosesc orice progresie din ionian (major), transpusa in acordurile care se afla pe treptele tonale ale
modului.
de exemplu: progresia Do, la, Fa, Sol, care este in major, transpusa in dorian va fi: re, si7(b5), Sol, la
In acest caz insa centrul tonal al modului nu este simtit foarte bine, sonoritatea fiind ambigua, insa este un
start in crearea progresiilor modale.
3. Alegerea minutioasa a acordurilor prin analiza lor in functie de moduri:
Acordurile "personale" ale fiecarui mod vor scoate in evidenta cel mai bine modul. Cum facem asta?
Analizam structura modului in functie de similitudinile dintre trepte. Observam ca doar pe treptele I si V
avem acorduri majore urmate de acorduri minore pe treptele imediat urmatoare, observam ca pe treptele II
si III avem acorduri minore si dupa metoda explicata la punctul 1 am avea aceleasi relatii de acorduri intre
tonica si treapta a III-a, respectiv de pe treapta a II-a avem relatia re-Fa si de pe treapta a III-a avem relatia
mi-Sol. Sa vedem cum le facem "personale" pt modul respectiv, astfel incat sa fie incadrate perfect in
sonoritatea modului.
De exemplu:
- analizam raportul dintre acordul de pe tonica si acordurile de pe celelate trepte: Relatia de pe treapta I,
Do-re este similara cu relatia de pe treapta a V-a, Sol-la, dar putem sa o facem "personala" pt modul
ionian folosind acordul de septima mare (Domaj7). La fel, pt modul mixolidian de pe treapta a V, ca sa fie
diferit de ionian , vom folosi septima mica (Sol7)
- relatia de pe treapta a II-a, re-Fa este identica cu relatia de pe treapta a III-a, mi-Sol, deci nu ar avea
nimic personal daca nu am adauga septima mare pt Fa si septima mica pt Sol. Progresia caracteristica in
acest caz numai dorianului ar fi re-Famaj7 iar pt frigian mi-Sol7
28

4. Pastrarea tonicii in bass. O metoda care functioneaza oricand. Sunetul de dupa "/" este bassul care se
pastreaza.
de ex: in dorian, progresia re-Do/RE(Do cu sunetul RE in bass)
in frigian: mi-La7/MI
in ionian: Do-Sol/DO
Lectia 40 - Note unice
Pt a crea progresii concrete care sa sustina armonic un mod, trebuie sa tinem cont de notele unice(treptele
IV si VII ale majorului) ale fiecarui mod clasic, care fac parte din acordurile caracteristice progresiilor
fiecarui mod. Cu alte cuvinte, ce acorduri mai folosim in afara de cel al treptei I a modului.
Daca facem o paralela cu pentatonicul, observam ca in majorul pentatonic s-au eliminat chiar aceste
trepte, ceea ce il face usor de abordat.
Astfel in modurile tonalitatii Do Major avem aceste note unice (FA si SI) pozitionate pe treptele:
-in ionian IV si VII
-in dorian VI
-in frigian II
-in lidian IV
-in mixolidian VII
-in eolian II si VI
-in locrian V
Acordurile ce contin aceste note unice sunt:
-in ionian: re7, Fa, Sol7
-in dorian: mi7, Sol7
-in frigian: Famaj7
-in lidian: Sol7, si7(b5), mi7
-in mixolidian: Famaj7, re7
-in eolian: Sol7, mi7, Famaj7, re7
-in locrian: Famaj7
Lectia 41 - Acordurile majorului
Acordurile ce se formeaza pe fiecare treapta a gamei majore sunt:
-acorduri de 3 sunete: Do, re, mi, Fa, Sol, la, si-acorduri de 4 sunete: Domaj7, re7, mi7, Famaj7, Sol7, la7, si7(b5)
-acorduri de 5 sunete: Domaj9, re9, mi7(b9), Famaj9, Sol9, la9, si7(b5,b9)
Mai putem folosi pt culoare urmatoarele acorduri tot pe treptele majorului:
Do6, re6, Mi7sus4, Fa6, Sol6, La7sus4
Modurile ce se formeaza pe fiecare treapta sunt:
ionian, dorian, frigian, lidian, mixolidian, eolian, locrian
Lectia 42 - Acordurile minorului armonic
Acordurile ce se formeaza pe treptele minorului armonic sunt:
-acorduri de 3 sunete: la, si-, Do+, re, Mi, Fa, sol#-acorduri de 4 sunete: lamaj7, si7(b5), Domaj7(#5), re7, Mi7, Famaj7, sol#7(b5)
-acorduri de 5 sunete: lamaj9, si7(b5, b9), Domaj9(#5), re9, Mi7(b9), Famaj7(#9), sol#7(b5,b9)
29

Modurile minorului armonic sunt:

eolian#7, locrian nat6, ionian#5, dorian#4, frigian #3, lidian#2, superlocrian nat6
Lectia 43 - Acordurile minorului melodic
Acordurile ce se formeaza pe treptele minorului melodic sunt:
-acorduri de 3 sunete: la, si-, Do+, Re, Mi, fa#-, sol#-acorduri de 4 sunete: lamaj7, si7, Domaj7#5, Re7, Mi7, fa#7b5, sol#7b5
-acorduri de 5 sunete: lamaj9, si7b9, Domaj9#5, Re9, Mi9, fa#9b5, sol#7b5b9
Modurile minorului melodic sunt:
eolian #6#7, dorian b2, lidian marit, lidian dominant, mixolidian b6, eolian b5, super locrian(locrian b4)
Lectia 44 - Cum invatam acordurile?
Am vazut pana acum cum se formeaza acordurile in mod natural pe treptele gamelor majore si minore.
Orice mod de invatare e bun, pana la urma scopul conteaza, sa le stim si sa le folosim eficient in
compozitiile noastre.
Eu le-am invatat astfel:
-toate acordurile de pe sunetul DO(Do, Domaj7, Domaj9, do, do7, domaj7, Dosus4, do6 etc, cu tonica pe
coarda 6
-toate acordurile cu tonica pe coarda 5
-toate acordurile cu tonica pe coarda 4
Daca invatarea acordurilor se face mecanic, dupa o diagrama sau un sablon, in momentul in care nu se
mai folosesc o vreme anumite acorduri, se uita sau, desi stii sa prinzi un acord, nu stii ce sunete prinzi.
Invatarea logica, pe sunete, te ajuta sa stii toate acordurile, in toate pozitiile, pt ca folosesti sunetele care
trebuie sa se auda si asta si urmaresti.
Chitara, tabulaturi, partituri, link-uri utile cu si despre chitara
Tabulaturi
Ce este tabulatura?
Tabulatura reprezinta cele 6 sau 7 corzi(in functie de chitara) reprezentate de liniile orizontale. Cifrele
care apar in tabulaturi sunt pozitiile in care se canta. De exemplu cifra 5 pe prima linie orizontala de sus
reprezinta sunetul LA, pozitia a V-a, pe coarda MI(subtire). Corzile sunt asezate in tabulatura de sus in
jos: MI, SI, SOL, RE, LA, MI, SI(in cazul corzii a 7-a). Cand cifrele apar de la stanga la dreapta cu spatiu
intre ele, inseamna ca succesiunea sunetelor este melodica(fiecare sunet se aude individual), iar cand
cifrele se afla suprapuse vertical, inseamna ca avem un acord (sunetele sunt abordate armonic - cantate
simultan)
Marele dezavantaj al tabulaturii este ca nu ne indica ritmica melodiei, ceea ce ne obliga sa fim dependenti
de un suport audio: CD player, calculator, etc.
Daca este insotita de partitura, tabulatura se poate descifra cu ajutorul simbolurilor ritmice din partitura,
respectiv duratele notelor si pauzele corespunzatoare.
Partitura
Partitura este mult mai complexa decat tabulatura, insa necesita invatarea pozitiilor sunetelor pe portativ
si toate semnele ce apar in ea(eu recomand partitura). Portativul este locul unde sunetele capata un nume
si astfel isi gasesc sensul artistic. Din partitura aflam: in ce masura este piesa, in ce tonalitate, ritmul
melodiei, cand repetam o parte, decate ori repetam o parte si multe alte informatii foarte utile, care ne
ajuta sa descifram o piesa fara suport audio.

30

Lectia 45 - Pozitia corecta a mainii stangi

"Sunt incepator, nu imi suna toate corzile cand prind acordul Do. E griful prea ingust, sau e o greseala de
pozitie?"
Daca ai degetele mai groase, atunci este bine sa iti alegi o chitara care are griful putin mai lat.
E o problema generala la incepatori, pozitia corecta a mainii stangi. Cum o rezolvam?
1. Ultima falanga a degetelor de la mana stanga trebuie indoite aproape la 90 de grade, iar mana trebuie
tinuta in asa fel incat degetele sa "atace" coarda perpendicular. Se exerseaza astfel: se prinde acordul si se
paneaza fiecare coarda separat, astfel incat fiecare sunet sa aiba un sunet plin, curat, fara ca un deget sa
atinga oricare din corzile alaturate.
2. Degetul mare nu trebuie sa treaca peste partea de sus a grifului. poate e bine chiar sa fortam ideea, sa nu
treaca nici chiar de jumatatea grifului (pe latime).
asta este o tehnica de invatare. La chitaristii experimentati o sa vedem ca degetul mare poate fi mult peste
grif in anumite conditii.
3. La prinderea acordurilor, mana o rasucim din incheietura palmei, nu deplasam toata mana din cot.
Antebratul sta in pozitie verticala, pe langa corp, nu lipita de corp, perpendicular cu griful.
Exercitii recapitulative 1
Suna ca la scoala treaba asta :))
Din acest exercitiu invatam sa folosim modurile majore pe acordurile majore.
Modurile majore folosite in acest exercitiu sunt: ionian, lidian, mixolidian, major pentatonic, major
armonic, major melodic.
Luam progresia I-IV-V-I, respectiv Do, Fa, Sol, Do.
/= bara de masura
Do/Fa/Sol/Do/
Acum scriu modurile care vor fi cantate in fiecare masura pe aceste acorduri, pornind de la baza
acordului.(de ex. Do ionian de pa DO, Fa lidian de pe FA, Sol mixolidian de pe SOL).
Progresiile de acorduri se repeta, insa de fiecare data schimbam modul.
Do ionian/ Fa lidian/ Sol mixolidian/ Do major armonic
Do major pentatonic/ Fa major pentatonic/ Sol major melodic/ Do ionian
Do lidian/ Fa mixolidian/ Sol major pentatonic/ Do major pentatonic
Combinatiile sunt la alegerea interpretului.
Prima data le cantam in scara melodica pe fiecare (ex: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO, in urcare sau
in coborare) pana se memoreaza pozitiile fiecarui mod.
La partea creativa, de improvizatie, vom tine cont de frazare. (de ex. improvizam pe Sol major melodic,
insa fraza incepe si se termina pe timpii tari cu SOL, SI, sau RE - sunetele ce formeaza acordul)
Sa intelegem mai usor frazarea si sa o facem mai interesanta, o putem asemana cu o fraza din literatura,
din care scoatem cate o parte, intarziem intrarea, repetam anumite parti.
31

Luam 8 silabe oricare si le suprapunem cu 8 batai egale de metronom care se repeta si intonam doar ce se
afla pe bataile cu silaba. Unde avem "..."(spatii fara silabe) pronuntam in gand, ceea ce este echivalentul
pauzelor din muzica. Pauzele au rolul de a da dinamica muzicii si trebuie inteles foarte bine rolul ei, poate
unul dintre cele mai importante.
Eu stiu sa cant la chi-ta-ra
...stiu....cant.la.......-ra
Eu.........cant.la.chi......
........sa......la..........
...stiu.........la.chi-ta-ra
Eu......sa......la.....ta...
Acest exercitiu ritmic se poate studia si pe un singur sunet la inceput.
Apoi treptat exersam cu:
-2 sunete din mod
-3 sunete din mod
-4 sunete din mod
-arpegiul modului(treptele I-III-V) = acordul in stare directace armonizeaza modul
-5 sunete
-Arpegiul + inca o terta(I-III-V-VII) = acordul de septima ce armonizeaza modul
-terte rupte (I-III-II-IV-III-V etc)
In cazul in care vrem sa improvizam pe un singur acord major ce armonizeaza, pt a nu fi monotoni, vom
proceda astfel:
Pe acordul Do putem canta cu incredere urmatoarele moduri: ionian, lidian, mixolidian, major pentatonic,
major armonic, major melodic
Din moment ce am cantat de exemplu pe acordul Do modul ionian , apoi cel lidian, in continuare putem
folosi sunetele comune ale celor 2 moduri folosite, in cazul nostru, sunetul FA#. Noua noastra gama
formata ca o fuziune intre ionian si lidian este acum DO, RE, MI, FA, FA#, SOL, LA, SI, DO
A sosit timpul sa dati frau liber imaginatiei si sa va jucati cu aceste sunete comune ale fuziunii dintre toate
modurile folosite pe acelasi acord , dar bineinteles cu simt artistic. La inceput s-ar putea sa nu va sune
deloc frumos, ceea ce inseamna ca provocarea este lansata.
NU UITATI! PAUZELE SI ACCENTELE SUNT FOARTE IMPORTANTE IN DINAMICA MELODIEI.
Spor la studio

Lectia 46 - Cum tinem pana?

32

Nu exista un anumit mod de a tine pana, care daca nu e respectat nu putem canta la chitara. Cel mai
popular mod de a tine pana este insa cel din imaginea de mai sus, intre degetul mare si degetul aratator al
mainii drepte( sau stangi, pt stangaci). Unghiul din care pana ataca coarda se schimba in functie de
dinamica executiei.
Pornind de la aceasta pozitie a penei, cu mult exercitiu, o sa se formeze cea mai comoda prindere a penei,
in functie de dinamica, stil, dimensiunea penei etc.
Lectia 47 Modulatia
Modulatia reprezinta schimbarea centrului gravitational sonor, adica a tonalitatii. Ea are scopul de a
colora si diversifica firul melodic si armonic.
Materialul sonor al unei tonalitati are sapte sunete, care prin raportul dintre ele, dau diferite sonoritati. Cu
toate astea, toate aceste sonoritati( modurile de exemplu) fac parte din aceeasi tonalitate. In Do materialul
sonor este: DO, RE MI, FA, SOL, LA si SI.
In momentul in care apare o alteratie a oricaruia dintre aceste sunete, avem de-a face cu o modulatie.
Modulatia se poate face in trei feluri:
1. Inflexiue modulatorie - atunci cand apare un sunet alterat sau un grup de sunete alterate fara sa se
schimbe tonalitatea dupa care se revine la materialul sonor al tonalitatii piesei, pastrandu-se in tot acest
timp coerenta melodiei.
2. Modulatie pasagera - atunci cand se schimba temporar tonalitatea. ( de ex. suntem in Do major,
modulam la Sib major, pana se face simtita schimbarea tonalitatii, apoi revenim in Do major.
3. Modulatie definitiva - cand se schimba total centrul tonal, fara revenirea la tonalitatea initiala.
Modulatia poate fi pregatita, cu niste elemente din tonalitatea in care vom modula, sau poate fi directa,
schimbarea centrului tonal sa fie facuta brusc, pe neasteptate, surprinzand auditoriul la prima auditie.
Acest procedeu se foloseste cu simt artistic, in masura experientei compozitorului/interpretului.

Lectia 48 Transpozitia
33

Transpozitia inseamna reproducerea unei piese muzicale din tonalitatea originala intr-o tonalitate dorita.
Prin transpozitie se schimba doar tonalitatea, restul elementelor piesei ramanand la fel. Acest procedeu se
foloseste pt a trece de la o pozitie incomoda la una comoda de interpretare.
De exemplu: invatam la chitara o piesa din Do major sa ne acompaniem vocea. Realizam ca pt voce e
incomod sa o cantam din Do, fiind prea sus. Astfel o sa transpunem piesa cu o terta mica mai jos, in La
major, pt ca acolo vocea noastra poate canta comod.
Sa zicem ca aveam initial progresia: Do, la, Fa, Sol, in Do major
in La major o sa avem progresia: La, fa#, Re, Mi, ceea ce ne ajuta sa cantam cu vocea in registrul
fiecaruia.
Transpozitia se poate face la orice interval, ascendent sau descendent.
Exemplul dat a demonstrat o transpozitie la o terta mica descendenta.
Lectia 49 - Denumirea sunetelor
Exista anumite nelamuriri in legatura cu numele sunetelor ce alcatuiesc sistemul sonor muzical. "De ce
unii spun DO iar altii C pt acelasi sunet?"
Acest fapt se datoreaza zonelor geografice si culturii acelor zone.
DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI reprezinta denumirea silabica a sunetelor si este raspandita in Romania,
Bulgaria, Italia, Franta, Rusia.
C, D, E, F, G, A, B reprezinta denumirea literala si se foloseste in Germania, Anglia, Danemarca, Olanda,
Belgia
In muzica greco-orientala se folosesc urmatoarele denumiri pt cele 7 sunete:
ni, pa, vu, ga, di, ke, zo
Muzica indiana foloseste: sa, ri, ga, ma, pa, dha, ni
Chinezii folosesc un sistem din 5 sunete(pentatonic): gun, shan, ceao, ciji, iu, echivalentul a MI, FA#,
SOL#, SI, DO#
Lectia 50 Ritmul
Definitii:
Ritmul constituie succesiunea organizat pe plan artistic superior(creator, estetic, emoional) a duratelor
n compoziia muzical.
Ritmica este acea parte din teoria muzicii care se ocupa cu studiul corelatiei dintre diferitele durate in
compozitia muzicala.
Ritmica este alcatuita din formule ritmice si accente.
Formulele ritmice pot fi binare, ternare sau exceptionale.

34

Numele duratelor din imaginea de mai sus sunt:

1 - nota intreaga (dureaza 4 timpi)
2 - patrime (dureaza un timp); 2 doimi = o nota intreaga
3 - optime (dureaza o jumatate de timp) 2 optimi = 1 patrime
4 - saisprezecime ; 2 saisprezecimi = o optime
5 - treizecidoime ; 2 treizecidoimi = o saisprezecime
Scrierea vocala si scrierea instrumentala:
In scrierea liniilor de voce se folosesc in cazul optimilor, saisprezecimilor, treizecidoimilor etc. stegulete
(primul exemplu din imaginea de mai jos - reprezinta 2 optimi cu stegulete), iar pentru scrierea
instrumentala se folosesc legaturi orizontale - oblica in cazul meu - intre durate( al doilea exemplu).

Pt optimi, duratele au un stegulet pt scrierea vocala si o linie orizontala de legatura pt scrierea

instrumentala. In cazul saisprezecimilor, duratele au 2 stegulete in scrierea vocala si 2 linii orizontale de
legatura pt scrierea instrumentala etc.
Aceasta diferenta de scriere se datoreaza faptului ca in scrierea vocala se tine cont de silabele versurilor
care sunt cantate, fiecare silaba fiind asezata sub durata corespunzatoare (cu stegulet).
Lectia 51 - Ritmul binary
Valoarile binare se divid prin impartirea acestora la 2, 4, 8 etc. elemente.
In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea notei intregi.

35

In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea unei saisprezecimi.

Duratele cu 4 linii de legatura sunt saizecipatrimi (64), iar cele cu 5 linii de legatura sunt
osutdouzecioptimi(128) - foarte rar folosita.
Lectia 52 - Punctul in muzica
Punctul adaugat dupa o nota, prelungeste durata unei note muzicale cu jumatate din valoarea ei.
De exemplu, o doime cu punct este egala cu o doime + o patrime(jumatatea din valoarea doimii). Punctul
este asezat dupa nota careia ii prelungeste valoarea.

Lectia 53 - Ritmul ternar

Valoarile binare se divid prin impartirea acestora la 3, 6, 12 etc. elemente.
In imaginea de mai jos observam cum se realizeaza divizarea notei intregi cu punct.

Lectia 54 - Diviziunile exceptionale ale valorilor binare

Diviziunile exceptionale ale valorilor binare:
Valorile binare se divid exceptional prin 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11, obtinandu-se astfel trioletul (3), cvintoletul
(5), sextoletul (6), septoletul (7), nonoletul (9), decimoletul (10), undecimoletul (11), duodecimoletul (12).
Exemplu:
Trioletul este un grup de 3 note care se executa in loc de 2, in acelasi interval de timp. in situatia de mai
jos, in loc de diviziunea normala de 2 optimi(o patrime) o sa avem triolet de optimi.
Diviziunea normala e:

Diviziunea exceptionala e:

Dupa acelasi model avem:

36

- trioletul - 3 note in loc de 2 de aceeasi valoare

- cvintoletul - 5 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- sextoletul - 6 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- septoletul - 7 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- nonoletul - 9 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- decimoletul - 10 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- undecimoletul - 11 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- duodecimoletul - 12 note in loc de 8 de aceeasi valoare
Lectia 55 - Diviziunile exceptionale ale valorilor ternare
Valorile ternare se divid exceptional in 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 de unde rezulta:
- duoletul (2) - 2 note care se executa in loc de 3 de aceeasi valoare
- cvartoletul (4) - 4 note in loc de 3 de aceeasi valoare
- cvintoletul (5) - 5 note in loc de 3
- septoletul (7) - 7 note in loc de 6
- octoletul (8) - 8 note in loc de 6
- nonoletul (9) - 9 note in loc de 6
- decimoletul (10) - 10 note in loc de 6
- undecimoletul (11) - 11 note in loc de 6.

Lectia 56 - Masurile
Toate masurile pe care le folosim in muzica formeaza sistemul de masuri.
Masurile pot fi: simple sau compuse. Aceasta clasificare se face tinandu-se cont de accentele care apar pe
anumiti timpi.
Cu alte cuvinte, prin masura intelegem cate durate(valori de note) intra intr-o masura. Masurile se noteaza
ca o fractie fara linia de fractie. Nu se citeste ca o fractie(patru pe patru), ci patru patrimi, deoarece cifra
de sus ne arata cate valori, indicate in cifra de jos, se vor canta intr-o masura.
De exemplu, in masura de patru patrimi, o sa avem 4 timpi de cate o patrime fiecare.
Dupa fiecare patru patrimi o sa apara o bara verticala de dimensiunea portativului, numita bara de masura.
Intr-o masura de patru patrimi, putem avea orice durate(valori mai mari sau subdiviziuni) si pauze
corespunzatoare duratelor. Este o chestie matematica de divizare a valorilor notelor.
Sa luam urmatorul exemplu: pe timpul 1 al masuri de patru patrimi avem o patrime, pe timpul 2 avem
doua optimi(am divizat patrimea in 2), pe timpul 3 avem patru saisprezecimi(am divizat patrimea in 4) iar
pe timpul 4 avem o pauza de optime si o optime(am inlocuit o optime cu pauza corespunzatoare valorii de
optime)
Pauzele se numara la fel ca si valorile pe care le reprezinta.
Un alt exemplu: intr-o masura de trei optimi, putem avea: pe timpul 1 o optime, pe timpul 2 avem 2
saisprezecimi(am divizat optimea cu 2) iar pe timpul 3 avem 4 treizecidoimi(am divizat optimea in 4).

37

Mai exista situatia cand impartim timpii alocati unei masuri si la valori mai mari decat unitatea principala
de divizare a timpilor in masura.
Astfel: intr-o masura de patru patrimi, putem avea pe timpii 1 si 2 , o valoare de doime( care va suna pe
toata durata timpilor 1 si 2, pana la inceperea timpului 3), pe timpul 3 o optime si 2 saisprezecimi, iar pe
timpul 4 o pauza de o patrime(pe ultimul timp nu se va mai auzi nimic, asteptand in tacere timpul unu din
urmatoarea masura).
Acestea sunt niste aspecte care ajuta foarte mult in frazare, de aceea trebuie intelese ca o imparteala
matematica exacta intre sunete si pauze.
Lectia 57 - Masurile simple
Prin masuri simple se intelege ca avem masuri formate din 2 sau 3 timpi, primul timp fiind singurul
accentuat. Cele de 2 timpi sunt binare, iar cele de 3 timpi sunt ternare.
Masurile simple binare:

Cifrele de sus reprezinta numarul duratelor dintr-o masura

Cifrele de jos reprezinta duratele notelor:
1 = nota intreaga
2 = doime
4 = patrime
8 = optime
16 = saisprezecime
O nota intreaga stim ca tine 4 timpi, ceea ce inseamna ca masura de doua note intregi o sa o numaram in
functie de patrime. E clar ca tempoul o sa fie foarte lent.
Masurile simple ternare sunt:

La aceste masuri simple, fie ele binare sau ternare, primul timp este singurul accentuat, celelalte fiind
neaccentuate.
Lectia 58 - Tempoul
Tempoul unei piese este dat de unitatea de masura trecuta deasupra partiturii piesei.
De exemplu : daca in partea de sus a partiturii scrie patrimea(simbolul patrimii) = 68, inseamna ca intr-un
minut o sa fie 68 de patrimi, daca scrie ca optimea = 167, inseamna ca vom avea intr-un minut 167 de
optimi.
De aceste valori o sa tinem cont, cu ajutorul unui metronom, sau al unui drum machine setat la BPM-ul
dorit, in metrica piesei.
38

Lectia 59 - Masurile compuse

Masurile compuse sunt formate din doua sau mai multe masuri simple. Am vazut ca intr-o masura simpla
singurul accent este cel de pe primul timp, astfel, numarul accentilor dintr-o masura compusa este egal cu
numarul masurilor simple care alcatuiesc masura compusa.
Masurile compuse sunt de 2 feluri, in functie de masurile simple ce le formeaza:
- masuri compuse omogene - formate din masuri de acelasi fel.(ex: masura de patru patrimi este formata
din doua masuri simple de doua patrimi)
- masuri compuse eterogene(mixte) - formate din masuri simple diferite. (ex. masura de sapte patrimi este
formata din trei masuri simple: doua binare de doua patrimi si una ternara de trei patrimi - 2+2+3 sau
3+2+2 sau 2+3+2)
Accentii vor aparea pe primul timp al fiecarei masuri simple ce alcatuiesc masura compusa.
Astfel avem urmatorii timpi accentuati:
- in masura de patru patrimi(2+2) - timpul 1 si timpul 3;
- in masura de sapte patrimi(2+3+2) - timpul 1, 3 si 5;
- in masura de sapte patrimi(3+2+2) - timpul 1, 4 si 6.
- in masura de opt optimi(3+3+2) - timpul 1, 4 si 7
- in masura de sase optimi(3+3) - timpul 1 si 3
- in masura de cinci doimi(3+2) - timpul 1 si timpul 4
- in masura de noua patrimi(3+3+3) - timpul 1, 3 si 7
- in masura de unsprezece optimi (3+2+3+3) - timpul 1, 4, 6 si 9
Masurile simple ce alcatuiesc masurile compuse se pot succede in orice ordine in cadrul masurii, insa
aceasta ordine fiind notata la inceputul partiturii si ramanand aceeasi pana la sfarsitul lucrarii muzicale
sau pana in momentul in care se schimba masura.
Masura se poate schimba si in timpul piesei, nu este obligatoriu sa ramana aceeasi pana la sfarsit daca
simtul artistic al compozitorului simte nevoia de un artificiu ritmic in lucrarea sa.
Nu exista masuri formate dintr-o singura valoare. de ex. o patrime.
Lectia 60 - Prea putine degete
In constructia acordurilor in stare directa prin suprapunere de terte, observam ca se formeaza urmatoarele
tipuri de acorduri in urmatoarea ordine: acordul in stare directa - 3 sunete, acordul de septima(7)- 4
sunete, acordul de nona(9)- 5 sunete, acordul de undecima - 6 sunete(11), acordul de tertiadecima - 7
sunete(13).
La pian aceste acorduri se pot prinde in forma completa pt ca avem 10 degete cu care lucram. La chitara
in schimb, avem doar 4 degete cu care trebuie sa ne exprimam armonic.
Din ce am vazut mai sus, avem de-a face cu acorduri de 7 sunete. Ce facem in aceasta situatie?
Exista o ordine prin care renuntam la anumite elemente din acord. Ordinea eliminarii lor se face in functie
de importanta elementelor. Un acord fara un element se numeste eliptic de acel element.
De exemplu Do7 eliptic de cvinta, inseamna ca avem sunetele DO, MI, SIb, cvinta fiind eliminata.
Un acord Do 11 de exemplu, are in componenta toate elementele care se suprapun prin terte pana la
aparitia undecimei(11): DO, MI, SOL, SI, RE, FA.
39

Pe chitara este imposibil sa le prindem toate aceste sunete cu 4 degete. Se poate insa apela la corzi libere
pt a obtine toate 6 sunetele dorite, insa in acest caz se obtin niste pozitii "groaznice" de digitatie.
Bineinteles, nu ne opreste nimeni sa le folosim.
Varianta mai simpla e sa eliminam din acord elementele neesentiale. In cazul DO 11, acestea sunt: cvinta
si tonica. Astfel acordul o sa fie Do 11 eliptic de tonica si cvinta, avand sunetele: MI, SI, RE, FA. Suna
ciudat ca putem sa eliminam chiar tonica acordului, insa raportul dintre melodie si acordul care
armonizeaza este decisiv. Melodia o sa ne trimita la tonica si cvinta.
In cadrul unei trupe, se pot elimina din acorduri mai multe suntete.
Un exemplu simplu: in acordul Do 11, chitara tine DO si SOL, bassul tine MI, clapa tine SI, RE, FA, iar
toba tine ritmul:)). Aici observa acordul de SI micsorat in stare directa pe care il prinde clapa. Dar nu
trebuie sa vedem clapa separat fata de restul trupei, ci produsul sonor pe care il genereaza toata trupa.
Daca intr-o trupa, chitara tine DO, MI, SOl, bassul tine DO, clapa tine DO, MI, SOL, se creaza o
monotonie, deoarece toate tin acelasi lucru, doar ca folosesc tonuri diferite.
Tocmai aceasta gandire muzicala face ca o trupa sa sune interesant, sa fie diferita.
Lectia 61 - Despre studiu
Cateva reguli de studiu zilnic:
- nu-ti ierta nicio greseala
- foloseste metronomul
- introdu cate o pauza in studiu o data la 45 de minute de minim 15 minute
- studiaza constient
- pune in practica ceea ce studiezi
- concentreaza-te numai la studiu in timpul acestuia
- nu te grabi sa asimilezi o noua tehnica; daca e necesara o luna de studiu zilnic pt a o stapani, ai rabdare,
rezultatul va fi mai bun.
- intelege care e diferenta dintre a studia si a canta/interpreta piese (pana la a interpreta o piesa, trebuie
insusite toate tehnicile necesare pe care piesa le contine)
- de multe ori studiul poate fi monoton; foloseste-ti imaginatia si fa ca studiul sa fie atractiv (din studiu
experimental/creativ s-au nascut multe piese)
Spor la studiu!
Lectia 62 - Exercitiu de coordonare a degetelor
Degetele de la mana stanga in ordinea: 1-3, 2-4, 3-1, 4-2
VIDEO 62

40

Lectia 63 - Exercitii de digitatie

VIDEO 63 A

VIDEO 63 B

VIDEO 63 C

VIDEO 63 D

Lectia 64 - Digitatie - terte mari (3M)

VIDEO 64

41

Lectia 65 - Digitatie - terte mici (3m)

VIDEO 65

Lectia 66 - Creati-va propriile voastre exercitii de digitatie

De cand am inceput sa studiez chitara, am recurs la aceasta metoda de a inventa exercitii noi in fiecare zi
de studiu. Este o metoda foarte buna de a nu intra in rutina de a studia aceleasi exercitii, care pana la urma
se transforma in niste automatisme si devin un studiu mecanic. Folosind aceasta metoda, se pot invata
notele pe grif, ne obisnuim cu locul sunetelor pe portativ, ne acomodam cu cititul partiturilor, obtinem noi
sonoritati.
In aceste exercitii de digitatie, regula de baza este ca fiecare deget are pozitia lui: degetul 1 - poz. I,
degetul 2 - poz. a II-a , 3 pozitia a III-a si 4 pozitia a IV-a.
Exemplul de mai jos este doar un model ghid de astfel de exercitu "inventat". Puteti inventa si voi foarte
multe alte exemple.
VIDEO 66

Lectia 67 - Panatie alternativa

Un exercitiu de panatie alternativa (jos-sus-jos-sus etc).
Se studiaza incepand cu "jos" si apoi incepand cu "sus".
Cifrele de deasupra portativului indica degetele de la mana stanga.
VIDEO 67

42

Lectia 68 Cromatisme
VIDEO 68

Lectia 69 - Exercitiul 1
VIDEO 69

Lectia 70 - Exercitiul 2
Vehicularea unui interval in mai multe pozitii in urcare si in coborare.
Exemplific cu intervalul de 2M, "plimbat" din ST in ST, din T in T, din 3m in 3m, din 3M in 3M si din 4p
in 4p.
Dupa exemplul acesta se poate studia fiecare interval
VIDEO 70 A

VIDEO 70 B

VIDEO 70 C

43

VIDEO 70 D

Lectia 71 - Exercitiul 3
VIDEO 71 A

VIDEO 71 B

VIDEO 71 C

VIDEO 71 D

VIDEO 71 E

44

VIDEO 71 F

VIDEO 71 G

Lectia 72 - Progresia I-VI-II-V

Pornind de la o progresie simpla I-VI-II-V, observam cum putem "colora" acordurile noastre pt a da o mai
mare libertate improvizatiei.
Daca in primul exemplu frazarea va tine cont de 3 sunete pt fiecare acord,

45

in al doilea exemplu mai castigam cate un sunet in fiecare acord,

iar in al treilea exemplu extindem libertatea de improvizatie la 4 sunete pe fiecare acord.

Lectia 73 - Acordurile tonalitatii DO Major

Acordurile ce se formeaza pe treptele tonalitatii Do major, in primele pozitii:

Echivalenta de notatie muzicala este:

C=Do
D=Re
E=Mi
F=Fa
G=Sol
A=La
B=Si
Lectia 74 - Tehnici - Intinsul corzilor
Intinsul corzilor este o tehnica foarte des folosita de chitaristi, ajutand la dinamica interpretarii. Pt a reusi
sa intindem corzile, trebuie sa intarim musculatura falangelor si sa pregatim fiecare deget pt a intinde un
ST, un T sau o terta mica.
46

Multi chitaristi nu folosesc degetul 4 de la mana stanga, de aceea degetul patru este optional in acest
studiu.
O extensie mare a degetului mic ofera insa posibilitatea de interpretare a unor pasaje melodice dificile, de
aceea recomand utilizarea lui.
Exercitiile de mai jos sunt pt fiecare deget in parte. Initial cant sunetul pana la care trebuie sa intind, apoi
intind.
Pt degetul 1 este clar ca este singurul care impinge coarda in sus.
In cazul degetului 2, vom impinge cu 2 degete, pastrandu-l si pe 1 pe coarda pt mai multa forta si
siguranta.
In cazul degetului 3 ne ajutam de degetele 1 si 2.
In cazul degetului 4, vom impinge coarda in mod egal cu toate 4 degetele de la mana stanga.
VIDEO 74
Lectia 75 - Tehnici - Panatia alternativa
Despre panatie se poate discuta foarte mult; cum tinem pana, cum panam, ce fel de pana folosim, de unde
lucram cu pana, din incheietura, din cot etc. Exemplele vii ale chitaristilor ne demonstreaza ca nu este o
regula anume de a tine pana sau de a pana intr-un anume fel. Ideea e sa ne putem exprima muzical corect,
dupa simtul artistic al fiecaruia.
In aceasta lectie voi vorbi despre panatia alternativa.
La fel cum nu poti alerga foarte tare intr-un picior, nici la chitara nu se vor putea canta pasaje rapide daca
panam monodirectional. ex: sus-sus sau jos-jos. Dar cine vrea sa cante rapid? Inainte de toate trebuie sa
cantam corect. Exemplul clar al copilului mic (chitaristul incepator), pana ajunge sa alerge, de-abia va
face la inceput primii pasi, pas cu pas, pana cand stapaneste mersul, apoi ajunge sa alerge.
In acest fel, la pasajele mai lente, putem pana cum dorim, astfel incat sa fim expresivi, iar la pasajele
rapide trebuie sa recurgem la panatia alternativa sau panatia "maturata" despre care voi vorbi in alta lectie.
VIDEO 75
Lectia 76 - Tehnici - Ciocanelele
Degetele mainii stangi trebuie vazute ca niste ciocanele care lovesc griful chitarii, emitand sunetele dorite.
Ele lovesc coarda perpendicular, cu buricul degetelor.
Fiecare deget trebuie pregatit pt o lovitura puternica, de la o distanta mica. Degetele stau deasupra corzilor
la o distanta cat mai mica posibila.
Exercitiul de mai jos este pt fiecare deget, ocupand 5 pozitii pe grif. Extensia degetului mic poate ocupa si
pozitia a VI-a in functie de situatie.
Cu cat mana ocupa mai multe pozitii pe grif, cu atat mai usor ne va fi sa exploram toate intervalele.
VIDEO 76
Lectia 77 - Tehnici - Saltul de corzi
Saltul de corzi implica intonarea unor sunete care se afla la distanta de cel putin 2 corzi distanta.
Exercitiul de mai jos este un model, in care folosesc diferite intervale, cu diferite degete. astfel de exercitii
puteti inventa si voi, fara limite.
VIDEO 77
47

Lectia 78 - Tehnici - Saltul in pozitii

Saltul in pozitii este o tehnica prin care reusim sa sarim la intervale mai mari, pe aceeasi coarda sau de pe
o coarda pe alta.
Exemplul de mai jos este un model, un semiton "vehiculat" in toate pozitiile pana la pozitia a XII-a.
Dupa modelul dat se poate studia astfel: fiecare interval va fi vehiculat prima data din ST in ST, apoi din
T in T, din 3m in 3m, din 3M in 3M, din 4p in 4p, din 4+ in 4+ etc.
VIDEO 78
Lectia 79 - Tehnici - Alunecare
Glissando este ornamentul care consta in alunecarea rapida de la un sunet la altul trecand prin sunetele
intermediare.
Tehnica se realizeaza prin impingerea/tragerea degetului care emite sunetul/sunetele in alta pozitie pe
coarda, tinand degetul apasat cu aceeasi forta.
VIDEO 79
Lectia 80 - Tehnici - Atac moale
Aceasta tehnica elimina atacul pe care il are sunetul la panatie. Se realizeaza cu ajutorul potentiometrului
de volum astfel: cu volumul in pozitia "minim" se paneaza sunetul dorit si imediat dupa lovitura penei
asupra coardei/coardelor se roteste potentiometrul in directia de deschidere, pana la pozitia "maxim" (in
sensul acelor de ceasornic). Odata cu deschiderea potentiometrului, sunetul capata treptat putere.
Se poate realiza si cu pedala de volum, sunetul pastrandu-si puterea de la volumul mic la volumul mare.
In cazul acordurilor, prin aceasta tehnica obtinem sonoritatea coardelor dintr-o orchestra.
VIDEO 80
Lectia 81 - Tehnici - Flagioletul artificial
Flagioletul reprezinta intonarea armonicelor unui sunet (fiecare sunet este o suma de armonice) generand
o sonoritate aparte. Se realizeaza din pana, astfel: cu foarte putina parte de pana scoasa dintre degetul
maresi cel aratator, se paneaza apasat, in timp ce este atinsa coarda si cu partea exterioara a degetului
mare.
In exemplul de mai jos este exemplificat flagioletul pe un ton curat, fara distors. Este mai bine pt insusirea
tehnicii.
VIDEO 81
Lectia 82 - Intervale - prima in optimi pe La Major (3 note pe coarda)
VIDEO 82
Lectia 83 - Intervale - prima in trioleti in La Major (3 note pe coarda)
VIDEO 83
Lectia 84 - Intervale - Secunda in La Major (3 note pe coarda)
VIDEO 84

48

Lectia 85 - Intervale - Terta rupta si terta melodica

Cand spun terta melodica ma refer la faptul ca se canta toate sunetele pana la terta, iar terta rupta e cand se
canta intervalul direct, cu salt peste celelalte sunete (ex. DO, RE, MI - terta melodica, DO, MI - terta
rupta, sarim peste RE)
VIDEO 85 a 85 b
Lectia 86 - Intervale - cvarta rupta si cvarta melodica
VIDEO 86 a 86 b
Lectia 87 - Intervale - cvinta melodica si cvinta rupta
VIDEO 87 a 87 b
Lectia 88 - Intervale - sexta melodica si sexta rupta (La Major)
VIDEO 88 a 88 b
Lectia 89 - Intervale - septima melodica si septima rupta
VIDEO 89 a 89 b
Lectia 90 - Intervale octave
VIDEO 90 a 90 b
Lectia 91 - Sincronizare mana dreapta-mana stanga
Prin acest exercitiu se urmareste sincronizarea panatiei alternative cu mana stanga.
Bineinteles, acesta este un model in care am folosit primele 6 sunete din modul locrian, la fel de bine se
poate exersa pe primele 6 sunete din orice mod.
Vezi modurile clasice, modurile minorului armonic, sau modurile minorului melodic(neoclasice)
VIDEO 91
Lectia 92 - Extensia degetului mic
Pt extensia degetului mic am ales acest exercitiu in la minor(modul eolian)
Este doar un model de exercitiu, pe care il putem transpune in orice mod.
VIDEO 92
Lectia 93 - Folosirea unei singure corzi
Se poate auzi o singura coarda in timp ce dam cu pana pe toate corzile.
Cum facem asta?
Prindem nota pe coarda care va suna, iar celelalte corzi vor fi oprite prin usoara atingere acorzilor cu
celelalte degete. De exemplu, prindem nota dorita cu degetul 3 de la mana stanga, ca in exemplul de mai
jos si oprim corzile cu degetele 1 si 2.
In aceeasi pozitie, mutam mana pt a prinde si alte sunete, formand astfel melodia dorita pe o singura
coarda. Se poate extinde exercitiul cu mutarea degetului "care suna" pe alte corzi.
VIDEO 93
49

Lectia 94 - Cantatul in octave

Prindem cu degetele 1-4 de la mana stanga octava iar cu celelalte degete, respectiv 2 si 3( si falangele 2 si
3 ale degetului 1) oprim celelalte corzi. Cu mana dreapta lovim toate corzile, dar vor suna doar cele care
tin octava. Efectul rezultat este deosebit de dinamic.
VIDEO 94
Lectia 95 Metronomul
Orice exercitiu de studiu trebuie efectuat in compania unui metromom. Este mult mai greu sa corectezi
greselile de ritm, decat sa le insusesti corect de la bun inceput.
Lectia 96 - Folosirea efectelor: Phase Shifter
VIDEO 96
Lectia 97 - Folosirea efectelor : Delay
Delay-ul reprezinta repetarea a ceea ce cantam la volumul si tempoul setat de noi.
Se pot inseria si doua delay-uri potrivite la tempouri diferite.
VIDEO 97
Improvizatie
Lectia 98 - Familia Do major
Cum am vazut in lectiile trecute, in tonalitatea Do major avem 7 sunete si 7 acorduri care se formeaza cu
sunetele tonalitatii, prin suprapuneri de terte.
In exemplul de mai jos o sa armonizez "la intamplare" gama Do major. Asta inseamna ca o sa am un loop
cu gama majora peste care o sa cant 6 din acordurile tonalitatii Do major in ordine aleatorie. Am scos
acordul SI micsorat din schema, deoarece este foarte disonant. O sa discut despre acordul micsorat si cum
il putem folosi, in alta lectie.
Ceea ce trebuie observat este ca oricum as organiza progresiile de acorduri, folosind doar acordurile
tonalitatii, suna bine, tocmai din cauza faptului ca aceste acorduri sunt formate din sunetele gamei
VIDEO 98
Lectia 99 - Echipament
Echipamentul pe care il folosesc in prezentarea lectiilor este format din:
Boss CS-3, Boss SD-1, Boss OD-3, Boss DS-1, Boss MT-2, Boss GE-7, Boss NS-2, Boss AC-2, Boss
PH-3, Boss CH-1, Boss DD-6, Boss DD-7, Korg DT-10, Dunlop Cry Baby GCB 95.
O sa fac cate o prezentare scurta pt fiecare pedala in parte sa intelegeti ce efecte putem folosi si ce fac ele.
VIDEO 99
Lectia 100 - Schimbare de pozitie in Do/la pentatonic
Luam grupurile simetrice de cate 2 note pe coarda in fiecare pozitie.
Astfel:
-in pozitia 3 avem sunetele RE si MI pe coarda SI si sunetele SOL si LA pe coarda MI.
-in pozitia 5 avem sunetele MI si SOL pe coarda SI si sunetele LA si DO pe coarda MI
-in pozitia 8 avem sunetele SOL si LA pe coarda SI si sunetele DO si RE pe coarda MI
50

Este doar un exemplu, nu trebuie invatat ca o formula. Se poate dezvolta in multe feluri.
Armonia este La5 , in looper(DD-7 hold delay)
VIDEO 100
Lectia 101 - Studiu pt mana dreapta - ciupirea corzilor
VIDEO 101 a 101 b 101 c
La mana dreapta, atunci cand nu folosim pana, "intra in functiune" degetele mainii drepte.
Degetul mare notat cu "p", "ataca" cele 3 corzi joase: MI, LA, RE, iar urmatoarele corzi vor fi ciupite
astfel:
-degetul aratator, notat cu "i", ciupeste coarda SOL
-degetul mijlociu, notat cu "m", ciupeste coarda SI
-degetul inelar, notat cu "a", ciupeste coarda MI
Studiem urmatoarele combinatii de p, i, m, a:
pimapimapima etc
pamipamipami etc
pimamipimami etc
piamiampiam etc
paimpaimpaim etc
Lectia 102 - Improvizatie haotico-besmetica neurotique
VIDEO 102
Lectia 103 - Do/la pentatonic

VIDEO 103
Armonia din looper este La5 si Sol5.
Pentatonicul este abordat aici si in terte melodice, dar se pot incerca toate variantele: cvarte, cvinte, sexte
etc, melodice si rupte si bineinteles, in foarte multe formule ritmice.
Lectia 104 - Studiul gamei majore
Gama majora, pt a fi inteleasa, trebuie defalcata in toate intervalele ce se formeaza in raport cu treapta I:
secunda, terta, cvarta, cvinta, sexta, septima si octava.
Acest exercitiu poate fi extins. Este doar un model. Poate fi extins pe 3-4 octave, in toate pozitiile
majorului, apoi in minor cu cele 3 variante ale sale, in cat mai multe formule ritmice.
Imaginatia este mama improvizatiei. Despre tatal ei, nu stim insa nimic...
51

VIDEO 104
Lectia 105 - Tertele majorului (Do major)

Exercitiul prezinta doar tertele ce se formeaza pe corzile 1 si 2 in cadrul unei octave, asadar exercitiul
implica si o tema de casa: identificarea tuturor tertelor ce se formeaza in major, pe toate corzile si pe toata
suprafata grifului.
VIDEO 105
Lectia 106 - Cvartele majorului (Do major)

Fiecare sunet din gama Do major este armonizat in acest exercitiu cu o cvarta superioara(ascendenta).
ATENTIE: pe treapta a IV-a apare cvarta marita, toate celelalte cvarte fiind perfecte.
VIDEO 106
Lectia 107 - Sextele majorului(Do major)
In cazul sextelor avem 2 variante de studiu: cu extensia degetului mic sau cu salt de coarda. Amandoua
sunt foarte utile. Deasemenea, exercitiul trebuie extins in toate octavele pe toata suprafata grifului.

VIDEO 107

VIDEO 107
52

Lectia 108 - Septimele majorului

VIDEO 108
Septimele majorului sunt:
-pe treapta I: 7M
-pe treapta a II-a: 7m
-pe treapta a III-a: 7m
-pe treapta a IV-a: 7M
-pe treapta a V-a: 7m
-pe treapta a VI-a: 7m
-pe treapta a VII-a: 7m
Lectia 109 - Maneta de tremolo
VIDEO 109
Exista doua tipuri de sisteme de tremolo instalat pe chitari. Unul este "sistemul tremolo", care doar
coboara inaltimea sunetelor prin scaderea tensiunii corzilor, iar celalalt este sistemul "floyd rose", cu care
putem sa coboram inaltimea sunetelor, dar sa o si ridicam, sistemul aflandu-se intr-un echilibru dat la
suprafata chitarii de tensiunea corzilor, iar in spatele chitarii de niste arcuri.
In acest video am scazut tensiunea corzilor cu ajutorul manetei in timp ce cu mana stanga am efectuat un
legato intre diverse sunete, dupa care am revenit la pozitia initiala. Arcurile din spate au rolul de a aduce
maneta inapoi, astfel incat tensiunea corzilor sa fie cea normala, cum am si acordat chitara.
Lectia 110 - Octavele majorului
VIDEO 110
Lectia 111 - Tehnica lovirii manetei de floyd rose
VIDEO 111
O tehnica interesanta e aceea a lovirii manetei floyd rose-ului in timp ce aceasta este fixata in pozitie
orizontala directionata spre partea dreapta a chitarii.
Prin lovire, vibreaza arcurile ce tin tensiunea corzilor in echilibru. Pe durata vibratiei arcurilor, sunetul
reda rata mare a vibratiei si suna foarte interesant.
Lectia 112 - Efecte speciale - masina de curse
VIDEO 112
Un efect special care se realizeaza cu ajutorul manetei de floyd rose este imitarea unei masini de curse.
Cu maneta apasata la maxim, se paneaza corzile 4, 5 si 6 in pozitia a XII-a, flagioleti naturali, dupa care
se lasa incet maneta sa revina inspre pozitia initiala.
Din cand in cand se mai apasa usor maneta, ceea ce simuleaza schimbarea vitezei sau frana de motor.
Lectia 113 - Legato cu ajutorul manetei de floyd rose
VIDEO 113
Se pot intona tonuri si semitonuri cu ajutorul manetei de floyd rose, legand sunetele intre ele.

53

Lectia 114 - Legato + lovirea manetei de floyd rose

VIDEO 114
Combinarea tehnicilor legato + lovirea manetei de floyd rose, da mai multa dinamica solourilor tale.
Deasemenea , accentele ritmice ale melodiei pot fi date de lovirea manetei de floyd rose.
Lectia 115 - Vibrato cu ajutorul manetei de tremolo/floyd rose
Vibrato-ul cu maneta este foarte eficient in cazul vibrarii acordurilor, deoarece nu avem cum sa facem
vibrato din degetele mainii stangi pt fiecare sunet din acord, mai ales la acordurile cu bareu.
Pt aceasta tehnica, maneta poate fi pozitionata atat inspre dreapta, cat si inspre stanga.
VIDEO 115 a 115 b
Lectia 116 - Flagiolet + maneta de tremolo
VIDEO 116
Se paneaza un flagiolet natural in pozitia a III-a pe coarda SOL, dupa care se apasa maneta de tremolo
pana la maxim. Tinem maneta apasata , panam din nou flagioletul natural din aceeasi pozitie, pe aceeasi
coarda, si purtam maneta in sus si in jos.
Lectia 117 - Arpegiu cu maneta de tremolo
VIDEO 117 a 117 b
Se canta arpegiul descendent al majorului/minorului astfel:
Primul sunet sa canta in timp ce apasam maneta de tremolo/floyd rose. Din pozitia apasata, cantam
urmatorul sunet din arpegiu in timp ce ridicam maneta pana la pozitia normala. Alternam acesti pasi: un
sunet apasand maneta, unul lasand-o sa revina in pozitia initiala.
Lectia 118 - Acorduri coborate/urcate cu maneta de floyd rose
VIDEO 118
Lectia 119 - Flagioleti naturali + distors
VIDEO 119
In timp ce panam cu mana dreapta o coarda groasa, atingem usor cu mana stanga coarda si mutam pozitia
fara sa ridicam mana de pe coarda.
Astfel descoperim toti flagioletii naturali de pe coarda respectiva.
Tehnica, studiata in detaliu pana ajungem la identificarea suneteleor, poate fi folosita pt a canta linii
melodice doar din flagioleti.
Lectia 120 - Legato + flagioleti
VIDEO 120
Cu mana stanga executam un legato, in timp ce cu un deget de la mana dreapta atingem coarda pe care
facem legato-ul si mutam pozitia. Gasim astfel flagioletii naturali ai corzii, folosindu-i ca pasaje melodice.
54

Lectia 121 - Acordurile de septima ale tonalitatii Do major

VIDEO 121
Acestea sunt acordurile de septima care se formeaza pe fiecare treapta in Do major, cu schimb de pozitiie,
cand tonica este pe coarda LA.
Treapta I - DoM7
Treapta a II-a - re7
Treapta a III-a - mi7
Treapta a IV-a - FaM7
Treapta a V-a - Sol7
Treapta a Vi-a - la7
Treapta a VII-a - si semidiminuat
Lectia 122 - Acordurile de nona din tonalitatea Do major
VIDEO 122
Acestea sunt acordurile de nona ce se formeaza pe treptele majorului (Do major), cand tonica acordului e pe
coarda LA.
Treapta I - DoM7 9
Treapta a II-a - re9
Treapta a III-a - mi7b9
Treapta a IV-a - FaM7 9
Treapta a V-a - Sol9
Treapta a VI-a - la 9
Pe treapta a VII am folosit tot acordul si semidiminuat

Lectia 123 - Acordurile de undecima ale tonalitatii majore

VIDEO 123
Acordurle sunt eliptice de nona si cvinta.
Treapta I - DoM7 11
Treapta a II-a - re11
Treapta a III-a - mi11
Treapta a IV-a - FaM7 11
Treapta a V-a - Sol11
Treapta a Vi-a - la11
Lectia 124 a - Armonizarea gamei Do Major cu acordurile de baza
VIDEO 124 a
Acordurile ce se formeaza pe fiecare treapta ale gamei majore sunt:
treapta I - Do
treapta a-II-a - re
treapta a III-a - mi
treapta a IV-a - Fa
treapta a V-a - Sol
55

treapta a VI-a - la
treapta a VII-a - siLectia 124 b - Acordurile de tertiadecima din Do major
VIDEO 124 b
Acordurile sunt eliptice de 5 si 9.
Lectia 125 - Relatii acord-mod
VIDEO 125
In acest video improvizez pe suportul armonic Do, pe rand cu urmatoarele moduri:
ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, lidian dominant, frigian major, lidian #2(fac o
fuziune intre lidian si lidian #2), major pentatonic.
Schimbarea modului o fac in momentul in care iau mana de pa grif si fac o scurta pauza.
Lectia 126 - Efecte - Reverse Delay
VIDEO 126
"Reverse delay " inseamna un delay (intarziere) care reda invers ceea ce cantam , la un anumit interval de
timp setat dupa cum dorim.
de ex. daca se canta: DO, RE, MI , FA, SOL, LA, SI, reversul acestei melodii va fi: SI, LA, SOL, FA, MI,
RE, DO.
Lectia 127 - Evercitii de coordonare a degetelor mainii stangi
VIDEO 127
Acest exercitiu il repetam pe grupuri de degete: 1-4, 1-3, 2-3, 2-4, 3-4, dupa exemplul de mai jos:.

Lectia 128 - Flagioleti naturali - efectul de harpa

VIDEO 128
Flagioletii naturali din pozitiile XII si VII.
Improvizatie ploioasa
VIDEO
56

Lectia 129 - Sugestii pt studio

1. Studiati diversificat, in reprize de 45-50 minute.
ex: 15 min. exercitii de coordonare a degetelor, 15 min. game, 15 min. acorduri, pauzele de 15-20 min.
sunt foarte importante, daca se poate in acest timp sa parasim camera de studiu si chiar sa o aerisim.
2. Studiati constient
Orice studiati, nu o faceti mecanic, deoarece multe din informatiile invatate mecanic sunt uitate in scurt
timp.
3. Studiati cat mai multe stiluri
Chitara clasica are tehnici diferite fata de chitara electrica, de aceea este bine sa alternam chitarile si
tehnicile.
Bineinteles ca multi isi canalizeaza studiul pe un anumit stil, care pana la urma este si cel care ii
caracterizeaza, insa eu vorbesc d.p.d.v al muzicianului complex, care poate fi parte activa in dezvoltarea
muzicii, fuzionand mai multe stiluri in vederea obtinerii unui produs valoros dpdv creativ.
4. Studiati exigent
Nu va iertati nicio greseala, fiti perfectionisti in ceea ce priveste sunetul si executia a ceea ce vreti sa
exprimati prin instrument
5. Studiati creativ
Nu va limitati la exercitiile pe care le gasiti pe internet, folositi-le ca pe un sprijin si dezvoltati-le cat mai
mult posibil, modificati-le in spiritul artistic propriu.
Lectii de chitara - din virtual in real
Pe langa lectiile de chitara online, pregatesc persoane pasionate, foarte serioase si interesate de muzica pt
admiterea in licee sau academii de muzica, sau pur si simplu pt studiul individual.
Din cuprins:
- teorie
- armonie
- solfegiu
- dicteu
- improvizatie
- compozitie
Se lucreaza individual sau pe grupe de nivel, la alegere.
Lectia 130 - Sunetele tonalitatii Do major/la minor pe griful chitarii

Lectia 131 - Exercitiu cromatic de sincronizare mana dreapta/ mana stanga

VIDEO 131
Lectii de chitara pe www.guitarmasterclass.net
ABC
Lectia 132 - Corzile chitarii
57

VIDEO 132
Lectia 133 - Gama Do Major
VIDEO 133
Lectia 134 - Notele gamei Do major pe grif
VIDEO 134
Lectia 135 - Armonizarea variantelor majorului

Lectia 136 - Armonizarea variantelor minorului

Lectia 137 - Sistemul "neoureauxian" de acorduri

Dupa ani de cercetare, experimente, incercari, studii, compozitii, mi-am format un sistem de acorduri si
relatii acord-mod care sa-mi usureze munca in muzica.
Asadar, avem urmatoarele acorduri, derivate din urmatoarele game si moduri.
O sa exemplific pornind de la Do major.
1. Din major cu cele 3 variante, avem:
- major natural: Do, re, mi, Fa, Sol, la, si- major armonic: Do, re-, mi, fa, Sol, Lab+, si- major melodic: Do, re-, mi-, fa, sol, Lab+, Sib
2. Din relativa minora (la minor) cu cele 3 variante, avem:
- minor natural: la, si-, Do, re, mi, Fa, Sol
- minor armonic: la, si-, Do+, re, Mi, Fa, sol#- minor melodic: la, si, Do+, Re, Mi, fa#-, sol#3. Din modalul major Do( vezi relatiile acord-mod)(lectiile 181,125,33,19)
- Do lidian: Do, Re, mi, fa#-, Sol, la, si
- Do mixolidian: Do, re, mi-, Fa, sol, la, Sib
4. Din modalul minor:
- la dorian: la, si, Do, Re, mi, fa#-, Sol
58

- la frigian: la, Sib, Do, re, mi-, Fa,, sol

- la locrian: la-, Sib, do, re, Mib, Fa, sol
5. Moduland Do major la do minor:
- minor natural: do, re-, Mib, fa, sol, Lab, Sib
- minor armonic: do, re-, Mib+, fa, Sol, Lab, si- minor melodic: do, re, Mib+, Fa, Sol, la-, si6. Moduland la minor la La Major:
- major natural: La, si, do#, Re, Mi, fa#, sol#- major armonic: La, si-, do#, re, Mi, Fa+, sol#- major melodic: La, si-, do#-, re, mi, Fa+, Sol
7. Folosind septimele de dominanta.
Fiecare treapta poate fi gandita ca si septima de dominanta pt alta treapta(aflata la o cvinta descendenta de
aceasta)
Do7, Do#7, Re7, Re#7, Mi7, Fa7, Fa#7, Sol7, La7, Sib7, Si7
- treapta I7 pt treapta IV (Do7 pt Fa, sau fa)
- treapta #I7 pt treapta #IV (Do#7 pt fa#-)
- treapta II7 pt tr. V(Re7 pt Sol sau sol)
- tr. #II7 pt tr. #V (Re#7 pt sol#-)
- tr. III7 pt tr. VI (MI7 pt la sau la-)
- tr. IV7 pt tr. VIIb (Fa7 pt Sib)
- tr. #IV7 pt tr VII (Fa#7 pt si sau si-)
- tr. V7 pt tr. I (Sol7 pt Do, Do+ sau do-)
- tr. VI7 pt tr. II ( La7 pt re, re-, Re)
- tr. bVII7 pt bIII ( Sib7 pt Mib)
- tr VII7 pt tr. III ( Si7 pt mi, mi- sau Mi)
Pt fiecare acord trebuie vazute relatiile acord-mod si experimentate.
Lectia 138 - Piese relevante pt intelegerea modurilor
In afara de ionian si eolian, care caracterizeaza majoritatea lucrarilor muzicale din muzica, exista o altfel
de abordare a compozitiei, adica cea modala.
O sa dau cateva exemple de piese pt fiecare mod.
Dorian: "Wicked Game" - Chris Isaak
Frigian: "Hunter" - Bjork
Lidian: "Maria" - Leonard Bernstein, muzica de film in general e scrisa in lidian.
Mixolidian: "Norwegian Wood" - The Beatles
Locrian: "All Apologies" Nirvana
Lectia 139 - Starile pe care le transmit modurile
Intelegand starile ce le genereaza fiecare mod in parte, putem transmite ascultatorului anumite sentimente,
atitudini, tensiuni si relaxari pin muzica.
Ionianul = stabilitate, liniste, calm, satisfactie, speranta, bucurie, veselie
Dorianul = deprimare, meditatie, dubios, nesigur, indoielnic, ezitant, ganditor, grijuliu, profund,
melancolic, trist
Frigianul = misterios, exotic, obsedant, psihedelic, spatios
Lidianul = agresiv, frenetic, nebun, imperios, insistent, important, necesar, presant, politicos, civilizat,
urban, rafinat
59

Mixolidianul = trecator, grabit, intamplator, rapid, fugitiv, accidental, cautare, explorare, amanuntit,
patrunzator, taios, rece, minutios
Eolianul = melancolic, suparat, trist, intunecat, romantic, sumbru, ursuz
Locrianul = amenintator, furtunos, furios, agitat, incordat, rusinat, iritat, teapan, antipatic, urat, hidos,
marsav, neplacut, egoist, meschin
Dupa cum vedeti, prin fiecare mod se pot exprima mai multe stari, uneori chiar contrare, asta in functie de
abordarea modului respectiv.
Lectia 140 - Arpegii cu fundamentala pe coarda La

60

61

62

Lectia 141 - Arpegii cu fundamentala pe coarda Mi

Am gasit niste foi pe care le-am scris acum 10 ani, in ideea ca le voi studia vreodata. Intre timp am invatat
logic cum se formeaza arpegiile, dar uite ca le-am gasit intr-un dosar dupa 10 ani.

63

64

Lectia 142 - Progresii celebre

Progresia I-V-VI-IV am gasit-o intr-un video al unei trupe de umor(Axis of Awesome).
Ascultati piesele originale, deoarece in acest video sunt transpuse mai multe cantece in aceeasi tonalitate.
Este un bun exercitiu de a vedea in cate feluri se poate construi o melodie pe aceleasi acorduri. Analizati
metrica melodiei.
VIDEO 142
Alte progresii celebre: I-IV-V, I-VI-IV-V.

Lectia 143 - 18 exercitii de sincronizare mana dreapta - mana stanga

65

Lectia 144 - Exemplu de solo in la minor pentatonic

Panatie alternativa, doua note pe coarda.
VIDEO 144

Lectia 145 - Exercitii de coordonare pt degetele mainii stangi/ Panatie alternative

Lectia 146 - Exercitii de coordonare pt degetele mainii stangi/ Panatie alternative

Lectia 147 - Exercitiu 1 pt salt de corzi

Lectia 148 - Exerciriul 2 pt salt de corzi

Lectia 149 - Exercitiul 3 pt salt de corzi

66

Lectia 150 - Exercitiul 4 pt salt de corzi

Lectia 151 - Exercitiul 5 pt salt de corzi

Lectia 152 - Exercitiu de coordonare/sincronizare Lectia 153 - Exercitiu de coordonare/sincronizare

Lectia 154 - Exercitiu de coordonare/sincronizare Lectia 155 - Exercitiu de panatie alternative

Lectia 156 - Exercitiu pt schimb de pozitie

Lectia 157 - Schimb de pozitii

Lectia 158 - Schimb de pozitii in tonalitate

67

Lectia 159 - Modurile tonalitatii Fa Major

Lectia 160 - Intervalele gamei majore(Do major)

68

Lectia 161 - Ritmul - patrimi cu optimi

VIDEO 161

Lectia 162 - Ritmul - optimi cu saisprezecimi

VIDEO 162

Lectia 163 - Ritmul - optimi cu anapest

VIDEO 163

Lectia 164 - Ritmul - optimi du dactyl

VIDEO 164

Lectia 165 - Ritmul - optimi cu triolet

VIDEO 165
Lectia 166 - Ritmul - saisprezecimi cu triolet
VIDEO 166

Lectia 167 - Ritmul - optimi cu iamb

VIDEO 167

Lectia 168 - Ritmul - optimi cu troheu

VIDEO 168

69

Lectia 169 - Ritmul - optimi, saisprezecimi si sextolet

VIDEO 169

Lectia 170 - Ritmul - optimi si sincopa

VIDEO 170

Lectia 171 - Ritmul - celule ritmice combinate

VIDEO 171

Lectia 172 - Ritmul - cvintolet cu triolet

VIDEO 172

70

Lectia 173 - Ritmul - saisprezecimi cu cvintolet

VIDEO 173

Lectia 174 - Ritmul - inlocuirea ultimelor doua 16 cu triolet de 16

VIDEO 174

Lectia 175 - Ritmul - inlocuirea primelor doua 16 cu triolet de 16

VIDEO 175

Lectia 176 - Ritmul - inlocuirea a doua 16 cu triolet de 16(combinate)

VIDEO 176

Lectia 177 - Ritmul - inlocuirea primei optimi cu triolet de 16

VIDEO 177

Lectia 178 - Ritmul - inlocuirea unei optimi cu triolet de 16

VIDEO 178

71

Lectia 179 - Ritmul - inlocuirea unei optimi cu triolet de 16(combinate)

VIDEO 179

Lectia 180 - Ritmul - celule ritmice obtinute din 4 saisprezecimi

72

Lectia 181 - Relatii acord-mod

VIDEO 181
Progresia primelor 16 masuri este: Ebm - D - B - F#m
masura 1: Ebm(acordul) - Eb minor pentatonic(modul)
masura 2: D - D major pentatonic
masura 3: B - B major pentatonic
masura 4: F#m - C# minor pentatonic
masura 5: Ebm - Eb eolian (natural minor scale))
masura 6: D - D ionian(major scale)
masura 7: B - B ionian
masura 8: F#m - B minor pentatonic
masura 9: Ebm - Eb phrygian
masura 10: D - D lydian
masura 11: B - B ionian(starting on D#)
masura 12: F#m - F# eolian
masura 13: Eb - Eb harmonic minor
masura 14: D - Eb harmonic minor
masura 15: B - D ultralocrian
masura 16: F#m - D ultralocrian
Progresia masurilor 17 - 29 este: Eb - Bm - Eb - Bm
masura 17: Eb - Eb ionian
masura 18: Bm - B blues scale
masura 19: Eb - Eb ionian, but also works well Eb lydian
masura 20: Bm - B dorian
masura 21: Eb - Eb ionian
masura 22: Bm - B eolian
masura 23: Eb - Eb ionian
masura 24: Bm - B eolian
masura 25: Eb - Eb ionian
masura 26: Bm - B eolian
masura 27: Eb - Bb mixolydian
masura 28: Bm - B dorian
masura 29: Eb - ends with Bb note (5th)

73

74

Lectia 182 - Cum se formeaza modurile?

Modurile se formeaza intonand 8 sunete consecutive dintr-o gama, ascendent sau descendent de pe fiecare
treapta a ei. Astfel, din fiecare gama se nasc 7 moduri, respectiv pe treptele I-VII, treapta a VIII-a fiind
sunetul de pe treapta I la octava.
Mai jos avem modurile care se formeaza pe gama majora cu variantele ei, naturala, armonica si melodica.
Din aceste 3 game obtinem 21 de moduri.
Utilizarea modurilor se face astfel: deasupra portativului sunt trecute acordurile care se formeaza pe
fiecare treapta a gamelor - M, m, m(b5), M(#5). Sub treptele tonale sunt trecute modurile care se
formeaza pe fiecare treapta. Relatiile acord mod se nasc astfel: analizam acordurile de acelasi fel din
variantele gamei majore:
observam ca avem in majorul natural 3 acorduri majore, care au fiecare 3 moduri diferite (ionian pe tr. I,
lidian pe treapta a IV-a, mixolidian pe treapta a V-a).
In majorul armonic avem 2 acorduri majore, cu 2 moduri diferite fata de cele din majorul natural(ionian
b6 pe treapta I si mixolidian b2 pe treapta a V-a). In majorul melodic avem 2 acorduri majore, cu alte 2
moduri noi: mixolidian b6 pe treapta I si lidian dominant(lidian b7) pe treapta a Vii-a. In total 7 moduri pe
care le putem folosi pe un acord major.
Asa stabilim relatiile acord mod.
Acum sa extragem intr-o lista toate relatiile acord mod ce se formeaza din aceste 3 variante ale majorului:
Pe un acord major putem folosi urmatoarele moduri :(cautam toate acordurile majore - "M" - scrise
deasupra portativului)
- ionian,
- lidian,
- mixolidian,
- ionian b6,
- mixolidian b2,
- mixolidian b6
- lidian dominant.
La acestea adaugam:
- major pentatonic
- gama de blues
Pe un acord minor putem folosi urmatoarele moduri:(cautam toate acordurile minore - "m" - scrise
deasupra portativului)
- dorian
- frigian
- eolian
- frigian b4
- lidian b3
- dorian #7
- frigian #6
La acestea mai adaugam:
- minor pentatonic
- blues
Pe un acord marit putem folosi:(cautam toate acordurile marite - "M(#5)" - scrise deasupra portativului)
- lidian #2 #5
- lidian marit
La acestea mai adaugam:
- gama simetrica T-T vezi lectia 32
75

Pe un acord micsorat putem folosi: (cautam toate acordurile micsorate - "m(b5)" - scrise deasupra
portativului)
- locrian
- dorian b5
- locrian b7
- eolian b5
- locrian b4
La acestea adaugam gamele simetrice:
- T-ST
- ST-T
vezi lectia 32

Mai jos avem modurile care se formeaza pe cele 3 variante ale minorului. Ele difera putin fata de
modurile enuntate mai sus:
Pe un acord major putem folosi urmatoarele moduri:
- ionian
- lidian
- mixolidian
- frigian #3( se mai numeste si frigian major sau frigian spaniol)
- lidian #2
- lidian dominant
- mixolidian b6
- major pentatonic
- blues
Pe un acord minor putem folosi:
- eolian
- dorian
- frigian
- eolian #7
- dorian #4
- eolian #6 #7
- dorian b2
- minor pentatonic
- blues
76

Pe un acord marit:
- ionian #5
- lidian marit
- T-T
Pe un acord micsorat:
- locrian
- locrian #6
- ultralocrian
- eolian b5
- superlocrian

Lectia 183 - Cum citim partiturile?

Am primit foarte des aceasta intrebare pe mail sau in comentariile voastre.
Citirea partiturilor se face exact ca si citirea textului literar. De aceea am sa fac o paralela intre etapele
citit-scrisului literar si citit-scrisului muzical.
Daca ne amintim cum in clasa I, in prima faza am invatat bastonase, linii oblice pe un rand, pe doua, in
rand si subrand, carlige cu intorsatura la dreapta, la stanga etc. , putem face o analogie.
Aceste elemente pregatitoare cititului(bastonase, carlige, covrigi, linii, ovaluri etc) putem sa le asemanam
cu ritmica melodiilor din partituri. Ritmica inseamna toate acele bastonase, stegulete, puncte si alte
inscriptii pe care le gasim in partitura muzicala.
Asta implica un studiu ritmic, doar ritmic, din care ne acomodam cu toate celulele ritmice caracteristice
ritmului binar si a celui ternar.
In a doua faza, in clasa I, am invatat literele. Corespondentul lor in muzica este gama muzicala(do, re, mi,
fa, sol, la, si)
Cu acele litere am alcatuit apoi cuvinte. Acestea reprezinta ordinea sunetelor muzicale.
Cu acele cuvinte am alcatuit propozitii, echivalentul muzical fiind frazele melodice.
Cu acele propozitii alcatuiam compuneri. In muzica asta se numeste compozitie.
Pasii pentru o buna citire a partiturilor sunt:
0. invatarea tuturor simbolurilor, semnelor, inscriptiilor care pot aparea intr-o partitura.
1. invatarea celulelor ritmice.(vezi lectiile despre ritm)
2. invatarea sunetelor in gama Do major si memorarea locului lor pe portativ
3. citirea ritmica a partiturilor( fara a intona niciun sunet)
77

4. citirea sunetelor din partitura fara a intona inaltimea lor (rostesti doar numele lor)
5. citirea ritmica doar cu rostirea numelor sunetelor
6. citirea ritmico-melodica
La fel cum pentru scris-cititul literar din scoala a fost nevoie de mai multi ani pana sa-l insusim, este
nevoie de multa rabdare si exercitiu si in cazul scris-cititului muzical.
Zic scris-citit muzical deoarece se leaga unul de altul. In momentul in care stii sa scrii notele, poti sa le si
citesti.
Atasez aici o partitura si o sa ii fac o mica analiza.
Incepeti aici cititul partiturii, daca nu ati mai facut-o pana acum, urmand pasii de mai sus( se presupune ca
pasii 0, 1 si 2 sunt deja parcursi, deoarece reprezinta baza citirii muzicale.

Din aceasta partitura putem invata urmatoarele:

Cheia sol asezata la inceputul fiecarui portativ, ne arata ca sunetul de pe a doua linie a portativului este
SOL. In raport cu acest SOL aflam numele celorlalte sunete.
Cel mai grav sunet(jos ca inaltime) in aceasta partitura este LA si este chiar primul sunet din partitura. El
se afla pe a doua linie ajutatoare sub portativ.
Cel mai acut sunet(sus ca inaltime) in aceasta partitura este DO si este primul sunet din al doilea rand de
portative din partitura. El este situat pe a doua linie ajutatoare deasupra portativului.
Imediat dupa cheia sol este trecuta masura de doua patrimi. Asta inseamna ca o masura o sa tina 2 timpi.
Bara de masura delimiteaza masurile. La fiecare doi timpi, apare o bara de masura(bara verticala ce taie
toate liniile portativului)
78

Primele 2 sunete care apar fac parte dintr-o masura incompleta, cu care incepe melodia. De ce e masura
incompleta? ...Pentru ca nu are 2 timpi, ci doar o optime cu punct si o saisprezecime(vezi lectia 50).
Ce reprezinta acel punct asezat dupa prima optime?(vezi lectia 52)
Aici muzica se intalneste cu matematica. Daca masura este de doua patrimi, suma duratelor dintr-o
masura nu trebuie sa depaseasca o masura, indiferent de pauze, puncte, diviziuni exceptionale etc.
Dupa acest troheu apare o bara dubla de masura, cu doua puncte in partea dreapta. Punctele asezate in
dreapta marcheaza locul de inceput al repetitiei melodiei. In masura a patra din al doilea rand avem o bara
dubla cu doua puncte asezate in partea stanga. Acestea marcheaza sfarsitul zonei de repetitie. Cu alte
cuvinte, toate portiunea de la bara dubla cu doua puncte in dreapta, pana la bara dubla cu doua puncte in
stanga, se repeta.
Tot in masura a patra in al doilea rand vedeti o linie orizontala cu inscriptia "1" deasupra portativului. Asta
se numeste volta 1 si inseamna ca se va canta fragmentul dintre cele doua semne de repetitie prima data
cu volta 1, dupa care, reluam fragmentul si sarim peste volta 1, la volta 2, care este dupa semnul de sfarsit
de repetitie.
In aceasta lucrare muzicala avem 3 zone repetitive, toate cu volta 1 si volta 2. Se vor canta la fel cum am
explicat mai sus.
Pe parcursul partiturii observam un "3" asezat deasupra(prima masura din randul al cincilea) sau
dedesubtul(ultima masura din randul intai) unui grup de trei saisprezecimi. "3" reprezinta semnatura
diviziunii exceptionale numita triolet. In cazul asta avem un triolet de saisprezecimi, adica se canta trei
saisprezecimi egale ca durata in loc de doua egale ca durata.(lectia 54)
Bara dubla de la sfartit marcheaza incheierea lucrarii muzicale.
Apar si alteratiile(lectia 2) in aceasta partitura. In masura a treia din al doilea rand se vede rolul becarului.
Apare sunetul RE diez dupa care, in aceeasi masura aprae RE becar(re natural, deoarece becarul anuleaza
orice alteratie). Alteratiile sunt valabile doar pe parcursul unei masuri. De exemplu, daca intr-o masura
apare un diez asezat in fata unui sunet, in urmatoarea masura , acel sunet o sa revina la starea lui
initiala(asa cum apare in tonalitate).
Folositi un program de editare partituri cu posibilitate de redare audio in care sa va jucati cu diferite
formule ritmice. ex. Guitar Pro.
Lectia 184 - Ce este enarmonia?
Sunetul dintre DO si RE poate avea doua nume, dar aceeasi sonoritate: DO# sau REb.
Un acord poate avea doua nume dar aceeasi sonoritate. do# sau reb.
Un interval poate avea aceeasi sonoritate dar denumiri diferite: DO-FA#(cvarta marita) sau DOSOLb(cvinta micsorata).
Asadar, enarmonia reprezinta echivalenta sonora , cu denumiri diferite.
Lectia 185 - Functiile tonale
Fiecare treapta are o functie in cadrul tonalitatii:
Intre sunete exista o ierarhie functionala, se nasc raporturi de apropiere, dependenta, gravitatie fata de
centrul gravitational sonor, adica treapta I, care da si numele tonalitatii.
Asadar:
-treapta I se numeste TONICA (este centrul spre care graviteaza toate sunetele tonalitatii)
-treapta II se numeste CONTRADOMINANTA(dominanta dominantei) deoarece se afla la o cvinta
ascendenta fata de dominanta.
79

-treapta III se numeste MEDIANTA SUPERIOARA deoarece se afla la jumatatea distantei dintre
TONICA si DOMINANTA
-treapta IV se numeste SUBDOMINANTA
-treapta V se numeste DOMINANTA
-treapta VI se numeste MEDIANTA INFERIOARA deoarece se afla la jumatatea distantei dintre
SUBDOMINANTA si TONICA
-treapta VII se numeste SENSIBILA cand se afla la un semiton fata de tonica sau SUBTONICA, cand se
afla la un ton fata de tonica, de exemplu in majorul melodic
Treptele principale sunt I, IV si V iar treptele secundare II, III, VI si VII.
Cum sa citim mai usor tabulaturile
Afla de pe http://www.lectii-de-chitara.ro/ cum sa citesti mai usor tabulaturile si multe alte lucruri
interesante despre chitara.
Lectia 186 - Exercitiul "Gaseste octavele"
Cu ajutorul unui metronom setat la tempoul 75, pt inceput, alege un sunet si gaseste-l pe fiecare coarda.
Exemplu: sunetul FA se gaseste pe grif :
pe coarda MI in pozitia I
pe coarda LA in pozitia a VIII-a
pe coarda RE in pozitia a III-a
pe coarda SOL in pozitia a X-a
pe coarda SI in pozitia a VI-a
pe coarda MI in pozitia a III
Daca echivalam pozitia a XII -a cu pozitia "coarda libera" sau "tasta 0" se repeta sunetele in aceleasi
pozitii, doar ca de data asta sunt cu o octava mai sus.

Acelasi exercitiu se aplica pt fiecare sunet din cele 12 existente: do, do#, re, re#, mi, fa, fa#, sol, sol#, la,
sib , si,

80

Lectia 187 - Exercitii de dinamica

Pe gama Do major, vezi Lectia 2, se studiaza astfel:

Am grupat totul in cate 4 grupuri de 4 saisprezecimi, ca sa umplem o masura de patru patrimi.
Cifrele de la 1 la 4 reprezinta numaratoarea saisprezecimilor din fiecare grup.
Sunetele care coincid cu cifrele incercuite se vor canta tinute cu podul palmei mainii drepte pe cordar, iar
celelalte cu corzile neatinse de podul palmei.
Fiecare rand reprezinta patru masuri, care se repeta de minim 4 ori.
81

Dupa ce ies toate variantele din imagine, se studiaza exercitiul invers. Notele neincercuite vcor fi de data
asta palmate, iar cele incercuite , vor fi libere.
Lectia 188 - Frazarea 1
Frazarea muzicala reprezinta, la fel ca si frazarea in vorbire, alternanta dintre pauze, sunete, accente,
nuante, intonatii, tensiuni, relaxari etc.
Cel mai important aspect al frazarii este modul in care anumite sunete cad pe timpii tari ai masurii. (in
masura de patru patrimi, timpii tari sunt 1 si 3)
Vorbim aici despre o relatie acord-mod, mai exact dintre relatia timp tare si un element din acord. De
exemplu, daca intr-o masura, suportul armonic e Do major, pe timpii tari, 1 si 3, trebuie sa avem
elemente(sunete) din acord ( Do major este format din DO, MI si SOL).
Asadar pe timpul 1 putem avea DO, MI sau SOL, iar pe timpul 3 putem avea DO, MI, sau SOL.
In afara timpilor tari putem folosi orice sunete din tonalitate, generand astfel tensiuni si relaxari dupa cum
dorim pe celule ritmice variate.
Atasez o schema reprezentativa despre ce sunete putem folosi pe fiecare timp al unei masuri de patru
patrimi (una dintre cele mai folosite masuri). Acordul Do major va suna pe tot parcursul masurii.

Cifrele reprezinta timpii, iar pe verticala avem variantele pe care le putem alege in constructia frazei
melodice. Am atasat toate sunetele, folosind si cromatismele, pentru a intari ideea ca pe timpii tari , 1 si
3 , nu putem avea numai sunete din acord (pentru inceput).

Timp tare inseamna numai bataia de pe timpii 1 si 3, nu si intreaga durata a timpului. De aceea, imediat
dupa timpul 1 si 3, in paranteze am asezat celelalte sunete pe care le putem folosi in crearea melodiei, in
succesiunea de tensiuni si relaxari.
Lectia 189 - Frazarea - 2
Referindu-ne la relatiile acord-mod, sa vedem ce moduri putem asocia cu fiecare acord.
Pe acordul Do major, treapta I in tonalitatea Do major, putem folosi:
- pornind de pe fundamentala acordului (sunetul care da numele acordului) folosim modul ionian
- pornind de pe terta acordului folosim modul frigian, deoarece corespunde cu sunetul MI care este treapta
a III-a in tonalitate.
82

- pornind de la cvinta acordului, folosim modul mixolidian, deoarece corespunde cu sunetul SOL, care
este treapta a V-a in tonalitate
In cazul in care acordului i se adauga septima, DOmaj7, pornind de pe septima acordului, folosim modul
locrian, pentru Domaj9 folosim si modul dorian , pornind de pe 9, care coincide cu RE, treapta a II-a in
tonalitate.
Pe acordul Do major, treapta a IV-a in tonalitatea Fa major, putem folosi:
-pornind de pe fundamentala acordului, folosim modul mixolidian, care corespunde cu sunetul DO in
tonalitatea FA major, deci modul de pe treapta a V-a
- pornind de pe terta acordului, folosim modul MI locrian, treapta a VII-a in tonalitatea Fa major.
- pornind de la cvinta acordului, folosim SOL dorian, modul de pe treapta a II-a a tonalitatii.
Astfel, cand dorim sa vedem ce moduri folosim pe un anumit acord, il plasam in tonalitatea dorita, dupa
care vedem pe ce treapta in respectiva tonalitate se afla si in functie de asta gandim modurile care pornesc
de pe fiecare element al acordului.
Lectia 190 - Frazarea 3
VIDEO 190
Cifrele asezate dupa denumirea modului folosit reprezinta elementul din acord de pe care se formeaza
modul.
Progresia este Remaj7 - mib9 - si7 - Sol7
Modurile folosite sunt:
Primele 4 masuri:
pe Remaj7 , ionian in urcare de pe 1 (fundamentala)
pe mib9 , dorian in coborare de pe 5 (cvinta acordului)
pe si7, frigian in urcare de pe 1
pe Sol7 , mixolidian in coborare de pe 1
Urmatoarele 4 masuri:
pe Remaj7 , frigian in urcare de pe 3
pe mib9 , dorian in coborare de pe 7
pe si7 , mixolidian in urcare de pe 3
pe Sol7 , locrian in urcare de pe 3

83

Lectia 191 - Testul 1

Gasiti raspunsul la urmatoarele intrebari:
1. Care este treapta a V-a in tonalitatea Re major si ce mod incepe de pe acel sunet?
2. Gaseste sunetul FA# pe coarda SOL si canta FA# dorian. Din ce tonalitate face parte?
3. Care este tonalitatea care are pe treapta a III-a sunetul FA?
4. In ce tonalitate avem modul lidian incepand cu sunetul SIb?
5. Ce fel de terta avem de pe sunetul FA in tonalitatea MIb major:
a) in urcare
b) in coborare
6. Care este al VII-lea mod in tonalitatea MI major si de pe ce sunet incepe?
7. Ce treapta reprezinta FA# in tonalitatea LA major
8. Care este relativa majora a tonalitatii si minor
9. Care este relativa minora a tonalitatii Sib major
10. Ce acorduri, arpegii, moduri, gama pentatonica, gama blues putem folosi incepand cu treapta a II-a a
tonalitatii Sol major?
Lectia 192 - Explicatiile Testului 1
1. Care este treapta a V-a in tonalitatea Re major si ce mod incepe de pe acel sunet?
Tinand cont de structura de tonuri si semitonuri a gamei majore(T T ST T T T ST), incepand cu sunetul
RE, aflam care sunt treptele tonalitatii RE Major si ce sunete sunt pe fiecare treapta:
RE, MI, FA#, SOL, LA, SI, DO#, RE
Tinand cont de ordinea modurilor pe treptele tonalitatii majore, pe sunetele de mai sus avem urmatoarele
moduri:
RE ionian, MI dorian, FA# frigian, SOL lidian, LA mixolidian, SI eolian, DO# locrian.
Raspunsul corect este: treapta a V-a in tonalitatea RE Major este LA, modul LA mixolidian.
84

2. Gaseste sunetul FA# pe coarda SOL si canta FA# dorian. Din ce tonalitate face parte?
Sunetul FA# se afla in pozitia a XI-a pe coarda SOL.
Daca avem modul dorian pe sunetul FA#, inseamna ca FA# este treapta a doua in tonalitatea majora.
Treapta a II-a se afla la distanta de T (ton) fata de treapta I. Asta inseamna ca suntem in tonalitatea MI
major.
Tinand cont de structura de tonuri si semitonuri a gamei majore(T T ST T T T ST), incepand cu sunetul
MI, aflam care sunt treptele tonalitatii MI Major si ce sunete sunt pe fiecare treapta:
MI, FA#, SOL#, LA, SI, DO#, RE#, MI
Raspuns: FA# dorian face parte din tonalitatea MI major.
3. Care este tonalitatea care are pe treapta a III-a sunetul FA?
Fiind treapta a III-a, sunetul FA se afla la distanta de doua tonuri( o terta mare), fata de tonica tonalitatii
din care face parte.
Coborand o terta mare de la sunetul FA, ajungem la sunetul REb, care reprezinta treapta I.
Tinand cont de structura de tonuri si semitonuri a gamei majore(T T ST T T T ST), incepand cu sunetul
REb, aflam care sunt treptele tonalitatii REb Major si ce sunete sunt pe fiecare treapta:
REb, MIb, FA, SOLb, LAb, SIb, DO, REb
Raspuns: Tonalitatea care are pe treapta a III-a sunetul FA este REb Major
4. In ce tonalitate avem modul lidian incepand cu sunetul SIb?
Din ordinea modurilor pe treptele tonalitatii, reiese ca modul lidian se afla pe treapta a IV-a.
Daca pe treapta a IV-a avem sunetul SIb, putem afla care este treapta I, care da si numele tonalitatii.
In functie de structura de tonuri si semitonuri, de la treapta I pana la treapta a IV-a avem T T ST (o cvarta
perfecta - 4p). Asta inseamna ca de la sunetul SIb trebuie sa coboram o cvarta perfecta pana la sunetul FA.
Tonalitatea FA Major inseamna: FA, SOL, LA, SIb, DO, RE, MI, FA
Raspuns: Tonalitatea in care avem modul lidian incepand cu sunetul SIb este FA Major.
5. Ce fel de terta avem de pe sunetul FA in tonalitatea MIb major?
Tonalitatea MIb Major inseamna( folosind sablonul T T ST T T ST)
MIb FA, SOL, LAb, SIb, DO, RE, MIb
Astfel, avem:
a) in urcare, de pe sunetul FA, avem o terta mica (FA-LAb , T+ST)
b) in coborare, de pe sunetul FA avem o terta mica (FA-RE, T+ST)
6. Care este al VII-lea mod in tonalitatea MI major si de pe ce sunet incepe?
Tinand cont de structura de tonuri si semitonuri a gamei majore(T T ST T T T ST), incepand cu sunetul
MI, aflam care sunt treptele tonalitatii MI Major si ce sunete sunt pe fiecare treapta:
MI, FA#, SOL#, LA, SI, DO#, RE#, MI
Tinand cont de ordinea modurilor pe treptele tonalitatii majore, pe treapta a VII-a avem modul locrian.
85

Sunetul de pe treapta a VII-a in tonalitatea MI major este RE#

Raspuns corect: Al VII-lea mod in tonalitatea MI Major este locrian si incepe de pe sunetul RE#
7. Ce treapta reprezinta FA# in tonalitatea LA major
Tonalitatea LA major inseamna:
LA, SI, DO#, RE, MI, FA#, SOL#, LA
Raspuns: FA# reprezinta treapta a VI-a in tonalitatea LA major.
8. Care este relativa majora a tonalitatii si minor
Relativa minora a unei tonalitati majore o aflam coborand o terta mica de la tonica tonalitatii majore. De
exemplu: tonalitatea DO major are relativa minora pe la minor. De la DO am coborat o terta mica pana la
LA.
Asadar, si minor se afla la o terta mica mai jos fata de tonica tonalitatii majore relative.
De la SI urcam o terta mica si ajungem la sunetul RE. RE este tonica tonalitatii RE major.
Raspuns: Relativa majora a tonalitatii si minor este RE major.
9. Care este relativa minora a tonalitatii Sib major
De la sunetul SIb , coboram o terta mica pana la SOL.
Raspuns: Relativa minora a tonalitatii SIb major este sol minor
10. Ce acorduri, arpegii, moduri, gama pentatonica, gama blues putem folosi incepand cu treapta a II-a a
tonalitatii Sol major?
Tonalitatea Sol major inseamna:
SOL, LA, SI, DO, RE, MI, FA#, SOL
Treapta a doua este LA.
Tinand cont de formarea acordurilor pe treptele tonalitatii, avem urmatoarele acorduri in tonalitatea SOL
major:
Sol, la, si, Do, RE, mi, fa# -, Sol
Acordul de 3 sunete care se formeaza pe treapta a II-a este la
Acordul de 4 sunete care se formeaza pe treapta a II-a este la7
Acordul de 5 sunete care se formeaza pe treapta a II-a este la9
Acordul de 6 sunete care se formeaza pe treapta a II-a este la11
Acordul de 7 sunete care se formeaza pe treapta a II-a este la13
Acordul de sexta care se formeaza pe treapta a II-a este la6
Acordurile de suspensie care se formeaza pe treapta a II-a sunt La sus2 si La sus4
Arpegiile de pe treapta a II-a coincid cu acordurile de pe treapta a II-a. Acord inseamna intonarea
simultana a 3 sau mai multe sunete. Arpegiu inseamna intonarea separata a acelorasi sunete.
Modul de pe treapta a II-a intr-o tonalitate majora este dorian. In acest caz, la dorian.
Gama Sol major/mi minor pentatonic va fi intonata de pe sunetul LA.
Gama Sol Major Blues( Sol, LA, SIb, SI, RE, MI) va fi intonata de pe sunetul LA
86

Lectia 193 - Cum combinam modurile cu arpegiile?

Pentru a memora pozitiile-reper ale arpegiilor in functie de pozitia modurilor, recomand acest exercitiu.

Lectia 194 - Cum combinam modurile cu gama pentatonica?

87

Urcam in moduri, coboram in pentatonic.

Prin acest exercitiu ne luam repere pozitiile pentatonicului in functie de pozitiile modurilor.
88

Lectia 195 - Cum combinam moduri cu pentatonic si arpegii?

Lectia 196 - Elemente care creaza tensiune/relaxare

89

Elemente care creaza tensiune

-volum crescut
-directia ascendenta a melodiei
-intervale mari -valori de note scurte
-alternanta pauza-sunet
-repetitie
-contrast
-nuante
-note de pasaj
-registre extreme
-elemente dramatice
-acorduri disonante
Elemente care creaza relaxare
-volum scazut
-linii descendente
-valori de note lungi
-pauze
-legato
-sublinierea elementelor din acord (3,5,7,9)
-acorduri consonante
Lectia 197 - Teoria pentatonica
Modurile pentatonice sunt formate din 5 sunete.
Din punct de vedere al intervalelor ce le contin, alterneaza secunde(mici sau mari) cu terte (mici sau
mari).
Astfel, avem 4 forme de pentatonie, pe care o sa le echivalez cu modurile deja amintite in lectiile
precedente, dar cu trepte lipsa (din fiecare mod de 7 sunete, vor lipsi cate 2 trepte), pt a le putea invata
mai usor.
- pentatonica fara semitonuri (anhemitonica) = ionian fara treptele IV si VII - lectia 31
- pentatonica hemitonica (cu semitonuri) = eolian fara treptele IV si VII
- pentatonica mixta = mixolidian fara treptele II si VI
- pentatonica cromatica = frigian major fara treptele IV si VII
Cateva exercitii (incet/repede)
VIDEO
Lectia 198 - Explicaii teoretice 1
VIDEO 198
Lecia 199 - Cifrajul acordurilor
VIDEO 199
Lectia 200 - Acordurile de sexta si acordurile de suspensie
VIDEO 200
Lectia 201 - Cum invatam notele pe grif si acordurile?
VIDEO 201
http://lectii-de-chitara.blogspot.ro
90